1.

O circulatie mai larga pe plan mondial o au definitiile calitatii care fac referire la:
proprietate sau insusire

2.
Prin calitate intelegem „aptitudinea la utilizare”, este opinia:
Joseph Juranc

3.
Definitia data de ISO calitatii face referire la:
proprietati si caracteristicia )
nevoi exprimate sau implicite

4.
Elementul comun majoritatii definitiilor calitatii este:
satisfacerea nevoilor utilizatorilor

5.
Calitatea este:
diferita de valoarea de intrebuintare
gradul de satisfacere a cerintelor

6.
Care definitii ale calitatii sunt corecte:
(X) analitice
(X) sintetice

7.
Definitia calitatii utilizata de P. Jica si E. Maxim face referire la:
(X) aptitudini sau insusiri
(X) categorii de caracteristicia
(X) necesitati specificate sau implicite

8.
Un produs este de calitate superioara daca are:
a)cost ridicat

b)cost scazutc
pret ridicat
pret scazut
(X) nici una din situatii nu este general valabila

9.
Expresia „satisfacerea intr-un anumit grad” utilizata in definitia calitatii are in vedere:
delimitarea calitatii de valoarea de intrebuintare
10.
Nevoile specificate sau implicite se stabilesc:
(X) prin standarde
(X) prin contracte
(X) prin cercetari de piataa
(X) prin normare

11.
Calitatea are caracter:
(X) obiectiv, determinat de caracteristicia
(X) subiectiv, determinat de deosebirile dintre persoane

12.
Grupele mari de caracteristici care reflecta calitatea sunt:
(X) caracteristici tehnicea
(X) caracteristici sociale
(X) caracteristici economice

13.
In functie de caracteristicile avute in vedere, calitatea unui produs sau serviciu poatefi:
(X) partiala
(X) integrala
(X) totala

14.
Calitatea partiala a unui produs /serviciu se refera la:
(X) o caracteristica
(X) un grup de caracteristici…..

15.
Calitatea integrala a unui produs /serviciu se refera la:
(X) toate caracteristicile si intreaga viata a produsuluia

16.
Calitatea integrala a unui produs /serviciu se refera la:
(X) intreaga viata a produsului /serviciuluic

17.
Calitatea integrala a unui produs /serviciu se refera la:
(X) toate caracteristicile
(X) intreaga viata a produsului

18.
In functie de stadiul in care se afla un produs avem:
(X) calitatea de conceptied ) c a l i t a t e a p r o i e c t e l o r
(X) calitatea de conformanta
(X) calitatea realizata
(X) calitatea in utilizare
(X) calitatea proiectata
19.
Clasa de calitate reprezinta un calificativ pentru o categorie de produse care:
(X) apartin aceluiasi sortimenta
(X) au valorile caracteristicilor cuprinse intre anumite limite
(X) au aceeasi destinatie

20.
In standardizarea ISO clasa de calitate este considerata:
(X) un indicator de categorie sau rang

21.
In cazul produselor intalnim frecvent impartirea pe clase de calitate:
(X) masa, superioara, extra, lux
(X) calitatea I, II, III …

22.
In servicii clasele de calitate sunt diferentiate prin:
(X) clase
(X) stele
(X) categorii

23.
Clasa de calitate poate fi exprimata prin:
(X) pret mediu pentru mai multe produse apartinand aceluiasi sortiment

24.
Clasa de calitate se refera la:
(X) produse apartinand aceluiasi sortimenta
(X) produse realizate din aceleasi sortimente de material
(X) produse realizate prin acelasi proces tehnologic

25. Care dintre afirmaţiile următoare figurează printre elementele ce trebuie luate În
considerare pentru a incepe dezvoltarea unui sistem de management al calităţii Într-o
organizaţie:
a) satisfacerea cererii clienţilor în orice condiţie;
b) oferirea produselor/serviciilor în orice condiţie;
c) satisfacerea cererii prin oferirea de produse/servicii care să îndeplinească
aşteptările consumatorilor, în limita bugetului acestora;
d) oferirea produselor/serviciilor superioare calitativ de către concurenţii direcţi.

26. Care dintre afirmaţiile următoare nu figurează printre primele două acţiuni În
vederea dezvoltării unui sistem de management al calităţii:
a) elaborarea documentaţiei sistemului de management al calităţii;
b) întreprinderea de acţiuni de conştientizare a tuturor angajaţilor de la toate nivelele
de management;
c) începerea conştientizării cu managementul la vârf;
d) numirea unui responsabil cu managementul calităţii.
27. Funcţia de director cu calitatea se instituie În cazul:
a) organizaţiilor mici;
b) organizaţiilor mijlocii;
c) organizaţiilor mici şi mijlocii;
d) organizaţiilor mari.

28. Printre atribuţiunile principale ale directorului cu calitatea nu figurează:

a) elaborarea politicii calităţii;
b) efectuarea auditului intern al calităţii;
c) stabilirea obiectivelor calităţii;
d) monitorizarea implementării şi a eficienţei sistemului de management al calităţii.

29. Printre cauzele eşecului unor proiecte de implementare a sistemului de

management al calităţii nu figurează:
a) obstrucţiei din partea executanţilor;
b) obstrucţiei din partea managerilor de la nivel mediu:
c) obstrucţiei din partea conducerii la vârf;
d) lipsei de informaţii şi de convingeri a directorului genera1.

30. Care variantă nu este adevărată referitoare la implementarea şi dezvoltarea unui

sistem de management al calităţii Într-o organizaţie care necesită:
a) efort şi mult timp;
b) o politică a calităţii cu obiective adecvate;
c) angajamentul scris al conducerii la vârf;
d) promovarea atitudinii "De ce să schimbăm acum, dacă întotdeauna am
lucrat în acest fel",

31. Care dintre standardele internaţionale de calitate stă la baza auditării sistemului de
management al calităţii:
a) ISO 9004;
b) IS0 9001;
c) IS0 9000;
d) ISO 19011.

32. Care dintre principiile generale ale managementului calităţii se referă la stabilirea
unei unităţi intre obiectivele propuse şi orientările organizaţie:
a) abordarea procesuală;
b) leadership-ul;
c) îmbunătăţirea continuă;
d) orientarea către client.

33. Care dintre principiile generale ale sistemului de management al calităţii se referă la
necesitatea integrării şi corelării activităţilor În cadrul unui sistem coerent:
a) abordarea faptică pentru luarea deciziei;
b) relaţii reciproc avantajoase cu fumizorii;
c) abordarea sistemică a managementului;
d) abordarea procesuală.
34. Care dintre principiile generale ale sistemului de management al calităţii se referă la
crearea posibilităţii ca aptitudinile angajaţilor să fie folosite În beneficiul organizaţiei:
a) leadership-ul;
b) îmbunătăţirea continuă;
c) abordarea procesuală;
d) implicarea personală.

35. Care variantă nu este adevărată referitoare la organizaţiile care adoptă modelul unui
sistem de management al calităţii bazat pe procese creează Încredere În:
a) capabilitatea proceselor sale;
b) calitatea produselor/serviciilor sale;
c) îmbunătăţirea continuă;
d) realizarea supracalităţii produselor/serviciilor sale.

36. Care variantă nu este adevărată referitoare la importanţa activităţii

de marketing În lanţul calităţii:
a) comunică conducerii firmei toate cerinţele clienţilor;
b) stabileşte un sistem permanent de feedback de la clienţi;
c) sugerează modul de ambalare a produsului:
d) stabileşte mărimea caracteristicilor de calitate prin "traducerea" cerinţelor
clienţilor.

37. Care variantă nu este adevărată referitoare la modulele de implementarea a

sistemului de management al calităţii Într-o organizaţie:
a) modulul E pentru cele care au inspecţie şi încercare finală;
b) modulul H pentru cele care au proiectare, producţie, inspecţie şi încercare finală;
c) modulul D pentru cele care au producţie, inspecţie, şi încercare finală;
d) modulul F pentru cele care au proiectare, inspecţie şi încercare finală.

38. Care variantă nu este adevărată referitoare la manualul calităţii:

a) comunică angajaţilor şi clienţilor politica şi obiectivele calităţii;
b) stabileşte structura organizatorică şi responsabilităţile pe fiecare compartiment;
c) asigură disciplina şi eficacitatea operaţiunilor
d) descrie modalitatea de desfăşurare a unor activităţi.

39. Care variantă nu este adevărată referitoare la manualul calităţii:

a) cuprinde bunele practice existente în întreprindere;
b) redactarea şi administrarea revine managerului la vârf;
c) se foloseşte la efectuarea auditurilor interne şi externe;
d) cuprinde toate procedurile şi instrucţiunile de lucru.

40. Care variantă nu este adevărată referitoare la procedurile calităţii:

a) se adresează personalului de execuţie;
b) se folosesc pentru a ţine sub control o activitate;
c) conţin un ansamblu de reguli scrise, specifice unei activităţi;
d) specifică cum trebuie controlată şi îmegistrată o activitate.
41. Care variantă nu este adevărată referitoare la procedurile calităţii:
a) se adresează managementului la vârf, clienţilor şi organismelor de certificare;
b) descriu activităţile unităţilor funcţionale;
c) există proceduri al e sistemului de management al calităţii;
d) există proceduri operaţionale şi de inspecţie

42. Care variantă nu este adevărată referitoare la înregistrările din domeniul calităţii:
a) consemnează funcţionarea sistemului ŞI conformitatea calităţii produselor cu cerinţele
specificate;
b) se adresează unităţilor funcţionale;
c) sunt generale, la nivelul organizaţiei;
d) sunt specifice, pe fiecare etapă din traiectoria produsului.

43. Care variantă nu este adevărată referitoare la avantajele standardelor internaţionale

ISO 9000:2000?
a) nu asigură o adaptare la cerinţele producătorilor de mărfuri sau prestatorilor de
servicii;
b) asigurarea internă a calităţii este orientată spre TQM;
c) abordarea procesuală a activităţilor;
d) compatibilitate sporită cu 180 14000.

44. Care variantă nu este adevărată referitoare la aplicarea creatoare a standardelor

ISO 9000:2000?
a) sprijină" mişcarea TQM" pe plan mondial;
b) excelenţa în afaceri este scopul final al managementului calităţii;
c) standardele 180 9000 nu sunt utilizate întotdeauna ca instrumente ale
calităţii
d) sprijină "mişcarea TQM" pe plan naţional;

45. Care variantă nu este adevărată referitoare Ia utilizarea şi Înţelegerea standardelor

ISO 9000?
a) nu permit dezvoltarea iniţiativelor în domeniul calităţii în orice organizaţie;
b) nu sunt suficient de clare, ca formă şi conţinut;
c) sunt greşit înţelese în privinţa cerinţelor de calitate;
d) sistemul calităţii trebuie integrat în conducerea unei afaceri.

46. Care variantă nu este adevărată referitoare la principalele obiective urmărite de

RENAR?
a) participarea organelor de specialitate ale administraţiei publice;
b) contribuie la creşterea competitivităţii produselor/ serviciilor, în contextual globalizării
pieţelor;
c) conferă încredere organismelor şi laboratoarelor care efectuează evaluarea conformităţii;
d) promovează protecţia vieţii, sănătăţii, securităţii persoanelor, mediului înconjurător şi
apără interesele consumatorilor.
47. Care variantă nu este adevărată referitoare la principalele atribuţii ale RENAR?
a) elaborează şi actualizează regulile de acreditare în funcţie de evoluţia practicii europene
şi internaţionale;
b) asigurarea confidenţialităţii şi practica secretului comercial;
c) acreditează organismele de certificare pentru produse/ servicii , sistem calitate,
mediu şi personal
d) acreditează laboratoare de încercări şi etalonare, precum şi organismele de inspecţie.

48. Care variantă nu este adevărată referitoare la calitatea totală:

a) TQM este un mijloc de a atinge obiectivul "calitatea totală";
b) calitatea totală este constituită din activităţi care se îmbunătăţesc continuu, implicând tot
personalul de la manageri la executanţi;
c) calitatea totală urmăreşte satisfacerea deplină a clientului, concomitent cu creşterea
productivităţii;
d) instruire şi pregătire profesională a executanţilor.

49. Care variantă nu este adevărată referitoare la realizarea calităţii totale?

a) concentrarea asupra clientului intern şi extern;
b) implicarea şi Împuternicirea unor salariaţi;
c) angajament pe termen lung;
d) lucru organizat În echipă.

50. Care variantă nu este adevărată referitoare la elementele cheie ale calităţii
totale?
a) atenţia asupra clientului intern şi extern:
b) clientul intern ajută la definirea calităţii produselor, serviciilor, angajaţilor, tehnologiilor şi
a mediului;
c) clientul extern defineşte calitatea produsului sau serviciului livrat;
d) scopul unei organizaţii este de a satisface nevoile frecvente ale clientului.