Unitatea de învățare 6.

Strategii de evaluare din perspectiva conceptului: Educație

centrată pe formabil

Unităţi de conţinut:
1.1. Evaluarea în cheia conceptului Educație centrată pe subiect/formabil.
1.2. Principalele caracteristici ale evaluării centrate pe subiect/formabil.
1.3. Specificul evaluării axate pe cel ce învață.
1.4. Funcțiile și operațiile evaluării centrate pe subiect/formabil.
1.5. Avantajele evaluării centrate pe subiect: pentru formabil şi formator. 1.6.
Modalităţi de realizare a autoevaluării din perspectiva Educației centrate pe
subiect/formabil.
1.7. Grila de evaluarea/autoevaluare. Avantajele utilizării acesteia pentru
formabil și formator.

Finalităţi acționale
Studenţii vor fi capabili să:
− explice specificul evaluării din perspectiva conceptului Educaţiei centrate pe
cel ce învață;
− emită judecăți de valoare vizavi de problema evaluării/autoevaluării/ evaluării
reciproce din perspectiva conceptului Educaţiei centrate pe subiect/formabil; −
identifice funcțiile și operațiile evaluării centrate pe subiect/formabil; −
proiecteze secvențe didactice în cheia conceptului educației centrate pe subiect; −
expună cele mai elocvente modalități de realizare a evaluării/ autoevaluării
centrate pe subiect/formabil.
− deducă avantajele evaluării din perspectiva conceptului Educației centrate pe
subiect pentru formabil şi formator;
− simuleze secvențe ale demersurilor educaționale elaborate în baza conceptului
Educației centrate pe subiect/formabil;
− elaboreze grile de evaluare cu criterii și descriptori de performanță elocvenți.

Activități de învățare în cadrul orelor de curs

o FÎT 1.
✓ Realizați o sarcină didactică la alegere din cele propuse mai jos la acest item:
Sarcini didactice:
Studiu de caz:
1. Imaginați-vă că activați în calitate de cadru didactic și sunteți convocat în mod de urgență la
o ședință în biroul Directorului în timp ce formabilii realizează o probă de evaluare.
Trebuie să luați o decizie rapidă cu privire la părăsirea clasei pentru a participa la ședința
cu
Directorul sau să rămâneți în clasă pentru a asigura supravegherea formabililor care
realizează testul de evaluare.
– Cum veți proceda în situația dată?
– Ce consecințe ar putea avea plecarea d-voastră în timp ce formabilii realizează proba de
evaluare?
– Ce acțiuni veți întreprinde pentru a asigura atât supravegherea formabililor, cât și
participarea la ședința cu Directorul?
– Care ar fi consecințele în cazul în care veți decide să participați la ședința cu Directorul și
să lăsați formabilii nesupravegheați în timpul testului de evaluare?
– În ce măsură va afecta calitatea evaluării și aprecierii rezultatelor formabililor în cazul în
care decideți să participați la această ședință neplanificată?

1. Studiu de caz:
Un profesor din colegiul pedagogic propune o probă de evaluare curentă la cursul de
Pedagogie din perspectiva educației centrate pe subiect/formabil. În acest context, fiecare
formabil are sarcina să își stabilească independent propriile obiective de învățare și să își
autoevalueze progresul în baza gradului de realizare a acestora.
Dilema dezorientantă apare atunci când formabilii își dau seama că nu există criterii clare
de evaluare stabilite de pedagog și vor trebui să le stabilească independent. Ei înțeleg că vor fi
notați în funcție de cum și-au atins propriile obiective de învățare. În plus, formabilii nu știu
cum să își evalueze critic progresul și cum să își stabilească corect obiective realiste și
relevante.
Reflectați asupra situației enunțate și formulați argumente pro și contra privind necesitatea
realizării evaluării/autoevaluării din perspectiva conceptului: Educației centrate pe
subiect/formabil conform tabelului propus mai jos:
Pro Contra
✓ ... ✓ ... ✓ ... ✓ ...

✓ ...

✓ ...
Activități de învățare în cadrul orelor practice/seminare

o FÎT 2.
Sarcină didactică:
1. Tehnica: Ce știi despre...?
Determinați rolul criteriilor și a descriptorilor de performanță incluși într-o grilă de evaluare,
prin tehnica „Ce știi despre...?”
Designul tehnicii „Ce știi despre...?”
Apropie-te de câte un coleg de grupă și întreabă-l ce știe despre valoarea descriptorilor de
performanță incluși în grila de evaluare a performanțelor, în timp ce asculți cu atenție răspunsul
colegului îți faci notițe în prima rubrică, același lucru fac și ceilalți colegi. Se procedează astfel
până se epuizează întrebările. Apoi se sistematizează datele în grup și se anunță informația și
celorlalte grupe. Se analizează cele sistematizate pentru a se stabili erorile sau pentru a se
realiza completări.

Ce știi Ce știi Ce știi Ce știi

despre...? despre...? despre...? despre...?
Posibile întrebări pentru colegi:
– Ce reprezintă criteriile de performanță și cum pot fi utilizate într-o grilă de
evaluare? – Care este diferența dintre criterii de performanță și descriptori de
performanță? – Cum pot fi formulate criteriile și descriptorii de performanță,
astfel, încât să evalueze corect competențele unui formabil?
– Care sunt

avantajele utilizării unei grile de evaluare bazate pe criterii și descriptori de performanță?

– În ce măsură poate o grilă de evaluare bazată pe criterii și descriptori de performanță să ajute
la eficientizarea procesului de învățare și la dezvoltarea competenței de autoevaluare ale
formabililor?
– Propuneți exemple de criterii și descriptori de performanță ce pot fi incluși într-o grilă de
evaluare pentru diferite subiecte sau domenii de studiu?
– Cum poate fi asigurată obiectivitatea evaluării prin utilizarea unei grile de evaluare bazate pe
criterii și descriptori de performanță?
– În ce măsură poate o grilă de evaluare bazată pe criterii și descriptori de performanță să ajute
la identificarea punctelor forte și slabe ale unui formabil și la dezvoltarea unui traseu de
 îmbunătățire a rezultatelor?
– Care este rolul feedback-ului în cadrul evaluării bazate pe criterii și descriptori de
performanță și cum poate fi utilizat pentru a îmbunătăți reușita la învățare a unui formabil? –
Cum poate fi adaptată o grilă de evaluare bazată pe criterii și descriptori de performanță astfel,
încât să țină cont de nevoile și stilurile de învățare ale formabililor cu nevoi speciale?

o FÎT 3.
Sarcini didactice:
1. Elaborați o listă a dezavantajelor evaluării tradiționale și propuneți soluții, ipoteze
ameliorative pentru diminuarea sau îndepărtarea acestora din perspectiva unui viitor pedagog.
2. Emiteți judecăți de valoare vis-a-vis de problema autoevaluării, evaluării reciproce din
perspectiva Educației centrate pe cel ce învață. Expuneți cele mai elocvente modalități de
realizare a autoevaluării.
3. Solicitați și oferiți feedback colegilor în raport cu rezultatele sarcinii didactice din punctul 1
și 2.

o FÎT 4.
Sarcină didactică:
1. Tehnica „Cubul”. Folosind Tehnica „Cubul”, realizați o analiză a
funcțiilor și operațiilor evaluării centrate pe subiect/formabil, având
în vedere experiența personală în calitate de evaluat.
2. Identificați și explorați apoi situațiile în care nemulțumirea de sine
a interferat cu procesul de evaluare, și coîmpărtășiți colegilor de grup
experiențele și modalitățile de depășire a barierelor întâlnite. Spre
final, reflectați asupra modului în care aceste experiențe vă pot ajuta
să fiți mai conștienți și mai eficienți în procesul de evaluare, atât ca
formatori, cât și ca formabili.

Notă:
Tehnica „Cubul” este o soluţie metodologică originală, care pune achizițiile dobândite într
o lumină nouă. Aducem în faţa auditoriului un cub, pe feţele căruia sunt prezentate sarcini,
exprimate, prin verbe ale activităţii intelectuale, de exemplu: descrie (definește), analizează,
compară, asociază, aplică, argumentează (pro sau contra).
Cubul este rostogolit/rotot și astfel cade un anumit verb, participanții reflectă asupra
acestuia, dar formabilul v-a răspunde când îi revine ordinea.
Exemple de întrebări pentru fiecare latură a cubului:
• Descrie specificul evaluării centrate pe subiect/formabil.

• Analizează avantajele și dezavantajele utilizării diverselor strategii de evaluare centrate pe

subiect/formabil și modul în care acestea pot influența procesul de învățare și dezvoltare a
 elevilor.
• Compară conținutul/obiectul evaluării din perspectiva tradițională și cea a conceptului
Educație centrată pe subiect/formabil.
• Asociază principiile evaluării centrate pe subiect/formabil cu nevoile și particularitățile
elevilor: cum poate fi procesul de evaluare adaptat pentru a se potrivi nevoilor individuale
ale elevilor și pentru a-i ajuta să-și dezvolte competențele?
• Aplică: Cum poți aplica în practica educațională evaluarea centrată pe subiect/formabil
pentru a-i evalua progresele și performanțele unui copil cu CES?
• Argumentează importanța implicării formabilului în procesul de evaluare a progresului
propriu în activitatea de învățare.

o FÎT 5.
Sarcini didactice:
1. Elaborați un mini referat la tema: Strategii de evaluare din perspectiva conceptului:
Educație centrată pe subiect/formabil.
2. Autoevaluați calitatea referatului realizat de dvs. sau a unui coleg prin intermediul grilei de
evaluare propuse. Ce puncte forte ale activității dvs. sau a colegului ați identificat, în baza
grilei de mai jos? Puncte slabe. Ce soluții propuneți pentru depășirea punctelor slabe? Tabelul
1. Grilă de evaluare a referatului (după Sclifos)
Criterii Nivel de performanță

Foarte bun (9, 10) Bun (7, 8) Satisfăcător (5, 6)

1. Selectarea - colectează şi evaluează - colectează şi compară - selectează un

surselor de diferite tipuri de surse; - diferite tipuri de surse; - număr minim de
documentare selectează un număr selectează un număr surse
mare de surse principale suficient de surse principale şi
și secundare; principale şi secundare. secundare.

2. Structură - elaborează planul - elaborează planul - elaborează

şi referatului; referatului; planul
organizare - stabilește o - se atestă unele referatului;
legătură logică contradicții neînsemnate - se atestă o
între paragrafe. referitoare la legătura structură
logică între întâmplătoare a
paragrafe. planului.
3. Analiză şi - prezintă opinia problematica abordată; - interpretează
argumentare personală argumentat; prezintă opinia personală informația confuz,
- compara şi sintetizează - există o legătură logică cu unele confuzii în contradictoriu;
materialul din mai multe între argumente şi argumentare; - prezintă interpretări
surse; concluzii. - există unele personale
- prezintă interpretări - compară informația din neconcordanțe între neargumentate;
personale și stabilește mai multe surse; argumente şi concluzii. - formulează concluzii
legături logice cu alte - prezintă opiniile unor - descrie informația din nerelevante, lipsite de
interpretări; autori referitoare la sursele studiate; - argumentare.

4. - utilizează corect - în linii mari - terminologia

Prezentare terminologia de utilizează corect de specialitate
orală specialitate; terminologia de este
- prezintă materialul într- specialitate; utilizată în linii
un limbaj clar, coerent, - prezintă materialul într- mari neadecvat;
convingător. un limbaj clar, coerent, - prezintă materialul
convingător, dar persistă şi într-un limbaj
o serie de expresii confuz,
echivoce. neconvingător.

o FÎT 6.
Explicați algoritmul și stabiliți pașii de care trebuie să ținem cont în vederea elaborării unei
grile de evaluare/autoevaluare.

o FÎT 7.
Prezentați principalele caracteristici ale operațiilor evaluării din perspectiva Educației centrate
pe subiect. Ce metode de evaluare pot fi folosite Completați tabelul propus:
Nr. Operațiile evaluării Caracteristici principale
d/o
1. Măsurarea

2. Aprecierea

3. Decizia

o FÎT 8.
Sarcină didactică:
Imaginați-vă că sunteți în rol de profesor. Sarcina dvs. este să realizați un plan de evaluare a
achizițiilor de intrare/preachizițiilor formabililor la o temă globală (selectați tema la discreție)
în care să precizați metodele de evaluare și conținutul evaluării. Prezentați produsul final
colegilor de grupă.

o FÎT 9.
Sarcină didactică:
Imaginează-ți că ești profesor și trebuie să elaborezi și să realizezi un demers didactic. Cum vei
proiecta activitatea ta (de evaluare) și a formabilului (de autoevaluare) și ce strategii de
evaluare vei utiliza în cazul când abordările procesului educațional vor fi diferite? Vei ține
cont de următoarele aspecte:
a) abordare din perspectiva caracteristicilor modelului procesual comunicațional modern;
b) abordare din perspectiva caracteristicilor modelului procesual acțional;
c) abordare din perspectiva caracteristicilor modelului procesual interacțional;
d) abordare din perspectiva caracteristicilor modelului procesual informațional.

Activități de învățare în context autentic/activități de învățare autonomă o

FÎT 10.
Sarcini pentru reflecție:
1. Reflectați asupra propriilor experiențe în calitate de evaluat în urma cărora ați trăit afecțiune
pozitivă sau negativă. Încercați să vă amintiți care au fost factorii declanșatori ai trăirilor
afective pozitive și negative.
2. Reflectați asupra cerințelor de ordin etic pe care trebuie să le respecte pedagogul atunci când
comunică elevilor și părinților rezultatele evaluării, astfel, încât să nu creeze nemulțumiri
sau situații conflictuale.

Anexă

MODEL
VALORI

ZO
NA PROXIMEI DEZVOLTĂRI

Ce va putea face copilul mâine?

Ce va putea face copilul astăzi?

ZON A ACTUALEI DEZVOLTĂRI
 PRIN AJUTOR

ZONA ACTUALĂ A DEZVOLTĂRII

(asigură dezvolt. pe spirală)
E

DUCAȚIE ȘI INSTRUIRE

ZON

A APROPIATEI DEZVOLTĂRI

Fig. 1. Nivele de dezvoltare cognitivă în baza Teoriei socio-culturale a lui L.S. Vâgotski

Referințe bibliografice
1. BOTNARI, V., REPEȘCO, G. Perspective metodologice ale evaluării gândirii
independente a studenților. În: Revista științifică categoria B: Studia Universitatis
Moldaviae (Seria Științe ale Educației) nr. 9 (159). Chișinău: USM, 2022, pp. 148-156.
ISSN 1857-2103. DOI: https://doi.org/10.5281/zenodo.7408497.
2. CHICU, V., DANDARA, O., SOLCAN, A., SADOVEI, R. Psihopedagogia centrată pe
copil. Chișinău: USM, 2008, 175 p. ISBN 978-9975-70-810-4.
3. JOIȚA, E. Profesorul și alternativa constructivistă a instruirii. Material – suport
pedagogic pentru studenții – viitori profesori. [citat: 12.02.2023]. Disponibil:
http://cis01.ucv.ro/DPPD/profesorul%20_si_alternativa_constructivista_a_instruirii.pdf
4. MOISE, C., SEGHEDIN, E. Metodele de învățământ. În: C. Cucoș (coord.),
Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice. Polirom, 2009. pp.
380-381. ISBN: 978-973-46-1403-5.
5. SAVA, S., PAIOȘ, S. Educația adulților. Baze teoretice și repere practice. Ediția a II-a.
Iași: Polirom, 2019, 467 p. ISBN 978-973-46-3330-2.
6. TEMPLE, C., STEELE, J.L., MEREDIT, K.S. Aplicarea tehnicilor de dezvoltare a
gândirii critice. Ghidul IV. citat [23.01.2023]. Disponibil: http://prodidactica.md/wp
content/uploads/2016/09/4.pdf.