Curs 5

PUNCTUL
Reprezentarea punctului în epura
Folosind cele două plane de proiecţie perpendiculare ([H] – orizontal şi [V] - vertical )
care se intersectează după dreapta (OX) - axa de proiecţie sau linie de pământ, un punct A
din spaţiu se va proiecta pe [H] in a - proiecţia orizontala a punctului şi pe [V]în a'proiecţia
verticala a punctului. Distanta de la punctul A la [H] se numeşte cota şi se notează cu z, iar
distanta de la punctul A la [V] se numeşte depărtare si se notează cu y .

Prin rotirea [H] in sensul acelor de ceasornic pana la suprapunerea peste [V] se obţine
epura.
EPURA este reprezentare plana convenţionala a corpurilor spaţiale, proiectate
ortogonal pe planele de proiecţie, utilizând numai axele de proiecţie. În proiecţia dublu
ortogonala (sistemul Monge), un punct A din spaţiu este definit in epura de doua proiecţii a
şi a', iar doua proiecţii aflate pe aceeaşi linie de ordine definesc un punct din spaţiu.
 Punctul în diedre
Diedrul - unghiul format între două plane care se intersectează. În cazul proiecţiei
ortogonale, planele [H] si [V] împart spaţiul în 4 diedre, notate /, //, /// şi IV. Sunt
prezentate în epura puncte situate in cele 4 diedre. În funcţie de diedrul în care sunt
conţinute, semnele lui z si y sunt pozitive sau negative.

Punctul în triedre
Unghiul format de 3 plane concurente se numește unghi triedru. în cazul folosirii celui
de-al treilea plan de proiecţie [L] - plan lateral de proiecţie, care este perpendicular pe [H] si
[V], îm punct A din spaţiu va avea şi o a treia proiecţie a''.
Distanta de la punctul A la planul [L] se numeşte abscisa şi se notează cu x. Epura se
obţine prin rotirea planului [H] in sensul acelor de ceasornic si prin rotirea planului [L] in sens
invers acelor de ceasornic, pana se suprapun peste [V] .Proiecţia a'' descrie in aceasta rotaţie
un arc de cere de raza egala cu depărtarea. Planele [H], [V] şi [L] împart spaţiul în 8 triedre,
notate cu /, //, ///, ... VIII. Puncte situate în cele opt triedre sunt prezentate în epura este
sistematizat semnul coordonatelor x, y si z în cele 8 triedre.
Triedul I II III IV V VI VII VIII
Semnul x (abscisa) + + + + - - - -
Semnul y (departarea) + - - + + - - +
Semnul z( cota) + + - - + + - -
 Puncte situate în plane bisectoare
Aceste puncte au distanta egala cu cota.
Se cunosc două plane bisectoare: planul bisector unu care împarte diedrele unu şi trei în
aşa fel meat toate punctele acestui plan au depărtarea egala cu cota şi planul bisector doi care
împarte diedrele doi şi patru in aşa fel încât toate punctele acestui plan au depărtarea egala
cu cota. Convenţional, aceste plane se notează [B1] şi [B2].

Dacă E ( e,e')  [B1] şi se găseşte în diedrul I,atunci cota va fi egală cu depărtarea şi

ambele vor fi pozitive. Epura unui astfel de punct va arăta proiecţiile e şi e' fiind simetrice faţă
de linia de pământ.
 Idem cu punctele F (f, f')  [B2], G (g, g')  [B1] şi H (e, e')  [B2],

Puncte situate pe linia de pământ

Sunt situate pe dreapta de intersecţie dintre planele [H] şi [V] - (OX) şi aparţin
concomitent ambelor planuri deci, aceste puncte au atât cotele cât şi depărtările egale cu
zero. În aceasta situaţie, proiecţiile orizontale si verticale se vor confirma cu însăşi punctul din
spaţiu.

Puncte situate în planele de proiecţie

Caracteristica unor astfel de puncte este ca una din coordonatele descriptive este egala
cu zero şi, prin urmare, una din proiecţii se va confunda cu însăşi punctul din spaţiu, în
timp ce cealaltă proiecţie se va găsi pe linia de pământ, (punctele I, J, K, L).
Epurele tuturor punctelor prezentate la punctele:2.2, 2.3, 2.4 şi 2.5

Alfabetul punctului
Sintetizând cele expuse la reprezentarea punctului, se poate concluziona că un punct
poate ocupa 17 poziţii în regiunile spaţiului limitat la planele de proiecţie şi planele
bisectoare. Aceasta succesiune de poziţii se numeşte alfabetul punctului.
Comparând cele 17 poziţii ale punctelor de la A la S şi din epurele punctelor rezulta
următoarele:
▪ A (a, a')  [H]  a'  A  a ,  Ox ;
▪ B (b, b') - situat în diedrul I, sub [B1] deoarece are depărtarea mai
mare decât cota, şi ambele sunt pozitive;
▪ C (c, c')  [B1],  Ce  Ce , ;
▪ D (d,d') situat în diedrul I, deasupra [B1] deoarece are depărtarea mai
mică decât cota, şi ambele sunt pozitive;
▪ E (e, e')  [V]  e'  E  e ,  Ox ;
▪ F (f, f') situat în diedrul II, deasupra [B2] deoarece are cota mare decât depărtarea în
valoarea absolută ( cota este pozitivă iar depărtarea negativă);

▪ G(g, g')  [B2],  Gg  Gg , ;ambele proiecţii coincid, deci cota este egală cu

depărtarea şi fiind situate ambele deasupra lui Ox rezultă că depărtarea este negativă
şi cota este pozitivă, semne caracteristice diedrului II;
▪ I (i, i') - în diedrul II, sub [B2] ;
▪ J (j, j')  [V]  e'  E  e ,  Ox ;
▪ K (k, k') - în diedrul III, deasupra lui [B1] ;
▪ L (l, l')  [B1],  Ll  Ll , - cota egală cu depărtarea în valoare şi ambele negative ;

▪ M (m, m') - în diedrul III, cota mai mare decât depărtarea în valoare şi ambele
negative;
▪ N (n, n')  [V]  n'  N  n ,  Ox - depărtarea zero, cota negativă;
▪ P (p, p') - în diedrul IV, sub [B2] depărtarea pozitivă iar cota negativă; în valoarea
absolută cota este mai mare decât depărtarea;

▪ R(r, r')  [B2],  Rr  Rr , - cota egală cu depărtarea în valoare absolută, în diedrul

IV;
▪ S (s, s') - deasupra lui [B1] în diedrul IV, depărtarea este pozitivă şi cota negativă; în
valoare absolută cota este mai mică decât depărtarea;
▪ O (o, o')  Ox ; cota şi depărtarea egală cu zero.