Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Liceul Teoretic Novaci

Filiera :Tehnologică

Profil: Servicii

Specializarea: Tehnician în activitati economice

PROIECT PRIVIND CERTIFICAREA

COMPETENŢELOR PROFESIONALE

NIVELUL IV

PROFESOR COORDONATOR: ABSOLVENT:

Redeca-Lăcătușu Amelia Adomniţei Romina-Andreea

NOVACI

-2023 –

1
 Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Liceul Teoretic Novaci

Filiera: Tehnologică

Profil :Servicii

Specializarea :Tehnician în activitați economice

CONTABILITATEA FURNIZORILOR

LA S.C. ALBUS ABC SRL

PROFESOR COORDONATOR: ABSOLVENT:

Redeca-Lăcătușu Amelia Adomniţei Romina-Andreea

NOVACI

-2023 –

2
 CUPRINS

ARGUMENT…………………………………………………….………….…….4

CAPITOLUL I. PREZENTAREA S.C. ALBUS ABC S.R.L……………….…….6

1.1. Scurt istoric al firmei S.C. ALBUS ABC S.R.L…………………….…...….6
CAPITOLUL II .STRUCTURA RELATIILOR CU TERTII. DEFINIREA SI
EVALUAREA DATORIILOR CURENTE…………………………………....…8
2.1.Evaluarea datoriilor ramase in bilant………………………………..……….11
CAPITOLUL III.CONTABILITATEA DECONTARILOR CU FURNIZORII…12
3.1. Contabilitatea furnizorilor……………………………………………………12
3.2. Implicatiile fiscale ale reducerilor comerciale s financiare…………………..22
3.3. Contabilizarea diferentelor la decontarea creantelor si
datoriilor……………24
3..4. Documente justificative in relatiile cu furnizorii…………………….…….32
CAPITOLUL IV.STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA
DECONTARILOR CU FURNIZORII LA S.C. ALBUS ABC SRL……………..34
CONCLUZII …………………………………………………………………..…37
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………….………38

3
 ARGUMENT

In calitate de absolvent a clasei a XII – a am ales in vederea sustinerii examenului de

competente profesionale lucrarea de specialitate pentru a obtine certificatul de competente
profesionale,cu tema :,,Contabilitatea decontarilor cu furnizorii la S.C. ALBUS ABC SRL Am
optat pentru a realiza lucrarea cu tema: “CONTABILITATEA DECONTARILOR CU
FURNIZORII”, deoarece in perioada practicii la unitati am luat parte la realizarea documentelor
in aceasta ramura a contabilitatii.

Datorita caracterului sau practic contabilitatea a devenit unul din instrumentele importante de
gestiune a afacerilor fiind pe buna dreptate principala sursa de informatii necesare procesului de
conducere.

Ca tehnica de lucru contabilitatea constituie ca un ansamblu coerent de procedee si tehnici axat

pe socoteala scrisa a actelor si faptelor ce produc modificari asupra patrimoniului intreprinderii.
Este o disciplina functionala in cadrul sistemului stiintelor economice funizand cea mai mare
parte a informatiilor privind modul de gestionare a resurselor si utilitatilor de la nivelul micro si
macroeconomic.

Astfel, noua, ne revine o sarcina de mare raspundere in ceea e priveste culegerea, prelucrarea,
verificarea si stocarea informatiilor economice. Aceasta se poate realize numai printr-o temeinica
pregatire teoretica – metodologica dar mai ales prn stapanirea pana la cel mai mic detaliu a
intrumetarului tehnico- aplicativ al contabilitatii.

In acest context lucrarea de fata prezinta cele mai semnificative probleme in decontarea cu
funizorii cuprinzand: bazele contabilitatii, contabilitatea financiara respective contabilitatea si
fiscaliatea.

Prezenta lucrare se bazeaza pe cunostintele teoretice accumulate la cursurile scolare si cele

practice, de la orele de practica productiva.

4
Orice unitate patrimoniala, indiferent de specificul acesteia pentru a-si realiza obiectul de
activitate, efectueaza multiple operatii de cumparari si vanzari de bunuri si servicii. In acest
context se deruleaza diverse tranzactii privind activitatea curenta a activitatii care necesita
realizarea unor legaturi cu diversi furnizori. In cadrul contabilitatilor decontarilor privind
datoriile comerciale se inregistreaza operatiile economico – financiare referitoare la cumpararea
de bunuri (aprovizionarea de active circulante sau imobilizate) lucrari exectuate servicii prestate
si alte operatii efectuate de regula in baza unor contracte incheiate cu diverse personae.

In realizarea si verificarea lucrarii doamna prof. Anton Floare a fost cea care a avut sarcina de a
ma supraveghea, deaceea as dori sa-i multumesc, dansa fiind una din persoanele care contribuie
la formarea noastra.

5
 CAPITOLUL I. PREZENTAREA S.C. ALBUS ABC S.R.L.

1.1. Scurt istoric al firmei S.C. ALBUS ABC S.R.L.

Pentru prezentarea lucarii mele practice, am ales societatea S.C. ALBUS ABC S.R.L. tinand cont
si de tema lucrarii mele “CONTABILITATEA DECONTARILOR CU FUNIZORII”

Societatea comerciala ALBUS ABC SRL s-a constituit in anul 1995, este persoana
juridica romana cu capital integral privat si isi desfasoara activitatea conform legislatiei romane
si a statutului intocmit de administrator in calitate de asociatul unic.

Sediul societatii se afla in localitatea Salonta strada Tincii nr.14 judetul Bihor. Societatea
este inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului, sub numarul: J05/96/1995, iar codul unic de
inregistrare atribuit societatii este R 3651224.

Capitalul social este de 2.000 lei, in numerar, format din 40 parti sociale a cate 50 lei fiecare.

Durata de functionare a societatii comerciale este nelimitata incepand cu data

inmatricularii in Registrul Comertului.

Obligatiile sociale sunt garantate cu capitalul social, iar asociatul unic raspunde in limita
sumei reprezentand partile sociale pe care le detine, aceasta fiind o caracteristica a formei
juridice pe care o are unitatea, de societate cu raspundere limitata .De asemenea patrimoniul
societatii nu poate fi grevat de datorii sau alte obligatii personale ale asociatului unic. Un creditor
al acestuia poate formula pretentii numai asupra partii din beneficiul societatii ce i se va repartiza
sau cotei parti cuvenite acestuia, prin lichidarea societatii efectuate in conditiile statutului
societatii.

Societatea comerciala ALBUS ABC isi desfasoara activitatea in conditiile aplicarii legilor in
vigoare cu privire la organizarea si conducerea societatii si statutul intocmit de asociatul unic.

In conducerea societatii sunt doi administratori care au dreptul de a o reprezenta,

indeplinind atributiile prevazute de lege cu conditia ca administratorul sa nu fie administrator al

6
altei societati comerciale concurente sau avand acelasi obiect, ori sa faca acelasi comert pe cont
propriu ori al altei persoane.

In prezent societatea are un numar de 32 de salariati si contracte de prestari servicii

incheiate cu firma de contabilitate, medic in medicina muncii ,consultant in protectia muncii,
consultant pe linie P.S.I. , frigotehnist etc.

Obiectul de activitate al societatii comerciale ALBUS ABC SRL consta in comert cu

amanuntul cu produse alimentare si nealimentare.

7
 CAPITOLUL II .STRUCTURA RELATIILOR CU TERTII.
DEFINIREA SI EVALUAREA DATORIILOR CURENTE

In vederea realizarii obiectului de activitate, orice intreprindere intra in relatii economice

diverse in cadrul operatiunilor de aprovizionare si desfacere, relatii din care se nasc datorii
(obligatii) si creante (drepturi). In marea lor diversitate, aceste realtii se intrepatrund intr-un
circuit in care fiecare agent economic se afla in dubla ipostaza, atat de cumparator cat si de
vanzator. In funtie de pozitia pe care agentul economic o are de o parte sau de alta, se creeaza
raporturi juridice de obligatii, respectiv de drepturi stingerea datoriilor, respectiv a creantelor se
realizeaza, de regula, prin plata, respectiv incasare.

Operatiunile curente de aprovizionare a bunurilor si serviciilor dau continut functiei

comerciale ale unei firme si se efectueaza pe baza politicilor de cumparari stabilite de managerii
intreprinderilor.

In cadrul societatilor de grup se nasc relatii de decontare intre unitatile din cadrul grupului,
sau la celelate societati comerciale, relatii intre unitate si subunitati, cat si relatii reciproce de
decontare intre subunitati.

Toate relatiile intreprinderilor cu tertii se creeaza si se sting intr-o inlantuire fara sfarsit, fiecare
in parte avand scadente ferme de decontare.

Avand in vedere marea diversitate a relatiilor economice pe care intreprinderile le intretin cu

tertii, pentru a intelege si reflecta corect in contabitate, se impune clasificarea si definirea lor.

In funtie de natura juridica, relatiile pot fi:

generatoare de obligatii (datorii)

generatoare de drepturi (creante).

8
 In majoritatea cazurilor relatiile cu tertii sunt de drepturi si obligatii reciproce, de
exemplu relatiile cu furnizorii sunt, de regula, relatii de datorii si evidentiaza obligatia
intreprinderii de a plati contravaloarea bunurilor, lucrarilor sau serviciilor primite, dar sunt si
cazuri in care relatia fata de funizor poate evidentia o creanta asupra acestuia pentru avansul
acordat.

In functie de termenul de plata, respectiv de incasare, datoriile se clasifica astfel:

datorii pe termen lung ( peste 5 ani)

datorii pe termen mediu ( intre 1 an si 5 ani)

datorii pe termen scurt ( sub 1 an)

In funtie de moneda in care se formeaza:

datorii in devize

datorii in lei.

In functie de raporturile avute cu diferitele societati:

datorii fata de societatile din cadrul grupului

datorii fata de societatile din afara grupului.

Alaturi de active si de capitalul propriu, datoriile reprezinta un cadru structural important

ce permite evaluarea pozitiei financiare a intreprinderii. La punctul 21 din OMP 1752/2005 se
precizeaza ca: „o datorie reprezinta o obligatie actuala a intreprinderii decurge din evenimentele
trecute si prin decontarea careia se asteapta o iesire de resurse care incorporeaza beneficii
economice”.

Aceste obligatii decurg dintr-un contract sau dintr-o cerinta legala si reprezinta pentru
intreprindere un angajament sau o repsonsabilitate de a actiona intr-un anumit fel.

9
 In mod normal, datoriile reprezinta sume ce trebuie platite pentru bunuri si servicii primite.
Stingerea unei datorii curente implica de obicei renuntarea intreprinderii la anumite resurse care
incorporeaza beneficii economice, in scopul satisfacerii cerintelor celeilalte parti. Stingerea unei
obligatii prezente se poate face in mai multe moduri:

a) plata in numerar

b) transferul altor active

c) pretarea de servicii

d) inlocuirea respectivei obligatii cu o alta obligatie sau

e) transformare obligatiei in capital propriu

In ordinul 1752/2005 se precizeaza ca: O datorie trebuie clasificata ca datorie curenta

atunci cand

a – se asteapta sa fie decontata in cursul normal al ciclului de exploatare al personei

juridice; sau

b – este exigibila in termen de 12 luni de la data bilantului

Conform legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, modificata si completata, datoriile se

evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea nominala.

Daca intre partenerii de afaceri se acorda reduceri comerciale de natura rabaturilor si

remizelor, evaluara datoriilor si creantelor se va face la valoare neta, adica la valoare ramasa de
plata sau de incasat dupa aceste reduceri.

Daca se acorda reduceri comerciale ulterioare cum sunt risturnurile, sau se acorda reduceri
financiare de natura sconturilor se vor intocmi in toate aceste cazuri facturi separate de reducere
si prin inregistrari separate in contabilitate se va reduce datoria, respectiv creanta initiala.

Observatie:

10
  reducerile comerciale, acordate initial, adica in momentul facturarii, nu se
contabilizeaza nici la client, nici la furnizor;
 reducerile financiare, respectiv scontul de decontare contabilizeaza ca o cheltuiala
financiara la furnizor (contul 667) si ca un venit financiar la client ( contul 767);

 reducerile comerciale sau financiare ulterioare se contabilizeaza, pe baza

documentelor posteriaore ca diminuare a datoriei, respectiv a creantei initiale.

Datoriile in devize se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate:

atat in lei, la cursul de schimb in vigoare la data tranzactiei;

cat si in devize.

Diferentele de curs valutar ce apar:

intre data inresitrarii datoriei in lei echivalenti si data platii

respectiv intre data inregistrarii acestora si data inchiderii exercitiului.

In ambele situatii ele reprezinta venituri financiare (contul 765) sau cheltuieli financiare
(contul 665) dupa cum sunt difentele de curs favorabile sau nefavorabile.

2.1.Evaluarea datoriilor ramase in bilant

datoriile in devize ramase neincasate, respectiv neachitate la data inchiderii

exercitiului, apar in bilant evaluate in lei echivalenti la cursul in vigoare la
data de 31 decembrie;

datoriile interne, in lei, apar in bilant la valoarea in cost istoric (valaorea de

intrare).

11
 CAPITOLUL III
CONTABILITATEA DECONTARILOR CU FURNIZORII

In vedera realizarii obiectului lor de activitate, orice agent economic cu scop lucrativ efectueaza
in mod obisnuit operatiuni de aprovizionare si defacere, operatiuni prin intermediul carora se
realizeaza functia comerciala a intreprinderii.

Operatiunile curente ce se nsc intre intreprindere si tertii comerciali genereaza:

datorii comerciale si

creante comerciale.

Datoriile comerciale apar in cadrul procesului de aprovizionare cu bunuri, lucrari si

servicii si includ in structura lor funizorii de efectele de platit.

Reflectarea in contabilitate a datoriilor si creantelor comerciale se realizeaza cu ajutorul

conturilor din grupa 40 „Furnizori si conturi asimiate”.

3.1. Contabilitatea furnizorilor

Relatiile cu furnizorii provin ca urmare a derularii urmatoarelor operatiuni:

achizitionare (prin cumparare) de imobilizari;

achizitionare (prin cumparare) de active circulante materiale (materii prime si

materiale, animale, marfuri si ambalaje);

lucrari executate de terti, cu titlu oneros pentru intreprindere;

servicii prestate de terti, cu titlu oreros pentru intreprindere.

12
 Derularea acestor operatiuni se face pe baza contractelor economice sau pe baza unor
comenzi ferme.

Datoriile (obligatiile) intreprinderilor fata de furnizorii lor se ridica la nivelul valorii

bunurilor, lucrarilor si serviciilor primite, inclusiv cota de TVA aferenta. In situatia in care
furnizorii acorda reduceri comerciale valoarea de inregistrare a datoriei este la nivelul netului
comercial, plus cota de TVA aferenta. Cu alte cuvinte, valoarea de inscriere a datoriei este
valoarea ei nominala de rambursare.

Precizam faptul ca in contabilitate se inregistreaza doar datoriile certe fata de furnizori. Datoria
devine certa in momentul transferului de proprietate pentru bunuri respectiv in momentul
realizarii lor pentru lucrari si servicii. Factura este documentul de baza utilizat pentru
consemnarea transferului de proprietate si inregistrarea datoriei care devine exigibila la termenul
de plata prevazut in factura.

Atunci cand bunurile sosesc fara factura (datorita unor conditii obiective) si sunt insotite
de avizul de insotire a marfii, se va inregistra in contabilitate o datorie potentiala (probabila),
urmand ca ulterior, odata cu sotirea facturii, aceasta sa se transforme in datorie exigibila.

Datoriile comerciale exigibile se inregistreaza in contabilitate cu ajutorul conturilor:

 „Furnizori”
 „Furnizori de imobilizari”

iar daca au la baza efecte de comert prin conturile:

 „Efecte de platit”
 „Efecte de platit pentru imobilizari”

Despre rolul continutul si functia conturilor 403 si 405 se va vorbi pe larg la capitolul
urmator care trateaza contabilitatea trezoreriei. In ceea ce priveste datoriile potentiale
(estimate), acestea se evidentiaza la contul 408 „Furnizori facturi nesosite”, iar creantele
fatt de furnizori, pentru avansurile acordate acestora, cu ajutorul contului 409 „Furnizori -
debitori”.

13
 Potrivit art. 15 din Legea contabilitatii 82/1991 si a punctului 474 din OMFP 306/2002,
contabilitatea analitica a furnizorilor se tine pe fiecare persoana juridica sau fizica in
parte (grupate pe furnizori interni si furnizori externi), iar in cadrul acestora pe termene de
plata in parte. De asemenea, se face precizia potrivit careia se vor grupa distinct datoriile
rezultate:

din tranzactii cu clauza de rezerva pe proprietate si

din operatiunile efectuate cu persoanele juridice la care se detin paticipatii.

Conturile 401 „Furnizori” si 404 „Furnizori de imobilizari” au trasaturi comune:

o sunt conturi de pasiv ce evidentiaza datorii curente;

o se crediteaza, in momentul aprovizionarii (cu titlu oneros), cu datoriile exigibile

fata de furnizori la nivelul contravalorii bunirilor, lucrarilor si serviciilor receptionate;

o se debiteaza,

- cu ocazia decontarii datoriilor

fie prin plata

fie prin acceptarea unor efecte comerciale cu scadenta noua (ceea ce semnifica in
fond stingerea datoriei initiale cu o datorie noua);

– se mai debiteaza si cu reducerile ulterioare acordate de furnizor (pe baza facturilor de

reducere) si care diminueaza datoria initiala;

o soldurile creditoare evidentiaza datoriile neachitate fata de furnizori si se inscriu

in bilant la grupa D „Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an”.

Conturile, privind operatiunile de decontare cu furnizorii, pe langa trasaturile comune pe

care le au, prezinta si aspecte specifice pe care le voi prezenta in continuare.

14
Contul 401 „Furnizori” reflecta pe de o parte datoriile fata de furnizori provenite din
achizitionari de active circulante materiale si de lucrari si servicii pentru activitatea de
exploatare, iar pe de alta parte modalitatea de stingere a aacestor obligatii.

Se crediteaza:

cu valoarea in pret de cumparare sau, dupa caz, standard, aferenta activelor

circulante materiale achizisionate, receptionate pe baza de facturi, in corespondenta cu
debitul conturilor care arata natura acestora: 301, 302, 303, 341, 361, 371, 381;

cu valoarea difrentelor de pret nefavorabile (pretul de achizitie este mai mare

decat cel standard) aferente activelor circulante achizitionate (in cazul in care evidenta
acestora se tine la pretul standard) prin debitul conturilor: 308, 348, 368, 378, 388;

cu valoarea prestatiilor facturate de terti la activele circulante materiale care

reintorc de la prelucrare prin debitul conturilor: 351, 354, 356, 357, 358;

cu valoarea materialelor nestocate achizitionate si incluse direct pe cheltuieli si cu

consumurile de energie si apa, prin debitul conturilor 604 si 605;

valoarea ambalajelor primite si care circula in sistem de restituire, facturate de

furnizor, prin contul 409;

cu valoarea in pret de achizitie a materialelor, marfurilor si ambalajelor

receptionate pe baza facturii, incluse direct pe cheltuieli, in cazul inventarului intermitent,
prin conturile 601, 602, 603, 607, 608;

cu valoarea lucrarilor si serviciilor prestate de terti trecute pe cheltuieli, prin

conturile 611 – 626, 628 si 471;

cu valoarea facturilor primite, in cazul in care acetea au fost evidentioate anterior

la facturi nesosite, prin contul 408;

15
 cu T.V.A. inscrisa in facturi de furnizori, prin debitul conturilor 4426, respectiv
4428 pentru aprovizionari cu plata in rate;

cu valoare timbrelor fiscale si postale, biletelor de tratament si odihna, biletelor de

calatorie, bonurilor de combustibili si altor valori similare, achizitionate, prin contul 532;

cu diferentele nefavorabile de curs valutar, constate la 31 decembrie, aferente

datoriilor in devize fata de furnizori, neachitate, prin contul 665;

Se debiteaza

cu sumele achitate furnizorilor, prin creditul conturilor care arata modalitatea de

plata 162, 512, 531, 541, 542;

cu valoarea efectelor comerciale acceptate in contul datoriei fata de furnizori si

care urmeaza a se achita la scadenta, prin contul 403;

ca valoarea avansurilor acordate anterior furnizorilor, cu ocazia regularizarii

platilor cu acestie, prin contul 409;

cu valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, predate furnizorilor,

prin contul 409;

cu valoarea produselor acordate tertilor c si plata in natura ( conform prevederilor

contractuale), prin contul 345;

cu valoarea sconturilor obtinute de la furnizori, prin contul 767;

cu diferentele favorabile de curs valutar constatate in momentul decontatii

obligatiilor in valuta sau la 31 decembrie, ca fiind aferente datoriilor in valuta ramase
neachitate, prin contul 765;

cu datoriile prescrise sau anulate, prin contul 758;

Soldul creditor al contului evedentiaza datoriile comerciale fata de furnizori.

16
 Contul 404 „Furnizori de imobilizari” evidentiaza decontarile cu furnizorii ca urmare a
achizitionarii de imoblizari necorporale sau corporale, precum si pentru lucrari si servicii
executate de tertie pentru activitatea de investitii.

Se crediteaza:

cu valoarea imobilizarilor facturate de terti, achitionate de intreprindere, precum si

valoarea lucrarilor si serviciilor facturate de terti pentru realizarea imobilizarilor, prin
debitul conturilor: 201, 203, 208, 211, 212, 213, 214, 231, 233;

cu valoarea ratelor de leasing si a bobanzilor aferente, facturate de locator, prin

conturile 167 si 168;

cu TVA inscrisa in facturile furnizorilor de imobilizair, prin contul 4426 sau prin
contul 4428, daca se refera la achizitionari cu plata in rate;

cu diferentele nefavorabile de curs valutar constate la 31 decembrie pentru datoriile in

devize neachitate, prin contul 665.

Se debiteaza:

cu sumele achitate furnizorilor de imobilizari, prin conturile 162, 512, 531, 541;

cu valoarea avansurilor acordate anterior funizorilor, cu ocazia regularizarii platilor cu

acestia, prin conturile 232 si 234;

cu valoarea efectelor comerciale acceptate in contul datoriei fata de funizori, prin contul
405;

cu valoare sconturilor obtinute de la furnizori, prin contul 767;

cu datorii prescrise sau anulate, prin contul 758;

cu diferentele favorabile de curs valutar constatate in momentul decontarii datoriilor in

valuta sau la 31 decembrie pentru datoriile in valuta ramase neachitate, prin contul 765;

17
 Soldul creditor al contului evidentiaza datorii ale intreprinderii fata de furnizorii de
imobilizari.

Contul 408 „furnizori – facturi nesosite” se foloseste pentru evidentierea bunurilor care sosesc
in unitate si sunt receptionate doar pe baza avizului de insotire a marfii, factura urmand sa
soseasca ulterior, inregistreaza datorii potentiale (estimate). Este un cont de pasiv care tine
evidenta datoriilor potetiale pentru bunuri sosite fara factra ( a caror valoare este suficient de
bine cunoscuta) si a TVA aferenta. In acest cont se consemneaza de asemenea valoare lucrarilor
terminate si a serviciilor prestate de furnizori si inca nefacturate.

Se crediteaza:

cu valoarea bunurilor receptionate, sosite fara factura, prin conturile 301, 302, 303,
341, 361, 371, 381;

cu valoarea lucrarilor terminate si a sericiilor executate de terti pentru care nu s-a

primit inca factura, prin conturile 611-626, 628;

cu TVA aferenta bunurilor, lucrarilor si serviciilor intrate fafa factura, prin contul
4428;

cu diferentele nefavorabile de curs valutar eferente datoriilor potentiale la 31

decembrie, prn contu 665.

Se debiteaza:

la sosirea facturilor de la furnizor, cu datoria care devine exigibila, prin contul 401;

cu diferentele favorabile de curs valutar constatate la 31 decembrie, pentru datoriile

potentiale, prin creditul contului 765.

Soldul creditor reflecta valoarea estimata a facturilor inca nesosite, deci datorii potentiale
(probabile) ale intreprinderii.

18
 In categoria operatiunilor privind decontarile cu furnizorii sunt incluse si avansurile
acordate acestora. Spre deosebire de celelate conturi din grupa 40 „Furnizori si conturi asimilate”
se care reflecta datorii ale intreprinderii fata de tertii comerciali, avansurile acordate furnizorilor
si efvidentiate in contul 409 „Furnizori – debitori” inregistreaza creantele intreprinderii fata de
acestia. Acest cont tine de asemenea evidenta creantelor fata de furnizori pentru ambalajele care
circula in sistem de restituire – factura proforma furnizorilor.

Contul 409 „Furnizori – debitori” este un cont de activ si tine evidenta avansurilor
acordate furnizorilor de bunuri, lucrari si servicii pentru activitatea de exploatare. Avansirile
acordate furnizorilor de imobilizari se evidensiaza cu ajutorul conturilor din grupa 23
„Imobilizarilor in curs”, 232 si 234.

Referitor la contabilitatea operatiunilor generate de avansurile acordate furnizorilor,

facem precizia potrivit careia se calculeaza si inregistreaza TVA, furnizorii fiind obligati sa
emite facturi in termen de 3 zile de la data incasarii sumelor. In cazul avansurilor ce se acorda in
mod continuu pentru livrari de bunuri si prestari servicii ulterioare, pe baza de cerere aprobata de
organul fiscal, nu se va calcula TVA decat la data facturarii definitive a livrarilor sau serviciilor
efectuate.

Contul 409 „Furnizori – debitori” se debiteaza:

cu valoarea avansurilor achitate furnizorilor, prin creditul conturilor 512, 531;

cu valoarea ambalajelor primite de la furnizor si care circula in sistem de restituire,

prin contul 401;

cu diferentele favorabile de curs valutar constatate la 31 decembrie; aferente

avansurilor acordate furnizorilor, prin contul 765.

Se crediteaza:

cu valoarea avansurilor, decontate cu furnizorii, la regularizarea platilor cu acestia,

prin contul 401;

19
 cu valoarea ambalajelor (care circula in sistem de restituire) inapoiate furnizorilor,
prin contul 401 sau daca sunt degradate, trecute pe celtuieli, prin contul 608;

cu valoarea ambalajelor (care circula in sistem de restituire) nerestituite furnizorilor,

retinutepentru nevoi proprii, prin contul 381;

cu diferentele nefavorabile de curs valutar constatate in momentul acordarii acestora

sau la 31 decembrie pentru avansurile neacordate la aceasta data, prin contul 665.

Soldul debitor al contului reprezinta avansurile acordate furnizorilor, nedecontate.

Contul 4426 „TVA – deductibila” este un cont de activ si inregistreaza TVA platit
furnizorilor pentru bunurile, serviciile si lucrarile achizitionate de unitate.

Se debiteaza cu TVA inscrisa in factura furnizorului prin creditul

contului 401”Furnizori”.

Se crediteaza cu sumele deductibile din TVA colectata prin debitul contului 4427”TVA
colectata”, respectiv cu sumele reprezentand TVA deductibila ce depasesc TVA colectata, sume
ce urmeaza a se incasa de la bugetul statului prin debitul contului 4424”TVA de recuperat”. La
sfarsitul perioadei nu prezinta sold.

Contul 4427 „TVA – colectata” evidentiaza TVA inscrisa de unitatea patrimoniala in

facturi in momentul vanzarii produselor, prestarii serviciilor, executarii lucrarilor si datorata
bugetului statului. Din aceasta se scade TVA deductibila la sfarsitul lunii cand se intocmesc
documente de decontare cu bugetul statului si pot apare situatiile:

• daca TVA colectata > TVA deductibila => TVA de plata;

• daca TVA colectata < TVA deductibila => TVA de recuperat.

La sfarsitul lunii nu prezinta sold.

Contul 4428 „TVA – neexigibila” este un cont bifunctional, care evidentiaza TVA colectata si
datorata potential bugetului in momentul realizarii conditiilor de vanzare.

20
 Se crediteaza cu TVA aferent livrarilor cu plata in rate sau fara factura prin debitul
conturilor 411”Clienti” si 418”Clienti -; facturi de intocmit” si cu TVA pentru marfurile din
unitatile cu amanuntul prin contul 371”Marfuri”.

Se debiteaza cu TVA aferenta facturilor nesosite de la furnizori prin creditul

contului 408”Furnizori -; facturi nesosite” si TVA aferenta vanzarilor de marfuri din unitatile
comerciale cu amanuntul prin creditul contului 371”Marfuri”.

Soldul contului reprezinta TVA neexigibil.

2. Regimul contabil si fiscal al datoriilor

2.1. Implicatii fiscale la evaluarea datoriilor

Creantele si datoriile creeaza un impact asupra intreprinderii, atat prin modul de evaluare, dar
mai ales prin atasarea la exercitiile financiare corespunzatoare.

Evaluarea creantelor se face diferit si anume:

la intrarea in gestiune, la valoarea nominala evidentiind valoarea probabila de

incasat;

la inventariere, la valoarea probabila de incasat, evidentiind riscul de neancasare prin

constituirea unui provizion, iar cresterea valorii nominale de incasare prin
inregistrarea unui venit corespunzator.

Diminuarea valorii nominale la rambursare, in vaianta in care area un caracter definitiv,

va conduce la inregistrarea de prierderi, iar cand nu are un caracter ireversibil, va determina
constiutirea unui provizion pentru depreciere care va genera o cheltuiala ce va influenta
rezultatul contabil.

Evaluarea datoriilor se face astfel:

la intrarea in gestiune, la valarea de rambursare exprinmand valoarea probabila de

plata;

21
 la inventariere, la valoarea probabila de plata, evidentiind cresterea de valoare
condiderata ireversibila ca o datorie suplimentara, majorand cheltuielile
exercitiului; iar descresterea valorii proabile de plata ca un venit.

O problema deosebit de importanta cu implicatii fiscale, sar si cu influente majore asupra

gertiunii antreprinderii o reprezinta atasarea creantelor si datoriilor la exercitiul financiar
corespunzator.

Daca la intocmirea situatiilor inanciarea anuale se constata creane sau datorii in devize, acestea
vor da nastere unor diferente de curs valuatar care se vor evidentia in contul de rezultate astfel:

cele favorabile la venituri

cele nefavorabile la cheltuieli

3.2. Implicatiile fiscale ale reducerilor comerciale s financiare

In cadrul raportului contabilitate – fiscalitate, o importanta deosebita prezinta

reducerile comerciale s financiare. Reducerile comerciale (rabaturi, remize) nu se inregistreaza
in contabiliatea daca sunt acordate in momentul facturarii deoarece pretul din factura este
influentat prin negocierile directe dintre furnizor s cumparator.

Reducerile comerciale se vor inregistra in contabilitate la creante din vanzari, respectiv datorii
din cmparari, daca sunt acordate ulterior.

In situatia in care, reducerile comerciale se acroda ulterior, acestea vor fi inscrise in facturi de
reducere sau note de credit.

Reducerile cu caracter financiar se prezinta sub forma sconturilor de decontare si consta in

reducerile acordate clienttilor, care isi achita datoriile in cadrul sau inaintea termenului normal de
exigibilitate.

Sconturile de decontare se inregistreaza in contabilitate astfer:

ca o cheltuiala financiara in contabilitatea furnizorului;

22
 ca un venit financiar in contabilitatea clientului.

Aceasta modaliate de reflectare avedentiaza faptul ca:

 furnizorul care a acrodat reducerea, inregistreaza o cheltuiala, dar incaseaza

creanta fata de clienti, mai devreme, scontul de decontare acordat de furnizor, reprezentand
pentru aceasta costul financiar al incasarii creantelor in avans;
 clientul beneficiaz de or reducre, intrucat plateste inainte ca angajamentul sau
financiar sa fie scadent, inregistrand un veni, deoarece pata s-a facut inainte ca angajamentul
sa fi ajuns la scadenta, scontul de decontare reprezentand pentru el randamentul financiar al
plasarii eficiente a fondurilor.

Documentul ce sta la baza tranzactiilor dintre agentii economici este factura. Pentru
furnizor, este documentul care atesta vanzarea si da posibilitatea descarcarii gestiunii, iar pentru
cumparator este documentul pe baza caruia se primesc bunuri si servicii creandu-se astfer
posibilitatea intocirii notei de receptie, pe baza careia se inresitreaza intrarea bunurilor in
gestiune acestuia.

Reducerile comerciale, se determina prin aplicarea unei cote asupra pretului de vanzare,
practicat de furnizor:

Rc= c% x PVF

Reducerile comerciale vor fi incluse in facturile de livrare, fie vor fi evidentiae separat, atunci
cand se primesc ulterior.

Atunci can reducerile se acorda la facturarea marfii, in contabilitatea funizorului va fi afectat

creditul contului 707 „ Venituri din vanzari de marfuri”, efidentiandu-se pretul de vanzare,
influentat de reducerile acordate (in minus), iar in catabiliatea clientului va vi afecat debitul
contului 371 „ Marufuri”, eficentiandu-se marfurile cumparate la un pret mai mic, (in minus)
deic influentat cu reduceri de care a beneficiat cumparatorul.

23
In acest caz, veniturile funizorului vor fi afectate, diminandu-se cu reducera acordata, iar la
cumparator se vor reduce cheltuielile de achizitionare, cu reducerea de care a beneficiat.

Considerand celelate elemente stabile, putem afirma ca reducerile la pret influenteaza negativ
rezultatul finanicar al furnizorului si pozitiv, acelasi rezultat al cumparatorului.

Daca reducerile comerciale se acorda ulterior intocmirii facturii, acestea se considera cheltuieli
de exploatrea la funizor si venituri din exploatare, la cumparator.

Reducerile comerciale acordate ulterior intocmirii facturi, se vor contabiliza astfel:

la furnizor in debitul contului 6588 „ Alte cheltuile de expoatare”, iar la sfarsitul

perioadei vor influenta cifra de afaceri:

= 4111 „Clienti”

6588 „Alte cheltuieli de exploatare”

4427 „TVA colectata”

la cumparator, reducerile comerciale vor afecta veniurile din exploatare evidentiandu-se

cu ajutorul contului 7588 „ Alte vnituri din exploatare”

401 „Furnizori” = %

7588 „Alte venituri din exploatare”

4426 „TVA deductibila”

Reducerile finaciare constituie o categore aprate de reduceri de pret, imbracand forma

sconturilor, adica a reducerilor acordate de funizor clientilor, pentru plata inainte de scadenta.

Indiferent de momentul acordarii, sunt considerate cheltuieli financiare la funizor si venituri

financiare la cumparator. Pentru evidentierea in contabilitatea funizorului, se va utliza contul 667
„Cheltuieli privind conturile acordate”, iar in contabilitatea clientilor, se va folosi contul 767

24
„Venituri din sconturile obtinute”.

3.3. Contabilizarea diferentelor la decontarea creantelor si datoriilor

Relatiile comerciale dintre fnior s cumparator conduc, in unele cazuri, la diferente constatate cu
ocazia receptiei de catre cumparator a bunurilor primite de la funizor. Aceste diferente pot fi: in
minus si in plus.

3.3.1. Contabilizarea diferentelor constate in minus

Diferentele constatate in minus pot proveni din vina furnizorului, a carausului, a delegatului
cumparatorului sau pot avea cauze necunoscute.

a) contabilizarea diferentelor in minus din vina funizorului

Atunci cand se constata diferente in minus, din vina furnizorului, in contabiliatea

cumparatorului, respectiv a furnizorului, se vor efectua urmatoarele inregistrari:

in contabilitatea cumparatorului:

% = 401 „Furnizori”

371 „marfuri”

4426 „TVA deductibila”

461 „debitori diversi”

- achitarea funizorului, cu evidentierea retinerii minusului:

401 „Furnizori” = %

5121 „ Conturi la banci in lei”

461 „Debitori diversi”

25
- in contabilitatea funizorului (livrarea marfurilor e baza de factura):

411 „Clienti” = %

707 „Venituri din vanzari de marfuri”

4427 „ TVA colectata”

- incasarea clientilor cu evidentierea diferentei in minus:

% = 4111 „Clienti”

5121 „Conturi la banci in lei”

6588 „Alte cheltuieli de exploatare”

b) Contabilizarea diferentelor in minus, din vina caraususui.

In acest caz, inregistrarile in contabilitate sunt identice cu cele din vina furnizorului, cu diferenta
ca aceste minusuri se vor retine din valoarea transportului, iar in situatia in care valoare
prejudiciului depaseste valoarea transportului paguba va fi evidentiata ca o creanti fata de caraus
urmand ca ulterior sa fie incasata.

c) Contabilitatea diferentelor in minus, din vina delegatului cumparatorului.

Atunci cand cumparatorul trimite delegat, pentru ridicarea marfurilor de la furnizor si acesta
semneaza, pentru preluarea marfurilor pe documentele de expeditie si insotire a marfurilor,
delegatul va raspunde pentru integritatea marfurilor preluate.

Daca la receptie se constata difente in minus acestea vor fi reflectae ca o creanta fata de delegat
urmand a fi incasata de la acesta. In acest caz, inregistrarile in contabiliate vor avea loc doar in
contabilitatea cumparatorului.

- achizitia marfurilor cu evidentierea creantei fata de delegat:

% = 401 „Furnizori”

26
371 „Marfuri”

4426 „Tva deductibila”

4282 „ Alte creante in legatura cu personalul”

- evidentierea TVA ce va fi incasata de la salariat

4282 „Alte creante in legatura cu personalul” = 4427 „TVA colectata”

- incasarea salariatului:

5311 „casa in lei” = 4282 „ Alte creante in legatura cu personalul”

Daca initial nu se cunoaste vinovatul:

% = 401 „Furnizori”

371 „Marfuri”

4426 „TVA deductibila”

473 „Decontari din operatii in

curs de clarificare”

Ulterior se descopera ca salariatul este vinovat:

4282 „Alte creante in legatura = 473 „Decontari din operatii in curs de

cu personalul” clarificare”

Retinerea diferentei pe statul de salarii:

421 „Personal – salarii datorate” = 4282 „Alte creante in legatura cu personalul”

d) Contabilitatea diferentelor in minus constatate prin efractie

27
In anumite situatii, pot aparea diferente in munus, ca urmare a unor prejudicii cauzate prin
efractie (furt), vinovatii finnd necunoscuti in momentul producerii efractiei. In aceasta situatie,
inreistrarile in contablitate vor fi:

- evidentierea minusului (la o unitate comerciala cu amanuntul):

% = 371 „Marfuri”

473 „Decontari din operatii in curs de clarificare”

378 „Diferente de pret la marfuri”

4428 „TVA neexigibila”

- autorii efractiei au fost descoperiti

461 „Debitori diversi” = 473 „Decontari din operatii in curs de clarificare”

-trecerea pe venituri a sumei imputate vinovatului;

461 „Debitori diversi” = 7588 „Alte venituri din exploatare”

(pentru adaosul comercial)

- evidentierea creantei privind TVA –ul:

461 „Debitor diversi” = 4427 „TVA colectata”

- incasarea creantei:

5311 „Casa in lei” = 461 „Debirori diversi”

Daca autorii prejudiciului raman necunoscuti si dupa expirarea termenului de prescriptie

extinctiva (3 ani), valoarea prejudiciului se va trece pe pierderi din debitori diversi:

654 „Pierderi din creante = 461 „Debitori diversi”

28
si debitori diversi”

Concomitent, se inregistreaza prejudiciul in debitul contului 8034 „Debitori scosi din activ,
urmariti in continuare”

3.3.2. Contabilizarea diferentelor constatate in plus

In cadrul tranzactiilor comerciale, se intalnesc situatii, cand la receptie se constata plusuri

valorice la marfuri provenite din cantitati suplimentare expediate de furnizor, fata de cele
evidentiate in documentele de livrare.

In acest caz, apar doua situatii posibile:

a) Daca beneficiarul accepta diferentele constatate in plus acestea se vor inresitra la

intrari in gestiune, fiind avizat in scris funizorul despre acceptul sau, urmand ca
acesta sa intocmeasca o factura suplimentara.

In contabilitatea cumparatorului se vor face inregistrarile:

- inregistrarea receptiei conform documentelor de livrare:

% = 401 „Furnizori”

371 „Marfuri”

4426 „TVA deductibila”

- evidentierea plusului pentru care se asteapta factura (pe baza de aviz de insotire a marfurilor)

% = 408 „furnizori facturi nesosite”

371 „Marfuri”

4428 „TVA neexigibila”

- primirea facturii:

29
408 „Furnizori facturi nesosite” = 401 „Furnizori”

4426 „Tva deductibila” = 4428 „TVA neexigibila”

Furnizorul va contabiliza factura intocmita pentru plusul acceptat de cumparator:

4111 „Clienti” = %

707 „Venituri din vanzari de marfuri”

4427 „TVA colectata”

b) Daca beneficiarul nu e interesat de acceptarea integrala a plusului constatat la receptie, accest

va anunta funizorul de refuzul sau, plusul constatat la receptie, acesta va anunta funizorul de
refuzul sau, iar marfurile neacceptate, vor fi evidentiate in debitul contului in afara bilantului
8033 „Valori materiale primite in pastrare sau custodie” urmand ca acestea sa fie preluate de
funizor sau returnate de beneficiar, conform intelegerii dintre acestia.

In contabilitatea cumparatorului se vor face inregistrarile:

- evidentierea bunurilor acceptate:

% = 401 „Furnizori”

371 „Marfuri”

4426 „TVA deductibila”

- evidentierea bunurilor refuzate:

Contul 8033 „Alte materiale primite in pastrare sau custodie” este un cont in afara
bilantului.

30
 3.3.3. Contabilitatea diferentelor din erori de calcul

Diferentele constatate, ca urmare a unor erori de calcul, descoperite de cumparator in

documenele intocmite de funizor, se vor solutiona astfel:

- cumparatorul va inregistra valoarea reala a bunurilor, conform calcului efectuat corect;

- va anunta in scris funizorul de erorile constate;

- va achita funizorului la nivelul calculelor corecte.

Inregistrarile in contabilitatea cumparatorului vor fi:

- evidentierea valorii reale a bunurilor primite cu documente ce contin erori de calcul:

% = 408 „Furnizori facturi nesosite”

371 „Marfuri”

4428 „TVA neexigibila”

- primirea facturii corecte:

408 „Furnizori facturi nesosite” = 401 „Furnizori”

4426 „TVA deductibila” = 4428 „TVA neexigibila”

Inregistrarile in contabilitatea furnizorului vor fi:

- stornarea facturii intocmite eronat

4111 „Clienti” = %

707 „Venituri din vanzarea marufurilor”

4427 „TVA colectata”

31
- intocmirea facturii corecte:

4111 „Clienti” = %

707 „Venituri din vanzari de marfuri”

4427 „TVA colectata”

3..4. Documente justificative in relatiile cu furnizorii

In conformitatea cu articolul 6, din Legea Contabilitatii nr.82/1991 modificata si

republicata in 26.08.2002 „orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza in
momentul efectuarii ei, intr-un document care sta la baza inregistrarilor in contabilitate
dobandind calitatea de document justificativ.”

Inscrisurile ca suport al inregistrarilor in contabilitate pot dobandi calitatea de document

justificativ sau contabil numai in cazurile in care furnizeaza toate informatiile prevazute de
normele in vigoare.

Documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate angajeaza

raspunderea persoanelor care l-au intocmit, vizat si aprobat precum si a celor care l-au inregistrat
in contabilitate, dupa caz. Pentru sustinera celor afirmate prezint pe scurt patru dintre cele mai
utilizate documente justificative:

Factura: este documentul justificativ inseriate si numerotate care se intocmeste in cazul

tranzactiilor (vanzare-cumparare) de bunuri, lucrari, servicii, etc., de catre furnizor (vanzator),
dovedind livrarea (iesirea) obiectului tranzactiei din gestiunea acestuia si intrarea in gestiunea
cumparatorului. Se intocmeste in 3 exemplare, din care exemplarul 1 (albastu) se preda
cumparatorului iar exemplarul 2 (rosu) si 3 (verde) raman la furnizor.

Chitanta: este formularul care serveste pentru:

-depunerea unei sume in numerar la casieria unitatii;

32
 -inregistrare in contabilitate a operatiunilor de casa.

Se intocmeste in 2 exemplare pentru fiecare suma incasata de catre casierul unitatii,

semnandu-se de catre acesta si consemnandu-se in Registrul de casa.

Bilet la ordin: este un instrument de transfer credit, prin care o persoana numita emitent,
se obliga sa plateasca la o anumita data, o anumita suma de bani, care este datorata unei
persoane numita beneficiar. Elementele obligatorii pe care biletul la ordin trebuie sa le contina
sunt: denumirea de bilet la ordin; promisiunea expresa si neconditionata a emitentului de a plati
o anumita suma de bani; scadenta platii; locul unde se va efectua plata; locul si data emiterii
biletului la ordin; semnatura emitentului. In cazul in care lipseste una din mentiunile amintite,
biletul la ordin nu este valabil, decat in cazul in care: daca lipseste scadenta, biletul la ordin e
platibil la vedere; daca lipseste locul platii, plata se va efectua la locul unde a fost emis titlul;
daca lipseste locul emiterii, acesta se considera a fi cel mentionat langa numele semnatarului.
Biletul la ordin indeplineste functia de instrument de plata si de titlu de credit, el putand fi
utilizat pentru garantarea unor tranzactii financiare internationale.

Cec-ul: este un instrument de plata de transfer debit (decontarea este ceruta de beneficiar)
utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibilitati in aceste conturi. Cecul pune in legatura
trei persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul. Tragatorul da un ordin neconditionat bancii sale –
trasului – sa plateasca la prezentare o suma, unei terte persoane, numita beneficiar. Pentru ca
tragatorul sa poata sa emita cecuri, banca acestuia ii pune la dispozitie formulare de cecuri in alb,
dar numai daca detine un disponibil in cont. Banca elibereaza formulare in carnete de cecuri de
25, 50 si 100 file; aceste formulare sunt tipizate. Posesorul formularului de cec completeaza fila,
o semneaza si o preda beneficiarului, care la randul o va prezenta bancii sale spre incasare.
Emiterea unui cec de catre tragator, fara ca acesta sa dispuna de fondurile necesare la tras in
momentul emiterii, atrage sanctiuni civile si penale. Acest fapt nu duce insa la nulitatea cecului,
el putand fi totusi onorat de tras la prezentare, daca, in intervalul dintre emitere si prezentare,
tragatorul procura trasului fondurile necesare pentru emiterea acestui cec.

33
 CAPITOLUL IV
STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA
DECONTARILOR CU FURNIZORII LA S.C. ALBUS ABC SRL

1a. La data de 1 ianuarie 2020 se cumpara marfuri conform facturii numarul 1 din data
de 1 ianuarie 2020 de la S.C. DANONE S.R.L., cu un adaos comercial de 40%+TVA aferent
19%.

Operatia este inregistrata conform notei contabile numarul 1 din 1 ianuarie 2020.

% = 401 4.165

371 3.500

4426 665

AC=3500*40%=1400

TVA neex.=(3500+1400)*19%=931

b. Se inregistreaza diferenta pana la pretul cu amanuntul:

371 = % 2.331

378 1.400

4428 931

. La data de 2 ianuarie 2020 se achizitioneaza materiale consumabile (ribon si role

pentru casa de marcat ) de 1000lei TVA aferent 19%., pentru care se acorda un bilet la ordin la
scadenta.

34
-receptia materialelor consumabile:

% = 401 1.190

3028 1.000

4426 190

-acordarea biletului la ordin:

401 = 403 1190

-plata biletului la ordin:

403 = 5121 1190

3. La data de 15 ianuarie 2020 se receptioneaza ambalaje in valoare de 100 lei conform facturii
numarul 5 din 15 ianuarie 2020 de la S.C. INTERCOMPANI S.R.L.

Operatia este inregistrata conform notei contabile numarul 6 din 13 ianuarie 2020.

% = 401 119

381 100

4426 19

4. La data de 13 ianuarie 2020 se inregistreaza plata facturii numarului 5 din 13 ianuarie 2020
conform notei contabile numarul 7 din 14 ianuarie 2020 catre S.C. INTERCOMPANI S.R.L.

401 = 5121 119

5. La data de 16 ianuarie 2020, pentru factura numarul 4 din 13 ianuarie 2020 se primeste
ulterior o bonificatie de 2% de la S.C. INTERCOMPANI S.R.L.

35
Operatia se inregistreaza in contabilitate conform notei contabile numarul 8 din 16 ianuarie
2020.

401 = % 23,80

767 20,00

4427 3.80

6. La data de 27 ianuarie 2020 se cumpara marfa in valoare de 200 lei de la S.C. ADA S.A.
conform facturii numarul 8 din 27 ianuarie 2020 acordandu-se un scont de 1%, societatea fiind
neplatitoare de TVA.

371 = % 200

401 198

767 2

7. S.C.ALBUS ABC.S.R.L .cumpara marfuri alimentare (zahar,ulei,paste fainoase) de la

METRO S.A ORADEA cu factura fiscala pe credit comercial 30.000,TVA 19%.

% = 401 35.700

371 30.000

4426 5.700

8. Marfurile alimentare se receptioneza cu NIRCD nr.12, societatea aplicand un adaos

comercial de 15%.

371 = 378 4.500

371 = 4428 6.555

36
 CONCLUZII

S.C. ALBUS ABC S.R.L.la care mi-am realizat lucrarea de specialitate,in urma analizei
mele asupra activitatii acesteia am constatat ca firma este rentabila. Scopul intreprinderii este atat
realizarea unor costuri unitare minime, cat si obtinerea castigului maxim, determinat de diferenta
dintre incasarile realizate si costurile inregistrare. In practica s-a constat ca, dimensionarea
optima a intreprinderii este conditionata de natura desfacerii, respectiv de capacitatea de
absorbtie a pietei pentru produsele fabricate. Drept urmare, determinarea marimii optime a
intreprinderiii trebuie sa armonizeze atat sfera produtiei cat si cea a desfacerii.

Activitatea unei intreprinderi presupune realizarea diferitelor resurse economice pentru

producerea de bunuri, executarea de lucrari sau prestarea de servicii.

Problematica eficientei economice este abordata in toate activitatile in cadrul carora se produc
bunuri economice. Eficienta economica are diferite forme de exprimare in furntie de factorii de
productie care contribuie la obtinerea efectelor economice.

Pe langa toate acestea activitatea intreprinderi este influentata direct de organizatii externe
cu care intreprinderea are diverse relatii de cooperare, informare, asigurare, finantare, control –
evaluare e.t.c.

Principalele organiazatii din mediul extern al intreprinderii sunt: clientii, furnizorii,

intreprinderile concurente, institutiile bancare, soc. de asigurari, camerele de comert etc.

Pentru o gestiune financiara mai buna propun utilizarea mai eficienta a creditului funizor, in
sensul majorarii termenelor de plata si a platii mai rapide a facturilor funizorilor care acorda o
reducere semnificativa.

In vederea sporirii competivitatii recomand cautarea permanenta a noilor funizori si a preturilor

de achizitie cele mai scazute precum si consultarea saptamanala a preturilor concurentilor.

37
 BIBLIOGRAFIE

Contabilitatea financiara, dr. Felicia Ineovan, dr. Dumitru Cotlet, etc, Ed. Mirton 2007;

Normalizarea contabilitatii si fiscalitatea intreprinderii, Dorel Mates, editura Mirton 2006;

Contabilitatea intreprinderii – aplicatii practice, Dorel Mates, Editura Mirton 2007;

Bazele contabilitatii, Ion Peres, Dorel Mates, Leonora Cauciuc, Anda Iosif, Carmen

Imbrescu 2008;

Contabilitatea financiara a intreprinderii, Dorel Mates 2007;

38