Wa St waa x G CONSFATUIREA CADRELOR DIDACTICE DIN INVATAMANTUL PRIMAR. Anul scolar : 2023-2024 Bucurestl Sector 4‘ACTIVITATILE EDUCATIVE EXTRASCOLARE 1. Cadrul legislativ = OMEC 4183/2022 Art. 97 Activitatea educativa extrascolara din unitatile de invatamént este conceputd ca © mediu de dezvoltare personal; ‘© mijloc de imbunatatire a motivatiei, frecventel si performantei scolare; ‘* mijloc de remediere a unor probleme comportamentale ale elevilor. ‘Art.98 | (1) Activitatea educativa extrascolard din unitatile de invatamant se desfasoard in afara orelor de curs. (2) Activitatea educativi extrascolaré organizat8 de unitatile de invatamént se poate desfisura fie in incinta unitStii de invapSmént, fie In afara acestela, in sedil ale palatelor si cluburi ale copiilor, in cluburi sportive scolare, in baze sportive si de agrement, in patil educationale, culturale, sportive, turistice, de divertisment. ‘Art.99 | (1) Activititile educative extrascolare desfasurate in unitatile de invayamant pot fi: culturale, civice, artistice, tehnice, aplicative, stiintfice, sportive, turistice, de educatie rutier3, antreprenoriale, pentru protectie civil, de educatie pentru sénatate si de voluntariat. (2) Activitatile educative extrascolare pot consta in: proiecte si programe educative, concursuri, festivaluri, expoziti, campanii, schimburi culturale, excursii, serbari, expeditii,scoli, tabere si caravane tematice, dezbater, sesiuni de formare, simpozioane, vizite de studiu, vizite, ateliere deschise etc. (3) Activitatea educativa poate fi proiectat de profesorul pentru invatamént primar, la nivelul fiecdrei clase, cét si la nivelul unitatii de invayimént, de cétre coordonatorul pentru proiecte si programe educative scolare si extrascolare. (4) Activitatile educative extrascolare sunt stabilite in consiliul profesoral al unitatii de invitamant, impreund cu consiliul elevilor, in conformitate cu optiunile elevilor si ale consiliulul reprezentativ al p8rintilor si ale asociatiilor p&rintilor, acolo unde acestea exist, precum si cu resursele de care dispune unitatea de invatimént. (5) Organizarea activitatilor extrascolare sub forma excursiilor, taberelor, expeditilor sia altor activit3ti de timp liber care necesit3 deplasarea din localitatea de domiciliu se face in conformitate cu regulamentul aprobat prin ordin al ministrului educatie i. (6) Activitstile extrascolare de timp liber care nu necesita deplasarea din localitate, precum si activitatile extracurriculare si extrascolare organizate in incinta unitatii de ‘invayimant se deruleaz’ conform prevederilor prezentului regulament si, dupa caz, cu acordul de principiu al pSrintelui sau reprezentantului legal al copilului/elevului, exprimat in scris, fa inceputul anului scolar. Scanat cu CamScanner(7) Calendarul activitstilor educative extrascolare este aprobat de consiliul de administratie al unitatii de invatimant. ‘* MASURILE TRANZITORII se vor aplica Incepnd cu 01.10.2023 - Nou! ROFUIP si HG privind organizarea si desfésurarea olimpiadelor, a competitiilor scolare, extrascolare si extracurriculare incepSnd cu 01.04.2024, conform Legii invymantulul preuniversitar nr. 198/2023: _Legea nr, 198, Capitolul Ill Sectiunea 7 - Educatia extrascolard, Art. 29 alin, 1-13 Articole_[ Legea invatamantului preuniversitar ‘An. 29, | (1) Beneficiarl primari at sistemulul de invitSmant preuniversitar au dreptul de a participa la activitati extrascolare organizate de Ministerul Educatie 1, de unitétile de educatie ‘extrascolard, de unitatile de invtimant preuniversitar side alti parteneri ai acestora. (2) Educatia extrascolard cuprinde ansamblul actvitstilor educationale organizate in afara programului scolar, in incinta unitatilor de invStmént sau in afara acestora, care au rol complementar activtdtilor educationale formale sise centreazd pe dezvoltarea in ansamblu a personalitit prescolarilor/elevilor, contribuind la dezvoltarea lor fizic3, cognitiva, emotionalé si social8, pentru atingerea potentialului individual si participarea activa in societate. Educatia extrascolaré contribule atét la dezvoltarea competentelor din ‘curriculumul national, cit sila dezvoltarea unor competente complementare acestora. (3) Participarea prescolarilor/elevilor la actvitatile educationale extrascolare organizate de unitatile de educatie extrascotaré slunitdtile de invSt&mant, susfinute financiar prin fonduri Publice, este gratuits. (4) Oferta furnizorilor de educatie extrascolard este dezvoltatd in functie de resursele existente - umane, materiale, financiare - si in consultare cu unitati de invitimant, ‘eprezentanti ai elevilor, ai pSrinilor si ai unor organizati relevante. (5) Unitatile de educatie extrascolard, unitatile de invStamant preuniversitar si partenerii acestora asigur’ conditille de acces 51 participare la activitétile educationale extrascolare pentru toti prescolarii/elevi,cu prioritate pentru cei inrisc de excluziune scolar3. (6) Activitatile educationale extrascolare desfésurate in unititile de invatimant pot fi: culturale, civice, artistice, tehnice, stintifice, recreative, turistice, ecologice, sportive, jurnalistice, de robotic’, de voluntariat, demeducatie rutiers, financiar8, juridics, antreprenorialg, pentru sndtate sl alte categori specifice. (7) Activitatile educationale extrascolare sunt realizate in cadrul unitdtilor de Invatamant preuniversitar, al unitatilor de educatie extrascolard, in baze sportve, turistice si centre de agrement, in tabere scolare, muzee si galerii de art3, centre comunitare, case de cultur’, centre de tineret, gr&dini botanice, parcuri nationale, biblioteci si in alte spatii care Iindeplinese conditile de siguranta ale prescolarilor/elevilor, (8) Participarea prescolarilor/elevilor la activitét! educationale extrascolare realizate de organizatii publice sau private din afara sistemului national de invStmént se realizeaz3 in Scanat cu CamSeannerbbaza unui acord/protocol de parteneriat cu unitafile de Invajimant preuniversitar sau cu unititile de educatie extrascolars. (9) Rezultatele tnvatSrii dobindite de prescolari/elevi prin participarea la activitti educationale extragcolare sunt recunoscute prin adeverinte, diplome sau certificate acordate de unitatile de educatie extrascolard, unitatile de invStmént preuniversitar sau partenerii acestora. Acestea se inscriu si in portofollul educational al elevului. (10) Cadrele didactice din unititile de invajimant preuniversitar motiveaz’ prescolari/elevil pentru implicarea in activitsti extrascolare, sprijind accesul la aceste activitéti fr8 impunerea obligativtdtil si f8r8 nicio discriminare si valorificy rezultatele invatarii dobandite de prescolari/elevi in urma participari la aceste activtst. (21) Contributia cadrelor didactice din unitstile de invijamant preuniversitar la derularea activititilor de educatie extrascolar8 este recunoscuté prin luarea in considerare in cadrul evalusrilor periodice si pentru acordarea gradatillor de merit sia altor distinct stabilte la nivelul unitii, conform metodologillor specifice. (12) Oferta de activitsti de educatie extrascolard la nivelul unitatilor de invayimant preuniversitar este elaborata in urma unei consultéri a elevilor, in raport cu nevoile si Perspectivele acestora. Elevil sunt Incurajatl, sub tndrumarea cadrelor didactice, 8 Participe la dezvoltarea 51 implementarea actvitiilor de educatie extrascolar3. (23) Regulamentul de organizare si functionare al unitétilor de educatie extrascolard se stabileste prin ordin al ministrului educatiet. 2. Recomandii Activitatile extrascolare: * pornesc de la nevoile elevilor, avand tn vedere particularitatile si interesele acestora; * sunt complementare activitétilor formale si se organizeazi in mod gratuit, cu consultarea beneficiarilor directi si indirecti ai educatiei; se vor realiza in baza unor proiecte educative tematice, aprobate in consiliul de administratie al unit3tii de invatamént, respectand structura stabilit,; © se vor desfasura sin cadrul unor parteneriate cu institutii si ONG-uri; * se vor finaliza cu un raport de activitate, care se va integra in proiectul educativ, iar rezultatele obtinute se vor disemina in cadrul sedintelor cu parintii, a Comisiei de curriculum, in comunitatea local8, site-urile institutiilor implicate, * in. urma participarii la aceste activitati extrascolare, elevii pot fi recompensati cu diplome, care vor completa portofoliul educational al elevului. Scanat cu CamScanner‘AMENAIAREA SPATIULUI $COLAR CLASA PREGATITOARE Sugestii de amenajare a spatiului * Spatiul scolar va fi prietenos, ergonomic si estetic, amenajat cu mobilier modular, adecvat varstel. * Secreeaz’ spatii de depozitare a materlalelor necesare pentru buna desfasurare a activitatilor scolare. ‘+ Amenejarea se face in asa fel incat si existe acces la: Y Zona intélniril de dimineotd: panoul cu prezenta, calendarul naturii, mascota, afisaj Pentru salutul de dimineaté, scaunul autorului, optional - $é numérém zilele de scoala, Colectia noastra etc. Zona pentru joc $i relaxare: jocuri (puzzle-uri, jocuri de constructie, de cre: adecvate etc. Y Zona biblioteca: carti adecvate, jocuri (scrable), pliante, afise, reviste etc. Y Zona de arte: instrumente de colorat, muzicale si alte materiale specifice Y Zona de stiinte: mulaje, machete, truse de stiinte, corpuri geometrice etc. ‘+ In amenajarea spatiului scolar se va avea in vedere nu numai existenta zonelor recomandate, i $i functionalitatea acestora, dispunerea materialelor in asa fel incat sé se asigure conditille de acces pentru cof © Inceea ce priveste pavoazarea peretilor clasei, se recomand’ expunerea de: materiale care corespund programei scolare pentru clasa pregititoare; Y produse ale activitstii copiilor; regulile clasei si alte elemente de management al clasei. ) jucarii CLASELE I-IV: Sugestii de amenajare a spatiului ‘* Spatiul scolar va fi prietenos, ergonomic si estetic, amenajat cu mobilier modular, adecvat varstel. ‘* Se.creeazé spatii de depozitare a materialelor necesare pentru buna desfigurare a activit scolare. ‘* Mobilierul modular va fi dispus in asa fel incdt s& existe acces la: Y Zona bibliotecd: carti adecvate, jocuri (scrable), pliante, afige, reviste, etc. ¥ Zona de arte: Instrumente de colorat, instrumente muzicale si alte materiale specifice Y Zona de matematic’ i stiinte: mulaje, machete, truse de stiinte, corpuri geometrice, etc, ‘+ Inceea ce priveste pavoazarea peretilor clasel, se recomanda expunerea de: Y materiale cu rol informatiy, care corespund programei scolare pentru clasele I-V; Scanat cu CamScannerY produse ale activitstii copiilor; Y regulile clasei si alte elemente de management al clasei, Y panouri pentru afisaj, fixate la nivelul indlgimii copiilor, astfel incdt acestia s3 poats observa/ citi produsele expuse. Scanat cu CamScannerCOMUNICAREA CU PARINTIL 1. Cadrul legistativ Regulamentului-cadru de organizare si functionare a unit8tilor de inv8tSmént preuniversitar, aprobat prin Ordinul Nr. 4183/4.07.2022 (Art. 67). 2. Documente - Clasa pregititoare © contractul educational © graficul intélnirilor individuale/cu toti parintii; © procese-verbale incheiate la intdlnirile cu tofi parintii, numele si prenumele pirintilor participanti si semndturile acestora; © procesul-verbal incheiat la intélnirea cu parintii cu prilejul alegerii cursului optional, daca individuale cu parintii - Anexa 1 3. Sugestii - clasa pregititoare ‘* Modelul de contract educational, anexa la Regulamentului-cadru de organizare $i functionare a unitdtilor de invas3mant preuniversitar, aprobat prin Ordinul Nr. 4183 / 4.07.2022, se va ‘Incheia la inceputul fiecdrui ciclu de invatamant; ‘© Activitatile referitoare la comunicarea cu périntii se desfasoara conform prevederilor Regulamentului-cadru de organizare si functionare a unitatilor de inviyamént preuniversitar, aprobat prin Ordinul Nr. 4183/4.07.2022 (Art. 67); © Profesorul pentru invtimént primar/invatatorul/institutorul (conform atributiilor de diriginte) organizeazS si coordoneaz3 intdlniri la care sunt convocati tofi parintii sau reprezentantii legali la inceputul sila sfarsitul anului scolar $i ori de cate ori este cazul. Int&lnirile individuale se fac in conformitate cu o programare stabilit’ in prealabil; la aceast8 {intdlnire, la solicitarea parintelui/ reprezentantului legal sau a profesorului pentru invatamant primar/ invatatorului/ institutorului, poate participa si elevul. © Planificarea orelor dedicate intalnirilor cu parintii sau reprezentantii legali de ta fiecare formatiune de studiu se comunicé elevilor si parintilor sau reprezentantilor legali ai acestora ise afiseazs la avizier sau pe site-ul unit8tii de invatamént. 4, Documente ~ Clasele IV ‘* graficul int8Inirilor individuale/cu toti parintil; ‘© procese-verbale incheiate Ia intdlnirile cu toti parintii, numele si prenumele parintilor Participanti si semnaturile acestora; * procesul-verbal incheiat la intalnirea cu pa cazul; * _ fisa intdlnirii individuale cu parintii - Anexa 1 u prilejul alegerii cursului optional, daca este Scanat cu CamScanner5. Sugestii - clasa pregititoare Activitétile referitoare la comunicarea cu parintii se desf’soard_ conform prevederilor Regulamentului-cadru de organizare si functionare a unit3tilor de invitmént preuniversitar, aprobat prin Ordinul Nr. 4183 / 4.07.2022 (Art. 67). Profesorul pentru invétimént primar/invatstorul/institutorul (conform atributillor de diriginte) organizeaz3 si coordoneaz’ intdlniri la care sunt convocati toti p&rintii sau reprezentantil legali la ‘inceputul sila sfarsitul anului scolar si ori de cate ori este cazul. ‘Intdlnirile individuale se fac in conformitate cu o programare stabilitd in prealabil; la aceasta intainire, la solicitarea parintelui/ reprezentantului legal sau a profesorului pentru invaymant primar/ invstStorului/ institutorului, poate participa si elevul. Planificarea orelor dedicate intAlnirilor cu p&rintii sau reprezentantiilegali de la fiecare formatiune de studiu se comunicd elevilor si p&rintilor sau reprezentantilor legali ai acestora si se afiseaza la avizier sau pe site-ul unitstii Scanat cu CamScanner‘Anexa 1 Nr. din. FISA INTALNIRII INDIVIDUALE CU PARINTII AEB iaciecnnslet Intervalul orar.. Profesor inv. primar / Institutor / Invatator ... Numele si prenumele pirintelui Numele si prenumele elevulut ASPECTE DISCUTATE Semnaturd Profesor inv. primar / Institutor / Invatator, Semnaturd parinte, Scanat cu CamScanner"ACTIVITATI DE SUPORT EDUCATIONAL, DE CONSILIERE $1 ORIENTARE A ELEVILOR LA CLASELE PRIMARE 1, Cadru legislativ © Regulamentului-cadru de organizare si functionare a unitatilor de invagamant preuniversitar, aprobat prin Ordinul nr, 4183/4.07.2022 (Art.66) 2. Teme de abordat Activitatile desfasurate vor fi in concordant cu specificul varstel si cu nevoile reale ale elevilor vor aborda teme precum: © educatie pentru sandtate; * protectia mediului si devoltare durabila; © implicare in comunitate; * — educatie rutiera; ‘© toleranté si nondiscriminare; ‘© siguranta online, etc. 3. Tipuri de activitati Activitatile de suport educational, consiliere si orientare sunt esentiale pentru dezvoltarea personala a elevilor. Acestea pot fi desfisurate sub diverse forme: ‘« intalniri individuale cu elevii pentru ale cunoaste mai bine interesele, preocuparile si nevoile. © consiliere de grup - organizarea unor grupuri de discutii cu elevii pe diverse teme de interes pentru elevi ‘© _activitdti de informare si orientare - prezentari si discutii despre diferite optiuni educational © activititi de formare/dezvoltare a competentelor socio-emotionale: mentorat $i tutoriat - constituirea unei echipe de mentori, la nivelul scolii/comunit3tii care s3 ofere sprjin suplimentar copiilor si modele poritive, conform nevoilor reale ale a acestora ‘© evenimente culturale, actiuni in comunitate - Implicarea elevilor in organizarea/participarea la evenimente culturale, excursii sau activitsti de voluntariat pentru facilitarea unor experiente noi de invajare si pentru formarea competentelor de relationare 4. Sugestii pentru eficientizarea activitatilor de suport educational, consiliere si orientare # $8 ascultdm cu atentie si sé oferim sprijin copillor pentru rezolvarea de probleme. « _$5-i ajuttim sd stabileascd obiective personale si s8 implementim cu el un plan de actiune pentru a-si atinge scopurile. Sa desfasurdm jocuri si activitati interactive pentru a-iface si tnvete cu placere. S8 propunem activitati care s8 fi implice in luarea deciziilor. Scanat cu CamScannerSA Ti ajutdm s8 inteleagd si s8 gestioneze emotiile lor. Si incurajaim dezvoltarea empatiel si s3 le formim competente de comunicare side relationare cu ceilalti. 8 organizim, periodic, sesiuni de tutoriat. 3 organizim cluburl de lecturs sau de cercetare. S3 crem o baz de resurse (c3rti, brosuri, resurse digitale) pentru a oferi elevilor informatii suplimentare si support. S8 Ti ajutam pe elevi s8 acceseze surse diverse de informare. 3 urmarim evolutia fiec3rui elev si s3 furnizim feedback regulat parintilor cu privire la progresul inregistrat. Scanat cu CamScannerTEMELE PENTRU ACASA, I 1. Rolul temelor pentru acasi © consolidare * remediere ! © recupererare © performants © dezvoltare f 2. Cadrul legistativ + _OME nr, $893/2016 privind temele pentru acasi in invitSmantul preuniversitar: ‘Art. 1), alin. 2) | ~ Prin temele pentru acasi se urmareste ,obfinerea unor performanfe imediate in invdjare, obtinerea unor efecte pe termen lung in invatare, obtinerea unor efecte in planul dezvoltirii personale a elevilor si consolidare relatiei familie-scoals. Art.2 Y Tema pentru acasi se stabileste diferentiat, in functie de nivelul de pregitire al elevilor. Astfel, acestea pot fi: teme obligatorii pentru toti elevii (nivel mediu de dificultate), tema suplimentar’, individual8 si diferentiats, fara caracter permanent (activititi de recuperare/dezvoltare), tema in scopul realizérii unor lucrari ample, de sintez3. Art. 3, alin 1) Y_Laclasa pregatitoare nu se vor da teme pentru acas3.” Art. 3, alin. 2) ¥_Timpul alocat rezolvarii temelor pentru acasd va fi de maximum 0 ord. Art. 5 'Y De reguld, in perioada vacantelor scolare nu se vor da teme pentru acasa. Art. 6, alin. 1) Y Temele pentru acasé trebuie evaluate frontal, prin discutarea in clas, a partilor la care elevul a intamainat dificultati sau printr-o testare, ¥ Art.6,alin2) | ¥_Notarea temelor pentru acasé nu este obligatorie. 3. Caracteristicile temelor pentru acasi ¢ Temele pentru acasi la clasele | IV si fie diferentiate, relevante si sd nu aib& un volum mare. «Tema se compune dintr-o parte comuna, de nivel mediu, pentru toti elevii, la care se adaugs © parte diferentiati, care va avea rol de recuperare pentru unii elevi sau dezvoltare pentru altii. 4, Verificarea temelor pentru acasa © Temele pe care elevii le efectueazd acasi vor fi verificate si corectate (cantitativ si calitativ)d e catre cadrul didactic si discutate cu elevii, altfel incit s& aiba finalitate. Constatarile facute vor constitui punct de pornire pentru activitatile ulterioare. Scanat cu CamSeanner© Pentru temele corectate se vor face aprecieri, recomandari care si alba’ caracter constructiv pentru elevi. 5. Sugestii pentru eficientizarea invatarii prin efectuarea temelor pentru acasd © Temele s8 nu aibi rol punitiv! ‘© S8fie relevante pentru copii, in concordant cu activitatile de invatare derulate in cadrul lectiilor! © S3 necesite implicarea independent’ (autonomia invatirii, dezoltarea competentei- cheie de a invata sé inveti) a copilului, faré sé fie necesar sprijinul unei alte persoane in rezolvarea sarcinilor de lucru! ‘© Si fie atractive, fard sarcini repetitive! © S aib8 legatur’ cu viata copiilor! * Rezolvarea temelor si intre in rutina zilnicd! © Sa se respecte curba de efort! © Dozarea temelor pentru acasé si tin’ seama de comunicarea cu profesorii din consiliul claseil Scanat cu CamScannerPROIECTAREA CURRICULARA, 1. Cadrul legislativ * planurile cadru aprobate prin: Y ORDIN nr, 3371/12.03.2013 privind aprobarea planurilor-cadru de invasSmént pentru inviméntul primar si a Metodologiei privind aplicarea planurilor ~cadru din invay3mantul primar ‘© programele scolare aprobate pri Y ORDIN nr, 3418/19.03.2013 ~ clasa pregatitoare, clasa | si clasa a It Y ORDIN nr. 5003/02.12.2014 — clasa a Illa $i clasa a IV-a. 2. Documente de proiectare schema orara; © orarul clasei; ‘* planificarea calendaristica; ‘* proiectele unitatilor de invatare parcurse si in curs de implementare; © programa de optional si documentele specifice cursului: fisa de avizare (avizat de catre inspectorul scolar pentru invajimant primar), planificare, continuturi etc (daca este cazul); © proiecte de lectie intocmite zilnic de c&tre cadrele didactice debutante, cu respectarea legislatiei scolare in vigoare © proiectarea pregatirii suplimentare a elevilor capabili de performants; © proiectarea pregatirii elevilor ce prezintd dificultatiin invagare; ‘* lista softurilor educationale in specialitate 3. Repere privind elaborarea planificarii calendaristice Fiecare cadru didactic care preda la invitamantul primar va tine cont de urmatoarele aspecte In intocmirea documentelor proiective pentru anul scolar 2023-2024: © studierea, cu atentie, a programei scolare aferente clasei; * analiza obiectiva a activitijii desfigurate in anul scolar anterior, sesizarea elementelor insuficient structurate sau neconsolidate gi proiectarea celor mai potrivite demersuri, de remediere/dezvoltare, in functie de specificul clasei pe care 0 coordoneaza; © realizarea de conexiuni intre componentele estimate a fi insuficient asimilate si programa scolards; ‘© identificarea unor eventuale probleme de invafare gi stabilirea unor solutii de rezolvare a acestora; « recomandarea de a fi studiate sugestiile metodologice specifice fiecdrei programe scolare; © adaptabilitatea proiectarii la specificul gcolii, fiecare cadru didactic personalizandu-si Scanat cu CamScannerprojectarea unititilor de invatare, urmarind, pe cit posibil, predarea-invajarea integratd gi introducerea elementelor de noutate; unititile de invajare vor fi elaborate pe parcursul anului scolar, pe masura ce se finalizeazA implementarea proiectului unitdtii anterioare; programele, planificarile si unitatile de invajare de la cursul optional vor avea aceeasi structura ca sia celorlalte Y proiectare unitatilor de invitare trebuie si aib’ o structurS de planificare a invatarii centrate pe lectii; de aceea, competentele vizate si celelalte elemente din structura unitatii vor fi precizate pentru fiecare or8 de curs; Y se recomanda conceperea planificdrii integrate, la ciclul achizitilor fundamentale; ¥ Modulele (perioadele de timp) nu influenteaz8 parcurgerea cu sens a unitdtilor de invatare. Y Planificdrile vor fi avizate de conducerea unitatii de invatamant si vor unitatea scolara registrate in Recomandiari privind proiectarea/implementarea demersului didactic © Se vor identifica, la fiecare clas, competentele si continuturile invatari * Sevaaveain vedere structurarea pedagogic, in maniera coerents, prin alternarea secventelor de predare cu cele de activitate independent, proiecte, studiu individual si evaluare; proiectarea si implementarea curriculumului vor pune in evidenta concordanta dintre predare-invatare-evaluare. ‘© Sarcinile de invatare vor viza dezvoltarea competentelor specifice cuprinse in programele scolare, prin activitati centrate pe activitatile de invatare ale elevilor si nu doar reproducerea de citre elevi a cunostintelor, copierea unor scheme elaborate de invatator la tabla sau a unor definiti si clasificari. © Se vor crea situatii de invatare adecvate intereselor copiilor, astfel incat acestia sa invete cu plicere. ¢ Elevii vor invata s& caute informatii si sé le utilizeze, s8 fac’ unele conexiuni intre acestea, 8 analizeze critic o informatie, s caute informatia in diverse surse (manuale, reviste, internet etc.). © Se vor proiecta situatii de invatare care s& stimuleze comunicarea elev-elev, se va acorda cit mai putin timp activitatilor de tip intrebare-raspuns. Se va acorda elevilor timp suficient pentru a-si exprima ideile. Vor fi incurajate initiativele elevilor. * Sarcinile de lucru in grup vor fi adecvate acestei forme de organizare a activitatii: Y elevii vor fi responsabilizati, vor rezolva sarcina prin discutie, negocierea raspunsului, gasirea de solutii diverse, alegerea celei mai bune solutii, rezolvarea de probleme din experienta lor de viata etc. Scanat cu CamScanner« Invitarea la disciplinele Matematica si explorarea mediului/ Matematica si stiinte ale naturii trebuie si fie abordatd din perspectiva implicarii directe a elevului in procesul de invatare, prin realizarea unor observari in natura, prin realizarea experimentelor de ctre elevi si nu prin simpla observare a experimentelor efectuate de invatator sau prin observare de imagini. * La clasele I-IV se recomand’ completarea unui jurnal al clasei, in care elevii vor consemna evenimente importante din viata clasei, a unui jurnal de dialog pentru lectur’. + In lectiile de Dezvoltare personald, activitatile de invatare preponderente vor viza formarea deprinderilor, a atitudinilor sugerate de programa scolard; activitatile pe fise de lucru vor avea o pondere redus8; cadrul didactic il va sprijini pe elev pentru a progresa din punct de vedere personal; dezvoltarea personald a elevului este un deziderat al intregii activitati formale si nonformale, nu numai al disciplinei Dezvoltare personals, Scanat cu CamScanner/ALUAREA ELEVILOR DIN INVATAMANTUL PRIMAI 1. Cadrul legislativ ‘© ORDIN nr. 4183 din 4 julie 2022 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare $i functionare a unitdtilor de invitimant preuniversitar ‘Art. 101 | Evaluarea are drept scop identificarea nivelului la care se afld la un anumit moment Invatarea, orientarea si optimizarea acestela ‘Art. 102 | (2) In sistemul de invijimant preuniversitar evaluarea se centreaza pe competente, oferd feedback real elevilor, parintilor si cadrelor didactice si st8 la baza planurilor individuale de invatare. (3) Rezultatul evaluarii, exprimat prin calificativ, not, punctaj etc., nu poate fifolosit ca miljloc de coercitie, acesta reflectand strict rezultatele invasarii, conform prevederilor legale. (art. (1) Evaluarea rezultatelor la invatatura se realizeaz3 permanent, pe parcursul anului 103 scolar. (2) La sfarsitul clasei pregatitoare, evaluarea dezvoltirii fizice, socicemotionale, cognitive, a imbajului sia comunicérii, precum sia dezvoltirii capacitatilor si fat de invatare ale copilului, realizat pe parcursul intregului an scolar, se finalizeaz’ prin completarea unui raport, de catre cadrul didactic responsabil, in baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educati ‘Art. 104 | (1) instrumentele de evaluare se stabilesc in functie de varsta si de particularitatile psihopedagogice ale beneficiarilor primari ai educatiei si de specificul fiecdrei discipline. Acestea sunt: a) evaluari orale; b) teste, lucrari scrise; c) experimente si activi 4) referate; e) proiecte; f) probe practice; 8) alte instrumente stabilite de comisia pentru curriculum si aprobate de director sau elaborate de cStre Ministerul Educatiei/inspectoratele scolare. (2) In invayimantul primar, la clasele I-V, in cel secundar si in cel postliceal, elevil vor avea la fiecare disciplin8/modul, cu exceptia celor preponderent practice, cel putin doud evaluari prin lucrare scrisé/test pe an scolar. practice; ‘Art. 105 | (2) Rezultatele evaluarii se consemneaza in catalog, cu cerneala albastra, sub forma: "Calificativul/data", respectiv "Nota/data” sau in catalogul electronic, in cazul unitatilor- pilot in care se utilizeazd acesta, cu obligativitatea tiparirii, inregistrarii si arhivarii acestuia la sférsitul anului scolar prin compartimentul secretariat. (3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), la nivelurile anteprescolar si prescolar, fezultatele evaluaril sunt consemnate in caietul de observatil, iar pentru clasa Scanat cu CamScannerpregatitoare in raportul anual de evaluare. (4) Pentru frauda constatatd la evaluirile scrise, inclusiv la probele scrise din cadrul examenelor/concursurilor organizate la nivelul unititii de inv3gimant, conform prezentului regulament, se acord8 nota 1 sau, dupd caz, calificativul insuficient. (5) Elevii vor beneficia pe parcursul unui an scolar de cel putin un plan individualizat de invatare, elaborat in urma evaluirilor sustinute si dup’ interpretarea rezultatelor de cStre cadrul didactic, care va fi folosit pentru consolidarea cunostintelor, pentru intreprinderea unor actiuni de invatare remedialé si pentru stimularea elevilor capabili de performante superioare. ‘Art. 107 | (2) Calificativele/Notele acordate se comunicé in mod obligatoriu elevilor si se trec in catalog siin carnetul de elev de catre cadrul didactic care le acord’. (4) Numarul de calificative/note acordate anual fiecdrui elev, la fiecare disciplin’ de studi, este stabilit de cadrul didactic, in functie de numérul unitatilor de invatare si de numérul sSptaménal de ore prevazut in planul-cadru. La fiecare disciplind numarul de callficative/note acordate anual este cu cel putin trei mai mare decét numérul de ore alocat siptémanal disciplinei in planul-cadru de invatamant. (6) Elevii aftati in situatie de corigent3 vor avea cu cel putin un calificativ/o not’ in plus fat de numarul de calificative/note prevazut la alin. (4), ultimul calificativ/ultima noté fiind acordat/3, de regul, in ultimele trei s3pt3mani ale anului scolar. ‘Art. 108 | (1) La sfarsitul anului scolar, cadrele didactice au obligatia sd incheie situatia scolard a elevilor. (2) La sfarsitul anului scolar, invatatorul/institutorul/profesorul pentru invatémantul primar/profesorul diriginte consult consiliul clasei pentru acordarea mediei la purtare, prin care sunt evaluate frecventa si comportamentul elevului, respectarea de catre acesta a reglementarilor adoptate de unitatea de invatamént. (3) La sfarsitul anului scolar, invitStorul/institutorul/profesorul pentru invatamantul primar/profesorul diriginte consult8 consiliul clasei pentru elaborarea aprecierii asupra situatiei scolare a fiecdrui elev. (4) In cazul sectilor/scolilor speciale germane din Romania, ale cror cursuri sunt finalizate cu diploma de acces general in invatémantul superior german si diploma de bacalaureat, structura anului scolar si modalitatea de incheiere a situatiei scolare se adapteazi la sistemul educational german de catre consiliul de administratie al unitatii de invagamént. Art. 109 | (2) Mediile se consemneaza in catalog cu cernealé rosie. ‘Art. 110 | (1) La clasele HIV se stabilesc calificative anuale la fiecare disciplina de studiu. (2) Pentru aceste clase, calificativul pe disciplina se stabileste astfel: se aleg doud calificative cu frecventa cea mai mare, acordate in timpul anului scolar, dupa care, in perioadele de recapitulare si de consolidare a materiel, in urma aplic3rli unor probe de evaluare_sumativ3, cadrul didactic poate opta pentru unul dintre cele dou’ calificative, in baza urmatoarelor criterii Scanat cu CamScannera) progresul sau regresul elevulul; b) raportul efort-performants realizat3; ¢) cresterea sau descresterea motivatiel elevului; d) realizarea unor sarcini din programul suplimentar de pregatire sau de recuperare, stabilite de cadrul didactic si care au fost aduse la cunostinta pirintelui, tutorelui sau feprezentantului legal. Art. 111 | (i) tn invapimantul primar, calificativele anuale la flecare discipling se consemneaza in catalog de c&tre InvitStorul/institutorul/profesorul pentru invtiméntul primar/profesorul de specialitate. Calificativele la purtare se consemneazS in catalog de citre invatatori/institutori/profesoril pentru invStmantul primar. ‘Art. 112 | (1) Elevil scutiti de efort fizic au obligatia de a fi prezenti la orele de educatie fizicd si sport. Acestor elevi nu li se acords calificative/note si nu li se incheie media la aceastd disciplin’ in anul in care sunt scutiti medical. ‘Art.115 | (i) Sunt declarai promovati elevii care, la sfarsitul anului scolar, obfin la fiecare discipling de studiu/modul cel putin media anual 5/calificativul "Suficient*, iar la purtare, media anual 6/calificativul "Suficient". ‘Art. 117 | Sunt declaragi amSnafi elevii cSrora nu li se poate definitiva situatia scolard la una sau a mai multe discipline de studiu/module din urmatoarele motive: a) au absentat, motivat si nemotivat, la cel putin 50% din numérul de ore de curs prevazut intr-un an scolar la disciplinele/modulele respective $i nu au numarul minim de calificative/note prevazut de prezentul regulament; b) au fost scutiti de frecventa de catre directorul unitatii de invatamént in urma unor solicitari oficiale, pentru perioada participaril la festivaluri si concursuri profesionale, cultural-artistice si sportive, interne si internationale, cantonamente si pregatire specializats; ¢) au beneficiat de bursé de studiu in strdinatate, recunoscutd de Ministerul Educatiei; d) au urmat studille, pentru o perioada determinata de timp, in alte t3ri; e) nu au un numar suficient de calificative/note necesar pentru incheierea mediel/medillor sau nu au calificativele/mediile anuale la linele/modulele respective consemnate in catalog de cdtre cadrul didactic din alte motive decat cele de mai sus, neimputabile personalului didactic de predare. ‘Art. 118 | Incheierea situatiei scolare a elevilor amanati se face naintea sesiunii de corigente, intr- © perioada stabilitd de consiliul de administratie. Elevii amanati care nu promoveazi la una sau dous discipline/module de studiu tn sesiunea de examene de incheiere a situatiei scolare a elevilor amAnati se pot prezenta la sesiunea de examene de corigente. Elevii declarati amanayi din clasa pregatitoare, respectiv din clasa | care nu se prezinta {in sesiunile de examinare sunt reinscrisi in clasa pentru care nu s-a incheiat situatia scolar’. Art. 119 | (1) Sunt declarati corigenti elevii care obtin calificativul "Insuficient"/medii anuale sub 5 la cel mult dous discipline de studiu, precum si elevii amSnati care nu promoveaz’ examenul de incheiere a situatiei scolare la cel mult doud discipline de studiu. Scanat cu CamSeanner‘Art. 120 (i) Sunt declarati repetenti: a) elevii care au obtinut calificativul "Insuficient"/medii anuale sub 5 la mai mult de dou’ discipline de invatamant/module care se finalizeazs la sférsitul anului scolar b) elevii care au obtinut la purtare calificativul anual "Insuficient"/media anual mai micd de 6; ¢) elevii corigenti care nu se prezintd la sesiunea de examen de corigenté sau, dupi caz, la sesiunea special previzutd la art. 119 alin. (4) sau care nu promoveaz3 examenul la toate disciplinele/modulele la care se afl8 in situatie de corigenta; 4d) elevii amanati care nu se prezinta la sesiunea de incheiere a situatiei scolare la cel putin o disciplin’/un modul; (2) La sfarsitul clasel pregatitoare si al clasei | elevii nu pot fi lasati repetenti. Elevii care, pe parcursul anului scolar, au manifestat dificult3ti de invatare, mentionate in raportul de evaluare a dezvoltiriifizice, socioemotionale, cognitive, a limbajului si a comunicarii, precum si a dezvoltirii capacitatilor si atitudinilor fat de invatare, rman in colectivele in care au invatat si intr’, pe parcursul anului scolar urmator, intr-un program de remediere/recuperare scolaré, realizat de un invatator/institutor/profesor pentru invétéméntul primar impreun cu un specialist de la centrul judetean de resurse si asistent educafionala/Centrul Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistent3 Educationals. ‘Art. 121 (1) Elevii declarati repetenti se inscriu, la cerere, in anul scolar urmator in clasa pe care ‘© repeti, la aceeasi unitate de invatimént, inclusiv cu depasirea numérului maxim de elevi la clas3 prevazut de lege, sau se pot transfera la o alt unitate de invatamant. ‘Art. 122 (2) Dupa incheierea sesiunii de corigent, elevii care nu au promovat la o singurd disciplina de invatamént au dreptul si solicite reexaminarea. Aceasta se aproba de catre director, in cazuri justificate, o singura data pe an scolar. (2) Cererea de reexaminare se depune la secretariatul unitatii de invatamant, in termen de 24 de ore de la afisarea rezultatelor examenului de corigent’. Art. 125 (1) Elevii care, indiferent de cetatenie sau statut, au urmat cursurile intr-o unitate de ‘invatamént din alta tara sau la organizatii furnizoare de educatie care organizeaza si desfasoara pe teritoriul Roméniei activitati corespunzitoare unor sisteme educationale din alte {ari pot dobandi calitatea de elev in Romania numai dupa recunoasterea sau echivalarea de c&tre inspectoratele scolare judetene, Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti, respectiv de cdtre minister a studiilor urmate in strdinatate si, dupa caz, dup sustinerea examenelor de diferenta stabilite in cadrul procedurii de echivalare. (2) Elevii mentionati la alin. (1) vor fi inscrisi ca audienti pand la finalizarea procedurii de echivalare, indiferent de momentul in care parintii sau reprezentantii legali ai acestora solicit scolarizarea, (3) Activitatea elevilor audienti va fi inregistrata in cataloage provizorii, toate mentiunile privind evaluarile si frecventa urmand a fi trecute in cataloagele claselor Scanat cu CamScannerdupa inchelerea recunoasterii si a echivalarii studillor parcurse in strain8tate si dupa promovarea eventualelor examene de diferent3. (4) Indiferent de cet3tenie sau statut, alegerea nivelulul clasei in care va fi inscris elevul ca audient se face, prin decizie, de citre directorul unitatii de invitamént, in baza hotérérii consiliului de administratie lvate in baza analizarii raportului intocmit de 0 comisie format din cadre didactice care predau Ia nivelul de studiu pentru care se solicitd inscrierea, stabilitS la nivelul unitatii de invitamént, din care fac parte si directorul/directorul adjunct si un psiholog/consilier scolar. (5) Evaluarea situatiei elevulul si decizia mentionats la alin. (4) vor tine cont de varsta si nivelul dezvoltarii psihocomportamentale a elevului, de recomandarea pirintilor, de nivelul obtinut in urma unel evaludri orale sumare, de perspectivele de evolutie scolar’. (6) in cazul in care parintii sau reprezentantii legali nu sunt de acord cu recomandarea comisiel privind nivelul clasei in care va fi inscris elevul audient, elevul va fi inscris la clasa pentru care opteaza pirintii, pe rispunderea acestora asumatd prin semnatur’. (7) In cazul in care parintii sau reprezentantii legali nu au depus dosarul in termen de 30 de zile de la inscrierea elevului ca audient, acesta va fi inscris in clasa urmatoare ultimei clase absolvite in Roménia sau in clasa stabilitd de comisia prevazuts la alin. (4). (8) In termen de maximum 15 zile de la primirea avizului favorabil din partea inspectoratelor scolare judetene, Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti, respectiv al ministerului privind recunoasterea si echivalarea studiilor, elevul audient este inscris in catalogul clasei sii se transfer din catalogul provizoriu toate mentiunile cu privire la activitatea desfasurata - note, absente etc. (9) in situatia in care studiile facute in straindtate sau la organizatii furnizoare de educatie care organizeazi si desfisoari pe teritoriul Roméniei activitati corespunzatoare unor sisteme educationale din alte tari nu au fost echivalate sau au fost echivalate partial de catre inspectoratele scolare judetene, Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti, respectiv de citre minister, iar intre ultima clasi echivalats si clasa in care este inscris elevul ca audient exist una sau mai multe clase ce nu au fost parcurse/promovate/echivalate, comisia previzutd la alin. (4) solicit inspectoratului scolar, in scris, in termen de maximum 30 de zile, examinarea elevului in vederea incheierii situatiei scolare pentru anii neechivalati sau care nu au fost parcursi ori promovati. (10) in contextul prevazut la alin. (9) inspectoratul scolar constituie 0 comisie de evaluare format din cadre didactice si cel putin un inspector scolar/profesor metodist, care evalueazi elevul, in termen de cel mult 20 de zile, pe baza programelor scolare in vigoare, la toate disciplinele/modulele din planul-cadru de invtimént, pentru clasele neechivalate sau care nu au fost parcurse ori promovate. Dup’ promovarea tuturor examenelor, elevul este inscris in clasa urmatoare ultimei clase promovate fie prin recunoastere si echivalare, fie prin promovarea examenelor prevazute la alin. (9). Modul de desfasurare si rezultatele evaluarii vor fi trecute intr-un proces-verbal care se p&streazd in unitatea de invat3mént in care elevul urmeazd si frecventeze cursurile. Scanat cu CamScanner‘Aceasté procedurd se aplica gi in cazul persoanelor, indiferent de cet&tenie sau statut, care solicit’ continuarea studiilor si inscrierea in sistemul romanesc, fard a prezenta documente care s8 ateste studiile efectuate in strdinState sau la organizaii furnizoare de educatie care organizeaz3 si desfigoar’ pe teritoriul Roméniel activititi corespunzitoare unor sisteme educationale din alte tari, care nu sunt inscrise tn Registrul special al Agentiei Romane pentru Asigurarea CalitStii in Invitimantul Preuniversitar. (11) Elevul este examinat in vederea completdrii foil matricole cu notele aferente fiecdrei discipline din fiecare an de studiu neechivalat, in ordine inversa, incepand cu ultimul an de studiu. Dacé elevul nu promoveazd examenele previzute la alin. (9) la 3 sau mai multe discipline/module, acesta este evaluat, dup3 caz, pentru o clasd inferioara. Art. 126 (i) Elevilor dintr-o unitate de invajimant de stat, particular sau confesional din Romania, care urmeazi si continue studille in alte t3ri pentru o perioad’ determinats de timp, lise rezerva locul in unitatea de invatamént de unde pleaci, la solicitarea scris3 a parintelui, tutorelui sau reprezentantului legal. (2) in cazul in care o persoana, indiferent de cetdtenie sau statut, solicit inscrierea in sistemul de invatamSnt romanesc dupa inceperea cursurilor noului an scolar, se aplici procedura referitoare la recunoastere si echivalare si, dup3 caz, cea prevazutd la articolele precedente, daca nu i se poate echivala anul scolar parcurs in strainatate. Art. 127 (2) Situatia scolar’ a elevilor corigenti, amanati sau repetenti se comunicd in scris pSrintilor sau reprezentantilor legali sau, dup’ caz, elevilor majori de catre invatator/institutor/ profesorul pentru invajimantul primar/profesorul dirigi mult 10 zile de la incheierea cursurilor. (3) Pentru elevii amanati sau corigenti, invigStorul/institutorul/profesorul pentru invagSméntul primar/profesorul diriginte comunic& in scris pSrintilor, tutorelui sau reprezentantului_legal mul_de desfisurare a examenelor de coriger perioada de inchelere a situatiei scolare. (4) Nu pot fi fécute publice, fér3 acordul parintelui/reprezentantului legal sau al elevului/absolventului major, documentele elevului, cu exceptia situatiei prevazute de Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, republicat8, Cu modificarile si completarile ulterioare. inte, in cel 2. Sugestii metodologice privnd evaluarea in ciclul primar © Evaluarea are caracter permanent, rezultatele obtinute de elevi constituind punctul de plecare ‘in organizarea activitatii viitoare de predare-invatare, pentru optimizarea acestora. © Procesul de evaluare va pune accent pe cunoasterea experientelor de invatare si a competentelor dobandite de elevi in contexte nonformale sau informale. © Monitorizarea progresului individual al elevilor se va face prin modalitati eficiente si relevante pentru cadrul didactic, elev si parinti. Instrumentele specifice pentru monitorizarea progresulul individual al elevilor vor fi elaborate in forma agreata de cadrul didactic. Scanat cu CamSeanner© Evaluarea initial: Y Rezultatele reprezintd informatii utile pentru profesor, pentru a sti cum continus Procesul de formare. Informatille obtinute prin evaluarea initialé sunt valorificate in procesul de invatare care urmeazs, astfel incat fiecare copil s8 poaté progresa. Asadar, proiectarea activit&til vitoare se bazeaz3 pe rezultatele obtinute de elevi la evaluarea Initials. ¥ Calificativele obtinute de elevi nu se consemneazd in catalog, intrucit roul evaludrii Initiale este acela de a Wentifica problemele cu care se confrunt3 elevii, urmand ca invatStorul s& giseascd solutil adecvate pentru reglare, astfel incdt s& creeze conditii pentru asigurarea parcursulul scolar de succes al fiecdrui elev. Y Testarea intial8 se desfisoard la inceputul anulul scolar, fiind precedat8 de dou siptiméni de recapitulare. ¥ Evalusrile iniiale devin reper pentru adaptarea procesului de invatare la particularitatile beneficiaruluidirect. ¥ Sevvor analiza rezultatele si se vor identifica problemele tipi necesar pentru afiaplicatin noul an scolar. ¥ La clasa pregititoare se va initia observarea sistematicd a copiilor tn timpul jocurilor derulate pentru cunoasterea psihopedagogics. © Evaluarea continua (formativa): Y Evaluarea formativ se raporteazi la competentele specifice previzute de programele scolare si vizeazS reglarea disfunctionalitatilor identificate, astfel incit elevul si depiseasc3 eventualele dificultSti si si rezolve problemele cu care se confrunti la un ‘anumit moment. ~ Reglarea este posibild prin interventii adecvate nevoilor reale ale elevului, prin abordarea diferentiats/ individue schimbari de strategie didactic’. Pactica educationali demonstreazi c& este nevoie de 0 alocare adecvat3 a timpului necesar Pentru realizarea interventillor reglatoare solicitate de problemele identificate pe parcursullectillor; Y Evaluarea se realizeaz prin metode gi instrumente de evaluare traditionale, precum si alternative (observarea sistematics a comportamentului elevilor, autoevaluarea, proiectul, portofoliul etc). InvatStorii aleg metodele si modalitatile de evaluare astfel incdt evaluarea si aib’ pentru elevi o functie constructiv’, de incurajare si si nu constituie un factor de inhibitie, refuz sau blocaj. Y Laclasa pregatitoare, evaluarea va avea un caracter calitativ si se va realiza preponderent prin metode complementare; se pot utiliza si probele orale, practice, scrise, dar vor avea © pondere mai mic in comparatie cu cele complementare. © Metodele de evaluar » Chestionarea orald — Se efectueazS sub form’ de conversatie, joc. Este 0 metod’ de succes pentru studierea individualitatii elevului de varsta scolar3 mica si a nivelului obfinut in dezvoltarea sa. Ea permite invitatorului s3 aprecieze: si modul de actiune didactic’ Scanat cu CamScannerinte despre un anume fenomen, obiect; cum s-au insusit elevil anumite cuno: nivelul deprinderilor formate; capacitatea de a opera cu reprezentirile formate i informatia insusitd; priceperea de ale aplica si transpune in jocuri si alte activitati etc. S486 v Probele practice (jocuri, exercitii) ofer& posibilitatea evaluarii modului in care sunt aplicate cunostintele achizitionate. > Observarea sistematicd a comportamentulul elevilor - Are un caracter permanent si permite invatatorului s8 colecteze informatii despre progresul fiecdrui elev in parte, dar si al clasei, in integralitate. Invatatorul poate urméri sistematic comportamentul elevului pe tot parcursul zilei. — Vizeaz’: > evaluarea capacitatilor elevului: organizarea si interpretarea datelor; O selectarea si organizarea corespunzatoare a instrumentelor de lucru; Q descrierea unor procedee; C2 utilizarea materialelor pentru a demonstra ceva; a v eval o identificarea relatiilor, a conexiunilor; utilizarea calculatorului in situatii corespunzatoare. Juarea atitudinii elevilor fata de sarcina dat’: Q concentrarea asupra sarcinii de rezolvat; Q implicarea activa in rezolvarea sarcin Q punerea unor intrebiiri pertinente cu privire la sarcin3; Q indeplinirea sarcinii; Q revizuirea metodelor utilizate pentru rezolvarea sarcinii; + evaluarea competentelor de a comunica, de a relationa, evaluarea competentelor emotionale = Observarea sistematicd a comportamentului copilului devine relevant’ dac3: Y profesorul nu eticheteazé ori incadreaza elevii in categorii; elevul nu trebuie si se simta frustrat, nu trebuie si-5i formeze o imagine de sine negativi pentru cd intr-un anumit domeniu nu e la fel de bun ca alti; Y rezultatele evaludrii se compara exclusiv cu performantele copilului insusi, cu succesele gi insuccesele proprii si acest aspect este bine sé-| insuflam si parintilor, si le explicim de ce hu este corect si ce repercusiuni sunt asupra imaginil de sine a copilului cand este comparat cu colegii din class sau chiar cu ceilalti frati; Y apreciazi nivelul de dezvoltare, punctele forte, competentele elevilor de a se adapta solicitirilor de tip scolar, ct si zonele de vulnerabilitate si de risc; ° » Portofoliile elevilor Scanat cu CamScanner= Portofoliul este o colectie structuraté sistematic, formata din produse ale activitatii de Invitare ale elevului, care arati eforturile depuse de elev, progresul acestuia si realizSrile sale in unul sau mai multe domenit. = Portofoliul cprinde: a) plese alese de elev; b) piese indicate de invatator: QQ probe de evaluare aplicate de-a lungul unel perioade de timp; O fise de muncd independents; Q teme pentru acas3; Q reflectit ale elevulul asupra proprie! munci/ muncil in echips O impresii pe parcursul realizirii portofoliului sila final; O autoevaluarea prin calificativ acordat pentru intreg portofoliul etc. — Este necesari, de cele mai multe ori, o orientare exercitat’ cu tact, din partea profesorului. Profesorii vor sprijini elevii in construirea propriului portofoliu, pentru a-i ajuta si facd alegeri motivate pentru continutul portofoliulu — Aprecierea_rezultatelor obtinute de elevi_se efectueazS, in_clasa_pregStitoare_pr Galificative verbale (fara inregistrarea in caiete sau in catalog). invatatorul poate aprecia prestatia elevilor prin expresii de tipul: ,m& incSnt8/ bucur’ foarte mult!” sau_,sunt sigur/a c& data toare vei reusi mai bine!”, sunt mandru/a de lucrarea ta!” etc. Utilizarea corect8 a acestor calificative contribuie la cultivarea motivatiel elevilor fat de InvatSturd si oferd unele repere de autoapreciere, autoevaluare - Pentru evaluarea portofoliului elevului se poate utiliza o grild de evaluare care cuprinde criterii de evaluare stabil de cadrul didactic ( evaluarea produsului sia procesulul) > Proiectul — Pentru invatarea bazata pe proiect se poate aborda o tema preferata de copii; se realizeazi preponderent in clasd, la diverse discipline, pe parcursul unei unitasi de invatare, nu pe durata unei lectii, in scopul evalurii de proces. Cdnd se finalizeazé, proiectul se prezinté si se face evaluarea prezentérii si evaluarea produsului obtinut. — Proiectele se fac la scoal, nu intr-o lectie, ci pe parcursul unitatii de invatare. — Parti dintr-un proiect se pot face acasi numai dacé elevii au achizitille necesare si dupa ce mai multe proiecte s-au derulat in clas8. = Proiectul si fie demarat astfel incat s8 poatd fi definitivat pind la finalizarea unit3tii de invatare; = Proiectele individuale sau de grup s8 respecte posibilitatile elevilor si si nu constituie 0 »povars” pentru familie, s8 se realizeze preponderent la scoal3;. ~ Evaluarea prin proiuect vizeaza: Q operarea cu fapte, concepte, deprinderi rezultate din invatare; Q competentele de comunicare - atat in perioada elabordrii proiectului, cat si la prezentarea acestuia; O calitatea munai (inovatia si imaginatia, judecata etc.); O reflectia (capacitatea de a evalua progresul facut side a face rectificirile necesare); Scanat cu CamScannerOQ produsul prolectulul. © Evaluarea va fi centrat pe urmitoarele aspecte: ¥ Seva realiza pe un fond afectiv pozitiv, fard a provoca elevului emotii negative, consolidandu- se increderea in sine si dorinta de a persevera. Y Obiectivul evaludril se referd la conduita elevului, actiunile, produsele activitatii sale intr-o situatie concreta. ¥ Elevii se vor implica in procesul de autoevaluare, fiind incurajati si-si analizeze si sé-si aprecieze propriile performante. Y Comparatille se vor referi la rezultatele precedente si cele actuale ale elevului; copiii nu vor ficomparati. 3. Specificul evaluarii la clasa pregatitoare a) Evaluarea initiald la clasa pregatitoare © Evaluarea initials vizeazé domeniile experientiale (domeniul limba si comunicare, domeniul stiinge, domeniul om si societate, domeniul estetic si creativ, domeniul psiho-motric), conform curriculumului pentru educatie timpurie, Sunt vizate aspecte precum: Y Domeniul limba si comunicare: intelegerea si transmiterea de mesaje simple, pronuntarea corect a sunetelor, utilizarea unui limbaj corect, receptarea unui text audiat, crearea de e, ghicitori, povestiri sau mici dramatizari, recunoasterea si scrierea propriului nume, utilizarea instrumentelor de scris, interesul pentru cérti etc. Y Domeniul stiinte: cunoasterea unor elemente ale lumii inconjurstoare (plante, animale, fenomene ale naturii, ap’ etc.); efectuarea unor operat cu grupe de obiecte constituite dupa anumite criterii; cunoasterea elementelor spatiale, plasarea obiectelor intr-un spatiu dat, ordonarea unor evenimente, numérarea de la 1 la 10, recunoasterea grupelor cu 1-10 elemente, adunarea cu 1-2 elemente in intervalul 1-10, cu sprijin in obiecte, rezolvarea de probleme simple, cu sprijin in obiecte/ desene etc. Y Domeniul om $i societate: atitudinea fata de colegi, aprecierea propriului comportament, adaptarea propriului comportament la cerinfele grupului, aprecierea unor comportamente $i atitudini in raport cu norme cunoscute etc. Y Domeniul estetic si creativ: recunoasterea $i reproducerea unor onomatopee, intonarea unor cntece; redarea unor teme plastice specifice desenului; realizarea unor compozitii plastice cu ajutorul unor tehnici precum: suprapunerea, decolorarea, stropirea; utilizarea unui limbaj plastic adecvat tehnicilor utilizate etc, © Evaluarea initial nu se face prin probe scrise, Se realizeazi preponderent prin metode complementare (observarea, analiza produselor activitatii elevilor), folosind contexte variate: jocuri, activitati practice, activit3ti colective in sala de class, in curtea scolii, in excursii, fara ca elevii si isi dea seama cd sunt evaluati/observati. ‘© Rezultatele reprezinta informatii doar pentru profesor, pentru a sti de unde incepe si cum continua procesul de formare. Informatiile obtinute prin evaluarea initial’ sunt valorificate in procesul de invatare care urmeaz8, astfel incat fiecare copil s& poat progresa. 10 Scanat cu CamSeannerb) Evaluarea continua (formativs) la clasa pregatitoare " Evaluarea va avea un caracter calitativ 51 se va realiza preponderent prin metode complementare; se pot utiliza si probele orale, practice, scrise, dar vor avea o pondere mai micd in comparatie cu cele complementare. Specificul evaluarii la clasele I-IV Nu se evalueaz’ prin calificative disciplinele sau cursurile optionalele din aria curricular’ Consiliere $1 orlentare. Exemp! > Disciplina Dezvoltare personalé (CP-t-l!) > Cursul optional Educatie pentru sénétate. Optionalele din aria curricular Consiliere si orientare se trec in catalog pentru inregistrarea absentelor, precum si in registrul matricol, unde rubricile rman libere. Evaluarea se face predominant prin metode complementare (observarea sistematicd, proiectul, portofoliul, ‘autoevaluarea). Pe baza informatillor obtinute in procesul evaluarii se face reglarea, deci evaluarea formativé are un rol foarte important siin cazul acestor discipline. Evaluarile inisiale si finale, precum si cele de la finele unit3tilor de invatare vor fi proectate dupa urmétoarea structur3: matricea de specificatii, descriptorii de performangé, continutul testului, baremul de evaluare. Y Matricea de specificatii ofera invatatorului posibilitatea de a elabora teste de evaluare relevante, care sd asigure un echilibru intre clasele comportamentale vizate (cunoastere, ‘ntelegere, aplicare, analiza, sinteza si evaluare). La finele claselor HIV, elevii nu vor fi ierarhizati, nu se acorda premiul|, al lt-lea etc., ci diplome pentru rezultatele obtinute la invataturd si disciplina, RRR PROPOR Pwe RRR R RRR RR RS Scanat cu CamScanner