‘CONSCIOUSNESS: A VERY SHORT avFROOUCTION Suzan Blsekmow (Cooytght Saren Blunts 2005, (Canrebunnss wae ortgay pushed in Enea in 20, Ta ansation s pubsed By Tage vt eons rey Pas ‘GONSTINTA Steam Alcs ‘Com t2010 Estas ALL ‘Comping a fost pubteia amb engin 2008, Achat muerte ube cael Onord Urivery Pree Deperieraa Cr 2 bloc! Noflonale Resmanie, BLACKMORE, SUSAN CCongtinja Sus Slackre ; ee: Mhal Navas Buse Eden AL 2019 noe WEN eTearssr 9028 1 Nora al ra) 108 ‘esi duptnta reer El ALL. ois ported gaan! elim poor copa (ara permisonmm ceaa.e EctsiALL, (rest de dint neatnataie wpargninescilaks edie, [nits eserves Th dean of hi sm cutee Reman eeu Hosarlan parm of ALL. rly rates Epynight 2010 ty ALL. cours ALL: 184. Conshtortar a. 208 seclar co BEDS? — Buco Yak 924 02 26.00. Fae 07140726 10 Sxcererertddiiie Ta: 021402 7530 2 ao2 28.38 omens i comeokab nile fear Vers zm — ‘Aare Noa Susan Blackmore CONSTIINTA Foarte scurté introducere ‘Traducere: Mihai NovacSusan Blackmore a 2 2a 24 25 Cartografieraa starilor congtiintei, Jolyon Trosct- nko Cum of $8 fibutni, paianjen sau garpe?, Jolyon ‘Traseianko Cimpanzeul cu ogling’, Jolyon Trescianko Privind fn frigider, Jatyon Traseianka Capitolul 1 De ce atata mister? O problema dificila Co este congtiinta? Poate prea o Intrebare simpli, ined fu este. Congtinfa este Tn egal masund cel mai evident st ‘cel mal cif! Iueru pe care T putem eerceta, S-ar plea ca trebuie, fies apetém la congtiinfS pentru ca aceasta s8 se ceresteze pe sine, idee oarecum stranie, fe sa iesim din ‘nsugi lucrul pe. care intenliondim s+! carcetm. Nu esie de mirare ca filosofl gl camenii de stinja s-au luptat timp de mii de ani cu acest concept sau ci savantii au respins completamente aceasta noliune pentru perioade inde- lungate, refuzdnd chiar sf o cerceteze. Vestea bund este ‘ns cd, la Inceputul secolulul 204, .stintele cognifie” se (98888c Tntr-0 perioada Inflortoare. Psthologia, biologla gl eurologia au atin staciu! in-care sunt pregeiite 8 Infrunte: co serie de probleme complicate: Ce fac congtinta? Am fi Dutut avolua fara ea? Ar putea ficongtiinja o iueie? Pan& la.urmd, ce este congtina? Acsasta nu inseamné cA misterul a dispérut. Eleste fa fel do prafund ca intotdeauna, Diferenja este cd in momentul de fal cuncaglem suficient de multe despre croier ca $8 aborddim aceast® problema In mod diréel. Gum oare se poate intémpla ca activitatea electrica a milioane de oe- lule cerebraie infima 84 producé propria mea expenenta privat, subsectiva, constionta? Daca este £8 ajungem la-e.conchuate in privinta intelegerit congtin{ei, tebuie 54 ludm aceasta fntrebare in serios.Susan Bisekmore g 4, Niemen nua fugit pana in momentul de fafé 98 dendipiascd _sbisul de necuprins, marga fale sau vidul explicat die plana interior gic! extorior, dntre minte $1 eraier, respect obiecth subject, j'sustn car f rezalvat mistecul congfinel, propundnd ac Unificate, teori cuantice sau spirituale, bazate pe aga numita .putere a congtinje” si multe atela, Ins majoritatea nu fac alteava decal s8 ignore pur 3! simplu mmarea falie sau ,abisul de necuprins’ dina lumea fica gicea mentala, Atta vreme eaitignora aceasta problema, i nici mécar nu ajung, de fapt. fa constings. Aceast’ chestiuns este 0 ipastaz’ modem a faimoassi probleme a reportulul dintre minte si corp cu care filosofi s-au oanfruntat timp de mai bine de dou mit de ani. Pro- lama este aowea cd In exnerionta umana commund pars 80 Fegaseasca coud tipuri complet diferite de-aspecte, ford ‘ legaturd evidenis intre le, i De on atdta mister? Pe de o parte, avem dea face cu proptile experionte, Ih momentul de fai eu pot vedea casele sf copacii de pe un deal din departare, pot auzi maginile trecnd pe y0se8, ma pot bucura de ealdura si famibantatea camerei mele, Tntreblinduema dacd rScditul pe care il aud este do la plsica oe wea sa fle Kisatd Induntru, Toate acestea Teprezinté proprita mele experienfe, si canstituie ceva ce ‘ew nu pot transmite nimanui alcuiva. Ma pot inireba daca verdele dumneavoastia esta la fel cu al meu sau daca mirosul cafelei este exact la fel pentru dumneavoastra ca 1 pantry mine, Ins@ niciodata nu val putea ala. Aceste perce fi inefabile (sau indescriptbile) reprezin4 coes ce filosofi inteleg prin .qualia® (cu toate 6 exist numeroa- 8e dispute cu privire ta existenta qualia). Rogeata unel Ani rogi sralucioare este o quale; senzafia delicalé pe ‘care mi-a transmite biana pisici mele este o quale; Ia fel si mirosul cafelel. Aceste experiente par a fi reale, vil st Neindaieinice. Ele constituie luniea in care tréiesc. Si sunt de fapt tot ceea ce am. Pe de allS parte, cred cu adevarat cit exista o lume fizica 1m exterior ce da nagtere acastor experiente. S-ar putea 8 am ‘Tndolell cu privre la substanta din rare ea este onetiultd, sau la natura 84 mai profundd, ins nu am nicio indoialé cu privire la existenta sa, Dacd tas nega existent, au nuag mai putea explloa de 6@, spre exempiu, daca ies pe usé 0 $8 vad probabil pisica npustindu-se Induntru ~ jar daca dumneavoastra afi rece pe ta mins, afi fi de acord cu faptul c& exist acum un gir de urme de oral pe biroul meu. Problema este ci aceste dous tipuri de Iueruri par a fi absolut diferte, Exist, pé dé o parte, lucrurfizice, dotale cu dimensiuni, forma, greutate gi alte tribute ce pot fl macurate de ctre siti gl asupra e&rora ei pot convent c&-Suaun Stackmore isl, iar pe de alld parte, experienja private ~ senzatia de durora, culoaraa unui mar aga cum o vad eu acum. De-a lungul istoriei cei mai multi cameni au adoptat un s0i de dualism — credinja ca exist, Int-adevir, dou do- meni sau lumi diferts. Aceast’ apreciere este valabilé in momentul dé fat In privinga majortaticultuilor din afaras ceitlentull, precum gia majoriiti oocidentalilor insti. ‘Aproape toate relighle importante sunt duafiste: crastinil gt musuimaril cred intr-un suflet stem, non-fzic, iar hindus cred in atman, sau sinee divin din interior, Dintre relign, numai budismul respinge fotiunea unui sine sau sullet intern paren, Chiar gin rdndul oamenilor neceligiog cin cul- tura occidentala dualismul este prevalent. Teorll New Age populare invaca puteri ale mingi, congtlinjei sau spiritulul, sicdnd acestea ar reprezenta o forld independenta, iar adepti taragiel allemative sustin efectele pe care mintea |e poate-avea asupra conpulul, ca gi cand cele dous lucruri ar fi distincte. Acest dualism este att de edn Tnredé- sina in limbajul nostra, Inet ne pulem referi cu ugurinté fa ,creierul meu” sau la .corpul meu”, ca gi c&nd eu" a5 f ceva deosebit de cle’ Jn secatul al XVll4ea flosotul francez René Descartes (1596-1650) 0 propus cea mai renumité toorie dualisid, Cunoseut sub numele de dualism cartezian, #2 are la bazit idea cé mintea sicreierularf alcatuite din dowd sub- stanje diforite. Porivit ui Descartes, intaa este non-fizica si non-Intins’ (adicA nu ocupa saatlu §1 nu are o posifie ‘anume), pe cnd varpul laolalié cu rastul lumi fzice esta alcatuit dintr-o substanta fizied, intins’. Problem acestel pozifii este evidenta. Cum interactionsazé cele dou’? Descartes a avansat idea cf ele ar interactiona in mica glanda pineald din ereier, ind acoasta nu face: deck Ei amane oarecum problema. Glanda pinealéeste o structurs gu De co alta mist? fic’, iar dualisonal cartezian nu afer’ ricio explicate dene tocmai ea, cintre toste, este cee care poate avea legatura cou planul mental ‘Aceasti problems a inieractiuni stigmatizeaza orice Incer- cara de slaborare a unelteorll duals, cea ce constitule probabil motivul pentru care majoritatea filosofilor gi o@- inienilar de stint vesping complet orice Forma de dualism {in favoaraa une forme de monism sau a altela; apfiunite Ins sunt pufine si problematice. Idealist gasesc iemeiul ‘n mina, intel rebule s explioe cum si de ce ar parea 8 existe 0 lume fizica dotatd cu consistena. Monigiline~ utri resping dualismul, dar sunt in divergenta cu privire la natura fundamental 2 lumii gi la modul in care aceasta ar putea deveni unitara. A trela opjiune 0 reprezinta ma- feriaismul, aceasta flind de departe cea mal popuiaré In randul oamenilor de stiinta din ziua de astizi, Materialist considera cd materia este fundamental’, Ins& se confrunta apoi cu problema cé face Insusi obiectul acestel car. Cum ulm daseama de congtiinta? Cum sa poate ca un creier fizic, alcatuit in intregime din substante materiale 33 rirmic allceva, $a dea nasiere fa experiente congtiente sau la qualia inetabile? ‘Aceasta este numité .problema grea’.a congtlinfel, formula avansaia in 1994 de filosoful australian David Chalmers. Ela vrutsd distingd aceasta problema serioasa slinsurmontabild de cea ce a numit problemele ugoare". Polrivit lui Chalmers, problemele ugoare sunt cole pe care in principiu stim 88 le rezoivam, chiar dacd inc nu am fécut-o. In randul lor intra prebleme precum poroaptia, Invatarea, atentia sau memoria; modul in care diseernem obiectele sau cum reactionmta stimull cum diferd somnul de staroa de trezie, Toate aceste intrabéri sunt ugoare, ne‘Susan Blackmore ‘ ‘spure el, In comparatie cu problema cu adevarat dificil ‘experientel insegi Nulolisunt de acord cu-Chalmers. Uni susp ca problema ‘grea nici macar nu exist; c& ea tine de 0 fals canceptie ‘supra constinje, aude o subestimare drasticd a prablo- ‘molor ,upoare™. Fllosoaia americand Patricia Churchland ‘spune c& aceasta este 0 falsd problema’, sustinand c& nol nu putem stabil dinate care sunt problemale care $8 vor dovedi cu actevirat difcile. Aceasti problems provie re, susfine ea, din falsa intuite ¢8, In masura In care am, 2, Descartes & explcat réspuncurio refx \a Gurere in terme ‘da reacts mecanice de fux al ,epirtolor animale’ de-a lungul tuner tuburi de dimensiun infima. Insa th prvinja experlen|slor ‘oongtents el a sustinut c& ecesten ar tine do lum mental slferi8, logalé do corpid fieié prin glanda pinealé din cenirul ‘ereienu 7 Dee atte mister? explica percepta, memoria, atenfia $i torte celelalte datali, ‘ar mai rdmdne inc ceva — .congtinga In Acesiea sunt obiecfi importante, Ca atare, inainte de a merge mai departs trebuie 34 clarificém semmificatis formulei ,congiin(é tn sine”, Tn masura In care aceasta Inseamnd ceva, Definirea constiintei (Cur of a filiiac? Acoasta inrobare ciudata este dle mars importants in istorla studllior cogaitive, Formulati in anit 1950, 6 fost ficutd colebra de cate flosoful american The- mas Nagel in 1974. Ela.apelat la aozast intrebsre penta 8 contesta materialismul, pentru a cercsta ca intelegem pein congtiintd st pentru a gsi motivul insurmontabiltai prablarnet minte-cop. Casa ce avem In vedere prin aceas- ta,ne spuneo, este subloctiitataa. Dacd existd ceva care coraspunde senzatiel de a fi iliac - ceva peniny iiacut Insugi—, stuncilacul este conslient. Bac’ nuexisté nimic ce corespunde senzaiiel de a fi iliae, atune! nu este. Géineij-va deci, spre exemplu, ta cand, sau la gala, sau la omamentul de plastic-de pe masa dumneavaastra. Acum Intrebati — cum o-fi sa fio cana? Vetiraspunde probabil cA nu este nicicum; cénile ru pot sim, porjslanurile sunt inerte gi aga mai departs, vel! spun, Nu vali avea nici problerain a susfinecé calele gicarilenu suntcongtiente. ‘Sa mergem ined mai departe, la viermi, musta, bacteril sau lect; -ar putea 58 aveli ceva mai multe probleme. Nu sti - 8i chiar nici nu putel! sti— cum este 88 fil un vierme de paimdnt. Cu toate astea, spune Nagel, daca dumneavoas- tri considerat ca exista ceva ce corespunde senzatiei de a fivierme, atunci credefi cA viermele este constient.Definirea constiintei Nuoxistd 0 definite goneral acceptati a consti, ins Thence nauea ne ptm face oles dove net cued. {Cum of fil,.": Dacenista covets corespundie senza ‘deaf on animal (un calculator sau un copl), tunch-acel hace ‘este cangilent in caz contrat nu sto, civitatea sau fenomenalitates: Congtiinia inseamnd emia miter Otte ‘fhe, In opozitia cu modul In care unt el in mod ablactiv. ‘Qualia: Calnate sublectiveincfable lo experente!,procum ‘roeata ¢oqului sausmirosul ndescripUbl al terebensnel, Uni ices{ susjin o& ele nu est ‘Marea problema: Cum se poste-ca experients sublective si ‘survinS din cveieié oblectve? : su intrucat likectt Nagel a algs acu! pen exemplul sunt foarte: difenti de noi. Ei zboard, triiese mat mul In intuneric, at€rnati de copaci sau in pester, iar pentrs a percepe lumea se folosesc de sonar, nu de vedere. Aitfel spus, ai emit seri rapide de sunete strident de {re0- ‘venja inalta in tlmp ce zboard 3i descoperd lume din jur analizind ecourle parcepute de-urechile lor sensibile. Cum o fis’ simfilumea astiel? Nuaresens £8 liimaginezi esti ling, intrucdt un lilac vorbitor gi educat nu ar fide fo bun inceput un Blinc normal; lar dack dumneavoasird af deveni un iliae normal gnu afi putea gfindi sau vorbi, alunci nu afi putes r&spunde la propria intrabare, 9 co atta mister 'Nagel 2 sustinut-28 nef nu pulem afla niciodat, concly- Zinnéind cd problerne este irezplvabil3. Din aces! motiv ef a fost considerat mistorist, Un alt misterist este filosoful american Colin McGinn, care susfine c& noi oamenii, suntom .opaci cognitiv’ in problema injoloyari congtintsl Asie Inseamna ca nu avem nicio posibiltate de a injelege ‘constiinja, a fel cum un cine nu are nicio gana si tnvate ‘84 cileascS ziarul pe care Tl aduce bucuras de la chioge. Peinalogul Stephen Pinker este de acord: poate o& sun- tom capabii s@ Infelegem cele mai multe dintre aspectele do detally ale modulul in care funcfioneazé miniea, insa {nfelegerea congtinjei Insesi ar putea ramdine pentru tot- deauna ih alara pasibiltfior noastra. ‘Nu sunt muff cel care impartagese pesimnisanu! lai Nagel, ins intrebaren lui sa dowedit utlé pentru ane pune in vedere miza discupel despre congtinta. Nu are sens 3A vorbim despre perceptie, memorie, inteligenta sau rezot- varea problemalor ca find procese pur fizics, ca apoi 58 susiinem ea am explicat congtin{a. Daca vreti s& vorbifi intradewr despre congtlintd, alunci trebule ca, sub o forma sau alla, $8 abordogi problema subiectivitSli. Fie trebuie 5@ rezolvati efectiv problema grea si st axplleati ‘cum survine subiectvitatea din luméa material, fe, in mad ~alleratiy in masura in care sustinet!ideea unel identi ‘constiinjet cu acale procese fizice, Sau c& este olluzie sau ‘chiar €& nu exist deloc, trebule 3 explical) de ce aparo ‘cu att de mutié pregnanta ca existAnd. Oricum, pulel| ‘sustine ca tratati problema congtinfel numai tn mégura Tt care vorbiti despre .Cum a fi sf fi...” Sensul esential al tarmenulul de constinyé poarté gi de- fumirea de fenomenalitate, sau congiin(’ fenomenaki, termeniintrodusi de flosoful american Ned Block. El face‘Susan Blackmore w © comparatie infre cargtiinta feramenaia, eare se refer& la cum 6.98 f Inr-o stare sau alta, gl constiinfe accestiu, care se referd la disponibiftatea de a utiiza andres, de aitja acfiunes sau vorbirea. Conglinta fenomenalé (sau fenomenalitatea, sublectivitatea) este ona despre care ‘vorbea Nagel, si reprezint® miezul problamel constiinai ‘Aulind aceste idei in rinte, suntem pregatifipentruuna din- ‘re dlisputele cantrale din glin{ele cognitive. Aesasta ara in vedore urraicarele probleme: Este congtinta un ingredient suplimentar tat de abiitatie noastre de percepie, gindire gi simfire sau raprezinté o parte intrinseca g! inseparable din faptul de afi o fin} capabi de perceptie, gandire g ‘imjre? Aceasta este prablema-chale de care depind ce~ lelatte, gl ar fi poate cazul sé va holardti dle pe-acum care este pozitia dumneavoasta in aceasta chesttune, Intrucat implicafile, in aribele sensu, sunt frapanta, Pe de o parte, in mésura in caro congtinfa este un ingre~ diont suplimentar, ne vine in mod firese si Intrebarn de 2 cara il posedém. Vrem 8a Intrebam la oe serveste con- stiinta, ca face en gi de unde am dobandit-o, Din acsasta perspectiva, pare ugor de imaginat c& am fi putut evolua fSrdiea, iar asitel dorim 96 al de ce a surveni.constinga pe parcurul evchif. ce avantaje ne oferd gl dacd a eparut ¢i a alte finje. Din acest punct de vedere, problema grea ste cu adevarat grea, lar sarcina pe care o avem in fa ele aceee de a rSspunds la acesta intrebari grele. Pede altd parte, In cazul in-care congtinga este intrinsec proceselor cerebrale complexe $i inseparabiade acestea, ‘majoritatea acestor inrebsir nuau niciun sens. Din aceasta perspectiva (care in anurtite versiuni posrta numele de funcfionalism) nai are sens £8 ne Inirebm de ce conslin\a ‘a survonit pe parcursul evolu, Intrucat orice fink care ar i Dove atata mister? ‘evolua spre a deven! inteligenta si capabila da percentie, memorie $12moti, ar deveni in mod necesarsiconglients, ‘Asitfel, nu ar exista niciun sens al discutiej despre .congti- inja In sing” sau despre .qualia inefebile’, céici nu exist’ hhimic in plus, separat de acesto procese gi abil. Din aceasti perspectiva, Int-adevair nu exista niciun mis- tor profund si nicio problema grea, Ca atare, sarcina este destul de diferta: ea consté in faptul de a expica de ee nou’ ni se pare cf avem experiente:inefabile, nor-fzice. angtiente, Aiciintervine ideea de congtini ca iluzia, in masure in care nicl congtinja, nici problema majoré nit ‘mai sunt c6ea ce par. astfel incét noi trebuie = explicam cum apare iluzia, Daca implicalile acestel dinctomii par greu de inleles, Uurmitarul experiment mental vear putea fide ajutor Zombi Imaginaji-va 0 persoand care ar anita exact-ca dumnea- ‘voastra, s-ar comporta exact ca dunineatvoastra, ar gine ‘$18r vorbi ca dumneavoastra, dar nu ar fi delac constant ‘Acgasta alternative a dumneavoastra hu ar avea niciun fe de experienti congtienié privata; toate actele sale sunt Indepiinite fara tumina cangtinjei de sine. Aceastl fina Inconstienté este cee ce flosofl numese .zombr’ In mogevicentzombi sunt ugorde imaginat, ined ar putea i exista gi Tn realitate? Aceasta intrebare aparent simpli Cconduce la'o intreaga lurne de cificultati losofice, De partea celar care: spun ,da* fi avam pe cei care cons der cf este realmente posibil 8 avam date doud sistemeSusan Blackmore se echivalente din punct de vedere functional, unul dintre ele congllont, iar cllaltincangtient. Chalmers este departes cealor care spun ,da". El susfine cé zombi sunt nu nur imaginal ci chiar posibil—intr-o alt lume, daca nu To aceasta. El'gimagineazd geaménul.zombi comportandu- se-exactca adevaratul Chalmers, dar neavand niciun felde ‘experianfé conglients,nicia lume intorioara si nicio quale, ‘in mintea zombiului Dave nu exist’ decat intuneric. li fiosofi au imaginat experimente mentala ce presupunesu « Terra populati in Tatiegime de zombi, speculand chiar ca anumit flosofi existent! ar putea fi zombi care ge prefac a fifinte congtiente De partes valor ce spun ,nu fi gBsim pe es! care cons! deri toata aceasta Idee cu zombi ca find absurd, printre aceglia numarandu-se at&t Churehland, et 9! Mlosofal american Daniel Dennet. Acoasté idee este ridicolé, ne spun el, intrucat orice sistem care ar fin stare $4 umbla, 8 vorbeasoa, 88 gindeasc8, 38 se joace, s8-i aleaga ImbrdcSminiea, 88 se bucure de o cind gustoasé sis fac toate colelalie lucruri pe care noi le facem, ar trebul in mod necesar si fie congtient. Problema este, vblecteaz ei, c& ‘atunci cSind fgiimagineazé un zombi oamenil trigeazi: ot nu Iau defini suficiont de Tn serios. Dect, daca dont sa nu irigafi, finefi cont de faptul o& un zombi ar trebul sa fle Imposibil de deasebit la exterior de o perscan normalé. Ga alare, nu are sens 88 ridicam acaste probleme lagate de zombi cu privire la experientele sale, sau sa ji punem trucdl, chiar prin define, al trebule la fel ca 0 persaand constant’. acd se respacta cu adevarat regulle, idea devine un nonsens. ‘Ar trebui 88 va fle acum ugorde remarcat faptul c& zom- bbiul este dear ¢ Ipestazd Intrupatd 2 problomel-cheie: 3 De co atta moter? Reprezinté constinja dear un atribut suplimentar pe care noi oamenil suntem sufcent de norocagi 84 11 posediim, ‘sau este ceva ce vine In mod necasar dimpreund cu tpate Celolalte ebiltati clpataie de-a lungul evolutel, precum percep, gandirea si simtirea? In cazul in care considerati ‘68 este un atribut superfiuu, atunei credali, probabil G8 noi am fi putut evalua la fl de bine ca zombi, in foc de-camen| ‘congtienfi ~ sau chiar c& vecinul dumngavoastra 88t6 un zombi, Ins, in masura in care considerali cd aceasta este intrinsecd gi ind:spensabila abilitatilar pe care noi, in calltate de oameni, le delinem, zombi nu ar putea exista, lar intreaga ideo este o prostia. : Eu Cred cinireagaidoe este w prstie.Cu toate scestea, ea este axtram de ispitiioare, in mare mAsurd datoritd faptului c&-zombi sunt att ce usor de imeginat. acestea, ugurinta cu care un luotu poato f imag Gare zombjul sun uy, au tu? 3. Ideea zombiutul flasoflor cuew numai la cantazio,‘Susan Binekmore z constituie o proba a adevanulul su. S& ludim deci In con- siderare un alt aspect al prablemei ~ problema legaté da imdsura in care constiinja face ceva, a ,putorea conghinjel” este Intainita la nivel ime oul cotun, aves ar 8, een, corsa este tun fel de fork’ ce ponte avea o influenta direct asupra lumii—fia prin actunes exercitatiiasupra proprilor noastre ‘rupuri, ca in cazul in care ,eu" decid Tn mod congtient 38 ‘imi mige brajul, iar avasta se miscd, fie, intr-un sens mai controversat, prin chestiuni precum reeceis A ia cau ,spiriul deasupre materia”. Aceast .putere aoe fol de ugor de Imaginat ca $i zombiul. Ne putem imagina mintea congtientd jasind in afara si influenténd tuctutile, Insa are de fapt aceasté idee vieun sens? In- dati ce ksaj in considerare sensul de subiectivitate sou de-fenomenalitate al constiinjel, ideea Inoepe:sa para mal putin plauzibla, Cum ar putoa constitul simfrea faptulut de afi ceva’ o foriS sau o putere? Gum ar putea cauza preducerea unui eveniment modul in care percep eu ver- dale acelui copac? Un mad deadetermina masura in care cangtlinja ar putea fio putera sau 0 forfS ar fed ne tntrebarh ce s-arintémpla daca aceasta ar dispSrea. In mod evident, In masura in ‘care constinia are vreun fel de putere, ceea ce ramane ‘A ar mai putea fi un Zombi, Intrucat, prin definite, zombiul trebuie 38 fle Indiscemabil de 0 persoand constienté., Ar ramane deel crneva cara ar fidiferilde o persoand congl- nid pentru cé nu ae pullea 84... 68? Poste sunteji de parére c& avem nevale de consti’ pentru a lua decial, ns’ stim multe despre modul in care pereazii creierul atunci cand ia deciai, gel ny prea pare a avea nevoie de o fort. externa pentru a face aceasta, 1 De eo atata mister? De asemenaa, puter crea calculainere care lau deciaii gi sunt ipsite da.un madul cognitw. Acelagi lucru este valabil ‘$i pantru vaz, auz, controlul migc&sllor, precum gi pentru ‘lle alte abiitéi! umane, Poste suntali de pairere cd 6a @sle nevesar’ pentru aprecierea estelica, creativitala, jubire, ins, daca aga stau lucrurie, ar trebui s& puteti ‘Javed! faptul e teste aceste lueturi sunt opera congtiintat ‘nse, nu rezultatul proceselor din creier, Toale acestes condut la strania idee potivil cdireia pro- babil congtinia nu face nimic, far alte aspecta ciudate Indica acest luctu. Spre exemplu, gindif-vl la cai care prind mingile de crichet, jaaca ienis de masa sau intrerup conversalii animate, Tate aceste acjiuni rapide par a f. facute in mod congbient, Ins este care constinja ins ‘cea care le produce? in realitate, dus cum vom vedea, ‘asifel de ocjiuni se desfagoaré cu proa mare rapiditata ‘sunt coordonale da zane ale creieruiui o@ nu par a fi implicate in experienta congtienta Atunci, este care constinta carpe! lps de orioa pulere? 0 versiuno a acastalidel o reprazints epitenomenalismul — ideea pOTFivit eareia constiinta reprezinta un produs su- perfuu, sau un epifenomen, Acuasté pozifi esta extrem de stranie,intrucdt ea presupune sxistenja.conslintel, dar gi faptul cd aceasta nu are niciun fel de efect asupeaaltor luerun, lar in condita in care congtinfa nu are niciun fel de fect este greu de explicat cum am putt ajunge sii ne preocupim — gi chiar 88 vorbim—de 6a. |nsa epifenomenaiismul nu reprezint’ singura modalitate a injelege constinja ca find lipsita de orice putere. Q alternativd arfi apeea in care spunem ca toate finfole care, asemenea noua, pot vedea, simi, géndi, iubi gi apracia tun win bun vor ajunge in mod inevitabil sé creada cé suntSusan Blackmore a congtionte, +4-gi imagineze cé zombi sunt posibili i si reads in capacitatea consiiintel de a face diverse lucruri, Idoea de baz’ din acest tip de teotis ar fl c& ne Is’ paca; ne simtin ca gi e€ne congtinta ar fe putore, sau © abiliato suplimentard, ins ne ingelém. In masura In care ansasta teorie are nevoie de un nume, am putea-o rum Jluzionism’ Consider ci aosasta este mariera adecvata de ranortara la congtiinga, insa ea implica faptul ca asumplile noas- {re obignulle legate de constiinta sunt profund eranate, Ne-am ldgat care chiar aid de mult Ingotali? $i de co? ‘Ar trebui poate 88 sruncéim o privire ceva mai atonta la unole dintre acesie asumptii gi s& vedem cBt de demnne de Tnoredere sunt, Teatrul mintii ‘Cel mai natural mod de a ta raporta ka consti’ ar fi pro- babi urmatorul. Mintea se percepe pe sine ca pe un teary privat. Eu m& plasez aici, Mm interiorul teatrului, aflat pe ‘undova prin interlonul capulul meu gi privind prin ochi. Ins acesta este un teatny mult-senzonal.Astfe, tralese-atingari, miresuri, suneto, emoli. $i tmi pot folosi si imaginal - nascoeind imagin|gisunete care sunt percepute ca gi cdnd ‘ole s-ar desfgura pentru ochiul sau urechea mea intern pe un geran mental. Toale abestea reprezinta ,continutul congtinfel mele" eu find spectator care i taiests, Aceast imagine teatral se polriveste bine cu all ini gine comuna a constintel - aceea ca ea este curgétoare, ‘asemenea unui ru'sau unui curent. In secolul al XIXea, -parintele psihologial moderne”, William James (1842- 19110), @ inredus axpresia flux al congtinjer’, iar aceasta i Deco atSta mister? pare suficient de pertinent. Viata noastr’ constienta ‘ecto Intr-adevar resimjiia asemenea unui flux continuu tle imagini, sunete, mirosuri, atingeri, g8nduri, emof, gr si bucuri care se desifigonrd succesiv pentru nol. [Ne vine ala de ugor side firesc 8 ne raportim astiel la propria minte inca punerea avastet conceppi sub semnul Tntrebsi abia dack pare si albé sens. Cu toate acestaa, tunearl, alunel cand ajungem intt-un marasm intelectual, $4 cum pare a se iintémplat in cazul problemel congtin« {p!, meritd poate céine Tndeim de asumpiile fundamentale ~ In cazul de fafa, aceste analogii aparent inacente. Cea mai putemica provocare inacest eens vine din partes filosofului Daniel Dennett. El sustine ci, degi majoritates ‘cameniior sunt foarie dispusi $8 respinga idea dualis- ‘multi ca‘tezian, ei refin inca pronuntate atavisme ale indir! dualiste in formula 3 ceea ce el numagte teat tozian. Anaasta se refers nei numal Is analogia dintee inte gi teatru, ci gi la idees 8, undeva in minte sau tn creier, tebuie $8 existe un lor gi un moment In care totul se intregeste lar .conglinta survine", cA exist4 un soi de linie de demarcate lanivelul activitatior cerebrale, parnind de la care lucrurile devin ia mod misterios congtiente sau .intré In congtiing Aceasta idee trebuie s fie fals4, sustine Dennett. In primul rnd, nu exist# un centru al erelerulul care ar putea cores- punde acestel idei, inirucdt creierul este, in mad radicol, un sistem de procesare paralala,lisitde un sediu centrl, Informatia parvine prin simtur i este pretutindeni distribui- tain functie de scopuri, In toat aceasta activilals nu exist tun loc central in care m& afiu eu", urmrind epectacolul po mésurti ce diverse evenimante se destigoard in congtinta mes. Nu exist nieiuin loc iA care sosirea gBndurilor sau4M sim ea gi. cum mag ails undievatn capul me, priv {neato extorior rind umoa extern pen infarc enor {Wrachtor,imasindndienl diverse lic cu och ins con- trofandivm brajlesipicomtee pentru a ma deplosa pe stad gf ‘rmile © scnsnae. Inaa crelerl nu posts functions esa Acesia ogte rerum tsatru corterian al li Dennett a percepiilor mercheazé davenirea lor intru. constinga, Nu exist niciun punct central de la nivelul céruia 58 fle: trimise deciziile mele. in schimb, numeroasele parti ale creierulul nu fac decat sa igi vada mai departs de sarcinile Jor, comunic’nd reciproc de fiecare dat cand este newoke ifind lipsite de orice fel de control central Atune’ op ar putea corespunde teatrulul constin|ei? Nu are sens, adaugé Dennett, sting schimbém optiunea de Ja.a concape teatrul ca pe un lc efeet la. a vedes ca pe tun tp de proces disirbult, sau raspanait in intreaga refes Pe De oe atta easter? euronala. Principiul mane acelagi gl este th continuare sresit, Pur si sitiplu nu existé un loc, un proces sau orice aliceva care s8 corespunca dimensiuni congtente a activi: latler carebrale, asandurle pe celelaite in incongtient. Nu ‘east nieiun med in care infrarea este acamblatd pontry fi apoi afigatd in constin(2°, aga incdt cineva care: ar fi acolo £8 0 vad sau 84 0 aud. niciun rule Induntra ‘care s&i actianaze in functie de oeea ce vede. Creierul nu ‘este orgenizat astfal, I nu ar putea funciona daca lucru- file ar sta apa. Intreun fel sau In alll trebuie 88 tnjelagem cum se face ci avast sentiment de a fi un sine congtient asistand 1a un flux de experiente survine intraun ereier care nt are, de fopt, niciun teattu inter, niciun spectacol si niciun public, Dennett a nascocit temanul ,materialism cartezian” pentru 8 refer la. ace! nameni dé sina 68 Sustin cd resping dualismnul, ins cred in continuare in teateul cartazian, Trebuie Yiu cont de faptul ¢& ambi termeni ~ tatru ear- tezian’ 51 materialism cartezian”—ii aperfin i Dennett, nu lui Descartes. Putini oameni de gin, in misura in care exista de fapt vreunul, s@ recunasc ca ficdnd parle din randurile materialigtior carteziori, Cu toate acestea, dup’ cum vor vedea, marea majoritate presupun existenta unui tip deux al congtintel sau 86 rapiorteaza la minte cala un tealru interior, Desigus, ei ar pulea avea dreptate, lar dacd au, sarcina une gtinje a congtijel ar daveni aceea de a dda seamade ave! ceva care corespunde teatrulul metaforic, lanivelulereerulu' de modul in care tunctionsaza acest ceva. Dar eu ma cam indoiesc cd au dreplate, O analiz’ ceva mai profundé:a madului fn care tunctlonaaza creierul ne-Ar putea ajuta 84 ne dam seama de ce.