mente $i compusl din grupa 14/1VA song 3. Ele! lay 4A. carbonul. Obfinere $i proprietati tenia sent este oferta esenital al tere vi, desi nu consti decd 0.2% = x wre Cr in natura, carbon se aia in stare elementard ih doud forme 928 eu 91 graft. Recent s-a obfiut © alté moditcate enstaind a ‘ierona. Fulerenele sau buckbalts sunt molecule formate din 28-70 de ton ranjaii Intro structuré de tip cluster. Carbonul amort (denumire a ronine particule microcrisiaine cu struct de graf. Existi mai multe rei de carDUNE amort (cérbunii fosill): antracit, huilé, init, turbé. Cele mai veel > combinafii ale carbonului care se regésesc in regnul mineral sunt yi: platra de var, CaCO, magnezita, MgCO,, dolomitul, MgCa(CO,), etc. In carton se gseste sub formd de dioxld, CO, iar In ape sub forma de dioxid de me eatond} si hidrogenocarbonaft, Carbonul formeaza compupl In general in stre de oxidare +2 ¢/ +4. Atom de carbon au tendlinfa aocentuata de @ arog ree pri Iegatur simple C-C (hibridizat so"), duble C=C (hioridizare so) $1 fie ibidizat sp), formand catene sau cictur. + Obfinerea cdrbunelul amort artificial ~ mangalul se cunosc mai multe varietafi de c&rbune artifical: mangalul (c&rbune de lemn), cétunele de zahir, c&rbunele animal, cocsul, cdrbunele de retortd si negrul de fun. Manga se obfine prin distilare uscat& a lemnului la temperaturirelativ joase. Prin gstlarea uscat a leminului se obfin urmatorli produsi: in ractia solid’ - mangal + Infracfa lichida — gudron gl produsi apos! (ofet de len) ~ Infractia gazoasé — CO, CO, gi hidrocarburi. ‘Feactivi $1 ustensile * Stide lemn eprubet de sticld greu fuzibil& tub de sticlé indott balon cu fund plat tub de sticla pentru evacuarea ubstanjelor gazoase j doputi perforate : cristalizor hartie indicatoare de pH bec de gaz ‘hie Anorganicd. Apical IO. Micu C, Guan, D. Berger, F, Dumir, 0. Oprea _ oe_serop eouatia reactiel chimice! «+ Proprietaiile cerbonulul ‘carbunete do tomn are densiston 1,45 ~ produsi chic (gudronul gun lchid apog), a, ‘ez04: CO, CO, # Ndrocarbur. Produit ay puterntc Ra : Sane tecnica 0) 3000 9 reagent reducdter fobs in pected $e 19 momen Grom acestora «+ Reduoerea oxizllor metaliel cu cfrbune pesctivi ¢fustensile ‘+ uO (6) sau PbO (8) at 1 —oprubetd greu fuzibi, 2-tub de sticié Indoit a 75° ‘3 balon cu baz& plata 4-tub de sticé pentru evacuarea iene Int-un erouzet de portean, se node un emestee omegen fornat dn 02 9 substanjlor gazoase eee 00, feu Cu) 10.25 g cbvoune Prin Inliake pueic, ect n 0 OE ne plumb (@ ox Inferior al plumbul, eepectiv cupr, 4 PbO, + C-» 2 P,O, +CO, 2Pb,0,+ C+ 4PbO+CO, ii 2P00+C-+2Pb+CO, sau 2Cu0+0-+2Cu+CO, + Reducerea Fe,0, cu cbrbune,eu amoxiec ms), Nacela 0 riodues Ini-un tub Gre fUzbl, Inchis Ia yy provi a cola capt cu un WP care conduce CO: format In reac i vot ; run do 0a noon HON aay rl oie compen : pede bart, Aue reac 2F9,0,+30-3.00,+4Fe 60,+Ba(OH,-+ GO, $+ H:0 pea So nto tb Baca Uwe SO, po 2045 rit dg rea aco (In estat), 60 cntrepo dn nou (m,). Se caluleazd masa ime fer ar adsorbent pent gaze tan plarn co maed, Ar mm, cate reprezité masa do CO, degen a en et ia ny a es a a se | sae mid pin Ici, te 00 - 1200 capo da poet gal ransormarea lil In carbune acti cl spall speed bare nee (1000 0) + Adsorbia eolorantilor ‘50 fac observa catative asupa declork wcrc hate de era (ucsnd,slbastw de mation sau indigo). Sofi dala Ge esha, ses Ge retin 5 indigo 8e agit puters cu ean mil (un vido spa) de ie ect, op0i 0 fitreaz& po hatte do fiu band abs. Soke ctnte dd eae suntincolore sau slab colorte En 88 91.1. Adsorbile' pe edrbune activ ‘Masa de flr se calculoaz4 in tunctie de masa de CO, format, cu relate: myo da ame meen, unde, -q~masa do or format ‘Aes~ numiru atomic de masa al fer Moo, - masa molar a choriduli de carbon ‘Se caleulaza randamentul de reduoere, 9 =™.100 "™_~masa de ior format, calcuat din reagia de reducere, + Adsorbpia actdutu orate ‘Adsortyia ackull oxll pe eBibune ect ve vai dn punt de ver cantar Se determin experimental numul de mot acd orle rit pe t cline activ din coli do acid oxale dete concert ze rset C208 8 dente (numa de mol ack ona ado hate de eoctite ME * + Determinareaconfinutult de Fe cn puberea de fer Trtrun pahar Borzalus do 60 mL, se ede 0:1 g pubere de Fe (crit ‘bana aiid gi so dot la cad In H,S0, concentra. Pentru oxdarea Fa? 8 Fe se adaugii citeva plesturi de HNO, concentrat. Dupa dizolvarea completh # ‘Pubberl metalee, soluja rezuitaté se introduce int-un balon cotat de 100 ml. cae ‘ela som cu apd itt, © proba de 10 mi. solu de Fe™ se introduce intr-un pahar Erlonmey, # iveazi cu aproxmat 25 mi. apd distill si se adaugd 6 mi. sluie KSCN. Pro Heazi 0 tole de compexon Il 01M pnd la vraroa cur do la Gabon dechis, Masa de fer dn prob se calculoaz cu relaia: Mr = Vig Fransne'.1-E F102 ei ee Crime here Ske 0 ex ran, Borge Duin 0. OF %pesctisustonale 14,0240 sotto O.1N + Beet Sine= 00 1480, sie 20% 2 citute acti + biurete pahare Erienmoy Mod de ert Lucrareacprinde urtoree tape: a) Prparaea soir de act orae de cfr concent issu de ad oxai O.1N 8 proper 4-5 sol de ac oxalc de dey concent. n dou burt, enue slula de eod orale do Concerta 0. sfondi Inabe 8.1 sun prezorale volumele do acd xa ap dita, Tecwsare pontu a prepara sli de alrite concentrai de acd oxalic. Solutio dy cid ork 0 prpar in panare Borzeus Tabet91 ‘Ne [WiG.0,0,IN | Vio _| cy Veen, prota mt [mk 1 1 9 0,01 Ni 2 2 8 0.02 s 4 6 0,04 ae ‘ 006 s|_6 2 008 1) Determinarea factor solujel de KMnO, 0,01 cu 0 solutie etalon de acid oxalic 901N er en neat ent aney — ‘acid oxalic de diferte concentratii se adauga cate 19 cca easter rcent co ne a ioe 'separat conjinutulfiecdrui pahar, fitratele colectandt-s? ener parce Sete a Avo osha Solute colectindu-se in aceleagi pahare Erlenmeye" Be i ne pa, 0 Meu 6 Gua, Brger FD 0. Oot a se ae eo atte ED, ON mn 5 solu. Pent proba 1, ae nash no mir de mol de ac nae Magne nn *¥oae, Fa, 20°-Fyreqaag 10” unde, we pum do mol de acd Ox atkot et chun activ dn soa de \ acid oral 0.1N [ vn -masa de aid oxalic zo Tn 10m sau 3N wn, = masa de acd oxalic rimas in prbB, dk adsaie pe © act ‘ determina prin rare cu o solu de KMNO, 001N se traseaz& curba izotermel de adsoie@ ecdu oxalic (rum de mol do seid onic adsorbt pe 1 g C ec funcia de concentra nls soil de act cae), pe cdrbune activ, [a temperatura camere 3.2. Monoxidul de carbon Experimentele de objinere » manordul do carbon, se etceesh sub rs, deoarece monoxidul de carbon este un gx foarte tori! | onoxidul de carbon se poate obine prin deshirataroa acu omic: ' 80, H,0,0.2840 ——> 00+00+3H0 t sida oe oanon tg oo craton anit seat HENS sands eon yon, const avi teas Ina panne pte acne PTR sae NESS Inevdn pein moder ert une kro. OURS aiano,¢ 90, ¢ 4609 Ges ea eee eeye eon eS ae ae nat do vedere industri fe act gl ustneie «bon Ware See a1 + pane picirtoare 5 iro ou 011 + Nasco colctre ovbtate in op8 9 caracteru ald a dei de carton ata “eS ise 2 pla pliers COA ok aa os ava oa a a 3vas de colectare (ties cusayy | materi a o Rarpsttndsn 00,440 > HCO, = HO" +100; = 40 «cor i 4~bec de gaz os cchlaat mult spre stinga dearece act cabo este in a fata Stopes exe ot cee ef le See 8 sth de azbest iy acl tot ok : aceee ‘owt ao carbon rezutat pn desconpunera temic a catanat de Sie sodtanua carat aed amen, ae unr impart h proses de eopee Instlapiacecbjinore “ prodveolor de panies. ig angeall esi do cop fost I mana conf aa ac depos baronet eon sof La coacore rez rat do sed pass a Ne,CO, ca gis < cbfinere @ monoxidutu! de carbon (fg 22) se monteazt ih ‘pli alata). dowd do carbon #28, conver reac: ipa j ‘noon Wart (1) 8 roduc 5 g H,0,0,2H,0 (lar in pana plourtoa ; (@) 4mL.H,S0, concentrat. Se deschide robinetul painiei astel inc&t tot acidul si 8 Bi ‘eur In belonul Wirtz 9 apoiacesta se incézeste, Monaxidul de carbon degala s° H,C.H,O, + 2 NaHCO, —+ Na,C,H,O, +2 00, + 21.0 ‘ een In lec gracat (3) car conine 80 mL. sole KMnO, 0.1 gl 10m a eae ors i sole de H,S0, 20%, ‘h patisri, oe ree That 2 KHCWH04 + NaHCO, — KNAG.H.O, + CO,+ 0 (Nr + CO, + 2 NH, + HO . Hs0, -» CO, + 2 NyELE TT ‘React 9 ustensite ; “+ calear (marmura) ‘+ eparat Kipp: ystHOOs intro a ist + Hotton 1 eprubeld insti re fzibia sae oncbeezhI-9 ebn Gs I pg + NaHCO, @), CuOH,CuC0,(6) + bdo si i in cae 60 Iota +g NAHCO, nba + hin indeatoare ae + oust ‘nto ean yizontala si 6° Incélzeste Cu Nara un bee de ga Tub de 29 jegejaroa dioxidul de Carbon Se Imerseazd Tun vas ea ong He soap de bat pent a pune in ever fomarea CO, a ars an A) Objinerea dloxidulul de carbon prin reactia dintre carbonat! glacial (Ca sured de CO, 90 utiizeaz’ un aparat Kipp (ig 83) In care se Introduce o ‘marmurd gi HC! 1:1. CO, se clecteazé din aparau! Kipp Int-un vas ce conine 0 ig ‘chute do Ca(OH), sau Ba(0H), Prin deschiderea robinetulul E, acidul din su. Acidul carbonic. Carbonatl. Obtinere 9 propit I > alo Dec in balou A apt tn Cando yoone esie ack sib 2 let ee E ‘vine in contact cu CaCO, $i rezult CO, La no 90, en; eecia nd Weald Oot ter dn sina se al oa, oo 4 Inchiderea obit E ail rece dn C laincl a, act ei © cuag cil anh, acl sie. termic la rte tempera {in Agi apolin Daub presinea CO, acorn a metalolordvalont aoc ce ‘Se observa fenomenete care au loc. (ite! 32) ev formare de oxid metalic si coxid de carbon: CO, > MIO + CO, % ae set a ea 8) Objnerea dioxiduul de carbon prin descompunerea termich a eto eels oe ‘carbonatior bezels act sib ‘eraser k ‘+ Descompunereatermicé a carbonatullbazle do cupru aun k €1C0, COM), + 2 640+ 60, + 0 Res ote BeOH, +00,» 8800, +140 Pesci $l ustensite es Experanfa So exscutéIn-o eprubeth péevizuté cu un tub de dogajare care se {ntrodica In-un vas cu o sole saturati de Ca(OH), sau Ba(OH), Eprubetatebulo 8 fe apezall in poz Inctnat, deoarce cin reaclie rez $i apa. Incdizrea se 8D ac oat «pon Crile Harpe. Ale Oe, C Caran D. Bag F. Cumin, 0. Gree n 1 GMCHelapte de var (var sins) 1 ROH, sole saturata "Nalco,"ted de wera 3 eve Se barbotoazé un curent do dioxide carbon (oni cu un aparat Bahar Berzlus care conine © souje de var sins. Ca(OH), sola 80 tity ‘ator formar CaCO, conto react CalOh +60, -+ C200, +140 Contrudnd barbotarea CO, soli se inpezente, datrt react dine CaCO, (CO, cu formare de hidrogenccarbonst de calcu, sub in ap8 C860, + 60, +H,0 + Caltco,), CCarbonatul acid de calcu, in timp, prin inca, Sau In prezenia unl exces do {apte de var sau Ba(OH), se transforma n carbonal de calcu grt solubilconfom reactor CalHOO), + C560, +60, + 140 CAlHHCO,), + CalOH), + 2.6860, + 24,0 CA(HHOO,), + Ba(OH), + CaCO, + 8000, +2 4,0 + Obtineres carbonafior bazict greusolubit Carbonatii bazici de compozitio variabilé, greu solubil, se objin prin reactia dint sdrurte de zinc, cupru sau magneziu g Na,CO, sau 42180, + 4N(CO, + 3H,0 -> ZnO, 20H + 4NayS04$ 360, ‘Ma80, + 4Na,C0, + 0» Ma{EO}4OHt + AN, + CO, : 20180, +NeC0, + HO ~CH00,640Hs1 +2480, +60, Zn(NO,), solute 1N 2 ane Chimie Ancrganch Aokcat iO. Miu, ©. Gura, 0. Berger Dum, 0. Qorea ” By 29 mL din soko irr do 20, yy, gy a poet AN Or POP ceo baz 90s g consult do porilan 8° Intedin 0 sig : vin 2:59 ula 60 CUNY zon un vein ge amt sti format prin dzovarea in aps « 20 ep onatul bazic do OUP format 86 Keak, ge pag sci do c00s. » 000 , fr oa costo ‘peterminarea echivalentulu chil al carborstut de ctiy pe ace net aati a ieee eo oe er peactivi si ustensile + 0300, (8) «+ HOlsolutie 1 Mod de lucru 4 Inwoun pahar Berzotus usca! do 100 ml, cit bah anil # ting teva buodp do marraxd @.5-2) (Ase baat TE ‘dlvje do HCI 1N (cu factor cunoscut), masural cd de Pasa dite CaCO, 9 HO et lero a Cn degsarea puterica de CO; ineteaz8 ptt ‘reef 2770 fru x0 ade Ia fear), Pn capene ROSIE Inenstick, Cand nu se mai degalé CO» § © ‘antiale de HII iintrodus. Se seurge oo namura de 2-9 afi cu volume mic de ap8 dish a Gane eescosareae oon sae1m, caco, masa de carbonat de cally care a reactionat eu HC! 1m — masa infil de marmuri ‘m—masa de marmurd rimasd dupl ce a avut loc reacta cu HC! —— Chimie Anorganied, Apicati MO. Miu, C. Guran, D. Berger, F. Dumiru, 0. Oprea