INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN OLT

COLEGIUL TEHNIC ,,ALEXE MARIN” SLATINA

Str. CIREAŞOV NR.10 – Tel. 0249 / 436210
E - mail – gscm3slatina@yahoo.com

CURRICULUM
pentru

CLASA a X-a

STAGIILE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ

pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 4

TEHNICIAN TRANSPORTURI

FILIERA TEHNOLOGICĂ

Domeniul de pregătire profesională:

MECANICĂ

2018
Titlul:
Montarea mecanismului motor, mecanismului de distribuție
la motoarele cu ardere internă

TIPUL: extindere

Clasa: a X-a, învățământ liceal

Nr. ore: 90 /an

AUTORI:

DIACONU Valeria Profesor inginer, grad didactic I,

Colegiul Tehnic „Alexe Marin” Slatina, jud. Olt
IOSIM Niculiţa Profesor instruire practică, grad didactic I,
Colegiul Tehnic „Alexe Marin” Slatina, jud. Olt
MIULESCU Elena Profesor inginer, grad didactic I,
Colegiul Tehnic „Alexe Marin” Slatina, jud. Olt
POPA Cornel Maistru instructor, grad didactic I,
Colegiul Tehnic „Alexe Marin” Slatina, jud. Olt
TĂNASE Ion Director, S.C. MOBIL TAXI S.R.L. Slatina, jud. Olt
COVEIANU Gigel Administrator, S.C. COVEANU S.R.L. Slatina, jud.
Olt

BRÎNZARU Marius Director, MARPRYS TESTER S.R.L. Slatina, jud.

Olt

2
 NOTĂ DE PREZENTARE

În învățământul profesional și tehnic curriculum este centrat pe rezultatele învățării (learning

outcomes/competențe). Competențele, construite în termeni de rezultate așteptate din partea celor
care învață, la finalul procesului de educație și formare profesională, sunt constituientele esențiale
ale standardului de pregătire profesională și sunt grupate în unități de rezultate ale învățării.
Absolvenții noului sistem de formare profesională, dobândesc abilităţi, cunoştinţe, deprinderi
dezvoltând și o serie de abilităţi cheie transferabile, cu scopul de a sprijini procesul de învăţare
continuă, prin posibilitatea unei reconversii profesoinale flexibile către calificări înrudite.
Fiecare dintre calificările profesionale naţionale necesită unităţi de competenţă cheie şi unităţi
de competenţă profesionale. Competenţele profesionale sunt grupate în unităţi de competenţă
generale şi specializate.
Cererea pieţei şi necesitatea formării profesionale la nivel european au reprezentat motivele
esenţiale pentru includerea abilităţilor cheie în cadrul Standardelor de Pregătire Profesională (SPP)
Tinerilor trebuie să li se ofere posibilitatea de a dobândi acele competenţe de bază care sunt
importante pe piaţa muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 4 de calificare au fost concepute astfel încât să dezvolte
abilităţi de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de muncă, pentru asumarea rolului în
societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vieţii. Aceste cerinţe,
necesare unei vieţi adaptate la exigenţele societăţii contemporane, au fost încorporate în abilităţile
cheie.
Acest curriculum are la bază Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea
”Tehnician transporturi”.
Rezultatele învățării reprezintă ceea ce o persoană înțelege, cunoaște și este capabilă să facă la
finalizarea unui proces de învățare. Rezultatele învățării se exprimă prin cunoștințe, abilități și
competențe dobândite pe parcursul diferitelor experiențe de învățare formală, nonformală și
informală.
Programa bazată pe rezultate ale învățării se caracterizează prin formularea de elemente
specifice, curriculare, se realizează, în principal, în termeni de așteptări, comportamente și
capacități individuale.
Specificul curriculumului din ÎPT, raportat la Curriculumul național, este dat de prezența
următoarelor elemente:
- proiectarea curriculumului modular, în care dezvoltarea unei unități de rezultate ale
învățării/competențe este realizată printr-un modul;
- relația specifică dintre curriculumul național și standardele de pregătire profesională, care
joacă rolul de referențial de bază căruia se proiectează curriculumul pentru fiecare calificare.
Prin unităţile de rezultate ale învățării din cadrul Curriculum-ului specific nivelul 4 de
calificare, elevul este solicitat în multe activităţi practice care îi stimulează creativitatea. Orice
activitate creativă va duce la o lărgire semnificativă a experienţei şi la aplicarea conştientă a
cunoştinţelor dobândite.

3
MODULUL IV: MONTAREA MCANISMULUI MOTOR, MECANISMULUI DE DISTRIBUȚIE LA MOTOARELE CU
ARDERE INTERNĂ

1. Nota introductivă

Modulul „Montarea mecanismului motor, mecanismului de distribuție la motoarele cu ardere internă”, componenta ofertei
educaționale (curriculare) pentru calificări profesionale din domeniul de pregătire profesională Mecanică (tehnician transporturi) face parte
din cultura de specialitate și pregătirea practică comasată aferente clasei a X-a, învățământ liceal, filiera tehnologică. Modulul „Montarea
mecanismului motor, mecanismului de distribuție la motoarele cu ardere internă” are alocat un număr de 90/an de ore de instruire
practică din stagiile de pregătire practică, conform planului de învățământ, 3 săptămâni, a 5 zile pe săptămână a 6 ore/zi şi a fost elaborat
în parteneriat cu S.C. MOBIL TAXI S.R.L. S.C. COVEANU S.R.L. MARPRYS TESTER S.R.L.
Modulul „Montarea mecanismului motor, mecanismului de distribuție la motoarele cu ardere internă” este centrat pe rezultate
ale învățării și vizează dobândirea de cunoștințe, abilități și atitudini necesare angajării pe piața muncii în una din ocupațiile specificate în
SPP-urile corespunzătoare calificării profesionale de nivel 4 – tehnician transporturi, din domeniul de pregătire profesională mecanică sau
continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior.

2. Structură modul

Corelarea dintre rezultatele învățării din SPP și conținuturile învățării

U.R.Î. 4. MONTAREA MECANISMULUI MOTOR, MECANISMULUI DE DISTRIBUȚIE LA MOTOARELE CU ARDERE INTERNĂ

Rezultate ale învăţării (codificate conform SPP) Conținuturile învățării
Cunoștințe Abilități Atitudini
1. Atelierul de lăcătuşărie: Organizarea locului de muncă Respectarea cerinţelor 1.Atelierul mecanic auto
- dotarea atelierului de ergonomice la locul de muncă 1.1.Organizarea atelierului auto
lăcătuşărie 1.2.Scule, dispozitive și verificatoare utilizate în
- norme generale de sănătate atelier
și securitate în muncă 1.3. Organizarea ergonomică a locului de
- norme generale de protecţia muncă
mediului 1.4. Norme de sănătate și securitate în muncă
în atelierul de lăcătușerie
2.Tipuri de materiale şi
semifabricate necesare
executării ansamblărilor
demontabile utilizate la
m.a.i.:
- proprietățile fizice,
mecanice și tehnologice ale
materialelor metalice
- aliaje feroase: oțeluri şi
fonte
- metale și aliaje neferoase:
cuprul și aliajele sale,
aluminiul și aliajele sale
3. Mijloacele utilizate în
atelierul de mecanică auto
pentru măsurarea şi
verificarea dimensiunilor
geometrice
4. Operații pregătitoare
aplicate pieselor și
subansamblurilor în
vederea executării
asamblarilor demontabile
5. Organe de mașini simple
- nituri (construcţie,
clasificare, materiale)
- identificarea materialelor metalice după
culoare şi aspect
- alegerea materialelor, pieselor și
subansamblurilor necesare executării
ansamblarilor demontabile utilizate la
m.a.i.
- utilizarea simbolurilor standardizate ale
materialeor pentru realizarea pieselor și
subansamblurilor necesare executării
ansamblarilor demontabile utilizate la
m.a.i.
- utilizarea corectă a vocabularului
comun şi a celui de specialitate
- alegerea mijloacelor de măsurat şi
verificat în funcţie de mărimea fizică de
măsurat
- utilizarea mijloacelor de măsurat și
verificat lungimi, interstiţii şi filete
- utilizarea corectă a vocabularului
comun şi a celui de specialitate
- alegerea SDV-urilor şi utilajelor în
funcţie de operaţia de asamblare
executată
- utilizarea SDV-urilor şi utilajelor în
funcţie de operaţia de asamblare
executată
- curățirea aplicată pieselor și
subansamblurilor
- executarea controlului asamblării
realizate
- utilizarea corectă a vocabularului
comun şi a celui de specialitate
- comunicarea sau raportarea rezultatelor
activităţii profesionale desfăşurate
- alegerea niturilor conform
documentaţiei tehnice, în vederea
executării asamblărilor nituite
- colaborarea cu membrii echipei 2. Materiale, piese și subansambluri necesare
de lucru ,în scopul îndeplinirii executării ansamblarilor demontabile utilizate
sarcinilor de la locul de muncă la m.a.i.
- respectarea prescripţiilor din 2.1. Proprietățile fizice, mecanice și tehnologice
desenele de execuţie la realizarea ale materialelor metalice
ansamblarilor demontabile 2.2. Aliaje feroase:
utilizate la m.a.i. - oțeluri
- fonte
2.3. Metale și aliaje neferoase:
- cuprul și aliajele sale
- aluminiul și aliajele sale
- colaborarea cu membrii echipei 3. Mijloace de măsurat și verificat
de lucru, în scopul îndeplinirii 3.1. Mijloace de măsurat și verificat lungimi
sarcinilor de la locul de muncă 3.2. Mijloace de măsurat și verificat interstiții si
- asumarea în cadrul echipei de la filete
locul de muncă, a
responsabilităţii pentru sarcina
de lucru primită
- respectarea cerinţelor 4. Operații pregătitoare aplicate pieselor și
ergonomice la locul de muncă subansamblurilor în vederea executării
- colaborarea cu membrii echipei asamblarilor demontabile
de lucru, în scopul îndeplinirii 4.1. Curățirea aplicată pieselor și
sarcinilor de la locul de muncă subansamblurilor în vederea executării
- asumarea în cadrul echipei de la asamblarilor demontabile la m.a.i.
locul de muncă, a 4.2. Sortarea pieselor și subansamblelor în
responsabilităţii pentru sarcina vederea executării ansamblurilor demontabile la
de lucru primită m.a.i.
-asumarea iniţiativei în
rezolvarea unor probleme
- respectarea normelor de
sănătate şi securitate în muncă
- preocuparea pentru 5. Organe de mașini simple
documentare folosind tehnologia - nituri (asamblări nituite m.a.i.)
informaţiei - șuruburi (asamblări filetate m.a.i.)
- piulițe (asamblări filetate m.a.i.)
5
- şuruburi (rol, clasificare, - alegerea şuruburilor, piuliţelor şi - colaborarea cu membrii echipei - șaibe (asamblări filetate m.a.i.)
materiale) şaibelor conform documentaţiei tehnice, de lucru, în scopul îndeplinirii - pene (asamblări prin pene m.a.i.)
- şaibe (rol, clasificare, în vederea executării asamblărilor filetate sarcinilor de la locul de muncă - arcuri (asamblări elastice m.a.i.)
materiale) - alegerea penelor conform
- pene (rol, clasificare, documentaţiei tehnice, în vederea
materiale) executării asamblărilor prin pene
- arcuri (rol, clasificare, - alegerea arcurilor conform
materiale) documentaţiei tehnice, în vederea
executării asamblărilor elastice
- utilizarea corectă a vocabularului
comun şi a celui de specialitate
6. Mecanisme pentru - identificarea elementelor componente - preocuparea pentru 6.1. Definiția mecanismului motor al m.a.i.
transformarea mișcării de ale mecanismului bielă-manivelă. documentare folosind tehnologia 6.2. Elementele componente ale mecanism
rotație în mișcare de - citirea schemei mecanismului bielă- informaţiei motor al m.a.i.
translație rectilinie manivelă. - colaborarea cu membrii echipei 6.3. Demontarea organelor fixe ale
alternativă - executarea operațiilor de montare, de lucru, în scopul îndeplinirii mecanismului motor (bloc motor, chiulasă,
Mecanismul bielă-manivelă demontare a mecanismelor bielă- sarcinilor de la locul de muncă. cilindri)
- schema mecanismului bielă manivelă. 6.4. Demontarea organelor mobile ale
manivelă, elemente - verificarea funcționării montajului mecanismului motor (pistoane, biele, bolțuri,
componente, roluri mecanismului bielă-manivelă segmenți, arbore cotit, volant)
funcționale 6.5. Montarea organelor fixe ale mecanismului
- montarea demontarea motor(bloc motor, chiulasă, cilindri)
mecanismelor bielă-manivelă 6.6. Montarea organelor mobile ale
(montarea pistoanelor, mecanismului motor (pistoane, biele, bolțuri,
montarea bielei, montarea segmenți, arbore cotit, volant)
arborelui cotit, montarea 6.7. Verificarea funcționării montajului
volantului), verificarea mecanismului bielă-manivelă
montajului, recomandări de 6.8. Definiția mecanismului de distribuție al
exploatare. m.a.i.
7. Mecanisme cu came - identificarea elementelor componente - preocuparea pentru 7.1. Definiția mecanismului de distribuție
Montarea și demontarea ale mecanismelor cu came (mecanismul documentare folosind tehnologia utilizat la m.a.i.
mecanismelor cu came de distribuție al m.a.i.) informaţiei 7.2. Clasificarea mecanismelor de distribuție
utilizate la m.a.i. - executarea operațiilor de montare, - colaborarea cu membrii echipei utilizate la m.a.i.
Recomandări de exploatare demontare a mecanismelor de distribuție de lucru ,în scopul îndeplinirii 7.3. Elementele componente ale mecanismului
ale m.a.i. sarcinilor de la locul de muncă de distribuție
7.4. Soluții constructive ale mecanismelor de
distribuție utilizate la m.a.i.
7.5..Demontarea mecanismului de distribuție

6
 7.6.Montarea mecanismului de distribuție
7.7.Verificarea montării mecanismului de
distribuție al m.a.i.
8. Transmisii mecanice - stabilirea caracteristicilor transmisiilor - preocuparea pentru 8.1. Definiția mecanismului de acționare al
(definiție, clasificare, mecanice documentare folosind tehnologia mecanismului de distribuție al m.a.i.
transmisii de largă informaţiei 8.2. Tipuri constructive de mecanisme de
utilizare) utilizate la - colaborarea cu membrii echipei acționare
motoarele cu ardere de lucru ,în scopul îndeplinirii 8.3. Montarea mecanismului de acționare cu
internă sarcinilor de la locul de muncă lanț
8.4. Montarea mecanismului de acționare prin
curele
8.5. Montarea mecanismului de acționare prin
roți dințate

7
 3. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Trăsătura esenţială a laboratoarelor, cabinetelor şi atelierelor şcolare o constituie tehnicile noi, a căror
introducere reprezintă o necesitate în concordanţă cu procesul de dezvoltare continuă a tehnicii.
Mijloacele tehnice moderne determină câştigul în eficienţă a procesului de învăţământ, familiarizarea
elevilor nu numai cu mânuirea unor utilaje, maşini, dispozitive, aparate şi tehnici moderne dar şi cu
utilizarea creatoare a cunoştinţelor teoretice însuşite.
La baza dotării trebuie să se afle normative elaborate de unităţi specializate, defalcate pe:
- aparate şi instrumente de măsura si control
- mijloace audio-vizuale
- material demonstrative: m.a.i. in construcția cărora se regăsesc diferite tipuri de organe de masini
- mobilier
- echipament de protectie
- organe de asamblare simple si complexe (arbori, osii, rulmenti, etc.)
- lubrefianți (uleiuri, unsori)
- truse de scule universale pentru mecanicul auto;
- truse specifice lucrărilor de montare, demontare a m.a.i.;
- utilaje: presa, mașini autofiletante

Se pune accentul cuvenit pe dotarea necesară asigurării protecţiei muncii şi sănătăţii elevilor, precum
şi pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.

4. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului „Montarea mecanismului motor, mecanismului de

distribuție la motoarele cu ardere internă” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă,
diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de
pregătire. Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de
ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul „Montarea mecanismului motor, mecanismului de distribuție la motoarele cu ardere
internă” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.
Orele se recomandă a se desfăşura în atelierele sau/şi în cabinete de specialitate din unitatea de
învăţământ sau de la operatorul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de
rezultat al învăţării menţionate mai sus. Pregătirea practică în atelierele tehnologice sau la operatorul
economic partener are importanţă deosebită în dobândirea competenţelor de specialitate. Are importanta
deosebita atingerea rezultatelor invatarii prevazute in S.P.P. –ul calificarii.
Pentru achiziţionarea rezultatelor invăţării vizate de parcurgerea modulului, în continuare se
recomandă câteva exemple de activităţi practice de învăţare:
- exerciţii aplicative de cunoaştere a normelor de protecţia muncii şi de prevenire şi stingere a
incendiilor specifice atelierului auto.
- exerciţii aplicative de cunoaştere a dotării şi organizării ergonomice a atelierului şi a locului de
muncă al mecanicului auto.
- exerciţii aplicative şi practice de dezvoltarea deprinderilor de executare a operaţiilor pregătitoare .
-formarea priceperilor şi deprinderilor practice de montare – demontare a mecanismelor motoarelor
termice.
- exerciţii aplicative şi practice de formare a deprinderilor de asamblare a mecanismelor motoarelor
termice.
- exerciţii aplicative şi practice de formare a deprinderilor de executare a operaţiilor de intretinere si
regalare a mecanismelor motoarelor termice.
- exerciţii aplicative şi practice de formare a deprinderilor de asamblare a pieselor mecanismului
motor si a mecanismului de distributie.
- exerciţii de identificare a elementelor componente ale mecanismelor motoarelor termice.

8
 Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate,
prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale elevilor,
pe exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului în coparticipant la propria
instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea
programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul
colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii,
prin recurgere la modele concrete;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre
autoinstruire, spre învăţare continuă.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare
dintre rezultatele învăţării.
Pentru modulul “Montarea mecanismului motor, mecanismului de distribuție la motoarele cu
ardere internă” pot fi uilizate pe lângă metodele de învățământ clasice și metodele alternative , specifice
învățării centrate pe elev , ca de exemplu:
 Metode cu valenţe creatoare: Brainstormingul; Metoda ,,ciorchinelui”; Metode Frisco,
Turul galeriei; Metoda Phillips 6/6 sau 6-3-6; Dezbaterea panel; Jocul de rol;
 Metode cu valenţe activizatoare: Metoda cadranelor; Ştiu/vreau să ştiu/am învăţat; Mozaicul;
Discuţia; Reţeaua de discuţie; Cubul; Organizatorii grafici; Problematizarea; Studiul de caz.

5. Forme de organizare în instruirea practică

 Frontală – cu întreaga clasă de elevi

 Pe grupe – omogene sau eterogene
 In binom – gruparea elevilor în pereche
 Individuală – sarcinile sunt realizate în mod individual
 Combinată – combinarea formelor de organizare

6. Sugestii privind evaluarea

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul va măsura
eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea determină măsura în care elevii au atins
rezultatele învăţării stabilite în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea rezultatelor învăţării poate fi:
a. Continuă: instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul temei, de modalitatea
de evaluare–probe orale, scrise, practice–de stilurile de învăţare ale elevilor. Planificarea evaluării
trebuie să se deruleze după un program stabilit, evitându-se aglomerarea mai multor evaluări în aceeaşi
perioadă de timp. Va fi realizată de către profesor pe baza unor probe care se referă explicit la
cunoştinţele, abilităţile şi atitudinile specificate în standardul de pregătire profesională.
b. Finală: realizată printr-o probă cu caracter integrator la sfârşitul procesului de predare/învăţare,
pe baza criteriilor și indicatorilor de realizare și ponderea acestora, precizați în standardul de pregătire
profesională al calificării şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor,
abilităţilor şi atitudinilor.
Sugerăm următoarele instrumente de evaluare continuă:
- fişe de observaţie;
- fişe de lucru;
- fişe de documentare;
- fişe de autoevaluare/interevaluare;
- proiectul;
- activităţi practice;

9
 - lucrări de laborator/ practice.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
- proiectul,
- studiul de caz,
- portofoliul,
Se recomandă, ca pe măsura parcurgerii modulului, să se utilizeze atât evaluarea de tip formativ, cât
și evaluarea de tip sumativ, pentru verificarea atingerii rezultatelor învățării, în conformitate cu criteriile
și indicatorii de realizare prevăzuți în Standardul de pregătire profesională. Aplicarea metodelor, va
consolida caracterul interactiv al învățării si va contribui la formarea elevilor ca persoane active, care să
ia decizii si sa rezolve problemele vieții prin acțiune.
Vom exemplifica metoda Frisco.
Prezentarea sintetică a metodei Frisco are la bază interpretarea din partea participanților a unui rol
specific, care să acopere o dimensiune a personalității, abordând o problemă din mai multe perspective.
Astfel membri grupului trebuie să joace fiecare, pe rând rolul conservatoristului, rolul exuberantului,
rolul pesimistului, rolul optimistului,
Metoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of San Fransico (Cei patru băieți din San
Francisco), scopul ei era de a identifica problemele complexe și dificile și de a le rezolva pe căi simple
și eficiente. Ea are la bază braistormingul-ul regizat și solicit din partea elevilor capacitate empatice,
spirit critic, punând accentual pe stimularea gândirii, a imaginației sau a creativității.
Etapele metodei:
1. Etapa punerii metodei : profesorul sau elevii sesizează o situație- problemă sau o controversă și o
propuse spre analiză.
2. Etapa organizării colectivului: se stabilesc rolurile , rolul conservatoristului, rolul exuberantului,
rolul optimistului, rolul pesimistului și cine le joacă, rolul poate fi individual sau poate fi distribuit pe
echipe in cazul colectivelor mai mari.
3. Etapa dezbaterii colective: fiecare interpretează rolul ales și își susține punctual de vedere în
conformitate cu rolul.
4. Etapa sistematizării ideilor emise și a concluzionării asupra ideilor găsite.
De exemplu, la tema ”Soluții practice de demontare a segmenților pistonului” se propune o discuție
”pro sau contra” despre soluțiile practice de demontare a segmenților care utilizează mijloace tehnice
clasice și mijloace tehnice moderne (truse de scule).
Cel care are rolul conservatorului trebuie să aprecieze metodele clasice de demontare a segmenților,
pronunțându-se pentru menținerea lor dar poate admite anumite îmbunătățiri.
Exuberantul privește în viitor susținând metodele și mijloacele moderne de demontare a segmenților,
se bazează pe fenomenul de contagiune. Pesimistul este cel care nu este de acord cu ceea ce se discută
cenzurând ideile și soluțiile inițiale propuse. El relevă aspectele nefaste ale oricăror îmbunătățiri.
Optimistul luminează umbra lăsată de pesimist, îndemnând participanții să privească lucrurile dintr-
o perspectivă reală, concretă, realizabilă. El găsește fundamentări realiste și posibilități de realizare a
soluțiilor propuse de exuberant, stimulând participanții să gândească pozitiv.
Fiecare interpretează rolul ales și-și susține punctual de vedere în acord cu rolul primit. Urmează
ultima etapă în care sunt sistematizate ideile emise după care se ajunge la concluzionări ale soluțiilor
găsite.
Modalitate de evaluare a temei în cazul metodei Frisco.
Abilități/deprinderi Comentariu
Evaluează
Generalizează
Intervine
Interpretează
Analizează
Elaborează
Abstractizează
Analizează perspectivele
Ia decizii
Rezolvă probleme
10
METODA CUBULUI

Tema lucrări practice: ASAMBLAREA MECANISMUL MOTOR

Etapele metodei sunt următoarele:

 se formează grupul de câte 6 elevi
 se alege un lider care să controleze derularea acțiunii
 se împart activitățile între membrii grupului: fiecare elev din grup primește foaie de hârtie de formă
pătrată ce va constitui în final o „față” a cubului
 pe foaia de hârtie primită va fi scrisă cerința de lucru a fiecărui elev și anume :
„fața” – 1 = definește mecanismul motor utilizând schița mecanismului motor
„fața” – 2 = enumeră pârțile componente ale mecanismului motor
„fața” – 3 = analizează principiul de funcționare al mecanismului motor
„fața” – 4 = asociază sculele necesare asamblării organelor mecanismului motor
„fața” – 5 = execută asamblarea mecanismului motor
„fața” – 6 = argumentează ordinea de montaj aleasă pentru asamblarea mecanismului motor
 liderul coordonează si verifica desfășurarea acțiunii
 după rezolvarea sarcinii se construiește cubul
 cubul desfășurat va arata astfel:

1. Definește

Mecanismul
motor

2. Enumeră

părțile componente ale

mecanismului motor

3. Analizează 4. Asociază 5. Execută

principiul de sculele necesare asamblarea

funcționare al asamblării organelor mecanismului
mecanismului mecanismului motor motor
motor

6. Argumentează

ordinea de montaj
aleasă pentru
asamblarea
mecanismului motor

11
 Un exemplu de instrument de evaluare pentru o probă practică complexă.

Enunțul temei practice: Înlocuirea completului pentru acționarea mecanismului de distribuție al

motorului unui autoturism
Sarcini de lucru:
1. Alegerea materialelor și mijloacelor de lucru necesare
2. Fixarea mecanismului motor în poziția corectă pentru lucrare
3. Demontarea capacului de la distribuție
4. Demontarea curelei / lanțului de distribuție
5. Înlocuirea rotorului pompei de apă
6. Montarea noii curele / lanț de distribuție și folosirea semnelor pentru punerea la punct
7. Înlocuirea rolei de întindere şi întinderea curelei
8. Montarea capacului și deblocarea mecanismului motor
9. Verificarea calității lucrării executate
10. Utilizarea echipamentului de protecție și respectarea normelor privind securitatea și sănătatea la
locul de muncă, prevenirea și stingerea incendiilor.

Grila de evaluare
Criterii de evaluare Indicatorii de realizare a probei practice Punctaj
acordat
1. Primirea sarcinilor de lucru și Identificarea mijloacelor de lucru necesare executării 10
organizarea locului de muncă lucrării
2. Realizarea sarcinii de lucru Respectarea algoritmului logic si tehnologic de 20
realizare a operațiilor
Realizarea corectă a operațiilor 40
Utilizarea corespunzătoare a mijloacelor de lucru 20
necesare lucrării
Respectarea normelor de SSM și PSI 10
Total punctaj 100

7. Bibliografie

1. Cerghit, I., Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă, E.D.P., București, 1983;

2. Creţu, C., Curriculum diferenţiat şi personalizat, Ed. Polirom, Iași, 1998
3. Ionescu, M., Radu, I., Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995
4. Jinga, I., Negreţ, I., Învăţarea eficientă, EDITIS, București, 1994
5. Joiţa, E., Eficienţa instruirii, EDP, București, 1998
6. Popovici, M., Îndrumări metodice pentru disciplina mecanică, E.D.P.,Bucureşti, 1993;
7. *** Curriculum Naţional, Planuri - cadru pentru învăţământul preuniversitar, M.E.C., Editura
Corint, București, 2001;
8. *** Ghid de evaluare şi examinare, S.N.E.E., Ed. Prognosis, Bucureşti, 2001;
9. *** Ghid metologic pentru aplicarea programelor şcolare, Tehnologii, Liceu tehnologic, profil
Tehnic, M.E.C., C.N.C., București, 2002
10. Gh. Fratila, M. Fratila, St. Samoila, Automobile, Constructie, Intretinere si reparare, Editie
revizuită, E.D.P. Bucuresti, 2011;
11. https://edu.ro;
12. www.tvet.ro;
13. http://www.alegetidrumul.ro

12