3

ANEXA nr. 1

ANEXA B (informativ) – COMENTARII I RECOMANDARI DE PROIECTARE

4

Cuprins

B.1. ELEMENTE GENERALE

B.2. REGULI/CERINE DE BAZ

B.2.3 DURATA DE VIA PROIECTAT A STRUCTURII CONSTRUCIEI
B.3. PRINCIPIILE PROIECTRII LA STRI LIMIT

B.4. VARIABILE DE BAZ

B.6. PROIECTAREA PRIN METODA COEFICIENILOR PARIALI DE

SIGURAN
B.6.4 STRI LIMIT ULTIME
B.7. COMBINAREA EFECTELOR ACIUNILOR PENTRU PROIECTAREA
STRUCTURILOR DE CONSTRUCII

B.A1. CLASIFICAREA CONSTRUCIILOR ÎN CLASE DE IMPORTAN-

EXPUNERE

B.A2 (INFORMATIV). BAZE PROBABILISTICE PENTRU ANALIZELE DE

SIGURAN I PROIECTAREA CU COEFICIENI PARIALI DE SIGURAN
B.A2.1. ELEMENTE GENERALE
B.A2.2. PROIECTAREA BAZAT PE MODELE PROBABILISTICE AVANSATE, CONFORM SR EN 1990
B.A2.3. CALIBRAREA COEFICIENILOR PARIALI DE SIGURAN CONFORM SR EN 1990
REFERINE
 5

B0

INTRODUCERE
Comentariile i recomandrile de proiectare urmtoare se refer la aplicarea
reglementrii tehnice CR 0 - 2012 “Cod de proiectare. Bazele proiectrii construciilor” i au
ca obiectiv facilitarea implementrii prevederilor codului de ctre inginerii proiectani.

Prevederile codului CR 0 - 2012 sunt armonizate cu standardul SR EN 1990:2004, care

reprezint versiunea în limba român a standardului european EN 1990:2002.

B.1. ELEMENTE GENERALE

Codul CR 0-2012 este organizat în 7 capitole i 3 anexe i urmrete, în general, prevederile

standardului SR EN 1990 (Eurocod: Bazele proiectrii structurilor), precum i ine seama de
formulrile existente în reglementrile tehnice româneti în vigoare pentru proiectarea
construciilor. Pentru o mai buna inelegere a prevederilor codului sunt prezentate comentarii,
recomandri de proiectare i exemple de calcul.

Codul de proiectare “Bazele proiectrii construciilor”, indicativ CR 0-2012, cuprinde

principiile, regulile de aplicare i datele de baz necesare pentru proiectarea cldirilor,
structurilor, elementelor structurale sau altor elemente de construcii (pentru care exist cerine
de rezisten, stabilitate i durabilitate), armonizate cu cele din SR EN 1990 cu anexa sa
naional SR EN 1990:2004/NA:2006.

Prin comparaie cu versiunea din anul 2005, codul CR 0-2012 extinde integrarea conceptelor
i regulilor de proiectare utilizate de Eurocodurile structurale (standardele de proiectare din
seria SR EN 1990-1999) în practica de proiectare din ara noastr.

Corespondenele între capitolele i anexele celor 2 ediii ale codului CR 0 sunt dup cum
urmeaz:
Cod CR 0 – 2012 Cod CR 0 - 2005
1.Elemente generale 1. Generaliti
2. Reguli/Cerine de baz
3. Principiile proiectrii la stri limit 2. Principiile proiectrii la stri limit
4. Variabile de baz 3. Variabile de baz
5. Modelarea structural
6. Proiectarea prin metoda coeficienilor pariali 4. Proiectarea prin metoda
de siguran coeficienilor pariali de siguran
7. Combinarea efectelor aciunilor pentru proiectarea
structurilor de construcii
Anexa A1. Clasificarea construciilor în clase de Anexa 1. Clasificarea construciilor i
importan- expunere structurilor în clase de importan
Anexa A2 (informativ). Baze probabilistice
pentru analizele de siguran i proiectarea cu -
coeficieni de siguran pariali
-
Anexa A3 (informativ). Proiectare asistat de
încercri
6

Prezenta versiune a CR 0 - 2012 conine, în plus, concepte i elemente noi introduse în

Capitolele 1, 2, 3, 6 i Anexele A1, A2 i A3, astfel:
(i) Ipoteze (Capitolul 1.3) i Simboluri (Capitolul 1.4);
(i) Managementul siguranei (Capitolul 2.2) i Managementul calitii (Capitolul 2.5);
(ii) Formularea a patru situaii de proiectare: persistent (normal), tranzitorie,
accidental i seismic (diferit de situaia de proiectare accidental) –
(Capitolul 3.2);
(iii) Explicitarea strilor limit ultime (Capitolul 6.4);
(iv) Introducerea a dou anexe informative: Baze probabilistice pentru analizele de
siguran i proiectarea cu coeficieni de siguran pariali (Anexa A2) i
Proiectare asistat de încercri (Anexa A3).

Se subliniaz importana ipotezelor listate în Capitolul 1.2 ce stau la baza prevederilor

reglementrilor tehnice pentru proiectarea construciilor i care, în esen, vizeaz respectarea
legislaiei naionale în vigoare privind calificarea profesional a proiectanilor, calitatea
materialelor de construcii, inspecia calitii lucrrilor pe antier, utilizarea construciei
conform funciunii proiectate, etc.

Codul introduce definiii clare, armonizate cu SR EN 1990, ale termenilor mai importani i
frecvent utilizai în proiectarea curent precum: hazard, stare limit, reparaie, consolidare,
situaie de proiectare .a.

Valorile tradiional denumite în reglementrile tehnice de proiectare din România drept valori
de calcul (pentru aciuni i rezistenele materialelor) sunt denumite valori de proiectare
pentru:
(i) aciuni i efecte ale aciunilor;
(ii) proprieti i rezistene ale materialelor;
(iii) dimensiuni i date geometrice.

B.2. REGULI/CERINE DE BAZ

B.2.3 Durata de via proiectat a structurii construciei

Durata de via a structurii construciei trebuie specificat. Durata de via proiectat a

structurii construciei poate fi simplificat determinat din Tabelul 2.1.
Durata de via a structurii construciei a fost meninut ca cea din versiunea anterioar a
codului CR 0 - 2012 fiind, armonizat, în general, cu cea din anexa naional a SR EN 1990.
Astfel, pentru construciile monumentale i construciile inginereti importante a fost
specificat o durat de via  100 ani (diferit de cea de 100 ani indicat în standard), iar
pentru cldirile i construciile curente durata de via a fost specificat 50 ÷ 100 ani (diferit
de cea de numai 50 ani indicat în SR EN 1990).
Pentru construciile temporare durata de 10 ani trebuie îneleas ca o durat maxim.
 7

B.3. PRINCIPIILE PROIECTRII LA STRI LIMIT

Codul detaliaz i extinde definiia clasic a strilor limit ultime fiind introduse prevederi
care permit definirea în mod suplimentar, i dupa caz, de stri limit specifice pentru protecia
unor bunuri de valoare deosebit, de exemplu de patrimoniu. De asemenea, codul face
distincie clar între strile limit de serviciu reversibile i ireversibile.

B.4. VARIABILE DE BAZ

Pe lâng valoarea caracteristic, aciunile variabile pot fi caracterizate i prin urmtoarele

valori reprezentative, Figura B.4.1 utilizate în proiectare:

- Valoare de combinare/grupare a unei aciuni variabile, reprezentat de produsul 0Qk;

- Valoare frecvent a unei aciuni variabile, reprezentat de produsul 1Qk; aceast

valoare este apropiat de o valoare central a repartiiei statistice a valorilor aciunii;

- Valoare cvasipermanent a unei aciuni variabile, reprezentat de produsul 2Qk;

aceasta este o valoare exprimat ca o fraciune din valoarea caracteristic a aciunii
utilizând factorul 2  1. Valoarea cvasipermanent a unei aciuni este folosit pentru
verificarea la stri limit ultime ce implic aciuni accidentale i pentru verificarea la
stri limit de serviciu reversibile. Valorile cvasipermanente sunt utilizate i pentru
calculul efectelor pe termen lung.

25 Valoare
instantanee Q

Valoare caracteristica, Qk
20

Valoare de combinatie, 0Qk

15

Valoare frecventa, 1Qk

10

Valoare cvasipermanenta, 2Qk

5
fQ

Timp
0
04
03
02
01
0

0 10 20 30 40 50 60 70
Figura B.4.1 Valori ale aciunilor variabile, [13]

Prin comparaie cu versiunea anterioar, în actualul cod se prevede explicit c valoarea

caracteristic a proprietilor/rezistenelor unui material poate fi egal cu fractilul de 95% al
repartiiei statistice, dac valoarea superioar a proprietilor/rezistenelor este nefavorabil
pentru sigurana structurii.
De asemenea se stabilete c pentru estimarea superioar a rezistenelor materialelor se vor
folosi acoperitor valorile medii, deci frecvente, ale acestora.
8

B.6. PROIECTAREA PRIN METODA COEFICIENILOR PARIALI DE

SIGURAN

Reformulrile definiiilor valorilor de proiectare ale aciunilor i, respectiv,

proprietilor/rezistenelor materialelor din Capitolul 6.3 reprezint un element de progres al
versiunii actuale faa de cea anterioar.

Relaiile de combinare/grupare a efectelor aciunilor pentru strile limit ultime (Capitolul

6.4) i de serviciu (Capitolul 6.5) sunt formulate în cazul general iar valorile coeficienilor
pariali de siguran i respectiv ale factorilor de grupare aplicai valorilor (efectelor)
aciunilor sunt date numeric în Capitolul 7, în Tabelele 7.2, 7.3, 7.4 (pentru strile limit
ultime), în Tabelul 7.5 (pentru strile limit de serviciu) i respectiv în Tabelul 7.1 (factorii de
grupare).

B.6.4 Stri limit ultime

Codul definete urmtoarele tipuri de stri limit ultime:

STR: Pierderea capacitii de rezisten a elementelor structurale/ structurii sau

deformarea excesiv a structurii i elementelor sale componente;

GEO: Pierderea capacitii de rezisten a terenului de fundare sau deformarea

excesiv a acestuia;

ECH: Pierderea echilibrului static al structurii sau al unei pri a acesteia considerat
ca solid rigid;

OB: Oboseala structurii i a elementelor structurale. Verificarea structurilor la starea

limit de oboseal se detaliaz în reglementrile tehnice de specialitate.

B.7. COMBINAREA EFECTELOR ACIUNILOR PENTRU

PROIECTAREA STRUCTURILOR DE CONSTRUCII
În Tabelele din Capitolul 7 sunt explicitate mai clar situaiile de proiectare, gruprile de efecte
ale aciunilor i tipurile de aciuni care pot fi luate în considerare: permanente, variabile,
accidentale (inclusiv cele predominante) i seismice.
În prezentul cod se subliniaz c valorile actuale ale coeficienilor pariali de siguran
utilizai în Capitolul 7.2 i Capitolul 7.3 pentru exprimarea valorilor de proiectare ale
aciunilor/efectelor aciunilor i ale rezistenelor/proprietilor materialelor sunt conforme cu
cele din standardele din seria SR EN 1990 ÷ 1998 dar i din standardul american ASCE/SEI 7-
05. Aceste valori sunt fundamentate probabilistic i sunt calibrate pe modele probabilistice
inginereti de tip Moment de ordinul doi de evaluare a siguranei. Modelele Moment de ordinul
doi se caracterizeaz prin descrierea variabilelor aleatoare prin indicatori de localizare (media)
i de împrtiere statistic (abaterea standard sau dispersia).
Tot probabilistic sunt fundamentate i principalele valori ale factorilor de grupare/combinare a
aciunilor variabile (Tabelul 7.1).
 9

Calibrrile utilizeaz pentru construciile din clasele de importan-expunere II i III un nivel

de referin de 10-4...10-5 pentru probabilitatea de cedare în 50 ani a elementelor structurale la
starea limit ultim de pierdere a capacitii de rezisten (vezi i comentariile de la Anexa 2).
Exprimat alternativ, calibrrile se bazeaz pe un indicator probabilistic al siguranei E pentru
o durat de 50 ani cu valori în intervalul 1,5 ÷ 3,8 pentru construciile din clasele de
importan-expunere III (vezi i comentariile de la Anexa 2).

B.A1. CLASIFICAREA CONSTRUCIILOR ÎN CLASE DE

IMPORTAN-EXPUNERE
Faa de ediia anterioar, în actuala variant a codului a fost revizuit i detaliat clasificarea
cldirilor i construciilor inginereti în clase de importan-expunere pentru diferite aciuni
(Tabel A1.1 din Anexa A1).

În plus, s-a introdus o departajare a factorului de importan - expunere asociat construciilor

funcie de clasa de importan-expunere în care acestea se încadreaz pentru proiectarea la
aciunea cutremurului, vântului i zpezii. Valoarea acestui factor se determin din
reglementrile tehnice de specialitate.

B.A2 (INFORMATIV). BAZE PROBABILISTICE PENTRU

ANALIZELE DE SIGURAN I PROIECTAREA CU COEFICIENI
PARIALI DE SIGURAN

Nivelurile de siguran int pentru clasele de importan-expunere I ÷ IV i durata de via

proiectat a structurii/construciei de 50 ani sunt caracterizate de niveluri diferite ale
indicatorului probabilistic al siguranei E, valori ce sunt explicitate, orientativ, în Anexa C din
SR EN 1990. Indicatorul probabilistic al siguranei E este utilizat în metoda de analiz a
siguranei structurale de nivel II, care, în prezent, nu este utilizat în proiectare ca metod
general i alternativ metodelor actuale semiprobabilistice de proiectare.

B.A2.1. Elemente generale

Proiectarea pe baze probabilistice a siguranei elementelor de structur utilizeaz

reprezentrile probabilistice ale încrcrilor / efectelor secionale ale încrcrilor i ale
rezistenelor materialelor / rezistenelor secionale ale elementelor structurale .

Exist trei niveluri ale metodelor de analiz a siguranei structurale:

- Metode de nivel III, care folosesc descrierea probabilistic complet a variabilelor
aleatoare de baz;
- Metode de nivel II (aproximative), care folosesc apoximarea liniar pentru funciile
neliniare de performan (de comportare);
- Metode de nivel I (semiprobabilistice), care folosesc coeficieni pariali de siguran,
calibrai pe modele probabilistice.

În proiectare se utilizeaz dou abordri de baz:

10

(i) Proiectarea (direct) bazat pe modele probabilistice avansate de nivel III i/sau II;

(ii) Proiectarea (curent) folosind coeficienii pariali de siguran, calibrai pe modele

de nivel I.

În abordarea (i) condiia de proiectare cere ca indicatorul de siguran efectiv E ef s fie cel
puin egal cu indicatorul de siguran in, E t :

E ef t E t (B.A2.1).

În abordarea (ii) condiia de proiectare cere ca valoarea de proiectare a rezistenei secionale,

Rd s fie mai mare sau cel mult egal cu efectul secional sum a valorilor de proiectare ale
efectelor secionale ale încrcrilor i, Ed,i:
m
Rd t ¦ Ed ,i (B.A2.2).
i 1

Relaia (B.A2.2) poate fi exprimat alternativ i sub forma:

m
J k Rk t ¦ J E ,i Ek ,i (B.A2.3).
i 1

Indicele “d” se refer la valori de proiectare, indicele “k” se refer la valori caracteristice i
coeficienii  sunt coeficienii pariali de siguran pentru rezistene (R) i, respective, pentru
încrcrile i, (E,i).

Relaia (B.A2.2) implic faptul c starea limit nu este depit (funcia de performan este
cel puin egal cu zero) atunci când se utilizeaz în analiz valorile de proiectare.

B.A2.2. Proiectarea bazat pe modele probabilistice avansate, conform SR EN

1990

În proiectarea bazat pe modele probabilistice avansate, efectul secional al încrcrilor E i

rezistena secional R sunt considerate variabile aleatoare de baz.

Fie E, efectul secional aleator al incrcrii/ încrcrilor, Figura B.A2.1; variabila aleatoare
redus, e se exprim sub forma:
E  PE
e (B.A2.4).
VE
unde
E este media variabilei aleatoare E;
E, abaterea standard a variabilei aleatoare E;
VE, coeficientul de variaie al variabilei aleatoare E (efectul secional al încrcrilor).

Pentru E=Ed (unde Ed este valoarea de proiectare a lui E) valoarea de proiectare a variabilei
aleatoare reduse este:
Ed  P E
ed (B.A2.5).
VE
 11

0.0025 fE
ed·E = -E·t·E

0.002

0.0015

0.001
P [E>Ek]

P [E>Ed]
0.0005

0 E
E Ek Ed
300 400 500 600 700 800 900 100 110 120 130 140 150 160 170
Figura B.A2.1. Densitatea de repartiie a efectului secional al încrcrilor, E:
P [E>Ed]=1-P [EEd]=1- (ed)=1- (-E·t)= (-ed)= (E·t).

Valoarea de proiectare a variabilei aleatoare reduse, ed se poate exprima ca produs între

indicatorul de siguran int, t i cosinusul director corespunztor variabilei E, E

ed D E ˜ E t (B.A2.6).

Din relaiile (B.A2.5) i (B.A2.6) se obine valoarea de proiectare a efectului secional al

încrcrii:

Ed P E  ed ˜ V E P E  D E ˜ E t ˜V E P E 1  D E ˜ E t ˜ VE (B.A2.7).

Coeficientul parial de siguran aplicat efectului secional al încrcrii E, E se poate exprima

prin raportul dintre valoarea de proiectare i valoarea caracteristic a efectului secional al
încrcrii:

Ed P E 1  D E ˜ E t ˜ VE
JE (B.A2.8).
Ek Ek

Dac variabila aleatoare E are o repartiie de tip normal, pentru care valoarea caracteristic
poate fi exprimat sub forma Ek P E  k E ˜ V E P E 1  k E ˜ VE , atunci relaia (B.A2.8) poate fi
scris sub forma:

Ed P E 1  D E ˜ E t ˜ VE 1  D E ˜ E t ˜ VE
JE . (B.A2.9).
Ek P E 1  k E ˜ VE 1  k E ˜ VE

Fie R, rezistena secional aleatoare, Figura B.A2.2; variabila aleatoare redus, r rezult:

R  PR
r (B.A2.10)
VR
12

unde
R este media variabilei aleatoare R;
R, abaterea standard a variabilei aleatoare R;
VR, coeficientul de variaie al variabilei aleatoare R (rezistena secional).

Pentru R =Rd, unde Rd este valoarea de proiectare a rezistenei secionale R, valoarea de

proiectare a variabilei aleatoare reduse este:

Rd  P R
rd (B.A2.11).
VR

Valoarea de proiectare a variabilei aleatoare reduse, rd, se poate exprima ca produs între
indicatorul de siguran int, t i cosinusul director corespunzator variabilei R, R

rd D R ˜ E t (B.A2.12).

Din relaiile (B.A2.11) i (B.A2.12) se obine valoarea de proiectare a rezistenei secionale:

Rd P R  rd ˜ V R P R  D R ˜ E t ˜V R P R 1  D R ˜ E t ˜ VR (B.A2.13).

0.008 fR rd·R = -R·t·R

0.007

0.006

0.005

0.004

0.003 P [RRk]

P [RRd]
0.002

0.001
R
0
700 800Rd Rk
900 R
1000 1100 1200
Figura B.A2.2. Densitatea de repartiie a rezistenei secionale, R:
P [RRd] =P [r rd]= (rd) = (-R·t).

Coeficientul parial de siguran aplicat rezistenei secionale R, R se poate exprima prin

raportul dintre valoarea de proiectare i valoarea caracteristic a rezistenei secionale:

Rd P R 1  D R ˜ E t ˜ VR
JR (B.A2.14).
Rk Rk
 13

Dac variabila aleatoare R are o repartiie de tip normal, pentru care valoarea caracteristic
poate fi exprimat sub forma Rk P R  k R ˜ V R P R 1  k R ˜ VR , atunci relaia (B.A2.14) poate fi
scris sub forma:

Rd P R 1  D R ˜ E t ˜ VR 1  D R ˜ E t ˜ VR
JR (B.A2.15).
Rk P R 1  k R ˜ VR 1  k R ˜ VR

Conform standardului ISO 2394:1998 valorile factorilor E i R folosii în SR EN 1990,

V
Anexa C, pot fi luate ca în Tabelul B.A2.1 pentru 0,16 d E d 7,6 .
VR
Tabelul B.A2.1 Valorile factorilor E i R
Ponderea E, Efecte sec ionale ale
R, Rezisten e sec ionale
variabilelor înc rc rilor
Predominant E = -0,70 R = 0,80
Secundar E = -0,28 R = 0,32

Conform Anexei C din SR EN 1990 valorile int ale indicatorului de siguran t pentru
structurile curente (construcii, în general) sunt cele din Tabelul B.A2.2.

Tabelul B.A2.2. Valorile int ale indicatorului de siguran t

Interval
de timp 1 an 50 de ani
Starea limit
Ultim , SLU 4,7 3,8
De serviciu, SLS 2,9 1,5

Dac valorile aciunilor, respectiv efectelor secionale generate de aciuni, au maximele lor
anuale modelate ca independente statistic, valorile indicatorului de siguran pentru diferite
intervale de timp de referin n, exprimate în ani, n se pot calcula în funcie de valoarea
indicatorului de siguran pentru un an (anual) 1, cu relaia:

) En >) E1 @n (B.A2.16).

unde ) E este funcia de repartiie a extremelor maxime anuale ) E1 , respectiv a

extremelor maxime în n ani, ) E n .

Din relaia B.A2.16 rezult valoarea indicatorului de siguran pentru un interval de timp de n ani:

En ^
) 1 >) E1 @`
n
(B.A2.17).

De exemplu, pentru un indicator de siguran int într-un an, 1 = 4,7, aplicând relaia
(B.A2.17) se obin urmtoarele valori ale indicatorului de siguran pentru intervalele de timp
n = 10 ani, 20 ani i 50 de ani:
10 = 4,21, 20 = 4,05 i 50 = 3,83.
Folosind valorile factorului E din Tabelul B.A2.1 i ale indicatorului de siguran int în 50
de ani pentru SLU din Tabelul B.A2.2 rezult, de exemplu, c valoarea de proiectare a
14

efectului secional al încrcrilor (în cazul în care încrcarea considerat este variabil
dominant) este egal cu:

Ed P E 1  D E ˜ E t ˜ VE P E 1  0,7 ˜ 3,8 ˜ VE P E 1  2,66 ˜ VE .

Variabilele aleatoare de baz, R i E, sunt în cazul general necorelate iar funcia de

performan (de stare) conform SR EN 1990 se poate scrie sub forma:

g RE (B.A2.18).

Dac funcia de performan, g are o repatiie de tip normal, probabilitatea de cedare este:
§ 0  Pg ·
Pf P>g d 0@ )¨ ¸ ) E 1 ) E (B.A2.19).
¨ V ¸
© g ¹
Probabilitile de depire (de nedepire) asociate valorilor de proiectare ale variabilelor
aleatoare de baz pentru un indicator de siguran int t sunt:

P>E ! E d @ 1  P>E d Ed @ 1  ) ed 1  )  D E ˜ Et ) D E ˜ Et (B.A2.20).

i

P>R d Rd @ ) rd )  D R ˜ Et 1  ) D R ˜ Et (B.A2.21).

Înlocuind valorile factorilor E i R în relaiile (B.A2.20) i (B.A2.21), se obin urmtoarele

probabiliti:

P>E ! Ed @ ) D E ˜ E t )  0,7 ˜ E t (B.A2.22).

i

P>R d Rd @ )  D R ˜ E t ) 0,8 ˜ E t (B.A2.23).

De exemplu, pentru efectul secional al încrcrii E, considerând indicatorii de siguran int

din SR EN 1990 i E = - 0,7, aplicând relaia (B.A2.22) se obin valorile probabilitii P [E >
Ed] din Tabelul B.A2.3.

Tabel B.A2.3. Valorile probabilitii de depire a valorii de proiectare a efectului secional al

încrcrii (cazul încrcrii variabile predominante) pentru valorile int ale indicatorului de
siguran t recomandate de SR EN 1990
Starea limit Ultim , SLU De serviciu, SLS
Intervalul de timp 1 an 50 ani 1 an 50 ani
Indicatorul t 4,7 3,8 2,9 1,5
-4
P [E > Ed] 5,0·10 3,9·10-3 2,0·10 -2
1,5·10-1
VE
Dac nu este satisfacut condiia privind raportul abaterilor standard ( 0,16 d d 7,6 ), se
VR
recomand dup standardul ISO 2394:1998, ca:

-  = ± 1,0 pentru variabila cu abaterea standard mai mare i

 15

-  = ± 0,4 pentru variabila cu abaterea standard mai mic.

Când modelul pentru aciuni conine mai multe variabile aleatoare, relaia (B.A2.22) se
folosete pentru variabila aleatoare predominant, P>E ! Ed @ ) D E ˜ E t )  0,7 ˜ E t . Pentru
celelalte aciuni se folosete o valoare de proiectare pentru care
P>E ! E d @ )  0,7 ˜ 0,4 ˜ E t )  0,28 ˜ E t (valoare ce corespunde, pentru t = 3,8, fractilului
superior E0,90).

De exemplu, pentru efectul secional al încrcrii, E considerând E = - 0,28 i indicatorii de

siguran int din SR EN 1990, aplicând relaia (B.A2.22) se obin valorile din Tabelul
B.A2.4.

Tabel B.A2.4. Valorile probabilitii de depire a valorii de proiectare a efectului secional al

încrcrii (cazul încrcrii variabile nepredominante) pentru valorile int ale indicatorului de
siguran t recomandate de SR EN 1990.
Starea limit Ultim , SLU De serviciu, SLS
Intervalul de timp 1 an 50 ani 1 an 50 ani
Indicatorul t 4,7 3,8 2,9 1,5
P [E > Ed] 9,4·10-2 1,4·10-1 2,1·10 -1
3,4·10-1

B.A2.3. Calibrarea coeficienilor pariali de siguran conform SR EN 1990

Calibrarea coeficienilor pariali de siguran se face difereniat, in funcie de tipul repartiiilor

de probabilitate pentru variabilele aleatoare de baz. În cele ce urmeaz se prezint numai
calibrarea coeficienilor pariali de siguran aplicai efectului secional al încrcrii, E.
Calibrarea coeficienilor pariali de siguran aplicai rezistenelor secionale, R se face
asemntor.

a) Reparti ia normal a lui E

Variabila aleatoare de baz E se consider având o repartiie normal E ~ N (E, E). Valoarea
caracteristic a efectului secional al încrcrii este:

Ek P E  k ˜V E P E 1  k ˜ VE (B.A2.24).

unde:
E este media variabilei aleatoare E;
k ) 1 p , p fiind probabilitatea de nedepire a valorii caracteristice, Ek;

E, abaterea standard a variabilei aleatoare E;

VE, coeficientul de variaie al variabilei aleatoare E.

Valoarea de proiectare a efectului secional al încrcrii este:

Ed P E  D E ˜ Et ˜V E P E 1  D E ˜ E t ˜ VE (B.A2.25).

Din relaiile (B.A2.24) i (B.A2.25) rezult coeficientul parial de siguran E aplicat

efectului secional al încrcrii, E:
16

Ed P E 1  D E ˜ E t ˜ VE 1  D E ˜ E t ˜ VE
JE (B.A2.26).
Ek P E 1  k ˜ VE 1  k ˜ VE

b) Reparti ia lognormal a lui E

Variabila aleatoare E de baz se consider având o repartiie lognormal E ~ LN (lnE, lnE).

Valoarea caracteristic a efectului secional al încrcrii este:

Ek exp P ln E  k ˜ V ln E exp ln em ˜ exp k ˜ V ln E (B.A2.27).

unde:

lnE este media logaritmului (natural) al variabilei aleatoare E;

k ) 1 p , p fiind probabilitatea de nedepaire a valorii caracteristice, Ek;

lnE, abaterea standard a logaritmului (natural) al variabilei aleatoare E;

em, mediana variabilei aleatoare E.

Valoarea de proiectare a efectului secional al încrcrii este:

Ed exp P ln E  D E ˜ E t ˜ V ln E exp ln em ˜ exp  D E ˜ E t ˜ V ln E (B.A2.28).

Din relaiile (B.A2.27) i (B.A2.28) rezult coeficientul parial de siguran E aplicat

efectului secional al încrcrii, E:

Ed exp  D E ˜ E t ˜ V ln E
JE exp> V ln E D E ˜ E t  k @ (B.A2.29).
Ek exp k ˜ V ln E

Pentru VE  0,20, V ln E # VE i relaia (B.A2.29) se simplific sub forma:

JE exp> VE D E ˜ E t  k @ (B.A2.30).

c) Reparti ia Gumbel pentru maxime a lui E

Variabila aleatoare de baz E se consider având o repartiie de tip Gumbel, pentru maxime E
~ Gmax (u, ). Valoarea caracteristic a efectului secional al încrcrii este:

1
Ek u ˜ ln> ln p @ (B.A2.31).
D

unde: p este probabilitatea de nedepire a valorii caracteristice, Ek iar u si  sunt parametrii

de localizare (u) i de dispersie () ai repartiiei Gumbel pentru maxime.

Valoarea de proiectare a efectului secional al încrcrii este:

1
Ed u ˜ ln^ ln>)  D E ˜ E t @` (B.A2.32).
D
 17

Din relaiile (B.A2.31) i (B.A2.32) rezult coeficientul parial de siguran E aplicat

efectului secional al încrcrii, E:

˜ ln^ ln>)  D E ˜ E t @`
1
u
JE
Ed D (B.A2.33).
1
˜ ln> ln p @
Ek
u
D

Parametrii repartiiei Gumbel pentru maxime se determin in funcie de media E i abaterea

standard E a variabilei aleatoare de baz, E:

J S 1
u PE  D ˜ (B.A2.34).
D 6 VE

unde  este constanta lui Euler ( = 0,5772…).

Folosind relaiile (B.A2.33) i (B.A2.34) coeficientul parial de siguran E aplicat efectului

secional al încrcrii E, rezult sub forma:

S 1
˜ J  ln^ ln>)  D E ˜ E t @`
u ˜ D  ln^ ln>)  D E ˜ E t @` 6 VE
JE (B.A2.35).
u ˜ D  ln> ln p @ S 1
˜  J  ln> ln p @
6 VE

În Figurile B.A2.3… B.A2.5 se prezint variaia coeficienilor pariali de siguran, E

determinai pe baza relaiilor (B.A2.26), (B.A2.30) i (B.A2.35) pentru valorile fractil
superior E0,95 i E0,98 ale efectului încrcrii E. Valorile de calibrare ale indicatorului
probabilistic al siguranei t sunt cele recomandate de SR EN 1990, t = 4,7 (iar E = -0,7).
2.6

2.4 E t =4.7
Coeficientul partial J(

2.2 E 0.95 Lognormal

2.0
1.8
1.6
Normal
1.4

1.2
1.0
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6
Coeficientul de variaie, VE
VE
Figura B.A2.3. Comparaie între coeficienii pariali de siguran E aplicai fractilului E0,95
calculai în repartiiile normal (N) i respectiv lognormal (LN) ale efectului încrcrii E i
pentru t = 4,7
18

2.0

E t =4.7
1.8

Coeficientul partial J(
E 0.98 Lognormal
1.6

1.4
Normal
1.2

1.0
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6
Coeficientul de
V Evariaie, VE

Figura B.A2.4. Comparaie între coeficienii pariali de siguran E aplicai fractilului E0,98
calculai în repartiiile normal (N) i respectiv lognormal (LN) ale efectului încrcrii E i
pentru t = 4,7

2.0

E t =4.7
1.8
Coeficientul partial J(

E 0.98
Lognormal Gumbel
1.6

1.4

1.2

1.0
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6
CoeficientulVde
E
variaie, VE

Figura B.A2.5. Comparaie între coeficienii pariali de siguran E aplicai fractilului E0,98
calculai în repartiiile Gumbel pentru maxime (G) i respectiv lognormal (LN) ale efectului
încrcrii E i pentru t = 4,7

Pentru o analiza mai detaliat a efectelor coeficientului de variaie VE i nivelului de siguran

t asupra coeficientului parial de siguran E în Figura B.A2.6 i Figura B.A2.7 sunt
reprezentate valorile acestor coeficieni pentru diferite probabiliti de cedare Pf împreun cu
valorile de referin ale coeficientului parial de siguran E din SR EN 1990, Anexa C.

Calculele s-au efectuat pentru modelele probabilistice lognormal i Gumbel iar valorile
mediate sunt reprezentate în Figura B.A2.8.
 19

2.0

LN
1.9
E 0.98 Pf =10-6
1.8

1.7
Coeficientul partial J(

1.6
JE =1,5 SREN 1990 Pf =10-5
1.5

1.4 JE =1,35 SREN 1990

1.3
Pf =10-4
1.2

1.1
VE=0,24 0,32 0,33 0,46 0,59
1.0
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6
Coeficientul de variaie, VE
VE
Figura B.A2.6. Calibrarea coeficientului parial de siguran E = 0,98 pentru fractilul 0,98 al
efectului încrcrii E, E0,98 conform modelului lognormal
1.8
Gumbel
1.7 E 0.98

Pf =10-6
1.6

JE =1,5 SREN 1990

Coeficientul partial J(

1.5

Pf =10-5
1.4
JE =1,35 SREN 1990

1.3

1.2 Pf =10-4

1.1

VE=0,17 0,29 0,30

1.0
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6
Coeficientul de
V variaie, VE
E

Figura B.A2.7. Calibrarea coeficientului parial de siguran E = 0,98 pentru fractilul 0,98 al
efectului încrcrii E, E0,98 conform modelului Gumbel
20

2.0
Medie
1.9
E 0.98
1.8
Pf =10-6
Coeficientul partial J( 1.7

1.6
JE =1,5 SREN
1.5
Pf =10-5
1.4
JE =1,35 SREN
1.3
Pf =10-4
1.2

1.1
VE=0,2 0,3 0,3 0,5
1.0
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6
CoeficientulV de variaie, VE
E

Figura B.A2.8. Calibrarea coeficientului parial de siguran E = 0,98 pentru fractilul 0,98 al
efectului încrcrii E, E0,98 – valori mediate

Se noteaz c diferenele relative între valorile coeficientului parial de siguran E = 0,98

pentru fractilul 0,98 al efectului încrcrii E, E0,98 determinate în modelul lognormal i în
modelul Gumbel pentru nivelurile de siguran curente Pf = 10-6…10-4 sunt în general, sub
10% (pentru VE<0,55), Figura B.A2.9.
20%
E 0.98

Pf =10-6

10%
(J E,LN -J E,G)/JE, LN , %

Pf =10-5

Pf =10-4

0%

VE=0,36
-10%
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6
Coeficientul
V Ede variaie, VE

Figura B.A2.9. Diferene relative între valorile E = 0,98 determinate în modelul lognormal i
în modelul Gumbel
 21

Valorile maxime ale coeficienilor de variaie VE ai efectului încrcrii E corespund (i)

valorilor recomandate de SR EN 1990 pentru fractilul 0,98 al efectului încrcrii (E0,98),
respectiv E = 1,35 i E = 1,50 i (ii) nivelurilor de siguran caracterizate de t= 4,75; 4,27 i
3,72.

Tabel B.A2.5 Valorile coeficientului de variaie (VE) al efectului încrcrii VE corespunzând

coeficienilor pariali de siguran E = 0,98 aplicai fractilului 0,98, ai efectului încrcrii E, E0,98

Modelul lognormal
Coeficient de variaie al efectului încrcrii VE
Indicator de siguran Probabilitate de pentru
int t cedare Pf E = 1,35 E = 1,50 E = 1,70
4,75 10-6 0,24 0,32 0,44
4,27 10-5 0,33 0,46 -
3,72 10-4 0,59 - -

Modelul Gumbel
Coeficient de variaie al efectului încrcrii VE
Indicator de Probabilitate de pentru
siguran int t cedare Pf E = 1,35 E = 1,50 E = 1,70
4,75 10-6 0,17 0,29 0,6
4,27 10-5 0,30 - -
3,72 10-4 - - -
Valori mediate
Coeficient de variaie al efectului încrcrii VE
Indicator de siguran Probabilitate de pentru
int t cedare Pf E = 1,35 E = 1,50 E = 1,70
4,75 10-6 0,21 0,31 0,47
4,27 10-5 0,32 0,50 -
3,72 10-4 - - -
În Tabelele B.A2.5 sunt indicate orientativ i valorile VE pentru E = 1,70 valori ce evident ar
putea fi aplicate în cazul unor aciuni având variabilitatea natural extrem de mare.

Valori superioare valorilor coeficientului de variaie a efectului încrcrii VE din Tabelele

B.A2.5 reprezint reduceri ale nivelului siguranei structurale i invers, valori inferioare
valorilor coeficientului de variaie a efectului încrcrii VE din Tabelele B.A2.5 reprezint
creteri ale nivelului siguranei structurale.

REFERINE
[1] ASCE/SEI 7-05, ASCE Standard: Minimum design loads for buildings and other structures,
by American Society of Civil Engineers (2005)
[2] ”Eurocodes, Building codes for Europe”, June 2002, Brussels, Documents of reference of the
Conference
[3] CR 0 - 2005 Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii
[4] CR 1-1-3/2012 Cod de proiectare. Evaluarea ac iunii z pezii asupra construc iilor
22

[5] ISO 2394:1998 – General principles on reliability for structures, ISO – International
Organization for Standardization, TC 98/SC 2
[6] NP 122-2010 Normativ privind determinarea valorilor caracteristice i de calcul ale
parametrilor geotehnici
[7] CR 1-1-4/2012 Cod de proiectare. Evaluarea ac iunii vântului asupra construc iilor
[8] SR EN 1990:2004, Eurocod – Bazele proiectrii structurilor
[9] SR EN 1990:2004/NA: 2006, Eurocod: Bazele proiectrii structurilor. Anex naional
[10] SR EN 1991-1-2:2004, Eurocod 1. Aciuni asupra structurilor. Aciuni generale. Aciuni
asupra structurilor expuse la foc
[11] Ang, A. H.-S., Tang, W. H., Probability - Concepts in Engineering Planning and Design
- Vol. II - Decision Risk & Reliability, John Wiley & Sons, 1984
[12] Gulvanessian, H., J-A Calgaro, M. Holicky, 2002. Designer’s Guide to EN 1990,
Thomas Telford
[13] Lungu D., Ghiocel D., 1982. Metode probabilistice în calculul construciilor, Editura
Tehnic, Bucureti
[14] Lungu D., van Gelder P., Trandafir R.,1996. Comparative study of Eurocode 1, ISO and
ASCE procedures for calculating wind loads. IABSE Colloquium, Basis of Design and
Actions on Structures, Background and Application of EUROCODE 1. Delft University
of Technology, March 27-29, IABSE Report. Vol. 74, pp. 345-354, Delft, March 1996
[15] Vrouwenvelder A., 1996. Eurocode 1, Basis of design, Background Information. IABSE
Colloquium, Basis of Design and Actions on Structures, Background and Application
of EUROCODE 1. Delft University of Technology, March 27-29, IABSE Report. Vol.
74, pp. 25 – 33, Delft, March 1996.
 23

ANEXA nr. 2

ANEXA C (informativ) - EXEMPLE DE CALCUL

24

Cuprins

C.1. EVALUAREA ACIUNILOR I GRUPAREA EFECTELOR STRUCTURALE ALE

ACIUNILOR PENTRU O CLDIRE ETAJAT EXPUS ACIUNII SEISMICE

C.2. EVALUAREA ACIUNILOR I GRUPAREA EFECTELOR STRUCTURALE ALE

ACIUNILOR PENTRU O CLDIRE INDUSTRIAL EXPUS ACIUNII COMBINATE A
VÂNTULUI I ZPEZII

C.3. DETERMINAREA VALORII CARACTERISTICE A REZISTENEI LA

COMPRESIUNE A BETONULUI FOLOSIND ÎNCERCAREA LA COMPRESIUNE PE
CUB

C.4. CALIBRAREA COEFICIENILOR PARIALI DE SIGURAN PENTRU O

SITUAIE DE PROIECTARE DAT
 25

C.1. EVALUAREA ACIUNILOR I GRUPAREA EFECTELOR

STRUCTURALE ALE ACIUNILOR PENTRU O CLDIRE ETAJAT
EXPUS ACIUNII SEISMICE
Exemplul C.1 se refer la evaluarea aciunilor i gruparea efectelor structurale ale aciunilor
pentru o cldire din beton armat P+7E având funciunea de birouri, care este amplasat în
Bucureti, Figura C.1.1.

C.1.1 Informaii generale despre cldire

Structura de rezisten a cldirii este din cadre de beton armat. Preliminar, din considerente de
arhitectur, rezisten i rigiditate, dimensiunile grinzilor sunt 30x60cm, dimensiunile
stâlpilor 60x60cm iar planeele au grosimea de 15cm.

Figura C.1.1. Schi nivel curent

Func iunile cl dirii:
x Etaje curente: birouri;
x Parter: birouri i sal de conferin;
x Terasa este circulabil.

Date generale de alc tuire a cl dirii:

x Infrastructura: grinzi de fundare continue din beton armat monolit;
x Închideri i compartimentri:
- perei exteriori din blocuri bca i termoizolaie din polistiren extrudat, aplicat
la exterior;
- perei interiori uori;
x Tehnologia de execuie: beton armat monolit (inclusiv planee), turnat în cofraje.

Se utilizeaz beton de clas C25/30 i oel având clasa C de ductilitate.

26

Condi ii de proiectare a cl dirii:

x Amplasament: în municipiul Bucuresti;

x Clasa de importan i de expunere la cutremur III având factorul de

importan-expunere al construciei I,e =1,0

x Condiii seismice:
o Acceleraia seismic de proiectare, pentru un interval mediu de
recuren al aciunii seismice, IMR = 225 ani, ag = 0,30g
o Perioadele de control ale spectrului de rspuns:
- TB = 0,32 s
- TC = 1,6 s

x Valoarea caracteristic a încrcrii din zpad (pe sol) conform codului

CR 1-1-3/2012, pentru IMR=50ani, sk = 2,0 kN/m2; factorul de importan-
expunere al cldirii pentru aciunea zpeziiJIs =1,0.

Caracteristici geometrice ale structurii (Figura C.1.1):

x 3 deschideri (5,0m; 6,0m, 5,0m);
x 3 travei (5,0m; 6,0m, 5,0m);
x Înlimea de nivel: 3,0m.

Valori de proiectare ale rezisten elor materialelor structurale:

x pentru beton C25/30
fck = 25 N/mm2
fcd = 16,67 N/mm2
fctm = 2,6 N/mm2
fctd = 1,2 N/mm2

x pentru oel de clasa C

fyk = 345 N/mm2
fyd = 300 N/mm2

C.1.2 Evaluarea aciunilor permanente (Gk,j)

- greutate proprie plac: hsl · Jrc = 0,15 25 = 3,75kN/m2;
- greutate proprie stâlp 0,6· 0,6·Jrc = 0,36 25 = 9kN/m;
- greutate proprie grind 0,3· 0,6·Jrc = 0,18 25 = 4,5kN/m;
- tencuiala din mortar de var-ciment (1cm grosime) hten· Jten = 0,01 19 = 0,19 kN/m2;
- pardoseal: hpar · Jpar = 0,05 23 = 1,15kN/m2;
- atic: ha · ba · Jrc=1,00 0,20 25= 5,0kN/m;
- închideri exterioare: bper ·hper· Jcar · goluri + hten · bten · Jten · goluri
0,25 (3,00-0,60) 8 0,7 + 0,04 3,00 19 0,7 =3,36 + 1,596 = 4,96kN/m;
 27

- greutate proprie perei interiori 3,0kN/m echivalent 1,20 kN/m2;

- termoizolaie i hidroizolaie plac teras 0,5 kN/m2;
- tavan fals i instalaii 0,5 kN/m2;

unde:
hsl - grosimea plcii, m
Jrc - greutatea specific a betonului armat, kN/m3
hten - grosimea tencuielii, m
Jten - greutatea specific a tencuielii, kN/m3
hpar - grosimea pardoselii, m
Jpar - greutatea specific a pardoselii (mozaic pe ap de mortar), kN/m3
ha - înlimea aticului, m
ba - limea aticului, m
bper - limea peretelui exterior: 25cm
hper - înlimea peretelui de bca exterior, m
Jcar - greutatea specific a bca, kN/m3
Volumul de goluri pentru inchiderile exterioare = 70%.

C.1.3 Evaluarea aciunilor variabile (Qk,i)

C.1.3.1 Încrcarea din zpad neaglomerat
Valoarea caracteristic a încrcrii din zpad pe acoperiul cldirii, s se determin cu
relatia (4.1) din codul CR 1-1-3/2012:

s = JIs Pi Ce Ct sk (C.1.1)

unde:
JIs este factorul de importan-expunere pentru aciunea zpezii;
i coeficientul de form al încrcrii din zpad pe acoperi;
sk valoarea caracteristic a încrcrii din zpad pe sol [kN/m2] în amplasamentul
construciei;
Ce coeficientul de expunere al amplasamentului construciei;
Ct coeficientul termic.

Ct este considerat 1.0.

Ce este considerat 1.0 (Expunere normal, topografia terenului i prezena altor construcii sau
a copacilor nu permit o spulberare semnificativ a zpezii de ctre vânt).
sk = 2,0 [kN/m2]

Distribuia coeficientului de form Pi, al încrcrii din zpad pe acoperiurile cu o singur

pant, pentru situaiile în care zpada nu este impiedicat s alunece de pe acoperi, este P1.

i = 0.8 pentru acoperiuri cu o singur pant i înclinarea 00 d D d 300

Deci încrcarea din zpada neaglomerat pe terasa cldirii (D=00) este:

s = 0,8 2 = 1,6 kN/m2.

28

C.1.3.2 Încrcarea din exploatare (util) pe planeul nivelului curent: 3,0 kN/m2
Încrcarea util pe terasa necirculabil: 0,4 kN/m2
(Zone de încrcri utile încadrate în categoriile B i H conform SR EN 1991-1-1:2004)

C.1.4 Evaluarea aciunii seismice

Valoarea de proiectare a aciunii seismice AEd va fi determinat din valoarea caracteristic AEk.
AE d = I,e · AE k

unde:
I,e este factorul de importan i expunere al construciei la cutremur.

C.1.5 Gruparea efectelor structurale ale aciunilor

C.1.5.1 Combinarea efectelor structurale ale aciunilor în Gruparea fundamental se face cu
relaia C.1.2:
n m
Ed = ¦ J G , j Gk , j  J p P  J Q ,1Qk ,1  ¦ J Q ,i\ 0 ,i Qk ,i (C.1.2)
j 1 i 2

P=0
Rezultatele sunt indicate în tabelele de la C.1.5.1.1 i C.1.5.1.2.
C.1.5.1.1 Încrcri la nivelul curent
a) Încrcare uniform distribuit pe plac
Denumire Valoare caracteristic Coeficient Valoare de
(kN/m2) parial de proiectare,
siguran,  (kN/m2)
Greutate proprie plac 3,75 1,35 5,07
Gd,j = G x Gk,j
Permanente,

Tencuial i pardoseal 1,34 1,35 1,81

Gk,j

Perei interiori 1,20 1,35 1,62

Tavan fals i instalaii 0,50 1,35 0,68
Qd,i = Q x Qk,i
Variabile, Qk,i

Util
(încrcare predominant) 3,0 1,5 4,50

b) Încrcare uniform distribuit pe grinda perimetral

Denumire Valoare caracteristic Coeficient parial Valoare de
(kN/m) de siguran,  proiectare, (kN/m)
Gd,j = G x Gk,j
Permanente,
Gk,j

Închidere exterioar 4,96 1,35 6,70

 29

C.1.5.1.2 Încrcri la nivelul terasei

a) Încrcare uniform distribuit pe plac
Denumire Valoare caracteristic Coeficient parial Valoare de
(kN/m2) de siguran,  proiectare, (kN/m2)

Permanente, Gk,j
Greutate proprie plac 3,75 1,35 5,07

Gd,j = G x Gk,j
Tencuiala i pardoseal 1,34 1,35 1,81
Termoizolaie i
0,50 1,35 0,68
hidroizolaie
Instalaii 0,50 1,35 0,68
Util

Qd,i = Q x 0,i x Qk,i

0,4 1,5 0,7
Variabile, Qk,i
factor de grupare 0,2=0,7 0,4 1,5
=0,42

Zpad
1,6 1,5 =
(încrcare predominant) 1,6 1,5
2,40

b) Încrcare uniform distribuit pe grinda perimetral

Denumire Valoare caracteristic Coeficient parial Valoare de
(kN/m) de siguran,  proiectare, (kN/m)
Permanente, Gk,j

Gd,j = G x Gk,j
Atic 5,0 1,35 6,75

C.1.5.2 Combinarea efectelor structurale ale aciunilor în Gruparea seismic se face cu relaia
C.1.3:
n m
Ed = ¦ Gk , j  P  AEd  ¦ \ 2 ,i Qk ,i (C.1.3)
j 1 i 1

unde:
P = 0 (precomprimare)
2,i – Factor de grupare pentru valoarea cvasipermanent a aciunii variabile (Tabel 7.1)
AE d = Fb

Fora tietoare de baz, Fb, corespunztoare modului propriu fundamental pentru

fiecare direcie principal de calcul se determin dup cum urmeaz:

Fb J I ,e ˜ S d T1 ˜ m ˜ O c ˜ G (C.1.4)
unde:
I,e factor de importan i expunere a construciei la cutremur, Tabel A1.1.
Sd (T1) ordonata spectrului de rspuns de proiectare corespunztoare perioadei
fundamentale T1 a cldirii, relaia:
30

a g ˜ E T1
S d T1 (C.1.5)
q
T1 perioada proprie fundamental de vibraie a cldirii în planul ce conine
direcia orizontal considerat în calcul

Din formula simplificat pentru estimarea perioadei fundamentale de vibraie a cldirii

(aceeai pe ambele direcii pentru cldirea din Figura C.1.1):

3
T1 Ct ˜ H 4 (C.1.6)

Pentru cadre spaiale din beton armat Ct=0,075 i, în consecin:

3
T1 0,075 ˜ 8 ˜ 3m 4 1,55s i evident TB < T1 < TC = 1,6 s.

E T1 spectrul normalizat de rspuns elastic i pentru T1 < TC:

E T1 = E 0 = 2,5 (C.1.7)
ag acceleraia maxim de proiectare a terenului în amplasament;
pentru Bucureti
a g = 0,30 g (C.1.8)
g acceleraia gravitaional
q factor de comportare inelastic al structurii; pentru o structur în cadre
cu mai multe niveluri i mai multe deschideri i pentru clasa H (înalt)
de ductilitate,
q = q0 · u/1 = 5 · 1,35 = 6,75 (C.1.9)
m masa total a cldirii
factor de corecie care ine seama de contribuia modului propriu
fundamental prin masa modal efectiv asociat acestuia ( =0,85)
c coeficient seismic global
G greutatea total a cldirii

i, în final, se obine:

ag ˜ E 0 G 0 ,3 ˜ g ˜ 2 ,5 G
Fb J I ,e ˜ ˜ ˜O c ˜ G =1˜ ˜ ˜ 0 ,85 0,0944 ˜ G
q g 6,75 g
 31

C.1.5.2.1 Încrcri la nivelul curent

a) Încrcare uniform distribuit pe plac
Denumire Valoare caracteristic Coeficient parial Valoare de
(kN/m2) de siguran,  proiectare, (kN/m2)
Greutate proprie plac 3,75 1 3,75

Gd,j = G x Gk,j
Permanente,
Tencuial i pardoseal 1,34 1 1,34

Gk,j
Perei interiori 1,20 1 1,20
Tavan fals i instalaii
0,50 1 0,50

Qd,i = G x 2,1 x Qk,i

Variabile, Qk,i

Util
factor de grupare 2,1 = 0,3 3,0 1 0,90

b) Încrcare uniform distribuit pe grinda perimetral

Denumire Valoare caracteristic Coeficient parial Valoare de
(kN/m) de siguran,  proiectare, (kN/m)
Permanente, Gk,j

Gd,j = G x Gk,j
Închidere exterioar 4,96 1 4,96

C.1.5.2.2 Încrcri la nivelul terasei

a) Încrcare uniform distribuit pe plac
Denumire Valoare caracteristic Coeficient parial Valoare de proiectare,
(kN/m2) de siguran,  (kN/m2)
Greutate proprie plac
Permanente, Gk,j

3,75 1 3,75
Gd,j = G x Gk,j

Tencuiala i pardoseal 1,34 1 1,34

Termoizolaie i
0,50 1 0,50
hidroizolaie
Instalaii 0,50 1 0,50
Util
factor de grupare 2,1 = 0
Qd,i = Q x 0,i x Qk,i
Variabile, Qk,i

3 1 0

Zpad
1,6 1 1,6 1,0 0,4=0,64
factor de grupare 2,1 = 0,4
32

b) Încrcare uniform distribuit pe grinda perimetral

Denumire Valoare caracteristic Coeficient parial Valoare de
(kN/m) de siguran,  proiectare, (kN/m)

Permanente, Gk,j

Gd,j = G x Gk,j
Atic 5,0 1 5,0
 33

C.2. EVALUAREA ACIUNILOR I GRUPAREA EFECTELOR

STRUCTURALE ALE ACIUNILOR PENTRU O CLDIRE INDUSTRIAL
EXPUS ACIUNII COMBINATE A VÂNTULUI I ZPEZII

Exemplul C.2 se refer la evaluarea aciunilor i gruparea efectelor structurale ale aciunilor
pentru o cldire (hal) industrial din beton armat având funciunea de depozit, expus
aciunii combinate a vântului i zpezii, care este amplasat în Iai.

C.2.1 Informaii generale despre cldire

Cldirea are o suprafaa desfaurat de 1440 mp. Acoperiul halei are dou pante de 4%,
înlimea de 11,0m i un atic de 0,90m. Compartimentrile interioare sunt din gips carton de
diferite grosimi i stratificaii, în funcie de gradul de rezisten la foc ce trebuie asigurat. Hala
este P+1E, are o singur deschidere de 24m i 5 travei de 6m. Învelitoarea este format din
tabl cutat i este izolat cu vat mineral.

Date generale de alc tuire a cl dirii:

x Structura de rezisten : cadre din beton armat prefabricat;
x Infrastructura: fundaii izolate din beton armat monolit;
x Închideri i compartimentri:
- perei exteriori din panouri tip sandwich cu termoizolaie de vat bazaltic;
- perei interiori uori.

Condi ii de proiectare a cl dirii:

x Amplasament: în municipiul Iai;

x Valoarea caracteristic a încrcrii din zpad pe sol, conform codului

CR 1-1-3/2012, pentru IMR=50ani, sk = 2,5 kN/m2
- factorul de importan-expunere al cldirii la aciunea zpeziiJIs =1,0;

x Presiunea dinamic de referin a vântului, conform codului CR 1-1-4/2012,

pentru IMR=50ani i 10 min interval de mediere a vitezei vântului, qb = 0,7 kPa;
- categoria de teren a amplasamentului cldirii, II, câmp deschis-terenuri
cu iarb i/sau cu obstacole izolate – copaci, cldiri – aflate la distane de
cel puin de 20 de ori înlimea obstacolului – z0=0.05m;
- factorul de importan-expunere al cldirii pentru aciunea vântului
Iw=1,15.

C.2.2 Evaluarea aciunilor permanente (Gk,j)

- greutate proprie plac: hsl · Jrc = 0,15 25 = 3,75kN/m2
- greutate proprie stâlp 0,5· 0,5·Jrc = 0,25 25 = 6.25kN/m
- greutate proprie grind beton armat 0,4· 0,6·Jrc = 0,24 25 = 6kN/m
- greutate proprie elemente nestructurale ale acoperiului: 0,30 kN/m2
- greutate elemente metalice ale structurii acoperiului (grinzi, pane, contravântuiri): 0,40 kN/m2
- tavan fals i instalaii 0,5 kN/m2
34

- închideri exterioare: 0,20 kN/m2.

Jrc = 25kN/m3 este greutatea specific a betonului armat.

C.2.3 Evaluarea aciunilor din exploatare la parter i etaj, conform destinaiei

preconizate a cldirii (activitate industrial – zon încadrat în categoria E1, conform SR EN
1991-1-1:2004/NA:2006):
7,5 kN/m2 – depozit frigorific

C.2.4 Evaluarea aciunii vântului pe acoperi

0,41 kN/m2: valoarea maxim a presiunii conform datelor din Tabelul C.2.2.

Presiunea / suciunea vântului ce acioneaz pe suprafeele rigide exterioare ale halei

industriale se determin cu relaia (3.2) din codul CR 1-1-4/2012:

we  Iw ˜ c pe ˜ q p z e (C.2.1)
unde:
qp(ze) este valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluat la cota ze;
ze înlimea de referin pentru presiunea exterioar egal cu 11,90m;
cpe coeficientul aerodinamic de presiune / suciune pentru suprafee exterioare;
Iw factorul de importan – expunere la vânt al cldirii, considerat 1,15.

Valoarea medie (mediat pe 10 min) a presiunii dinamice a vântului la înlimea ze se

determin dup cum urmeaz (folosind relaiile 2.7 i 2.9 i Tabelul 2.2 din cod CR 1-1-
4/2012), qm(ze):
k r2 z 0 0,036 (Categoria II de teren)
2 2
§ z · § 11,9 ·
2
c r ze k r2 z 0 ¨¨ ln e ¸¸ 0,036¨ ln ¸ 1,078
© z0 ¹ © 0,05 ¹
qm ze c r2 z e ˜ q b 1,078˜ 0,7 0,754kPa

Valoarea de vârf (de rafal) a presiunii dinamice a vântului la înlimea ze, qp(ze), se
determin folosind relaiile 2.11, 2.15 i 2.16 i Tabelul 2.3 din codul CR 1-1-4/2012,
respectiv:
 2,66 (Categoria II de teren)

Intensitatea turbulenei vântului la înlimea echivalent ze:

E 2,66
I v ze 0,194
ze § 11,9 ·
2,5 ln 2,5 ˜ ln¨ ¸
z0 © 0,05 ¹
Factorul de vârf cpq(ze):

c pq z e 1  2g ˜ I v ze 1  7 ˜ I v ze 1  7 ˜ 0,194 2,361

i, deci, valoarea de vârf (de rafal) a presiunii dinamice a vântului rezult:
 35

qp ze c pq z e ˜ q m z e 2,361 ˜ 0,754 1,781 kPa

x Distribuia presiunilor / suciunilor pe acoperiul halei

Acoperiul halei prezint pante de 4% pentru scurgerea apelor pluviale i, deci, conform
paragrafului (1) din subcapitolul 4.2.3 din Codul CR 1-1-4/2012 se consider un acoperi plat
împrit în 4 zone de expunere ca în Figura C.2.1.

Înlimea de referin/echivalent pentru calculul presiunilor pe acoperiul halei prevzut cu

atic este ze=h+hp=11,9 m iar e = min(b,2h) = min(24m, 22m) = 22m, unde b este latura
perpendicular pe direcia vântului.

Valorile coeficienilor aerodinamici de presiune / suciune pe acoperiul halei se determin

hp 0,9m
prin interpolare liniar pentru valoarea raportului 0,082 conform Tabelului 4.2
h 11m
din cod CR 1-1-4/2012 i sunt indicate în Tabel C.2.1 i Figura C.2.2.

Figura C.2.1. Definirea zonelor de expunere pentru acoperiul halei

Tabel C.2.1. Valorile coeficienilor aerodinamici de presiune / suciune pentru zonele de pe

acoperi
Coeficieni aerodinamici cpe
h/hp F G H I
+0,2
0,082 -1,272 -0,836 -0,7
-0,2

Figura C.2.2 Distribuia coeficienilor aerodinamici de presiune / suciune pe un acoperi plat

( = 0°)
36

Valorile presiunilor / suciunilor pe acoperiul halei se evalueaz cu relaia (3.2) din codul CR
1-1-4/2012:
we  Iw ˜ c pe ˜ q p z e 1,15 ˜ 1,781 ˜ c pe 2,049 ˜ c pe >kPa @
i sunt prezentate în Tabelul C.2.2:

Tabel C.2.2. Valorile presiunilor / suciunilor pe acoperiului halei, we

F G H I
+0,41
we -2,606 -1,713 -1,434
-0,41

C.2.5 Evaluarea aciunii zpezii

C.2.5.1 Încrcarea din zpad neaglomerat
Valoarea caracteristic a încrcrii din zapad pe acoperi, s se determin astfel:

s = JIs Pi Ce Ct sk

unde:
JIs - factorul de importan-expunere al cldirii pentru aciunea zpezii;
i - coeficientul de form al încrcrii din zpad pe acoperi;
sk - valoarea caracteristic a încrcrii din zpad pe sol [kN/m2], în amplasament;
Ce - coeficientul de expunere al construciei în amplasament;
Ct - coeficientul termic, considerat 1.0.
Ce este considerat 1.0 (Expunere normal, topografia terenului i prezena altor construcii sau
a copacilor nu permit o spulberare semnificativ a zpezii de ctre vânt).
JIs =1,0
sk = 2,5 [kN/m2]

Distribuia coeficientului de form Pi, al încrcrii din zpad pe acoperiurile cu dou pante,
pentru situaiile în care zpada nu este impiedicat s alunece de pe acoperi, este P1: Cazul (i)
din Figura C.2.3 i Tabelul C.2.3

i = 0.8 - Coeficient de form pentru încrcarea din zpad pe acoperiuri cu o singur pant
având inclinarea 00 d D d 300, conform Figura C.2.3 i Tabelul C.2.3.

Cazul (i) P D P D

Cazul (ii) 0.5P D P D

Cazul (iii) P D 0.5P D

D D
etaj

parter

Figura C.2.3 Distribuia coeficienilor de form pentru încrcarea din zpad pe acoperiuri cu
dou pante
 37

Tabelul C.2.3. Valorile coeficienilor de form pentru încrcarea din zpad pe acoperiuri cu
o singur pant, cu dou pante i pe acoperiuri cu mai multe deschideri

Panta acoperiului, D0 00 d D d 300

1 0,8

Încrcarea din zpada neaglomerat pe acoperi rezult:

s = 0,8 2,5 = 2 kN/m2

C. 2.5.2 Încrcarea din zpada aglomerat

Pentru încrcarea din zpada aglomerat pe acoperi, distribuia recomandat în codul CR 1-

1-3/2012 este indicat în Figura C.2.3, cazul (ii) i cazul (iii), respectiv.

s = 0,8 2,5 = 2 kN/m2 - încrcarea din zpada aglomerat

s = 0,4 2,5 = 1 kN/m2 - încrcarea din zpada aglomerat

C.2.6. Gruparea efectelor structurale ale aciunilor

C.2.6.1 Combinarea efectelor structurale ale aciunilor din vânt i zpad în Gruparea
fundamental se face conform relaiei:
n m
Ed = ¦ J G , j Gk , j  J p P  J Q ,1Qk ,1  ¦ J Q ,i\ 0 ,i Qk ,i
j 1 i 2

P=0
Valorile de proiectare rezultate sunt indicate în tabelele de la C.2.6.1.1 i C.2.6.1.2.
C.2.6.1.1 Încrcri la etaj
a) Încrcare uniform distribuit pe plac
Denumire Valoare caracteristic Coeficient parial Valoare de
(kN/m2) de siguran,  proiectare, (kN/m2)
Gd,j = G x Gk,j

Greutate proprie plac 3,75 1,35 5,06

Permanente,
Gk,j

Tencuial i pardoseal 1,34 1,35 1,81

Perei interiori 1,20 1,35 1,62

Qd,i = Q x Qk,i
Variabile, Qk,i

Util
7,5 1,5 11,25
38

C.2.6.1.2 Încrcri la nivelul acoperiului

a) Încrcare uniform distribuit pe acoperi; aciunea zpezii este aciunea variabil
predominant
Denumire Valoare caracteristic Coeficient Valoare de
2
(kN/m ) parial de proiectare,
siguran,  (kN/m2)
Greutate proprie elemente
0,40 1,35 0,54

Gd,j = G x Gk,j
Permanente,
metalice de acoperi
Termoizolaie i

Gk,j
0,30 1,35 0,41
hidroizolaie
Instalaii
0,50 1,35 0,68

Util 3 1,5 0,7 =

0,4 1,5
(factor de grupare 0,2= 0,7) 0,42

Qd,i = Q x 0,i x Qk,i

Variabile, Qk,i

Vânt 0,41 1,5 0,7

0,41 1,5
(factor de grupare 0,3= 0,7) = 0,43

Zpad
2,0 1,5 2 1,5 = 3,00
 39

C.3. DETERMINAREA VALORII CARACTERISTICE A REZISTENEI

LA COMPRESIUNE A BETONULUI FOLOSIND ÎNCERCAREA LA
COMPRESIUNE PE CUB

Exemplul C.3 se refer la determinarea valorii caracteristice a rezistenei la compresiune a

betonului folosind rezultatele încercrii la compresiune a betonului pe epruvete în form de
cub cu latura de 20cm.

i) Rezulatele obinute la încercarea la compresiune a 10 cuburi de beton, fc (MPa) sunt

prezentate în Tabelul C.3.1.
Tabelul C.3.1.
Nr. fc (MPa)
1 29,74
2 31,94
3 26,78
4 31,09
5 33,32
6 34,21
7 28,63
8 24,11
9 25,42
10 29,31

Încercrile au fost realizate respectând specificaiile de produs i standardele de metode de

încercare i se caracterizeaz prin urmtorii indicatori statistici:

Valoarea medie: m f c = 29,46 MPa

Abaterea standard: V f c = 3,32 MPa

Coeficientul de variaie: V f c = 0,11

Valoarea caracteristic a rezistenei betonului, fck,cube se determin cu relaia:

fck,cube = m f c ˜ ( 1  k n ˜ V f c )

Valorile kn pentru repartiia normal a valorilor caracteristice sunt indicate în Tabelul D.1 din
SR EN 1990:2004. Pentru un numr de încercri n=10 i un coeficient de variaie apriori
necunoscut se obine kn =1,92.

Rezult:
- valoarea caracteristic a rezistenei betonului:
fck,cube = 29,46 ˜ ( 1  1,92 ˜ 0,11 ) 23,08 MPa

- clasa betonului: C16/20.

ii) Dac seria de rezultate pentru încercarea la compresiune se mrete la 20 rezultate pe cub
prezentate în Tabelul C.3.2, caracteristicile statistice ale eantionului devin:
40

Valoarea medie: m f c = 29,73 MPa

Abaterea standard: V f c = 3,11 MPa

Coeficientul de variaie: V f c = 0.10

Tabelul C.3.2.

Nr. fc (MPa)
1 29,74
2 31,94
3 26,78
4 31,09
5 33,32
6 34,21
7 28,63
8 24,11
9 25,42
10 29,31
11 26,46
12 31,11
13 29,47
14 32,65
15 30,77
16 34,08
17 27,55
18 29,80
19 33,39
20 24,77

Valoarea caracteristic a rezistenei betonului, fck,cube se determin cu relaia:

fck,cube = m f c ˜ ( 1  k n ˜ V f c )

Conform valorilor kn pentru repartiia normal a valorilor caracteristice din Tabelul D.1 din
SR EN 1990:2004, pentru n=20 i un coeficient de variaie apriori necunoscut, se obine kn
=1,76 i rezult:

- valoarea caracteristic a rezistenei betonului:

fck,cube = 29 ,73 ˜ ( 1  1,76 ˜ 0,10 ) 24,25 MPa

- clasa betonului: C16/20.

 41

C.4. CALIBRAREA COEFICIENILOR PARIALI DE SIGURAN

PENTRU O SITUAIE DE PROIECTARE DAT

Calibrarea general a coeficienilor pariali de siguran (CPS) este prezentat în Capitolul

B.A2 din Anexa B - informativ la Reglementarea tehnic „Cod de proiectare. Bazele
proiectrii construciilor”, indicativ CR 0-2012”, aprobat cu Ordinul M.D.R.T. nr.1530/2012.
Acest exemplu se refer la calibrarea CPS pentru o situaie de proiectare dat.

Verificarea la starea limit ultim SLU a elementelor structurii se face cu relaia:

Ed Rd

unde
valoarea de proiectare a efectului secional al aciunilor este:

Ed = J G Gk  J Q Qk

i valoarea de proiectare a rezistenei secionale este:

Rk
Rd
JR
unde semnificaiile coeficienilor pariali de siguran J G , J Q , J R sunt cele indicate in codul
CR 0 -2012 iar indicii acestora se refer la G - aciuni permanente, Q - aciuni variabile i R –
rezistena secional.

Utilizând relaia (B.A2.24), valorile caracteristice i indicatorii statistici pentru fiecare tip de
repartiie pentru G, Q i R sunt:

Rk m R ˜ 1  k R ˜ VR ; kR = -1,645; VR=0,10
Gk mG ˜ 1  kG ˜VG ; kG = 0; VG=0,25
Qk mQ ˜ 1  kQ ˜VQ ; kQ = 2,054; VQ=0,50
mQ
Se consider urmtorul raport intre media aciunilor variabile Q i permanente G, 2 ,00 .
mG
Abaterile standard corespunztoare rezult:
V R VR ˜ mR 0 ,10 ˜ m R
V G VG ˜ mG 0,25 ˜ mG
V Q VQ ˜ mQ 0,50 ˜ 2,00 ˜ mG 1,00 ˜ mG

Se impune nivelul siguranei prin valoarea indicatorului probabilistic al siguranei E ,

corespunzând unei probabiliti de cedare Pf 10-5.

Se calculeaz raportul între valorile caracteristice i valorile medii:

Rk
vR 1  k R ˜ VR 1  1,645 ˜ 0,10 0,836
mR
42

Gk
vG 1  kG ˜VG 1  0 ˜ 0,25 1,00
mG
Qk
vQ 1  k Q ˜VQ 1  2,054 ˜ 0,50 2 ,027
mQ

Funcia de performan (relaia B.A2.18) corespunztoare relaiei de verificare la SLU este:

g (x) = R – G – Q

unde R, G i Q sunt variabile aleatoare.

Indicatorul E se determin cu relaia:

mg mR  mG  mQ
E
Vg V R2  V G2 V Q2
i se obine:

mR  mG  2mG
4,7
2 2 2
0 ,10 ˜ mR
 0 ,25 ˜ mG  1,00 ˜ mG
m
i rezult raportul R 9 ,63 .
mG

Abaterea standard a lui R devine:

V R VR ˜ m R 0 ,10 ˜ 9 ,63 ˜ mG 0 ,963 ˜ mG

Cosinuii directori ai celor trei variabile aleatoare (relaia B.A2.6) sunt:

VR 0 ,963 ˜ mG 0,963
DR 0 ,683
V R2  V G2 V Q2 0 ,963 ˜ mG 2
 0 ,25 ˜ mG 2
 1,00 ˜ mG 2 1,411

V G  0 ,25
DG 0 ,177
V R2 V G2 V Q2 1,411

V Q 1
DQ 0 ,709
V R VG VQ
2 2 2 1,411

Se verific cosinuii directori: D R 2  D G 2  D Q 2 1

Se determin CPS care se aplic valorilor medii:

1
1  D R ˜ E ˜V R 0,68 ;
JR
 43

JG 1  D G ˜ E ˜ VG 1,21 ;
JQ 1  D Q ˜ E ˜ VQ 2 ,67

Din verificarea:

1
˜ m R t J G ˜ mG  J Q ˜ mQ
JR
rezult: 0 ,68 ˜ mR t 1,21˜ mG  2 ,67 ˜ mQ

Pentru a determina CPS aplicai valorilor caracteristice se folosete relaia precedent

împreun cu:

Rk Gk Qk
mR ; mG ; mQ
vR vG vQ

i rezult:

1 1 1
˜ 0,81 ;
JR JR vR
1
JG JG ˜ 1,21 ;
vG
1
JQ JQ ˜ 1,32
vQ

Astfel relaia de verificare la SLU devine:

1
˜ Rk t J G ˜ G k  J Q Qk
JR

respectiv: 0 ,81 ˜ Rk t 1,21 ˜ Gk  1,32 ˜ Gk

Se face precizarea c valorile coeficienilor pariali de siguran astfel determinai nu includ

incertitudinile din modelele de calcul ale efectului pe structur al aciunilor, ale rezistenelor
secionale pentru elementele structurale. Din aceste motive valorile CPS din codurile de
proiectare au valori suplimentar acoperitoare fa de cele din calculul precedent.