a inl interstatile 9 Mateannatale wor FE yePatvate si depasite, vom fi indrepeiif Mt MAME aaitens eielieal Abin atunci din codul de conduit, INGEIME IAMiviluIaL EW HupHHeN, via disparea in mai mare mixin eG oe eine HIAEUA He A AnireA Nis att o superioritate personal, GAL MM Hewieni, Independent se meritele personale. Lar inctiViNal Me 9a faite elders ee Cent gerile care fi determina conduit ie Hineualiaiea He he aifereniia te ceilalti nu prin performanele tndivitiale, eh aval ales prin instrumentele proprietatii gh we peentigiilil Alva a dati cx diminuarea tensiunilor dint Gane, & Caninilintiiiog we stniet rare a retel vor TH alerunite tenaivatle gt contiatietiile nia atuned unnel relate interurnin astfel structurate, cind Coupee HGHNHAN, De exlaterniiel individului, va functions 1 i [el INGE PON Lal Gel oie conlucreazat ca verigi ale sew I) COMNpIEN Hi AL poaiil Wi se stabileasca acest echilibru, abl altel omit Wex Tb Hepat wit declare despre ei insisi of UNE elvMina MAM Ninel Sie FL Obiligath de fiecare data si -Civiliearen Hit fog Tehielat Hem Rate whi in devenire.»” Noarbert Klas hy a EDITURA POLINOM i Phi 7 Worbert Elias Procesul civilizariiCapitolul 1 Sociogeneza conceptelor de ,civilizatie” gi cultura” Partea intai Sociogeneza perechii antitetice Kultur si Zivilisation in Germania I. Introducere 1. Conceptul de ,civilizatic” se referd la aspecte foarte diferi nivolul tebnicii, felul manierelor, de2voltarea cunoasterii stiintifice idei religioase §i obiceiuri. Se poate referi la uzantele de locuit sau la conviefuirea barbatului cu femeia, la formele de pedepse judiciare sau la prepararea mancérii; dac& privim cu atentie, nu exista mai nimie care si nu se poatd petrece intr-o forma ,civilizata” sau yneci vilizata”; iatd de ce de fiecare data pare destul de dificilé sintetizarea n edteva cuvinte a ceea ce poate fi desomnat prin ,civilizatie” Dar dacd cercetim care este de fapt functia genericd a concep tului de ,civilizatie” gi in numele cirei comunitati toate aceste atitudini si activitati umane diferite sunt definite drept ,civilizate”, descope- rim inainte de toate ceva de o mare simplitate: acest concept e: expresie a congtiintei de sine a lumii apusene. S-ar putea spune chiar: a congtiintei nationale. Conceptul sintetizeaza toate elemen- tele prin care societatea apuseant a ultimelor dowd sau trei secole considera ci este superioaré societafilor anterioare sau celor con temporane mai ,primitive”. Prin acest concept, societatea apuseand inceared sa earacterizeze elementele ce fi confera specificitatea gi cu care se mandreste : nivelul tehnicii sale, tipul manierelor sale, dez- voltarea cunoagterii sale gtiintifico sau a concepfici sale despre viata gi multe altel 2. Dar ,civilizatio” nu are acocagi semnificatie pentru diferitele nafiuni Mai ales intre utilizarea engleza gi cea francezit a acestui cuvant, pe de o parte, si cea germana, pe de alta, le lumii apuse50 PROCESUL CIVILIZARIT exist o mare deosobire : la cei dintai, conceptul sintetizeazs mandria pentru importanfa propriei nafiuni in progresul lumii apusene si al omenirii. In limba germana, Zivilisation semnified in schimb ceva extrem de util, constituind totugi doar o valoare de rang secund este ceva ce cuprinde doar latura exterioaré a omului, suprafaja existentei umane. lar cuvantul german prin care te autodefinesti, prin care se exprima in primul rnd mandria pentru propriile reali- zari si pentru propria fiinjveste Kultur. 3. Un fenomen aparte: cuvinte precum franguzescul si englezescul .civilizatie” sau germanul Kultur au o utilizare eat se poate de clara in rospectivele societati. Dar modalitatea in care un aspect al lumii este sintetizat in ele, fireseul eu care ele sunt circumscrise unor domenii ori se opun altora, valorile tainice nerostite pe care le poarta cu sine, le fac greu de explicat oricdrui neapartinator. Conceptul francez gi englez de ,civilizatie” se poate referi la fapte politice sau economice, religioase sau tehnice, morale sau sociale, Conceptul german de Kultur se referd in esenta la fapte spirituale, artistice, religioase, avand o tendinti marcata de a delimita net faptele de acest gen, pe de o parte, de cele politice, economice si sociale, pe de alta. Conceptul francez si englez de ,civilizafie” se poate referi la realizari, dar in egal masurd se refera la atitudine, la acel behaviour al oamenilor, indiferent daca acestia au realizat ceva sau nu. in schimb, in conceptul german de Kultur este mult estompata raportarea Ia behaviour, 1a valorile unui om fira sa fi realizat ceva, prin simpla sa fiintare si prin comportamentull si sensul specific german al conceptului de Kultur este exprimat in cel mai pur sens prin derivatul sau, adjectivul kulturell, care nu desemneazé valorile existentiale ale omului, ci valoarea si caracterul anumitor produse umane. Dar acest cuvant, conceptul de kulturell, nu poate fi transpus direct in francezi si engleza Cuvantul kultiviert, cultivat, se apropie foarte mult de conceptul apusean de eivilizatie. Acesta reprezinta intr-o oarecare masura cea mai inalta forma de Zivilisiertsein, faptul de a fi civilizat. ,Cultivati” pot fi gi acei oameni sau acele familii care nu au ,realizat” nimic in plan cultural”. Ca si termenul ,civilizat”, ,cultivat” se referé in primul rand la forma de conduita a omului. Este desemnata astfel 0 calitate socialé a oamenilor, a locuinfelor lor, a regulilor de compor- tare in societate, a vorbirii lor, a imbréicamintei lor, spre deosebire de kulturel!, care nu se refera nemijlocit la oameni, ci exclusiv la anumite tnfaptuiri ale lor. 4, De cele de mai sus depinde in foarte mare masura o alta deose- bire dintre cele doud concepte. Zivilisation desemneazi un proces sau cel putin rezultatul unui proces. Se referd la ceva in permanent SOCIOGENEZA CONCEPTELOK DE ,CIVILIZATIE $I CULTURA” 51 care, ceva ce ,inainteaza” in permanenti. Conceptul german de Kultur, aga cum este utilizat in prezent, evolueaza intr-o alta directie refera la produsele realizate de om, care exist ca ,florile pe cdimp", la opere de arta, carfi, sisteme religioase sau filozofice, in care se exprimA specificul unui popor. Conceptul de Kultur deli- miteaza. Conceptul de civilizatie estompeaza pani la un anumit grad dife- njele nationale dintre popoare; accentueaza cea ce le este sau - 1 opinia celor care il utilizeaza — ar trebui s& le fie comun tuturor oamenilor, Prin el se exprima constiinta de sine a popoarelor ale ciror granite nationale gi al cdror specific national nu mai constituie de secole o tema de amploare deosebita, pentru ci sunt pe deplin consolidate, constiinfa de sine a unor popoare care de mult timp isi lrgese sfera de influent peste propriile granite si colonizeaza teri- torii aflate dincolo de ele Conceptul german de cultura subliniaza, in schimb, mai ales deose- birile nationale, specificul grupurilor; gi, in primul rand, datorita acestei functii, a dobandit, in domeniul cercetrilor etnologice si antropologice de exemplu, o insemnatate ce depaigeste cu mult spatiul vorbitorilor de limb germané gi situatia sa inifiala. Aceasta este ins& situatia unui popor care, in comparatie cu popoarele apusene, a ajuns mult mai tarziu la unificare si consolidare politica, la ale chrui granite de secole incoace au existat mereu anumite teritorii ce s-au desprins sau au ameninfat sa se desprinda. Spre deosebire de functia eonceptului de civilizatie de a da expresie acelei permanente tendinte expansioniste a grupurilor colonizatoare, in conceptul de Kultur se oglindeste constiinja de sine a unei najiuni ce a fost mereu obligati si-si pund intrebarea : ,Care este de fapt specificul nostru?”, a fost mereu obligatd, in mod constant gi in toate directiile, sa-si dotecteze granitele atat in sens politic, eat si spiritual, incercdnd sa le menfina. Orientarea conceptului german de cultura, tendinta sa de delimitare, de reliefaro, de relovare a diferentelor dintre grupari corespund acestui proces istoric. De mult vreme intrebarile: ,Ce este, de fapt, specific franjuzesc? Ce este, de fapt, specific engle- c?” abia daca mai sunt aduse in discutie in constiinta de sine a francezilor gi a englezilor. Intrebarea: ,Ce este, de fapt, specific german” persist de secole. Un raspuns la aceasta intrebare ~ unul printre altele ~ este dat intr-o anumité fazé de conceptul de Kultur, 5. Constituirea eonstiintei de sine la nivel national, reprezentata de concepte precum cel de Kultur, respectiv cel de ,civilizatie”, este deci foarte diferita. Dar orieat de diferita ar fi aceasta constiinta de sine, germanului eare vorbeste cu mandrie despre ,cultura” sa, precum gi francezului sau englezului, care se géndesc cu méndrie la ,civilizatia”52 PROCESUL CIVILIZARI lor, tuturor Ii se pare absolut de la sine inteles faptul ed aceasta este modalitatea in care omenirea vrea si fie privita gi apreciata in ansam- bla. Germanul poate incerea eventual si-i explice francezului sau englezului ce intelege prin conceptul de Kultur. Dar abia daca poate sé transmit ceva din traditia specific nationala a experientei doban- , din valoarea afectiva de la sine injeleasd de care este inconjurat pentru el acest cuvant. Francezul si englezul ii pot eventual spune germanului care sunt acele continuturi ce transforma conceptul de ,civilizatie” in esenfa congtiinjei de sine nationale, dar orieat de rezonabil, orieat de ratio- nal li s-ar prea acest concept, cl este generat si de o serie specified de situafii istorice, este inconjurat gi de o atmosfera emotional gi traditional ce poate fi definitd cu greu gi care, cu toate acestea, reprezinta un element de sine stitator al sensului su. Discutia va deveni storila abia daca, de exemplu, germanul va dori si le dove- deasc francezului gi englezului de ce conceptul de Zivilisation are pentru el doar o valoare de rang secund. 6. Concepte precum acestea doud au ceva din cuvintele care, fiind uneori acceptate intr-un grup restrans, intr-o familie sau o sectA, intr-o clas de elevi sau intr-o ,asociatie”, inseamna mult pentru cel initiati, dar pufin pentru persoanele nefamiliarizate. Ele se formeaz pe baza unor experienfe comune. Crese si se transforma o data eu grupul a cdrui expresie o constituie. Sitnatia grupului, istoria lui se oglindeste in ele. $i riman palide, nefiind cu adevairat vii pentru cei care nu impartigese aceeasi oxperientd, care nu exprima aceeagi tradifie si aceeasi situatie. Desigur, la baza conceptelor de cultura” si .civilizatie” nu se afla ~ ca societti ce marcheaz acesti termeni — anumite secte saul familii ci popoare intregi sau poate cu precadere doar anumnite straturi sociale ale acestor popoare. Dar in numeroase privinte este vorba de aceleasi caracteristici ca gi cele ale expresiilor specifice unor grupuri mai mici: ele sunt in primul rand rostite de si pentru oameni o@ apartin unei anumite tradifii si unei anumite situatii. Conceptele matematice pot fi detagate de grupul care le utilizeazd ‘Triunghiurile sunt explicabile fara a fine seama de situatia istoried, Luerul nu este valabil insa si in cazul unor concepte precum ,civili- zatie” si ,cultura”. Se prea poate ca anumiti indiviai sa le fi format dintr-un material ingvistie existent in acel grup sau cel pufin sa le fi dat un sens now. Dar acestea au prins. S-au impus. Altii le-au preluat cu noul lor sens, le-au dus mai departe, le-au eizelat in mod corespunzator, tn discutii ori scrieri. Au circulat in comuniearea dintre oameni p&nd au devenit instrumente utilizabile pentru a exprima o experientii so DGENEZA CONCEPTRLOR DE cy VILIZATIE® §t comuna gi a cdrei comunicare se dorea. Au devenit cuvinte la moda, coneepte uzuale in limba vorbita specified unei anume societati, cea co demonstreaza cA ele corespundeau necesitaifii de exprimare nu doar a individului, ci a unei colectivitafi, a ciel istorie s-a precipitat in ele, gasindu-gi ecoul. Individul intalneste aceasta precipitare sub forma puterii lor de expresie. El nu stie foarte exact de ce aceasta semnificatie gi aceasta delimitare se leagi de acele cuvinte, de ce tocmai o nuanga anumita si 0 noua posibilitate pot fi reliefate din ele. Se foloseste de ele pentru ca i se pare firesc, pentru ca a invatat ined de copil sa vada lumea prin prisma acestor concepte. Procesul genezei lor sociale s-ar putea si fi fost uitat de mult, o generatie le transmite alteia mai departe fara ca procesul transformator ca ansam- blu sa fie prezent, iar cle exista cat timp acest precipitat al experien- telor gi situatiilor trecute igi pastreazé o valoare de actualitate, 0 functie in existenta actuald a societafii, eat timp generatiile succe- sive pot recepta din sensul cuvintelor propriile lor experiente; se sting incetul cu incetul cénd nici o functie, nici o experienta din actuala viaté sociald nu se mai leagi de cle. Cateodata cle sunt inactive sau anumite domenii pe care le contin sunt inactive, iar dintr-o noua situatie social’ pot dobandi iaragi o valoare de actua- litate, Ne amintim de ele deoarece in actuala situatic a societatii ceva eapata expresie verbala prin intermediul precipitatului a cea ce a fost, II, Evolutia perechii antitetice Zivilisation gi Kultur’ 7. Bate clar c& functia conceptului german Kultur de a constitui © antitezi la cel de Zivilisation a rendscut, in anul 1919 si chiar in anii dinainte, printre altele 5i datorita faptului cd, in numele ,civili- zatiei”, s-a purtat impotriva Germaniei un razhoi si pentru ca tocmai congtiinta de sine a germanilor a trebuit si se redefineasca, in noua situafie creatd ca urmare a incheierii pacii. Dar pe cat de evident, pe atat de ugor este de constatat ca astfel, din aceasta situatie istoried a Germaniei postbelice’, intr-o anumita misurd s-a dat doar un nou impuls antitezei care inci de mult, din secolul al XVIIT-lea, igi gasise expresie in cele doudi concepte. Dupa toate aparentele, Kant a fost primul care, prin concepte inrudite, a dat expresie unor anume experiente si antiteze ale socie- tatii sale. Esto vorba de perioada de dupa primul razboi mondial; eartea a fost serisa fn 1936 (nr)54 PROCESUL CIVILIZARIL -Suntem ~ afirma el In 1784 in ale sale deen 2u einer allgemeinen Geschichte in weltbiirgerlicher Absicht ~ in mare masura cultivati prin arta gi tin}, suntem civilizafi pand la suprasaturatie prin tot felul de politeti i onorabilitafi sociale...” sldeea de moralitate~ afirma ol ~ tine de cultura. Insf utilinarea avestei ii, care conduce doar la similitudinea etied intr lialitate si onorabilitate exterioart, inseamné civiliagie” Pe cat de apropiata de formularea noastra pare expresia acestei antiteze inca de aici, din momentul genezei sale, punctul su concret de pornire, experientele si situatia la care se refera sunt in mare masura diferite la acel sfarsit de secol al XVII[-lea, in ciuda faptului cé nu sunt lipsite de o corelatie istoried cu experientele pe care se bazeaza utilizarea prezenti. Aici, unde purtatorii de cuvant ai burgheziei germane in formare, intelectualitatea® germana reprezentata de starea de mijloc, conti- nud s& vorbeasca in buna masurai ,cu intentie cosmopolita”, paralela se referd doar vag gi in cel mai bun caz in al doilea rand la 0 antiteza nagionald. Tar in prim-plan se afla, ca experienta primordial, 0 antitezd din interiorul societatii, adie& sociala, care poarté ins in mod bizar simburele celei nationale : antiteza dintre nobilimea de curte, vorbitoare in mod precumpanitor a limbit franceze, ,civilizata” dupa modele franceze, si pfitura intelectual apartinitoare starii de mijloc, vorbitoare de germand, recrutata in primul rand din cercurile »servitorilor de curte” sau ale functionarilor burghezi in cel mai amplu sens al cuvantului, iar ocazional gi din elemente ale nobilimii de tara. Asadar, de o parte se afl4 un strat social care in mare masurd este tinut departe de orice activitate politica gi care gandeste rareori in categorii politice gi destul de govaitor in categorii nationale, a e&rui legitimare total se afl cu precidere in prestafia sa stiintificd sau artistied ; de cealalta parte, opus celui dintai, se situeazi un strat superior, care nu ,presteaz” nimic in sensul acestuia, ci plaseaza in plan central constiinta de sine si justificarea de sine pentru formarea conduitet distinse gi distinctive. Acesta este stratul pe care il are in vedere Kant atunci cand vorbeste despre faptul de , fi civilizat pana la suprasaturatie”, despre simpla ,politete si onorabilitate social”, despre ,similitudinea eticd intru loialitate”. Este polemica stratului intelectual german al starii de mijloc purtaté impotriva etichetei stratului superior de curte, aflat la putere, eare a determinat forma- rea opozitiei conceptuale dintre Kultur si Zivilisation in Germani Dar polemica este mai veche gi mai ampli decat precipitatul stu din cele doua concepte, SOCIOGENEZA CONCEPTELOR DE ,CIVILIZAPIE" $1 CULTURA" 55 8, Acoasta s-a facut resimfita cu mult inainte de mijlocul secolului al XVITI-lea, chiar daca oarecum doar ca subton al ideilor gi mai surd «lcedt in perioada de dupa mijlocul secolului, Articolele din Universal. Lexikon® al Ini Zedler de la 1736 despre curte, curtoazie, curtean ~ prea lungi pentru a putea fi citate aici in intregime ~ dau o idee in 4 privinta. Hoflichkeit ~ se spune aici — hat ohne Zweifel vom Hofe, Hofleben seine Benennung. GroBer Herren Hofe sind cin Schauplatz, wo jeder sein Gluck machen will. Dieses a8t sich nicht anders tun als wenn man des Pursten und derer Vornehmsten am Hofe Zuneigung gewinnet, Man igiebt sich also alle ersinnliche Mahe, denenselben sich belicbt zu machen. Hierinnen vermag nichts mehr, als wenn man den andren Glauben machet, da wir bey aller Gelegenheit nach aulersten Kraften ihm zu dienen bereyt seyen. Gleichwohl sind wir dazu nicht allezeit vermogend, wollen auch wohl nicht, und dieses viel Mahls aus gerechton Ursachen. Dies: alles ersetzet die Héflichkeit. Da geben wir dem andern durch unsere Guserliche Bezeigung so viel Versicherung, das er eine gute Hoffnung: von uns fasset, wie wir thm zu dienen willig. Diesos erwirbt uns bey dem andern ein Vertrauen zu uns, woraus denn unvermerckt eine Liebe gegen uns sich erzeuget, nach welcher er uns gutes zu thun begierig wird. Dieses ist bey der Hoflichkeit so allgemein, daB sie dadurch dem, der sie besietzat, einen sonderbaren. Vorzug zu Wege bringet. Geschick- lichkeit und Tugend sollten zwar eigentlich dieses seyn, welches uns derer Menschen Hochachtung erwerben solle, Wie wenig sind aber derer beyder rechte Kenner? Ja wie noch wenigere halten sie einiger Ehren werth? Das, was duserlich in die Sinne fillt, rithret die auf das duser- liche alszusehr geworfene Menschen weit mehr, zu Mahl wenn noch solche Umstande dabey vorkommen, welche ihren Willen sonderbar rahren. Dieses trifft bey einem Heflichen gantz genau ein.” ici este formulati in mod simplu, clar gi fara interpretare filozo- fica, in raport fata de anumite formatiumi sociale, antiteza care la Kant conduce in mod mai rafinat si profund la confruntarea dintre cultura gi civilizatie” : acea ,curtoazie” amdigitoare, externa, si adevi- rata ,virtute”. Dar despre aceasta autoral nu vorbeste decat in treacat, cu un oftat plin de resemnare. Dupa mijlocul secolului, tonalitatea a inceput si se schimbe. Autologitimarea starii de mijloc prin virtute i educatie devine mai precisa si mai categoricé, iegind in evident polemica purtaté cu eticheta exterioard, superficiala, des intalnita la curti. 5” Gitatele im limbi strdine reproduso in ambele volume pastreaza ortografia textolor originare (n-r).56 PROCESUL CIVILIZARIL II. Exemplificdri ale concepfiei curtenesti din Germania 9. Nu este ugor si vorbosti despre Germania la modul general, caci in fiecare dintre numeroasele state germane ale vremii exist anumite particularitati. Dar putine dintre ele sunt in cele din urma determinante pentru evolutia de ansamblu; celelalte decurg din ea. Exist anumite fenomene generale care pot fi regisite mai mult sau mai putin evident pretutindeni De la bun inceput se observa aici depopularea si cumplita epuizare 4 farii in urma Razboiului de treizeci de ani, In comparatie cu Franja si cu Anglia, Germania, cu precddere burghezia germana din secolul al XVITlea, dar gi din secolul al XVIII-lea, este saraci, comertul adecazut, mai ales comerjul cu finuturile straine, care in secolul al XVI-lea se dezvoltase foarte mult in anumite finuturi din Germania ; uriagele averi ale marilor ease de comert fasesera dispersate, partial datorita deplasarii drumurilor comerciale ca urmare a descoperirilor transoceanice, parfial ca urmare nemijlocité a lungilor tulburari provocate de rizboi. Ceea ce s-a menfinut este o burghezie mic- ordgeneasca, cu un orizont m&rginit, care traieste in esenta de pe urma acoperirii necesitatilor locale. Nu exist’ bani mulfi pentra activitafi de lux ea literatura sau arta. La curfi, cind existé bani necesari, este imitatd, cu mijloace insuficiente, curtea lui Ludovic al XIV-lea gi se vorbeste franjuzeste Germana, limba straturilor de jos si de mijloc, este greoaie si sta gace. Leibniz, singurul filozof de curte al Germaniei, singurul mare german din acea vreme, al cdrui nume capata o ampla rezonanta in randurile largi ale societatii de curte, vorbeste gi serie in france: sau in latina, rareori in gormand. lar problema limbii, a ceea ce $-ar putea face cu aceast stdngace limbi germana, il preocupa ca pe mulfii afi De la curti francoza se oxtinde Ia nivelul stratului superior al burgheziei. Tofi acei ,honettes gens”, toti cei ce se bucura de ,consi- dération”, 0 vorbesc. A vorbi limba franceza este o caracteristics de rang a tuturor straturilor elevate. Nimic mai plebeu decat si scrii serisori in limba germana.” Logod- nica lui Gottsched fi scria la 1730 alesului ei aceste cuvinte® Daca se vorbeste in german, atunci se considera de bonton ca exprimarea sii fie presiirata cu cat mai multe cuvinte din francezi :N-au trecut prea multi ani de cand - spunea la 1740 EB. de Mauvillon in Lettres Francoises et Germaniques ~ nu 2iceai bine patra cuvinte in germand, cli gi rosteai doua in francez. Acosta era le bel Usages.”" SOCIOGENEZA CONCEPTRLOR DE ,CIVILIZATIE® ST .CULTURAY 67 Apoi vorbeste pe indelete despre ceea ce este barbar in limba germana. Natura acesteia este, afirma el, ,rude et barbare””, Tati-i pe saxoni, care considera ,qu’on parle mieux l'Allemand en Saxe qu’en aucun autre endroit de I'Empire’. Aceeasi afirmatie 0 fac ustrieeii despre ei, la fel gi bavarezii, brandenburghezii sau elve~ tienii, Cafiva invaitati, continud Mauvillon, vor sa elaboreze reguli ale limbii, dar ,il est difficile qwune Nation, qui contient dans son sein tant de Peuples indépendans les uns des autres, aux décisions d'un petit nombre de Savans”. Se intamplé aici ca in numeroase alte domenii: unor grupuri ce apartin micii paturi intelectuale, lipsita de putere, din starea de mijloc le revin sarcini eare in Franta si Anglia au fost preluate de curte, de stratul superior al aristocrajici. Invatatii, diversi ,slujitori ai curtii” ce aparfin starii de mijloe sunt cu precdidere cei care incearelt si creeze in cadrul unei anume pituri intelectuale modelele a ceea ce este german, pentru a realiza cel putin in aceasta sfera spiritual © unitate germand, care in plan politic nu pare inc& realizabild, Conceptul Kultur indeplineste aceeasi functie. Dar mai ales lui Mauvillon, observator civilizat de obargie fran- coz, majoritatea celor vazute in Germania i se par a fi necioplite si inapoiate ; nu doar despre limba, ci i despre literatura face aceeagi afirmatie “Milton, Boileau, Pope, Racine, Tasso, Molidre, mai toti poetii de rang ‘au fost tradusi ia majoritaten limbilor europene, poefii vogtri sunt in majoritatea cazurilor doar traduedtori” .-Nommez-moi - continua acesta — un Esprit créateur sur votre Parnasse, hommez-moi un Poste Allemand, qui ait tiré de son propre fond un Ouvrage de quelque réputation ; je vous en défie.”* 10. S-ar putea spune cA aceasta ar fi fost parerea irelevanta a unui francez prost orientat. Dar in amul 1780, la patruzeci de ani dup& Mauvillon gi cu noua ani fnainte de Revolutia Franceza, la vremea cind Franta gi Anglia lisasera deja in urma unele faze de sive ale evolutiei lor culturale si nationale, la vremea cand limba color doua {ari apusene igi gasise demult forma clasicé, stabild, Frederic cel Mare public& scrierea De la littérature Allemande’, in care acuzi slaba dezvoltare a literaturii germane, afirmand despre limba germanii aproximativ aceleasi lucruri ca si Mauvillon, gi in care araté ceca ce s-ar putea intreprinde, dupa piirerea sa, pentru a veni in ajutorul acestei regretabile stiri de lucruri. le trouve — spunea acesta despre limba germana — une langue & demi- harbare, qui se divise en autant de dialectes différentes que I'Allmagne contient de Provinces. Chaque cercle se persuade que son Patois est le meilleur.”58 PROCESUL CIVILIZARIT El prezinta starea inferioar& a literaturii germane, deplange pedanteria inva{atilor germani gi insuficienta dezvoltare a stiinfei germane. Fireste, intrevede si cauzele acestei stiri de lucruri: vorbeste despre séracirea Germanici ca urmare a rizboaielor de lunga durata, despre nesatisticatoarea dezvoltare a comertului gi a burgheziei Ce n'est donc ~ afirma acesta ~ ni a Vesprit, ni au génio de la nation qu'il faut attribuer le peu de progrés que nous avons fait, mais nous ne dovons nous en prendre qu’ une suite de conjonctaresficheuses,& un enchainement de guérres qui nous ont ruinés et appauvris autant hommes que dargen Vorbeste despre lentul inceput al refacerii bunastarii Le tiers-état ne languit plus dans un honteux avilissement, Les Péres fournissent & YEtude de Ieurs enfants sans obérer. Voila les prémices établies de Vheureuse révolution que nous attendons”” $i profetizeaz ci, o data cu cresterea bundstarii, se va produce io inflorire a artei si a stiinfei germane, o civilizare a germanilor, care ii va ageza in rang egal cu celelalte natiuni — aceasta fiind fericita revolutie despre care vorboste - si se compara pe sine eu Moise, care vede apropiindu-se noua inflorire a poporului siu, fark 2.0 mai apuea, 11. A avut dreptate? La un an dupa aparitia serierii sale, in anul 1781, au aparut Hofii lui Schiller §i Critica rafivnii pure a lui Kant, iar in 1787 Don Carlos de Schiller si ifigenia lui Goethe, Urmeaza intreaga desfagurare a literaturii gi filozofiei germane, pe care 0 cunoastem. Totul pare si confirme previziumea sa. Dar aceasta noua inflorire se pregatise de mult timp. Pani sa ating noua sa putere de expresie, limba germana nu s-a maturizat doar in doi sau trei ani. fn anul 1780, ednd a aparut serierea De la littérature Allemande, aceasta limba incetase de mult 8 mai fie acel patois semibarbar despre care vorbeste Frederic cel Mare. O serie intreagé de opere, cirora azi, privind retrospectiy, le atribuim 0 considerabila importanta, aparusera deja. Cu gapte ani inainte, fusese reprezentat Gotz von Berlichingen, exista Werther, Lessing igi publi- case cea mai mare parte a scrierilor dramatice si teoretice, printre care Laokoon in 1766 gi Dramaturgia de la Hamburg in 1767. S-a stins fn 1781, la un an dupa publicarea scrierii lui Frederic. Trecuse mult timp de cand Klopstock isi scrisese opera; Messiada fusese publicata in 1748. Far a mai vorbi despre piesele curentului Sturm und Drang, despre Herder, despre 0 seams intreagi de romane care s-au bucurat de olargé rispandire. Povestea domnigoarei von SOCIOGENEZA CONCEPTELOR DE ,CIVILIZATIE” $I CULTURA” 69 ‘Sternheim de Sophie de la Roche este un exemplu in acest sens. De mult se formase in Germania un strat social de consumatori, un public burghez, interesat de asemenea opere, chiar daci acesta era ined relativ mic. Valuri ale unei mari agitatii spirituale euprinsesera Germania gi igi gasiserd expresia in scrieri, articole, carti si drame. Limba germana se imbogitise si devenise flexibila. Despre toate acestea Frederic nu aminteste nimic in scrierea sa Nu le vede sau nu le atribuie vreo semnificatie. Aminteste o singura opera a tinorei generatii, marea creatie a perioadei Sturm und Drang sia entuziasmului faté de Shakespeare: Gotz von Berlichingen.O amin- teste in mod caracteristic, in legtitura cu educafia 3i formele de dis- tractie ale acelor ,basses classes”, straturile inferioare ale poporului: Pour vous convainere du peut de goGt qui jusqu’a nos jours regne en ‘Allemagne, vous n'avez qua vous rendre aux Spectacles publics. Vous y verrez représenter les abominables pices de Schakespear, traduites en notre langue et tout l'Auditoire se pamer d'aise en entendant ces farces, ridicules et dignes des Sauvages du Canada. Je les appelle telles parce ‘quielles péchent contre toutes les rogles du Théatre. Ces regles ne sont point darbitraires Voila des Crochetoure et des Fossoyeurs qui paroissent et qui tiennent des propos dignes d'eux; ensuite viennent des Princes et des Reines. Comment ce mélange bizarre de bassesse et de grandeur, de bouffonerie et de tragique peut-il toucher et plaire? On pent pardonner & Schakespear ces écarts bizarres; car la naissance des arts n'est jamais le point de leur maturité Mais voila encore un Goetz de Berlichingen qui paroit sur Ia Scene, imitation déstestable de ces mauvaises pices angloises, ct le Parterre applaudit et demande avec enthousiasme la répétition de ces dégod- tantes plattitudes.” Ca apoi si continue wuAprds vous avoir parlé des basses Classes, il faut que j'en agisse avec ia méme franchise a Végard des universités”. 12. Birbatul care vorbeste astfol este cel care in acest timp a facut, pentru dezvoltarea politic’ si economick a Prusiei si poate, indirect, pentru dezvoltarea politic a Germaniei, mai mult decat oricare altul dintre contemporanii sai. Dar tradiia spirituald in care fa erescut gi in numole careia vorbeste este acea traditie comuna a “lumii bune” din Europa, traditia aristocratic a societifii de curte, prenationale. Vorbeste limba acesteia : franceza. Dupa gustul ei misoara viata spirituala germand. Modelele prescrise de aceasta determina aprecierea sa. Intr-un mod cu totul asemanator vorbese de mult timp despre Shakespeare alti membri ai acestei societafi. Voltaire, de exemplu, in al sau Discours sur la Tragédie, scris ca introducere la tragedia Brutus, a exprimat inca din 1730 idei foarte asemaniitoare:60 PROCESUL CIVILIZARI we ne prétends pas assurément approuver les irrégularites barbarey dont elle (adica tragedia lui Shakospoare Julius Caesar) est remplie, Il est seulement étonnant qu'il ne s’en trouve pas davantage dans ut) ouyrage composé dans un sidcle d'ignorance par un homme qui méme ni savait pas latin et qui n’eut de maitre que son génie.” Ceea ce Frederic cel Mare afirma despre Shakespeare reprezintil cu adevirat o opinie tipied a stratului superior european, vorbitor de franceza. El ,nu il copiaza”, nu il ,plagiaza” pe Voltaire; ceea eb afirma reprezint convingerea sa personal, sincera. Nu gusta ,necid: plitele”, necivilizatele vorbe de duh ale unor gropari sau ale altora de aceeagi teapa, mai ales atunci cénd acestoa se combina cu marilé simfaminte tragice ale unor prin{i si regi. Toate acestea nu au penta sensibilitatea sa o forma clara si concisd, fiind ,placeri ale clasei inferioare”. In acest sens trebuie intelese afirmatiile sale: ele erau la fel de individuale sau de pujin individuale ca gi limba lui francezti, Au fost, ca gi ea, mérturii ale apartenentei sale lao anumita societate, Tar paradoxul pe care fl contin, acela ca politica sa a fost prusacd, in timp ce traditia inclinatiilor sale a fost francezi, mai exact, a curtii absolutiste, nu este atat de mare pe cat ni se pare astazi, prin prisma conceptiilor acceptate despre unitatea nationala. El fine de structura particulara a societitii de la curte, ale cirei stratificari si interese politice sunt dezbinate in numeroase directii, ale cdrei stratificari sociale, al c&rei gust, al carei stil, a c&rei vorbire au fost in linii mari aceleagi pe cuprinsul intregii Europe. La vremea tineretii, particularitatea acestei situafii a fost ocazio- nal 0 sursd conflictualé pentru Frederic cel Mare, atunci cand a constientizat treptat faptul ed interesele domnitorului prusac nu puteau intotdeauna armoniza veneratia pentru Franfa eu obligatia de respectare a ctichetei de curte™, iar aceasta a cauzat de-a lungul tregii sale vieti o anumita dizarmonie intre ceea ce intreprindea ea domnitor si ceea ce scria ca om, ca filozof. De asemenea, simtamintele intelectualitafif burgheze germane fa{a de el erau cateodata la fel de paradoxale:: succesele sale militare i politice au oferit constiintei de sine a germanilor consolidarea de care ducea lipsd de mult timp, pentru multi el devenind eroul national. Atitudinea sa in probleme de limba i de gust, edreia ii da glas in serierea sa despre literatura germana, dar nu numai acolo, combiitea intelectualitatea germana toemai ca intelectualitate germand. Situatia acesteia era identicd in mai toate marile state germane, dar gi in multe dintre cele mai mici. Aproape pretutindeni in Germania existau la varf personalitati individuale sau corcuri de personalitafi care vorbeau in franceza gi care determinau politica ; pe de alta parte, exista o societate a stiirii de mijloc, o pitura intelectual vorbitoare de germand, care nu avea in general nici o influen{a asupra dezvoltrii SOCIOGENEZA CONCEPTELOR DE ,CIVILIZATIE” $1 CULTURA" 61 politice, Din randurile ei au provenit in general oamenii care au ieut ea Germania s& fie numita fara poetilor si a ganditorilor. Iar do la acestia, conceptele de ,educatie” si ,cultura” au cépatat amprenta i sensul lor specific german. IV. Starea de mijloc si nobilimea de curte din Germania 13. Ar fi o sarcina in sine si, mai mult, una dintre cele mai captivante, sd aratim in ce misuré in tragedia clasica francezi, po care Frederic cel Mare o opune ca exemplu tragediilor lui cespeare gi lui Gétz, igi gisese intr-adevar expresia dispozitia jufleteasca specifica gi idealurile societfii absolutiste de curte. Impor- tun{a perfectiunii formale, semn distinctiv al oricdrei adevarate society”, temperarea reactiilor emotionale individuale prin ratiune — hecesitate vitala pentru orice curtean -, reticenja in atitudine si oxcluderea oricarei expresii plebee, semn specific unei faze anumite pe calea ,civilizdrii”, toate acestea igi gasesc cea mai pura expresie fin tragedia clasica. Ceea ce la curte trebuie ascuns, toate senti- mentele gi atitudinile vulgare, tot ceea ce nu ,se” rosteste nu apare hici in tragedie, Oamenii de jos — iar pentru sensibilitatea acestui strat inseamna gi mentalitate de rand — nu fgi au locul aici. Forma tragediei este clard, transparent, bine precizat, cum este, de altfel, si eticheta gi viata de curte" in general. Ea prezinta oamenii de la curte aga cum acostia ar dori sa fie gi aga cum prineipele absolutist doreste si-i vadi. Gusturile oricui va fi trait supundndu-se acestei situafii sociale, fie el englez, prusac sau francez, au fost indreptate in acceagi direetie. Dryden, care aldturi de Pope a fost cel mai cunoseut poet de curte al Angliei, afirma in epilogul la Cucerirea Granadei lucruri intru totul aseminiitoare despre dramaturgia englezi tim- purie ca i Frederic cel Mare si Voltaire: 10 epoch att de rafinata gi de educata, care avea modelul unui rege jgalant gi al unei curfi atat de spirituale, nu mai putea admira cu totul neconditionat mojicia vechilor tragedieni englezi’ Logitura cu stratificarea sociald este deosebit de evidenta in aceasta judecata ce corespundea unui anume gust. $i Frederic se opune acelei lipse de gust de a aduce pe scend ,grandeur tragique des Princes et des Reines” gi ,bassesse des Crocheteurs et des Fos soyeurs”. Cum ar fi putut intelege gi tolera o productie dramatica si literara in al carei centru se afla tocmai lupta impotriva diferentelor de clasa, o productie care dorea si arate ci gi durerile celor inferiori62 PROCBSUL CIVILIZARIE din punct de vedere social au marefia gi tragismul lor, nu doar cele ale principilor gi regilor, ale aristocrafiei de curte? Cereurile burgheze devin si in Germania din ce in ce mai instarite, Rogele Prusiei observ acest fapt si nutregte speranta unci resus citdri a artelor si stiinjelor, a unei ,revolutii fericite”, Dar burghezia vorbeste alta limba decat regele. Idealurile si gusturile tineretulul burghez, modelele lui de conduita sunt aproape opuse fat de ale sal »La Strasbourg ~ serie Goethe in Poezie si adevar (cartea a noua) -, Ia granita franceza, ne-am simtit noi ingine de indata eliberati de spiritul francezilor. Am gasit modul lor de viafé mult prea determinat si prea aristocratic, poezia lor rece, critica lor distructiva, filozofia lor confuzl si inconsistenta’ In aceasta dispozitie scrie despre drama lui Gétz. Cum lar fi putut infelege Frederic cel Mare, barbatul absolutismului luminat gi rafionalist si al gusturilor aristocrate de curte? Cum ar fi putut regele si tolereze dramele gi teoriile lui Lessing, care lauda I Shakespeare tocmai cea ce el critica: faptul cd fgi insugeste gusturile Poporului in mult mai mare masuré decd clasicii francezi? Daca le-ar fi fost traduse capodoperele lui Shakespeare... germanilor ‘ogtri, gtiu cu precizie od ar fi avut consecinte mai bune decat faptul e& Iisa ficut atat de mult cunostinja cu Corneille sau Racine, In primal rand, poporul I-ar Gi gustat pe acesta mai mult decat pe cei din urma, pe care nu ii poate gusta.” Lessing face aceste afirmatii in 1759, in Scrisori privind literatura cea mai noud (partea I, epistola a 17-a), iar corespunzittor constiinei de sine ce mijea in straturile burgheze promoveaza si serie drame burgheze, deoarece oamenii de la curte nu defin in exclusivitate dreptul de a G mareti Natura nu cunoaste deosebirea, demna de repudiat, pe care oamenit 9 fac intre ei. Ka imparte calitatile inimii, f@ra ai prefera pe cei nobili sau bogati.' intreaga migcare literaré din a doua jumitate a secolului al XVIIL-lea se sprijina pe o clasi sociala si, corespunzitor acesteia, pe idealuri de gust antagonice fata de dispozitia in care se aflau societatea si gusturile lui Frederic. Acesta e motival pentru care ele nu-i spun nimic, pentru care trece cu vederea fortele viabile ce se puseseri deja in migeare in jurul su gi condamna ceca ce nu poate ‘rece eu vederea, precum Gite, Aceasta migeare literara germana ~ printre ai cArei exponenti se numaré Klopstock, Herder, Lessing, poetii curentului Sturm und Drang, coi ai sentimentalismului, cei din cenaclul literar Hainbund de Ja Gottingen, tandral Goethe, tanarul Schiller 1 numerosi altii — nu SOCIOGENEZA CONCEPTELOR DE LIZATIE® $1 CULTURA” 63 oate desigur 0 migeare politicé. Pana la 1789, ew céteva exceptii singulare, in Germania mu exist nici o idee de actiune concreta |, nimie din ceea ce ar putea aminti de formarea partidelor sin rndurile funetiondrimii prusace, propuneri si chiar un inceput practic de reforme in sensul absolutismului luminat. Se intalneste, J uni filozofi precum Kant, dezvoltarea unor principii generale care, partial, se afld in evident contradictie cu situatia existenta. Se intalnesc, in scrierile tinerei generafii a cenaclului literar Hainbund, expresii ale unei uri sdlbatice fata de principi, curte, aristocrati, impotriva frantuzifilor, impotriva lipsei de morala de la curte si a ricelii rafionaliste. Pretutindeni in randurile tineretului starii de mijloe se intalnesc vagi vise despre o noua Germanie unita, o viata naturala ~ ,naturala”, adic’ in oporitie cu ,lipsa de naturalete” a vieii sociale de la curte— si mereu o imensé plicere cauzata de propria exuberant sentimentala, Idei, sentimente, nimie din ceea ce ar putea conduce intr-un sens oarecare la o actiune concreta politica. Structura absolutist’ mic-sta- tala a societatii nu oferea un astfel de prilej. Elementele burgheze dobandese constiin{a de sine, dar modul de constituire a statului absolutist este de neclintit. Elementele burgheze sunt inliturate de la orice fel de activitate politica. Eventual, le este permis sii ,gan- deasea si sA creeze” in mod independent, dar nu li se permite si tacfioneze independent. in accasta situatie, scrisul devine cea mai importanta deseircare. Aici isi gasese expresia mai mult sau mai putin mascata noua constiinta de sine si vaga nemultumire fata de situatia existent. Aici, intr-o sfera pe care aparatul statului abso- lutist a liberalizat-o pana la un anumit grad, generafia tanara a stirii de mijloc isi prezinta, in opozitie cu idealurile de curte, noile sale visuri, idealurile sale in limba ei, in germand, Miscarea literaré din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, dupé cum am mai spus, nu este expresia unei migeari politice, ei in col mai inalt sens al cuvantului expresia unei migcari sociale, a unei transformari a societatii. In cadrul acesteia, cu siguranta cd nu se manifesta inca in totalitate burghezia, ci, cu precddere, un fel de avangarda burgheza, tocmai ceea ce # fost descris aici ca intelec- tualitate a starii de mijloc, constituita de numerosi indivizi raspan- diti de-a lungul i de-a latul farii, aflati in accoasi situatie si avand o origine social apropiata, indivizi care se infelegeau pentru cd erau in aceeasi situatie. Doar ocazional se regisesc in acelasi cere oameni ce se afld pe o perioadi de timp mai indelungata sau mai scurta in aceasta avangarda intr-un anumit spatiu ; adeseori traiesc izolat, ca clita fata de popor gi ca cetiteni de rang secund in ochii aristocratioi de curte6 Logitura intre aceasta situafie sociali si idealurile despre care vorbese ~ dragostea de natura gi de libertate, visarea insingurata, abandonarea in voia vibratiilor propriei inimi, nestanjenita de statiunea rece” ~ rizbate la tot pasul din operele lor. In Werther, al cdrui succes dovedeste eat de tipice au fost asemenea simtiminte pentru'o anumité generatie, acest lueru se afirma pe alocuri intr-un mod edt se poate de pufin ambiguu [Lua 24 decembrie 1771 se spune aici Acseitt tciane Tetiore, au ‘ Tandel camenior dtesabii oun as intrigle dnt eel com Stata pind gi bogl de sam sles fe naines cooley deo ea pas c&t de mic...” re Tar la 8 ianuarie »Ce fel de oameni sunt cei a céror Intemeiazi fe i simfire se intemeiazi pe ceremonial, ale céror ganduri gi nizuinfe nu se indreapté de ani de zile decat la ccuparea unui seaun mai aproape de capul mesei?...” La 15 martie 1772 -Serignese din ding, 1a naibal.. Minane Ia conte, iar dups mast ne ee prin pare. Ara se apropie ora la care vine, Foldaies Dttonel Ramane, inalta societate nobiliara se apropie. Doamnele susotese, zvonul cireula printre domni. in cele din urma, contele il roagi, cu oarecare stanjeneali, sa plece. Nobila societate se simte jignita I vederea unui burghez in randurile sale. ao a Stl, spune contele, lumea este Itumita, di , lumea este nemultumita, dupa cum bag de seama, ci te vede aici... M-am retras pe nesimjite din societatea aleass strabatut drumul pand la M., ca s& vad de acolo, de pe deal, cum apune soarele si s& citesc din Homer minunatul ent in care Ulise este gi de acel admirabil porcar.” anveedaas Superficialitate, coremonial, conversatie de suprafata pe de o parte, interiorizare, profunzime a sentimentelor, cufundarea in paginile une cari, educarea personalitatii individuale, pe de alta parte; este scsag contradic exrimati de Kant prin anttea dite eltara si civilizatie, cu referire la o situatie sociald precis definita. Toiodatd, Goothe prezinta in Werther, pe slocurt deosebit do clr, cele dowd fronturi intre care trdieste aceasti piturd sociala: Gera ce mA necdjjegte cel mai tare ~ se spune la 24 decembi jare — se spune la 24 decembrie 1771 — Sunt. neplacutele relafii burgheze. $tiu la fel de bine ea oricine cat de trebuincioasa este deosebirea dintre stirile sociale, cite avantaje am eu amide pe urma ei, dar mu accept ca tocmai acoasta si-mi stea in SOCIOGENEZA CONCKPTELOR DE CIVILIZATIE® $l .CULTURA’ 65 Nimic nu este mai caratteristic pentra constiinta starii de mijloc decat accasta afirmatie: portile ce dau in jos si riménd ferecate. Portile ce dau in sus si se deschida. Ca orice clasé de mijloc, gi aceasta era captiva intr-un mod specific: nu putea coneepe s4 dirame ridurile ce fi blocau aceesul in sus, de teamé cf, in furtuna dez- languita, s-ar narui si zidul ce o despiirfea de clasa de jos. Intreaga miscare s-a constituit cao migcare a unor elemente aflate in ascensiune: strabunicul lui Goethe a fost poteovar"’. Bunicul a fost eroitor, apoi hangiu, ce numira printre oaspetii sai oameni de la curte gi care practica manierele curtenesti si burgheze, om deja insta- rit; tatal devine consilicr imperial, un avut rentier burgher, cu titlu, iar mama lui Goethe era fiica unei familii de patricieni din Frankfurt. ‘Tata lui Schiller a fost felcer, ulterior devenind maior prost remu- nerat, bunicul sau, stribunieul si stré-strabunicul fusesera brutari. Dintr-o stare social asemAnatoare, mai apropiata sau mai indepar- tata, din randurile unor meseriasi sau functionari de mijloe, provin Schubart, Barger, Winckelmann, Herder, Kant, Friedrich August Wolff, Fichte gi mulfi alfi reprezentanfi ai acestei migcari, 14,A existat gi in Franta 0 migcare analoaga. $i acolo, in legatura cuosehimbare social asemanatoare, au aparut o mulfime de oameni importanti din cercurile starii de mijloc. Voltaire gi Diderot se numard printre acestia, Dar in Franfa talentele au fost primite si asimilate rari dificultate de ampla societate de curte, de catre acea ,society” pariziana. In schimb, in Germania, fii starii de mijloc aflate in ascen- siune, care se distingeau prin talent si spirit, au rémas in marea lor majoritate izolati de viata aristocratica de curte. Catorva, putini, precum Goethe, le-a reusit un fel de ascensiune in aceste cercuri Dar, ficand in totalitate abstractie de faptul cd acolo curtea de Saxa-Weimar era mica gi relativ siracé, Goethe se numara printre cexceptii. In ansamblu, zidul dintre intelectualitatea starii de mijloc si stratul superior, aristocratic, din Gormania, in comparatie eu tarile Apusene, s-a mentinut foarte inalt. La 1740, francezul Mauvillon a consemnat, observand raporturile existente in Germania™: On remarque chez le Gentilhomme Allemand cet air rogue et fier, qui Ya jusqu’a V"humeur brusque, Enflés de leurs seize quartiers, quils sont toujours préts & prouver, ils méprisent tout ce qui n'a pas la meme Faculte”. Este rar situafia — continua acesta ~ eind se incheie mezaliante. ‘Totusi, la fel de rar fi vezi traténdu-i pe burghezi cu simplitate si ama- bilitate, Tar daca disprepuiese cisfitoria cu acestia, cu att mai mult nu dau doi bani pe societatea lor, oricare le-ar fi meritele.” La aceasta deosebit de mareat separare social dintre nobilime i burgherie, dovedité de nenumérate izvoare, au contribuit decisiv66 PROCESUL CIVILIZAR si relativa stramtorare, nivelul de trai relativ scdzut al ambelor clase. Acestea au constréns nobilimea la cea mai strict izolare gi la dovedi- rea prin documente a noble{ei ca instrument esenfial pentru menfi- nerea existentei sociale privilegiate, inchizand pe de alta parte burgheziei germane calea principala de acces pe care s-a produs in {rile apusene ascensiunea clementelor burgheze, prin cdsitorie gi prin asimilarea de catre aristocratie : calea banilor. Dar oricare ar fi fost cauzele, cu. siguranta destul de complicate, ale acestei separafii deosebit de accentuate, contopirea redusi 4 modelelor aristocratice de curte gi a valorilor ,existentiale” cu mode- lele burgheze si valorile performante, care a rezultat din aceasti separafie, a marcat pe parcursul unor faze indelungate ceea ce a luat ulterior aspectul de caracter national al germanilor. De aici provine faptul ca un curent major al limbii germane, limba german’ a celor educati, precum gi aproape integral mai noua traditie spiri- tuala sedimentati in literatura, a beneficiat de impulsuri decisive gi de determindri de la patura sociala intelectual a starii de mijloc, care a caracterizat starea de mijloc intr-o masura mai purd gi mult mai specifica decat, de exemplu, pitura intelectuala francezi cores- punziitoare si chiar decat cea engleza, care dintr-un anumit punct de vedere pare a ocupa o pozitie de mijloc intre cea francezi gi cea germani. Gestul de autoizolare, accentuarea specificitatii gi a diferentierii, care s-a evidenfiat gi in comparatia dintre conceptul german de Kultur si conceptul apusean de civilizatie, se regiseste si aici ca o caracte- risticd a dezvoltarii germane, Comparativ cu Germania, Franja s-a extins de timpuriu peste granite si a colonizat de timpuriu. $i in interior s-au ivit foarte des, pe parcursul mai noii sale istorii, migcdri asemanatoare ; deosebit de importanta este in acest context migearea de raspandire a compor- tamentului aristocratic de curte, tendinga aristocrafiei de curte de a asimila elemente din alte straturi, de a le coloniza am putea spune. Mandria de stare a aristocratiei franceze este dintotdeauna conside- rabila, iar accentuarea deosebirilor de stare igi plstreaza importanta in orice situatie. Dar zidurile eare 0 inconjoara au mai multe porti, accesul spre ea insdgi si implicit asimilarea altor grupuri joaca aici un rol mult mai insemnat deeat in Germania. In schimb, cea mai puternied expansiune a Imperiului German continua s4 fie cea din Evul Mediu. Incepand de atunei, Imperiul German descreste tot mai mult. Teritoriile germane se restrang din toate partile, intr-o anumita masur inca dinainte de Razboiul de treizeci de ani, dar foarte pregnant dupa aceea, si asupra mai tuturor granifelor externe se exercita o presiune puternici, Corespunzaitor acestei situafii, in interior, la diferitele grupiri sociale, Iupta pentru SOCIOGENBZA CONCEPTELOR DE ,CIVILIZATIE” $I CULTURA 67 gansele restrnse, pentru afirmarea propriei personalitati si tendinta de a se deosebi si izola unul de altul sunt in general mai mari ca in {arile apusene aflate in expansiune. Nu mai putin decat faramitarea spafiului german intr-o multitudine de state suverane, relativ puter- nica izolare a unor mari parti ale nobilimii fata de starea germand de mijloe se opune formarii unei ,society” unitare, exemplare, centrale, care in alte ari a avut o important decisiva, cel putin ca etapa, pe calea formérii nationale gi care acolo si-a pus in anumite faze am- prenta asupra limbii, artelor, manierelor gi structurii emotionale. V. Exemple literare pentru raportul dintre intelectualitatea germana @ starii de mijloe si nobilimea de curte 15. Cartile specifice straturilor ee fin de starea de mijloc ~ care dupa jumatatea secolului al XVII-lea, adicd incepand eu perioada in care ele cagtiga bunastare gi constiinté de sine, au inregistrat un mare succes de public ~ dovedese cu claritate cat de intens a fost resimtitd aceast& diferent. Totodata, ele demonstreaza faptul c& deosebirilor de aleatuire gi de viata dintre starea de mijloc, pe de o parte, gi stratul superior de curteni, pe de alti parte, le corespundeau deosebirile de structurare a conduitei, a vietii afective, a aspiratiilor gia moralet; ele dovedese — in mod necesar unilateral ~ felul in care erau percepute aceste diferente in starea de mijloc. Un oxemplu in acest sens il constituie cunoscutul roman al serii- toarei Sophie de la Roche, Povestea domnisoarei von Sternheim", care a facut-o pe autoare una dintre cele mai renumite femei ale timpului. Este intra totul idealul meu de femoie - fi serie Caroline Flachsland iui Herder dupa lectura acestui roman -, blanda, afectuoasi, cari- tabila, mandra gi virtuoasd gi ingelatd, Am avut parte de ceasuri incan- titoare, minunate, in timpul lecturii. Vai, ce departe sunt eu de idealul meu, de mine insdmi!"® Ciudatul paradox intalnit aici, consténd in faptul ca, precum multe existente asemanstoare, Caroline Flachsland isi iubeste propria durere, c& printre trasiturile eroine! ideale, cu care gi-ar dori sa se asemene, pe langa caritate, mandrie gi virtute, ia in consideratie gi faptul de a fi ingelata, nu este mai pufin determinant pentru starea afectiva a intelectualitatii starii de mijloc gi indeosebi a femeilor in perioada sentimentalismului, Eroina starii de mijloc este ingelata de curteanul aristocrat. Prevenirea, teama de ,seducatorul” ce fine de o clas social superioard, care nu se poate cdsatori cu fata din cauza Giferentei sociale, precum si dorinta secret ca acest lucru si se68 intdmple totusi, farmecul exereitat de inchipuirea ca s-ar putea patrunde in acel cere inchis gi periculos, in cole din urma compas siunea, identificarea cu cea ingelata, toate acestea ofera un exemplu pentru ambivalenta specifica in care se afla prinsa viata sentimen- tala a oamenilor din starea de mijloc ~ si nu doar a femeilor ~ in relatiile cu aristocratia. Povestea domnigoarei von Sternheim repre: zinta in acest sens intr-o oarecare masura replica feminind a hui Werther. Ambele personaje reprezinta o trimitere la situatia dificil specifica starii lor, exprimata prin emotivitate, sentimentalism gi tona- litati asemanatoare de sensibilitate. ‘Trama romanului: la curte isi face aparitia o aleasa fata de Ia tar, din boierimea rurala provenita dintr-o familie burgheza in ascen= siune. Principele, ruda sa maternd de vita inaltd, 9-0 doreste ca metres. Neavdnd de ales, fata igi cauta seaparea la ,raufticitorul”™ din roman, un lord englez ce traieste la curte, care vorbeste aga cum, in multe cercuri ale starii de mijloc, probabil este imaginat .sedu- catorul aristocrat”, acel ,rduffeator nelegiuit, si care creeaz un efect comic pentru ea rosteste, ca pe propriile sale ganduri, repro- surile aduse de starea de mijloc clasei sale. Dar si fata de el eroina isi pistreazt virtutea, superioritatea morali, compensatie a infer rioritdfii de stare, 51 moare. Tati cum graiegte eroina, domnisoara von Sternheim, fiic8 a cole- nelului innobilat! \Pelul in care tonul de eutte, spiritul modei inabusa cele mai nobile migcatri ale unei inimi admirabile de la natura, felul in care pentra a evita semnele de dezaprobare din parten domnilor gi doamnelor la moda trebuie si rézi o dati cu acestia si sii aprobi mi umple de dispret si de compasiune, Setea de distractie, de noi podoabe, de admiratie pentru © rochie, © mobila, pentru noi bucate diunitoare ~ 0, Emilia mea, ce teami, ce rau i se face sufletului meu... Nu vreau si vorbese despre ice, in faya earuia se tardste pret vietutea si meritele gi, Sunt convinsd, dragi mitugi ~ spune ea dupii catova zile de viata la curte'*, ci viata Ia curte nu se potriveste caracterului meu. Gusturile, inelinatiile mele se indreapté toate in alt& direetie. Si recunose in fata ingiduitoarei mele matugi cd sunt mai fericiti si plee decat ci am venit.” -Iubiti Sophie — it raspunde matuga ~, ogti cu adevarat una dintre cele ‘mai fermecatoare fete, dar batrénul preot fi-a insuflat o mulfime de idealuri pedante. indepirteazi-te putin de ele.” lar in alt loc, Sophie serie: De curand, datorita iubirii mole fuga de Germania, am fost implicata mtr-o discutie in care am incercat s4 apr meritele patriei mele, fidnd-o cu siirg, iar mAtusa mi-a spus apoi ed am dat o frumoasi dovada ea sunt SOCIOGENEZA CONCEPTELOR DE ,CIVILIZATIE® $f ,CULTURA" 69 nepoata unui profesor, Reprogul m-a maniat, Cenuga tatalui gi a bunicului meu a fost profanata’ Preotul gi profesorul sunt intr-adeviir doi dintre cei mai importanti reprezentanti ai intelectualitajii functionaresti a stdrii de mijloc, doua figuri sociale care au jucat un rol decisiv in raspandirea gi formarea noii limbi germane cultivate. Exemplul dovedeste cat se poate de clar felul in care vagul sentiment national al acestor cercuri, de orientare apolitics si spiritual, apare in ochii aristocratiet de la curtile mici ca unul burghez. Totodata, atat preotul cat i profesoral trimit la spatiul social care a reprezentat cel mai important centru de formare si de raspandire a culturii stiri de mijloc: universitatea De aici, mereu noi generatii de studiogi ce se formau ca dascali, preoti, functionari mijlocii au devenit purtatoarele unei bine definite lumi spirituale, precum si ale unor idealuri stabile. Universitatea germani a reprezentat intr-o anumitd masura opozitia mie-burgheza fata de curte. Dar iat cum ~ cu vorbele pe care le foloseste preotul din amvon cAnd peroreaza impotrivi-i — se exprima raufacdtorul de la curte in imaginatia mic-burgheza"® .~Stii ch iubirea nu_am inrobit-o nicicdnd yreunei alte puteri decat pro- priilor mele simfiri, a ciror cea mai rafinata gi vie bucurie este... Toate clasele de frumusofe m-au inrobit... M-am saturat de ele... Moralisti... n-a decat sX facd observatii cu privire la jesdturile fine si lajurile in care am prins virtutea si mandria, injelepciunea sau indiferenga, cochetiria i chiar evlavia intregii lumi fominine... Amor a surds vanitatii melo. Dintr-un jalnic colt de tard a adusvo Incoace pe fica unui colonel, al rei chip, spirit gi caracter este atat de incantator, incat..” Douazeci gi cinei de ani mai tarziu, antiteze asemdinaitoare, idealuri si probleme inrudite vor continua s& asigure succesul unei cdrti, In 1796 a aparut in Horen, revista editata de Schiller, Agnes von Lilien™ de Caroline von Wolzogen. Tata ce spune mama, reprezentanta a inaltei nobilimi, care a fost nevoit& din tainice motive sé-si creased fiiea departe de coreul eurti Mai cA as vrea si mulfumese providentei care m-a ot departe de coreal care m-a facut atdt de nefericita. 0 edueatie serioasi i solida a spiritului este rareori posibila In cercul lumii mari. Ai fi devenit poate o papuga ce ar fi dansat in pas cu opinia” lar eroina insagi afirma despre sine”: Nu cunosteam decdt pufin din viata conventionala ji din vorbirea oame- hilor de lume. Principiile mele simple gisean ci unele lucruri sunt paradoxale, prin care firea dovenitd maloabila prin obignuintd se impica ffird trudi. Mi se pitrea la fel de firese cum noaptea vine dupa ai si-1 plang pe cel ingelat gi s8-1 urase pe ingelator, preferand virtutea onoarei0 PROCESUL CIVILIZARIL si onoarea propriului avantaj. In judecata asupra societitii am virut cum sunt risturnate toate aceste idei." Apoi creioneazi portretul principelui franceza” lizat de manierit »Principele ave gaptezeci de ani si se chinuia, incor modandu-i gi pe cei din jur, cu rigida eticheta francezai de moda veche, pe care tinerii principi germani o invaitasera la curtea regelui france#) transplanténd-o pe pamAntul lor, desigur, la dimensiuni Intrucitva reduse. Datorita varstei gi obignuinjei, principele invijase sa se migte aproape firese sub apasarea groa a platogei coremonialului, Fat de doamne da dovada de politetea find gi incordati a vechilor cavaleri, {inet infatigarea lui nu le era neplicuta, dar pentru a fi suportabil nu-fi putea permite si se abata de la sfera bunelor maniere niei un moment, Copiii lui... nu aflara in tatal lor deedt despotul, Caricaturile de curteni tmi aparuri ba hilare, ba demne de compasiune, Venerafia pe care reugeau 5-0 transfere, Ia aparitia domnului lor, de la inima spre maini gi picioare, o privire indulgenta sau manioasa care le trecea ea un goc electric prin trup... Frdngerea instantanee a propriei pareri atunci cand buzele princiare rosteau ultimul cuvant, toate acestea ‘mi se p&reau de neinjeles. Ma aflam ea in faga unei case de papugi.” Politetea, maleabilitatea, bunele maniere pe de o parte, o educatie solida, virtutea preferata onoarei, pe de alta parte: scrierile germane din a doua jumatate a secolului al XVII[-lea sunt pline de asemenea antiteze. inca la 23 octombrie 1828, Eckermann fi spune lui Goethe 30 educafie atat de solida, de care pare si fi avut parte marele duce, este rard in randurile principilor.” -Foarte rari - {i replic& Goethe -, ce-i drept, exist mulfi in stare s& Participe cu mare pricepere la o discutio pe orice tema, dar implicarea nu este profunda, ci doar de suprafafa. Nu-i de mirare, dacé ne gandim la rispandirea gi la faramitarea de care a avut parte viata de la curte.” Ocazional, el foloseste in acest context in mod cat se poate de explicit conceptul de Kultur. .Oamenii ce ma inconjurau ~ afirma el nu aveau nici o idee despre stiinfé. Erau curteni germani, iar accasté clas nu avea pe atunci nici tun pie de cultura.” Tar Knigge remarea odata in mod explicit: ,Unde mai mult decat aici (in Germania) corpul eurtenilor s-a constituit ea o specie aparte ?” 16. In toate aceste exprimari se contureazi o situatie socialé extrem de precisi, Este aceeagi situatie care devine evidenta in para- lela realizata de Kant intre Kultur gi .a fi civilizat” (Zivilisiertheit) Dar gi independent de concepte, aceasta faza si experientele pe care SOCIOGENEZA CONCEPTELOR DE ,CIVILIZATIE" $I CULTURA” 71 le-a determinat au marcat puternic tradifia germani. Cea ce se exprimi in coneeptul Kultur, in antiteza dintre profunzime gi super- ficialitate, precum gi in numeroase concepte inrudite, este constiinta de sine a stratului intelectual al starii de mijloc. Avem de-a face eu rat proportional mic, raspandit pe intregul teritoriu si individua- ligat intr-o mare masurd si in manier& particular. El nu formeaz in nici un caz, ea societatea de curte, un cere inchis, 0 society”. El este aleatuit preponderent din functionari, din slujbagi ai statului in cel mai extins sens al termenului, deci din oameni ce-gi obtineau veniturile direct sau indirect de la curte, ffrd ca ei insisi, facind abstractie de putinele exceptii, sa aparfina ,alesei societti” a curtii, stratului superior al aristocratiei. Este un strat al intelectualitatii care nu dispune ined de o ampli sferd de influenta burgheza. Burghezia alcatuita din negustori, care ar putea constitui publicul intelectualitatii ce seria, este incd, in majoritatea statelor germane din secolul al XVII[-lea, relativ slab dezvoltata. Ascensiunea spre bunastare incepe abia in aceasta perioad. Asadar, intelectualitatea seriitoriceasca germand pluteste oarecum in aer. Spiritualitatea si cartea reprezinta refugiul si apanajul ei, realizarile din gtiinfa si art constituie un prilej de mandrie. Spafiul pentru activitatea politica, pontru obicctivole politice nu prea exist pentru acest strat. Probl mele comerciale, intrebarile cu privire la ordinea economic sunt, in conformitate cu aleétuirea vietii si a societifii lor, probleme margi- nale pentra reprezentantii sai. Comerful, transporturile gi industria sunt ined nedezvoltate §i au in mare masurd nevoie mai degraba de protectie gi de sustinere printr-o politica comercial practicata de prineipi decat de eliberarea din constrangerile acesteia. Ceea ce confera legitimitate intelectualiti{ii stirii de mijloc a secolului al XVITI-lea si-i fundamenteaza constiinta de sine, mandria, se afla dincolo de economie si politica : este ceea ce se numeste, in germana, tocmai din acest motiv, ,das rein Geistige”, spiritualitatea pura, in planul cértii, al stiingei, religiei, artei, filozofiei gi in imbogatirea launtrica, in educatia (Bildung) individului mai cu seama prin intermediul cartii, in personalitate. Acestei realitati ii corespunde faptul ca termenii prin care se da expresie constiintei de sine a intelectualitatii ger- mane, termeni ca Bildung sau Kultur, prezinta o tendinta extrem de puternict de a delimita de politic, economic, social realizarile din domeniile amintite, aceasta spiritualitate puri fiind ceea ce este cu adevtrat valoros, in contradictie cu deviza burghezici in ascensiune din Franfa sau Anglia. Destinul particular al burgheziei germane, indelungata ei neputinta politied, tarzia unifieare ea natiune, toate acestea au oferit mereu noi impulsuri de aceeasi orientare, conso- lidand conceptele, idealurile in aceasta directie. Astfel, dezvoltarea conceptului Kultur si idealurile pe care le reprezenta au reflectat2 PROCHSUL CIVILIZARIT pozitia intelectualitatii germane lipsite de o solida sfera de influenta soeiala, care, ca prima formatiune burghezi din Germania, a dez- voltat 0 constiinté de sine pronuntat burghezd, idealuri specifice starii de mijloc si un arsenal conceptual clar indreptat impotriva stratului superior al curt. Situatiei acesteia fi corespundea gi cea co intelectualitatea consi- dera demn de a fi combatut, o replica la educatia gi cultura stratului superior. Atacul se indreapti doar rareori, doar ezitant si resemnat in cele mai multe eazuri impotriva privilegiilor politice sau sociale ale aristocratiei de curte. El se indreapti precumpénitor impotriva comportamentului uman al acesteia O relatare foarte semnificativa a deoscbirii ce exista intre struc: tura intelectualitatii germane si a celei franceze se regiseste tn convorbirile Ini Goethe cu Eckermann. Ampére vine la Weimar. Goethe nti] cunogtea personal, Dar il laudase in repetate randuri fata de Eekermann. Spre mirarea tuturor, domnul Ampére cel cunoseut pan departe se dovedeste afi un ,taniir plin de viata de vreo douizeci de ani”. Eckermann da glas uimirii sale, iar Goethe ii raspunde (joi, 3 mai 1827): .~Desigur c& domnici-voastro nu ja fost prea usor in aeel {inut de campie, fsa cum si noi, cei din Germania centralA, a trebuit sii ne dobandim stropul de infelepeiune destul de grou. Cici in fond ducem o viata fz0- latd, amarata! De la popor ne parvine foarte putind cultura, iar toate talentele si minjile noastre Tuminate sunt rispandite in intreaga Germanie, Unul se aflé le Viena, altul la Berlin, ined unal Ia Konigsberg, altul la Bonn sau la Dasseldorf, cu totii la distante de cincizeci pana la 0 sut& de mile, inedt contactul personal sau schimbul personal de idei devine o raritate. Ce diferita ar fi situafia insd, ered, dacd un barbat ca ‘Alexander von Humboldt ar trece pe aici si m-ar limuri intr-o i in cercetirile mele gi in dorinta mea de cunoagtere, cat en n-ag izbuti si realizes. de unul singur nici intr-un an! in schimb, ginditi-va la un orag ca Parisul, unde in acelagi spatiu se ‘fla minjile eminente ale unui intreg imperiu, intre care exist o logt- ‘ura, o lupta gi 0 conenrenta zi de zi, care se sfituiese si se stimuleazt reciproc, unde sta zilnic la disporitie ce-i mai bun in toate domenitle naturii gi artei de pe tot Paméntul; inchipuiti-va aceasté metropolit a lumii, unde orice traversare a unui pod sau a unei piefe aminteste de lun mare trecut. lar Ia toate acestea, nu va imaginafi un Paris al unor timpuri opace, lipsite de spiritualitate, ci Parisul secolului al XIX-lea, fn caro de trei generafii, birbafi precum Moliére, Voltaire, Diderot gi altii ca ei au pus in cixculafie o asemenea bogatie spirituald, cum nu poate fi regasita la un loc nicaieri pe tot globul pAmantese, gi vefi inge~ lege cé o minte luminata es Ampare, care a atins o asemenea dezvoltare, poate 84 reprezinte ceva in al doudzeci gi patrulen an al vietii sale.” Iar ceva mai incolo, Goethe remarcé in legaturd cu Mérimée. SOCIOGHNEZA CONCEPTELOR DE ,CIVILIZATIEY SI CULTURA" 73 nin Germania, mai bine te lagi pagubag decat s& incerci si realizezi cova fate de matur lao varsta aga de tdndra, Nu individul poart& vina, oi starea culturala a nafiunii gi marea dificultate, cu care ne confruntém cu tofii, de a ne descurca pe chi izolate” Din asemenea afirmatii, care ar trebui 84 ajungi ea dovada gi indiciu pentru aceste idei introductive, cel ce face o retrospectiva va infelege cat se poate de clar felul in care depinde de dezbinarea politicé a Germaniei structura eu totul specific a stratului inte- lectual german gi totodata structura comportamentului uman si a formarii spirituale, In Franfa, intelectualitatea este stransa laolalta ; ea este menfinuta in coeziune in cercul unci societiti inalte, mai mult sau mai putin unitare ; in Germania, cu numeroasele gi relativ micile sale capitale, nu exista o inalta societate centralizata si uni- tard, Aici intelectualitatea este rispandita pe intreg cuprinsul tari, Acolo, conversatia a fost dintotdeauna unul din mijloaeele cele mai importante de comunicare, mai mult, de secole 0 art; aici, cel mai important mijloc de comunicare este cartea, iar stratul intelectual german dezvolti mai degraba o limba scrisi unitaré decat o limba vorbitd unitara, Acolo, omul traieste inci de tandr in mediul unei spiritualitati bogate si stimulatoare; aici, tandrul de stare mijlocie trebuie s4 evolueze singur, prin propriile sale puteri, Mecanismele evolufiei sunt diferite in cele doua (ari. Iar in cele din urma, afix- matia Ini Goethe dovedeste ct se poate de clar ce inseamna stratul intelectual al stirii de mijloc, lipsit de sfera de influent, Mai sus a fost citati' una dintre afirmatiile sale dupa care curtenii nu erau tocmai cultivati. Aici afirma acelagi lueru despre popor. Cultura si educatia sunt intr-adevar termenii si caracteristicile unui strat sub- tire situat la mijloc, care se ridica din randurile poporului. Nu doar stratul redus numeric al curtenilor ce se situeazi deasupra, ci si marile mase situate mai jos privesc cu destul de pufina infelegere stridaniile propriei elite. Dar toemai aceasta relativ redusi dezvoltare a straturilor mai ample de burghezi ce exercit 0 profesie este una dintre cauzele faptului c& lupta avangardei formate din starea de mijloc, din stratul intelectualitafii burgheze, se desfagoard aproape complet in afara sferei politice si ci atacul se indreapta precumpanitor impotriva comportamentului uman al stratului superior, impotriva unor caracteristici general umane, precum ,superficialitate”, ,politete aparent&®, ,nesinceritate” si altele asemanatoare. Putinele citate care au putut fi prezentate aici arata clar aceste dependente. Fireste, atacul se concentreazé arareori gi far mare emfaza in anumite con- cepte antitetice specifice, opuse celor ce servesc legitimarii de sine a stratului intelectual german, precum educafia si cultura. Unul dintre4 PROCESUL CIVILAzARIT putinele concepte antitetice specifice care ar putea fi gasite este Zivilisiertheit, faptul de a fi civilizat, in sensul dat de Kant. VI. Regresul elementului social gi evidentierea celui national in cadrul antitezei dintre Kultur gi Zivilisation 17, Indiferent daca antagonismul se exprimA cu ajutorul acestor concepte sau al altora, un fapt devine evident: opunerea anumitor tristituri specific umane, care ulterior vor servi precumpanitor expri- mirii unui antagonism national, pare sa fie ined aici in primul rand expresia unui antagonism social. Pentru formarea unor asemenea perechi antonimice precum ,profunzime” si ,superficialitate”, ,sin- ceritate” si ,falsitate’, ,politete aparenta” si yadevairata virtute’, ca 0 corelatie a trairilor, din care se va ivi apoi $i opozifia dintre Zivilisa~ tion si Kultur, intr-o anumita faza a dezvoltarii germane se dovedeste a se constitui ca o experienta decisiva tensiunea dintre intelectuali- tatea stirii de mijloc gi aristocratia de curte. Desigur, aici nu lipsegte cu totul constiinta faptului cf a fi curtean gia fi francez sunt termeni inrudifi. G.C.H, Lichtenberg exprimé in aforismele sale eat se poate de clar acest fapt, atunci cind discut& despre deosebirea dintre fran- fuzeseul ,promesse” gi germanul ,Versprechung” (caictul al treilea, ATTS-1779}" Aceasta din urma se respectd, iar coa dintAi nu. Co utile sunt cuvintele franceze in limba germand! Ma mir cA faptul nu a fost remarcat, Cuvantal francer. reda ideea germana eu un adaos de impostura sau in sensul su folosit la curte... «Erfindung» reprezinti ceva nou. lar sdécouverte», ceva vechi sub un nume nou. Columb a descoperit (entdeckt) America, iar ceca cei se atribuie lui Amerigo Vespucci este o «découverte Da, «godt» gi «Geschmack» sunt aproape de sens contrar, iar oamenii de godt» au arareori mult gust.” Abia dupa Revolutia Francezi conceptul de civilizatie si domeniul sau conex pierd neindoielnic din rezonanta aristocratied germana de curte, evocdnd mai degrabé Franta, de fapt, intr-o manier’ mai general, puterile apusene. Un exemplu printre multe altele: in anul 1797 a fost publicata carticica unui emigrant francez, Menuret, Essay sur Ia ville d'Hambourg. Un locuitor al oragului Hamburg, canonical Meyer, face in ale sale Skizzen urmatorul comentariu: Hambourg est encore en arriére. I! a fait depuis une époque tres fameuse Gestul de faimoasi, din moment ce valurile de emigranfi se stabilese gi Ja noi), des progrés (chiar aga?) pour les augmenter, pour completer, je ne dis’ pas son bonheur (Dumnezen I-a facut si rosteasea asemenea SOCIOGENBZA CONCEPTELOR DE ,CIVILIZATIEY $I CULTURAT 75 cuvinte), mais sa civilisation, son avencement dans la carriére des sciences, des arts (in care, dupi cum stiti, continudm si ne aflam mai la nord) dans celle du luxe, des aisances, des frivolités (aceasta, intr-adevar, aceasta-i problemal); il faut encore quelques années, ou des 6venements qui lui aménent des nouveaux essaims d’étrangers (doar acd nu ar mai veni noi veluri de asemenea conationali civilizati de-ai shi) ot un aceroissemont d'opulence.” Aici conceptele ,civilizat” gi ,civilizatie” sunt deja cat se poate de evident legate de imaginea francezului data cu lenta ascensiune a burgheziei germane de la statutul de strat social de rang secund la acela de purtator al constiintei nationale germane gi, in cele din urma ~ foarte tarziu si doar condi- tionat-, la acela de strat dominant, dintr-un strat care pentru ince- put a fost nevoit sa se inteleaga gi 84 se legitimeze mai ales prin ridicarea impotriva stratului superior al aristocratiei de curte, apoi prin delimitarea fata de natiunile concurente, s-a modificat gi anti- teza dintre Kultur §i Zivilisation cu intregul sau continut semantic, ‘cu sonsul gi funetia sa: 0 antitezd predominant sociald devine una predominant nafionala. {In totalé concordant are loe dezvoltarea a ceca ce este specific german, si aici mult din ceea ce a reprezentat initial caracterul social al starii de mijloc se contureazA la oameni prin situarea lor social, se transforma in caracter national. Sinceritatea gi franchetea, de exemplu, sunt acum opuse, in calitate de trasituri specific germane, politetii ea mod de camuflare. Dar sinceritatea, cum este infeleast aici, este evidentiata initial ca o trétsiturd specifica a omului din starea mijlocie in comparatie cu comportamentul omului de lume sau al curteanului. [ata o stare de fapt care de asemenea apare ocazional in convorbirile lui Eckermann cu Goethe, formulati cat se poate de clar. »Aduc in societate ~ afirma Eckormann la 2 mai 1824 — de regula prefe- Tingele gi antipatiile mele personale, precum gi o anumita nevoie de a iubi gi de a fi iubit. Caut o porsonalitate care s& fie pe masura naturii acesteia dorese si ma diruiesc total gi sé nu mai am de-a face cu ceilalti.” ~Aceastt tendinti fireascé a domniei yoastre ~ fi réspunde Goethe ~ Gesigur nu-i de natura sociabila; ce-ar mai reprezenta toata educatia acd n-am dori si ne depasim inclinafiile naturale ?! Este o mare nebu- nie si le pretinzi oamenilor sf se armonizeze cu noi, eu n-am facut niciodaté aga, Astfel am reugit 94 stiu si ma port cu orice om, doar gi din asta provine cunoagterea caracterelor umane, precum si priceperea necesari intr-ale vietit. Cici tocmai naturile ce se opun trebuie 38 se stépaneased, pentru a rizbate. Astfel si procedeze gi domnia voastra. ‘Nw aveti ce face, trebuie sii gisifi calea spre lume. Asta-i situatia, orice ati face!”6 PROCESUL CIVILIZARIL Sociogeneza si psihogeneza tipurilor de comportament uman sunt fn lini mari ined neeunoscute. Problematica instisi poate si pard nofireasca. Oricum, este evident faptal e& oamenii apartinand unor ansambluri sociale diferite se comporta in mod diferit, cat se poate de bine definit. Suntem obignuifi s4 discutém despre aceste lucruri ca despre ceva firese. Vorbim despre tran sau despre curtean, despre englez sau despre german, despre omul medieval sau despre cel din secolul al XX-lea, gi vizém astfel faptul ed oamenii ce apartin unor ansambluri sociale, la care se face refering prin intermediul acestor concepte, se comporta intr-un fel asemanator, trecand peste toate deosebirile individuale, atunci cand sunt raportati la indivizii acelor grupe cu care se face comparatia la un moment dat. ‘Taranul se comporta intr-o anumita privinté altfel decat curteanul, englezul sau francezul altfel deeat germanul, omul medieval altfel decat, de exemplu, omul secolului al XX-lea, oricat de multe ar avea in comun ca oameni. Diversele tipuri de conduita se disting in acest sens gi in con vorbirile lui Eckermann cu Goethe, citate anterior. Goethe este cu sigurana o persoana individualizata intr-un grad foarte inalt, In el ‘s-au contopit tipuri comportamentale de origine socialé diferita, cores- punzator destinului sau social, formand o unitate specified. Cu sigu- rant cA el, parerea sa, conduita sa, nu sunt necondifionat tipice pentru vreunul dintre grupurile si pentru vreuna dintre situajiile sociale pe caro lo-a traversat. Dar aici vorbeste cat se poate de expli- cit in calitate de om de lume, de curtean en o experienta care cu siguranta fi este strand lui Eckermann, Recunoaste necesitatea infra- niirii propriilor sentimente, a suprimarii antipatiilor si simpatiilor, determinata de frecventarea acelui,monde”, a lumii bune, ceea ce este resimfit ca falsitate, ca fiamnicie de céitre oamenii situati din punet de vedere social la alt nivel si avnd, corespunzattor, 0 alta structura afectiva. Si cu congtiinta care il delimiteaza ca outsider fata de toate grupurile sociale inccarea sa evidentieze cova ce este avantajos, omenescul temperarii reactiilor emotionale individuale. Observatia se numdra printre pufinele asertiuni germane ale timpului {in eare se recunoagte ceva din sensul social al ,curtoaziei” si in care Se afirma ceva pozitiv despre abilitatea sociala. In Franta, dar si in Anglia, unde, ,society”, lumea buna, joaca un rol cu mult mai important in dezvoltarea general a natiunii, si aceste tondinte comportamen- tale joaci ~ mai putin reflectate decat la el - un rol eu mult mai insemnat. Iar idei de o natura asemanatoare, gandul cé oameni trebuie si se straduiasea si traiasca in armonie si dand dovada de consideratie reciproca, c4 individului nu fi este permis si dea mereu curs reactitlor sale emotionale, cu acel sens social aparte pe care toate aceste afirmatii le capata la Goethe, se intélnese in mod repetat, SOCIOGENEZA CONCEPTELOR DE ,CIVILIZATIE" §I CULTURA’ 77 de exemplu, in literatura de la’ curtea Frantei. Ca reflectii, aceste ganduri reprezentau un bun personal al lui Goethe. Dar situatii sociale inrudite, viata in acea ,monde”, au condus pretutindeni in Europa la norme comportamentale aseminitoare gi la tipuri asema. nitoare de comportament. ‘Acelasi lucru se poate spune si despre ceea ce Eckermann defi neste drept modul sdu comportamental. Acesta este comparat cu acel alt tip de calm afigat in exterior gi cu amabilitatea prezenta chiar si in cazul unui sentiment contrar, aga cum se dezvolta ele in aceasta faza in lumea aristocrata de la curte, identificabil aici ca avandu-si originea in sfera viefii mic-oragenesti a stirii de mijloc din acele vremuri. Tar ele cu siguranfa nu se regdsese in acea sfer doar in Germania. Dar aici, in Germania, aceste atitudini gi altele de acelasi gen se evidentiaza in literatura conform reprezentarii deosebit de pure a starii de mijloc, prin intermediul unei paturi intelectuale Astfel de atitudini se repeta mai ales aici, datorita separarii mai stricte dintre cercurile de curte si cele ale starii de mijloc, in aceasta forma relativ pura a comportamentului national al germanilor ‘Ansamblurile sociale pe care le numim natiuni se deosebese intr-un grad énalt prin modalitatea lor de economie a reactiilor emo- tionale, prin schemele conform cirora viata emotional a indiviailor se modeleaza de fiecare dat sub presiunea traditiei devenite institu- fionale gi a situatiei de fapt. Ceea ce apare ca tipic in comporta- mentul deseris de Eckermann este o forma specifica de modelare a reactiilor emotionale, acea marturisire deschisa a simpatiilor indivi- duale, pe care Goethe 0 taxeazi ca asociala si o considera contra- dictorie in comparatie cu schema de formare a reactiilor emofionale, pe care 0 considera necesara pentru ,umea buna”. Pentru Nietzsche, eateva decenii mai tarziu, aceasta atitudine devenise demult atitudinea tipic national a germanilor. Pe parcursul istoriei, ea a suferit desigur modificari si nu mai are acelagi sens social ca pe vremea lui Eckermann. Nietzsche o ironizeaza ,Gormamul ~ afirma el in Dincolo de bine si de rau (aforismul 244)— Tubeste «franchetea» gi xonestitateas, Ce comod esto si fii deschis gi nest! In prezent, poate este cel mai primejdios si mai fericit travesti la care se pricep germanii, acest fol de a fi de incredere, conciliant, aceasta atitudine de a da cirtile pe fata, specifick bunei-credinye germane, ‘Germanul nu-i impune stapinirea de sine, priveste in acest context cu ochii si goi, albastri gi credinciogi de german — iar strainatatea Ml ia de indata drepi tont”, Acesta este ~ daca facem abstractie de valorizarea unilateral’ — ‘unul dintre numeroasele indicii despre modul in care, o dati cu lenta ascensiune a straturilor starii de mijloc, trasaturile specifice de caracter ‘ale germanilor devin incetul cu incetul trasiituri specific nafionale.73 PROCESUL, CIVILIZARIL Aceeagi idee se evidenfiaza atunci cand, do runei cind, uy, citim paren Ini Fontane despre Anglia, din Bin Sommer in London (O vard la tol Hoateoe spre Ang in Sommer in London (O vard ta «Anglia gi Germania se raporteaz8 una la ceaal ca i & parents reaiaten, Spe deatebie de cle herr are it 3 rd aT nu pret slate sermon ndreptai ope ea in Anglia, dcsivé printre oament este fora, tnveliul tai muperfia. No tabu oi gotiman rebaie on as Sng de'niuncele dea ie iniiga ca tar, si ai dreptate, trebuie dont sl te stuesiprintre cles az prntre cel ce etablawe este just. Preutindent aparenfa. Nieiunde nu existd 0 tendiatl mal accent dea ransmite obese srucires ow stale una Germanaltrtiogte pont a tli, engleultedigte pe German texte de drag prop sale fine, engasel do drag altora.” h Poate ci este necesar s indicdm cat de mult Poate m mult corespunde ultim génd cu antiteza dintre Eekermann $i Goothe: cAdeseor dau expresio simpatilor i antipatillor propri’, afirma. Eckermann, »Suntem obligafi, chiar gi dacd ne repagni, si ne armonizim eu ceilalti’, opineaza Goethe. Sind sa lca he al i ats oa aly Sl ina cea tee apart ola Ete red eit pb Iaech ot acordesuionte. de tt ort peat senile Tapead ienuine ts outer dot meh an coos Se ea bankai era un om toni o aparece me mines renee a dapethlncors sveared nti ieee ts intervine o nesfarsitd nostalgie dupa Germania noastr& mic-burghezd, sede am pie eect cat whch te dl Conceptul de civilizatie nu este amintit ai in ceptul german de Kultur apae in reletare doar de departe, Das oo infelege de aici, ca gi din toate aceste reflectii, c& antiteza german& dintre Zivilisation si Kultur nu este singulara ; ea face parte dintr-un context mai amplu, Este expresia constiintei germane de sine. lar in evolutia sa face trimitere la deosebiri de autolegitimare, de deter- minaes Et 9 intreagd conduit care nial, chine dae nu in totalitate, vrentia intre enumite straturi ale societii ° te fren nreamumite statu ale weet germane, ao! rte Partea a doua Sociogeneza conceptului de civilisation in Franta I. Geneza sociald a conceptului francez 1. Nu s-ar putea infelege faptul ci in antiteza germana dintre adevarata edueatie (Bildung) gi cultura (Kultur), pe de o parte, si faptul de a fi pur gi simplu civilizat (Zivilisiertheit), pe de alta parte, imaginea antitezei interne, sociale ar putea trece pe plan secund, cea nationald devenind dominanta, daci evolusia burgheziei fran- ceze n-ar fi decurs exact invers decit cea germani. In Franta, intelectualitatea burgheza gi grupurile de varf ale starii de mijloc au fost atrase relativ devreme in cercul societafii de curte. Vechiul mijloc distinctiv pentru nobilimea germana, dovedirea des- cendenfei nobiliare, care, transformat apoi in stil burghez, a reniiscut in legislatia rasiald germana, nu a lipsit cu desavargire in nici un caz din tradifia franceza ; dar, mai ales dupa impunerea gi consolidarea ~monarhiei absolutiste”, nu a mai jueat aici un rol de mare insemna- inte ea bariera intre straturi. Patrunderea in cercurile burgheze a valorilor traditionale specific aristocratice, care in Germania, datorita strictei separdri a starilor, nu a fost prea intensa decat in anumite domenii, precum in cel militar, a cunoscut in Franfa eu totul alte dimensiuni. inca din secolul al XVII-lea, cel pufin intre gruparile burgheze de frunte gi aristocratia de curte au incetat sa mai existe diferente considerabile de comportament civilizat. Chiar daci, o data cu avantul mai pronunfat al cercurilor starii de mijloc incepand de 1a mijlocul secolului al XVIIJ-lea sau, altfel spus, o data eu expan- siunea societitii de curte printr-o mai puternica implicare a grupari- lor de frunte ale starii de mijloc, conduita gi comportamentul eivilizat sau modificat incetul cu incetul, faptul in sine s-a petrecut fara o fracturd in continuitatea directa a traditiei aristocratice de curte a secolului al XVHL-lea, Ambele, burghezia de curte si aristocrafia de curte, vorbeau aceeasi limba, citeau accleasi carfi, aveau, cu anumite nuante, aceleasi maniere. Tar atunei cAnd disproporfionalitatile80 PROCESUL CIVILIZARIE sociale gi economice au dus la naruirea structurii institufionale a) acelui ancien régime”, cand burghezia a devenit 0 natiune, a foul transformat in caracter national mult din ceea ce fusese initial carage terul social specific de curte, avand intr-o anumit’ masurd rol da diferentiere a aristocratiei de curte, apoi si a gruparilor burgheze de curte, in cadrul unei migedri de expansiune tot mai intense i ew siguranté intr-un mod anume. Conventia cu privire la un anumit stil, regulile de comportament in societate, modelarea reactiilor emo: fionale, aprecierea eurtoaziei, importanta vorbirii ingrijite gi a cone versatiei, felul de articulare a vorbirii si multe altele, toate acoston se formeaza in Franta initial in randurile societiifii de curte, ca apo} si inregistreze, printr-o continua migcare de extindere, 0 trans formare a caracterului social intr-unul national. Nietzsche a vazut gi aici, eu extrema claritate, deosebirea: .Pretatindeni unde a existat o eurte — afirmi el in Dincolo de bine gi de atu (aforismul 101) ~ a existat legen vorbirli alose si astfel $i lege stilulai pentru toy cei ce seria, Vorbirea curteneased este inst vorbine curteanului eare nu are o pregitire de specialitate gi edruia Ni aunt inaccesibile confortabilele expresi tehnice, chiar gi atuncicdind diseutl despre faptegtinfifiee, pentru cf fin de apémajul specialititii: de aceea, in farile culturi de curte, exprimarea tehnicd gi tot ceca ceil tradeaall pe specialist reprezinta o maculare stlitics. In ziva de azi, end toate cure. au devenit niste earieaturi, suntem surpringi ea, in acest pune, 4-1 descoperim chiar pe Voltaire ineredibil de novizelat gi de penibl Cu tojii ne-am emancipat fata de gusturile de curte, in timp ce Voliaire a fost cel care le-a desivargit.” In Germania, stratul intelectualitapi formate din starea de mijloe 4 secolului al XVIII-lea aflata in ascensiune, scolit la universitaite specializate pe domenii stiinfifice, gi-a format in arte gi in gtiinte 0 expresie proprie, o cultura specifica. fn Franta, burghezia se afla intr-o cu totul alta faz de dezvoltare si de bunistare. Intelectua: litates in ascensiune avea, pe lingi publicul siu aristocrat, si un larg public burghez. Ba insigi, ca gi alte formatiuni ale stiri de mijloe, a fost asimilati de cercul de curte. lar in acest mod s-a ajuns poi ea straturile stdrii de mijloc germane, o data cu extrem de lenta ascensiune cfitre natiune a acelor moduri de conduita pe care le ebservaserd mai intai mai ales la propriile curfi yi pe care le apre- siaserii ca find de rang secund sau pe eare le respinsesera ca potriv- nice propriei stiri emotionale, s vada in acele moduri de eonduita tot mai puternic caracterul national Ia nafiunile invecinate, deza- vuandu-le mai mult sau mai putin. 2, Pare paradoxal faptul cA in Germania, unde zidul social dintre starea de mijloc si aristocratie a fost mai inalt, contactele sociale mai SOCIOGENBZA CONCEPTELOR DE ,CIVILIZATIE $I CULTURA” 81 ‘are gi diferenja in comportamentul civilizat considerabild, mult timp dliferenjele de stare gi tensiunea dintre straturi nu gi-au gisit 0 expresie politica ; in timp ce in Franja, barierele dintre stari find ‘nai joase, contactele sociale incomparabil mai stranse, activitatea politied a burgheziei s-a dezvoltat mai devreme, iar tensiunea dintre ftuiri a cunoscut o rezolvare politie’ mai. timpurie Dar paradoxul este doar aparent ; indelungata indepartare a nobi- lumii franceze de la funcfiile politice prin politica regala, participarea timpurie a elementelor burgheze la guvernare gi in administratic, jiccesul lor la cole mai inalte functii de guvernare, influenfa gi ascen- siunea lor la curte au avut dou urmari: pe de o parte, un continua ‘contact social al unor elemente de origine sociala diferita ; pe de alta parte, sansa de activitate politica pentru elementele burgheze, atunci ind situafia social a devenit propice, iar mai inainte o scolire poli- tick mai serioasa, o gandire in categorii politice. In statele germane situafia a fost in'linii mari exact contrara. Cele mai inalte posturi din guvern au fost in majoritatea cazurilor rezervate nobilimii. Cel putin nobilimea, spre deosebire de Franta, a jucat un rol decisiv in posturile inalte din administratia acestor state. Forfa ci ca stare cial de sine statitoare nu a fost nicie@nd atat de radical franta precum in Franta. in Germania, corespunzitor puterii economice, puterea sociala si de stare a burgheziei a fost restransi pana tarziu, in secolul al XIXlea. Faptul cf elementele germane ale stirii de mijloc fuseser, in mfsurd mai mare decat cele franceze, excluse din latiile sociale cu aristocratia de curte a corespuns acestei relative labiciuni economice gi izolarii fafa de majoritatea pozitiilor-cheic din stat. 3, Structura sociala a Franjei a fécut posibil ca opozifia moderata, care se dezvolta incetul eu incetul de pe la mijlocul secolului al XVIIl-lea, s poat fi reprezentat pnd gi in cole mai restranse cercuri ale curfii, chiar cu un anumit succes. Reprezentanfii si inc& nu formaserA un partid. Strueturii institufionale a acelui ancien régime’ fi corespundeau alte forme de lupta politica. Exponentii sli formau o clicé la curte, fra si aib& o organizare stabild, dar se bazau pe oameni si grupari ale socictitii extinse de curte gi chiar din jara. Diversitatea intereselor sociale igi gdsea expresie in luptele de la curte ale unor asemenea clici, desigur, intr-o forma ceva mai vagi si puternic augmentata cu probleme personale de cele mai diverse tipuri; totugi, aceste conflicte gi-au gasit expresie gi au fost solu- fionate Conceptual francez de civilisation se formeazi, ca si cel german corespunzator, Kultur, in eadrul migedrii de opozitie din a doua juma- tate a secolului al XVIII-lea. Procesul formarii sale, fanctia gi sensul62 PROCESUL. cIVILIZARHT sii sunt la fel de deosebite de cele ale conceptului german, cum si si raporturile gi comportamentul starii de mijloc din cele dowd itty Nu este lipsit de interes si vedem cat de asemanator este coll ceptul de civilisation, acolo unde este intalnit pentru intaia oari'ify scrierile franceze, cu acela pe care Kant i La opus multi ani map tarziu, Prima marturie literara a evolutiei verbului civiliser pani Ii forma conceptului de civilisation se regiseste, in conformitate « constatarito” actuale, la mai varstnicul Mirabeau, in anii gaizeci al secolului al XVITI-lea .’admire ~ spune el acolo" — combien nos vues de recherches faussd Gans tous les points le sont sur ce que nous tenons pour étre la civil sation. Si je demandais la plupart en quoi faites-vous consister la civilisation on me repondrait, la civilisation d’un peuple est 'adoucis- sement de ses maurs, lurbanité, la politesse et les connaissancell répandues de maniére, que les bienséances y soient et y tiennent de lois de détail: tout cela ne me présente que le masque de la vertu et non son visage, et Ia civilisation ne fait rien pour la soeiété, si elle ne lui donne le fond et la forme de la vertu.” Rafinarea obiceiurilor, politetea, comportarea aleasi, toate acesten, opineazi Mirabeau, nu sunt decat o masea a virtufii, nu chipul ace: teia, iar civilizafia nu face nimie pentru societate daca nu ii oferd fond gi forma pentru virtute. Cele de mai sus suna foarte asemanitor cu cea ce s-a spus gi in Germania impotriva comportamentului civil zat de curte. $i aici, politetii si bunelor maniere, potrivit afirmatiel lui Mirabeau, considerate de majoritatea oamenilor a fi civilizatie, le este opus idealul in numele caruia straturile starii de mijloc au aleaituit pretutindeni in Europa un front impotriva stratului superior al aristocratici de curte si prin care s-au legitimat ele insele, in numele virtutii. Si aici, conceptul de civilizatie se leaga in mod logic, intru totul ca la Kant, de caracteristicile specifice ale aristocratiei de curte: ciici este numit ,homme civilisé” chiar acel tip uman ce reprezenta idealul efectiv al societatii de eurte, acel ,honnét homme”, Civilisé, ca gi cultivé, poli sau polieé, a reprezentat unul dintre numeroasele concepte, adesea folosite ca sinonime, cu ajutorul cdrora ‘camenii de la curte doreau si-si defineascéi comportamentul fie intr-un sens mai restrans, fie in unul mai larg, i cu ajutorul cdrora opuneau totodata ,standardul” propriului lor comportament social civilizat comportamentului civilizat al celorlalti, folului de a se purta al oamenilor mai simpli si mai jos situati Concepte ca politesse sau civilité au avut, inainte de a se fi format conceptul de civilisation, 0 functie perfect identicd cu acesta din urma : aceea de a exprima constiinta de sine a stratului superior euro- pean in comparatie cu celelalte, pe care le considera mai simple sau SOCIOGENEZA CONCEPTELOR DE ,CIVILIZATIE" $I CULTURA" 83 nai primitive, earacterizand totodata modul specific de comportament prin care stratul superior simtea cA se diferentiazd de to}i oamenii twa primitivi i mai simpli. Afirmafia lui Mirabeau dovedeste extrem de limpede in ce mAsuré conceptul de civilizatie a fost initiat ca 0 consecinta directa a celorlalte intrupari ale constiintei de sine de la eurte: Dac ar fi intrebati ce inseamn& «civilization, oamenii ar raspunde: ‘adoucissement des ours, «politesse» si altele de acest gen”. La fel ca la Rousseau, chiar daca intr-o forma mai ponderata, si Mirabeau valorile existente se rastoarna : voi gi civilizatia voastra, afirma el, toate acele fapte de care sunteti mandri gi prin care credeti i vii ridicafi deasupra omului simplu, nimic nu valoreaza chiar atat de mult?" Dans toutes les langues... de tous les ages la peinture de l'amour des bergers pour leurs troupeaux et pour leurs chiens trouve le chemin de notre ame, toute émoussée qu'elle est par la recherche du luxe et d’une fausse civilisation’. Atitudinea fata de ,omul simplu” gi mai ales fata de ,omul simplu” in cea mai pronuntata forma a sa, fata de ,salbatic”, reprezint& pretu- tindeni in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea un simbol pentru pozitia unui om in cadrul disputel sociale interne. Rousseau atacase in modul cel mai radical ierarhia valorica existent fn vremea sa gi tocmai de aceea impactul stu direct asupra migcdrii reformatoare a intelectualitatii franceze a starii de mijloc de la curte a fost mai atenuat decét lasi s4 se presupund ecoul pe care |-a avut in randul intelectualitafii germane a starii de mijloc, apoliticé, dar mai radi- calA fn spirit. Dar Rousseau, cu tot radicalismul sau, nu a creat in critiea sociala o opozitie conceptuala unitars, fata de care s& ricoseze reprogurile ce se acumulau. Mirabeau 0 creeaza sau cel putin este primul care o utilizeazé in serierile sale; se poate ca in discutii s-0 fi vehiculat deja. El il transforma pe ,homme civilisé” intr-o caracte- ristied general a societatii: civilizatie. Dar critica lui sociala, ca aceea a altor fiziocrati, este moderata. Ba se mentine eminamente in cadrul sistemului social existent. Este intr-adevar critica unor reformatori. in timp ce intelectualitatea germand a starii de mijloc creeaza concepte cel putin in plan spiritual visand cu ochii deschisi, prin c&rfile ei, concepte absolut diferite de modelele stratului supe- rior, ducdnd in acest fel pe un teren neutru din punet de vedere politic toate acele lupte pentru a ciiror infaptuire pe plan politie si social institutiile si raporturile de forte existente nu dispun de instru- mente gi nici micar de puncte de abordare, in timp ce in cartile ei determinarii omenesti a stratului superior, civilizafiei acestuia, ti