NORMA JURIDICĂ

SEMINAR 6

1. Definiţia şi trăsăturile caracteristice ale norme juridice

Exemplul 1. Articolul 80 – Rolul Preşedintelui din Constituţia Românei, revizuită
(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei
naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a
autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile
statului, precum şi între stat şi societate.
Exemplul 2. Art. 31 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei
Române, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
(1) În realizarea atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, poliţistul este învestit cu exerciţiul
autorităţii publice şi are următoarele drepturi şi obligaţii principale: a)….

Cerința. Precizaţi în care dintre exemplele anterioare se reţine caracterul juridic al

normelor.
 Caracterul juridic al normelor se retine in primul exemplu

2. Structura internă şi clasificarea normei juridice

Exemplul 1. Art. 41 - Capacitatea de exerciţiu restrânsă (Codul civil)
(1) Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani are capacitatea de exerciţiu restrânsă.
(2) Actele juridice ale minorului cu capacitate de exerciţiu restrânsă se încheie de către
acesta, cu încuviinţarea părinţilor sau, după caz, a tutorelui, iar în cazurile prevăzute de
lege, şi cu autorizarea instanţei de tutelă. Încuviinţarea sau autorizarea poate fi dată, cel
mai târziu, în momentul încheierii actului.
(3) Cu toate acestea, minorul cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate face singur acte de
conservare, acte de administrare care nu îl prejudiciază, precum şi acte de dispoziţie de
mică valoare, cu caracter curent şi care se execută la data încheierii lor.
Exemplul 2. Art. 42 - Regimul unor acte ale minorului (Codul civil)
(1) Minorul poate să încheie acte juridice privind munca, îndeletnicirile artistice sau
sportive ori referitoare la profesia sa, cu încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui, precum şi
cu respectarea dispoziţiilor legii speciale, dacă este cazul.
(2) În acest caz, minorul exercită singur drepturile şi execută tot astfel obligaţiile izvorâte
din aceste acte şi poate dispune singur de veniturile dobândite.

Cerinţe:
1. În fiecare dintre exemplele de mai sus, identificaţi: -ipoteza, dispoziţia, sancţiunea
 In primul exemplu de mai sus identificam- ipoteza si dispozitia
 In al doilea exemplu identificam- ipoteza, dispozitia si sanctiunea

2. În fiecare dintre exemplele de mai sus, precizați:

a)- căror ramuri de drept aparțin norme juridice exemplificate;
 Normele juridice exemplificate mai sus apartin ramuri de drept clasificata
dupa criteriul modului de reglementare a conduitei.
 b)- tipul actului normativ în care sunt cuprinse normele juridice exemplificate;
 Tipul actului normativ in care sunt cuprinse normele juridice exemplificate
mai sus este caracterul general si impersonal

c)- norme onerative;

- norme prohibitive;
- norme permisive;
 In exemplele de mai sus sunt prezente normele juridice permisive

d)- norme juridice generale;

- norme juridice speciale;
- norme juridice de excepţie.
 In exemplele de mai sus sunt prezente normele juridice generale

3. Acţiunea în timp a normei juridice

a. Intrarea în vigoare
Exemplul 1. Articolul 361 din Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale cu modificările şi
completările ulterioare
(1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al
României, Partea I.

Cerinţa. Precizaţi data intrării în vigoare.

 la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României

b. Acţiunea în timp propriu-zisă

Exemplul 1. Articolul 6 – Aplicarea în timp a legii civile (Codul civil)
(1) Legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactivă.
(…)
(5) Dispoziţiile legii noi se aplică tuturor actelor şi faptelor încheiate sau, după caz,
produse ori săvârşite după intrarea sa în vigoare, precum şi situaţiilor juridice născute
după intrarea sa în vigoare.
Exemplul 2. Articolul 6 – Aplicarea în timp a legii civile (Codul civil)
…(2) Actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de
intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de
legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor.(…..)
Exemplul 3. Articolul 5 - Aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea
definitivă a cauzei (Codul penal)
(1) În cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au
intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
Exemplul 4. Articolul 7 – Aplicarea legii penale temporare (Codul penal)
(1) Legea penală temporară se aplică infracţiunii săvârşite în timpul când era în vigoare,
chiar dacă fapta nu a fost urmărită sau judecată în acel interval de timp. (….)

Cerinţa. În exemplele anterioare, identificaţi principiile acţiunii în timp a normei

juridice, precum şi excepţiile de la aceste principii.
  In primul exemplu identificam principiul neretroactivitatii normei juridice
 In al doilea exemplu identificam principiul neultraactivităţii normei juridice
 In al treilea exemplu identificam principiul neretroactivitatii normei juridice
cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile
 In al patrulea exemplu identificam principiul neultraactivităţii normei
juridice cu exceptia legii penale cu caracter temporar

c. Ieşirea din vigoare

Exemplul 1. Articolul 361 din Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale, cu modificările şi
completările ulterioare
…(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea învăţământului nr.
84/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, cu modificările şi completările
ulterioare, Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi
completările ulterioare, art. 14 alin. (2) din O.U.G. nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii
educaţiei….
Exemplul 2. Prezenta lege iese din vigoare la data de 1 decembrie 2015.

Cerinţa. În exemplele de mai sus, identificaţi:

- abrogare expresă directă şi indirectă;
- abrogare parţială sau totală;
- ajungere la termen.
 In exemplele de mai sus identificam abrogarea expresa directa si indirecta

4. Acţiunea în spaţiu şi asupra persoanelor

Exemplul 1. Articolul 8 - Teritorialitatea legii penale (Codul penal)
(1) Legea penală română se aplică infracţiunilor săvârşite pe teritoriul României.
(2) Prin teritoriul României se înţelege întinderea de pământ, marea teritorială şi apele cu
solul, subsolul şi spaţiul aerian, cuprinse între frontierele de stat.
(3) Prin infracţiune săvârşită pe teritoriul României se înţelege orice infracţiune comisă
pe teritoriul arătat în alin. (2) sau pe o navă sub pavilion românesc ori pe o aeronavă
înmatriculată în România.
(4) Infracţiunea se consideră săvârşită pe teritoriul României şi atunci când pe acest
teritoriu ori pe o navă sub pavilion românesc sau pe o aeronavă înmatriculată în România
s-a efectuat un act de executare, de instigare sau de complicitate ori s-a produs, chiar în
parte, rezultatul infracţiunii.
Exemplul 2. Articolul 9 - Personalitatea legii penale (Codul penal)
(1) Legea penală română se aplică infracţiunilor săvârşite în afara teritoriului ţării de
către un cetăţean român sau de o persoană juridică română, dacă pedeapsa prevăzuta de
legea română este detenţiunea pe viaţă ori închisoarea mai mare de 10 ani.
(2) În celelalte cazuri, legea penală română se aplică infracţiunilor săvârşite în afara
teritoriului ţării de către un cetăţean român sau de o persoană juridică română, dacă fapta
este prevăzută ca infracţiune şi de legea penală a ţării unde a fost săvârşită ori dacă a fost
comisă într-un loc care nu este supus jurisdicţiei niciunui stat.
(3) Punerea în mişcare a acţiunii penale se face cu autorizarea prealabilă a procurorului
general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărei rază teritorială se află
parchetul mai întâi sesizat sau, după caz, a procurorului general al parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Termenul în care procurorul poate emite autorizarea
este de până la 30 de zile de la data solicitării autorizării şi poate fi prelungit, în condiţiile
legii, fără ca durata totală să depăşească 180 de zile.
Exemplul 3. Articolul 13 - Imunitatea de jurisdicţie (Codul penal)
Legea penală nu se aplică infracţiunilor săvârşite de către reprezentanţii diplomatici ai
statelor străine sau de către alte persoane care, în conformitate cu tratatele internaţionale,
nu sunt supuse jurisdicţiei penale a statului român.
Exemplul 4. Articolul 72 – Imunitatea parlamentară (Constituția României, republicată)
(1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru
opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
(2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu
au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu
pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte,
după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi
percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra
reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei
pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.

Cerinţa. În exemplele anterioare, identificaţi principiile aplicării în spaţiu şi asupra

persoanelor a normelor juridice, precum şi excepţiile de la acestea.

 In primul exemplu identificam principiul actiunii in spatiu a normei juridice

cu respectarea principiului teritorialitatii
 In al doilea exemplu identificam principiul actiunii normelor in spatiu a
normei juridice cu exceptia: legea altui stat se aplică în afara teritoriului
național
 In exemplul 3 si 4 identificam principiul actiunii normelor juridice asupra
persoanelor cu exceptia privilegiilor şi imunitaţii, instituite în considerarea
anumitor functii, fie în dreptul intern, fie în dreptul internaţional.