FIȘĂ DE LUCRU EVALUARE NAȚIONALĂ

SUBIECTUL I A 6

1. Precizează în două-trei enunțuri, o trăsătură morală a personajului popa Tanda,

identificată în fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare, ilustrându-l cu o
secvență.

„Nevoia este cel mai bun învățător. Părintele trimise pe Cozonac în vale, după nuiele, bătu
doi pari în pământ, între pari, tot la depărtare de o palmă, bătu bețigașe mai subțirele și apoi
popa, preoteasa, copiii și Cozonac se puseră la împletit. Multă vreme nu trecu pînă ce lesele și
fură gata. De minune nu era lucrul: erau însă cele mai bune lese în Sărăceni, bune, încât
Cozonac nu se putu răbda să nu-și zică:”Popa e omul dracului””.
2. Precizează în două-trei enunțuri, rolul indicațiilor scenice, identificat în fragmentul de
mai jos, ilustrându-l cu câte o secvență.

JOHN: (uitându-se la niște ilustrate de pe masa MUZEOGRAFEI) Pot s-aleg?

MUZEOGRAFA: (resemnată, renunță la prezentare) Sigur. Poftiți! Văd că
dumnealor merg în interior... . Să mergeți și dumneavoastră, dacă doriți.
JOHN: Da? Mulțumesc. Chiar voiam... Se poate, da?
MUZEOGRAFA: Cum să nu! Să fiți atenți la pragul de sus...(continuă să vorbească,
în timp ce unii turiști ies din casă, iar el intră) Pe vremea aia, casele se făceau cu
tavanul jos.

3. Precizează, în două-trei enunțuri, tiparul textual identificat în fragmentul de mai jos, și

o caracteristică a acestuia, ilustrând-o cu o secvență.

„Marea contribuție a lui Mauss la dezvoltarea științelor sociale este reprezentată, în

primul rând, de conceptul inovator-elaborat de el- de fapt social total: Mauss considera
că un fapt social este întotdeauna pluridimensional(având dimensiuni economice,
culturale, religioase, simbolice, juridice etc.) și nu poate fi niciodată redus la unul
singur dintre aceste aspecte. Era preocupat să înțeleagă realitățile în totalitatea lor; de
aici, acest concept al faptului social total- deci o viziune integrată, de ansamblu.”

4. Precizează, în două-trei enunțuri, tiparul textual identificat în fragmentul de mai jos, și

o caracteristică a acestuia, ilustrând-o cu o secvență.

„Am continuat cu descrierea penajului negru și strălucitor, a gulerașului alb și pufos

de la gât, apoi am ajuns la gâtul golaș, la pielea care își schimbă culoarea în funcție de
emoțiile condorului. S-a înroșit ușor.”
1
5. Precizează, în două-trei enunțuri, tiparul textual identificat în fragmentul de mai jos, și
o caracteristică a acestuia, ilustrând-o cu o secvență.

„Împăratul a strigat:
-Cine ești? Cum îndrăznești,
Gol, aici, să te ivești?
-Adevărul sunt.
-Ce vrei?
-Vreau să-ți spun a mea părere:”

6. Precizează, în două-trei enunțuri, o trăsătură morală a fetiței, identificată în fragmentul

de mai jos, și mijlocul de caracterizare, ilustrându-l cu o secvență.

“Execut perfect, fără niciun efort. Îi citesc uimirea pe față…Mă aplaudă, nu mă

strânge-n brațe, nu mă pupă.
-Ai fost fără cusur din prima. Dar asta a fost tot. Scoate-ți gărgăunii din cap!
-Dar nu vreau nimic altceva decât să devin balerină.
-Doar peste cadavrul meu.
-Și tu cum ai putut?!
-Eu am vrut să devin cântăreață și tu ai să devii violonistă. Muzica e glasul sferelor…
-Păi, ce-i rotundă? E cerc, e balon, e minge de fotbal?”

7. Precizează, în două-trei enunțuri, tiparul textual identificat în fragmentul de mai jos, și

o caracteristică a acestuia, ilustrând-o cu o secvență.

« PROFESORUL : Nu, că acolo nu se vede.

NECUNOSCUTA : Nu spui că ai găsit-o?
PROFESORUL: Am găsit-o, dar am găsit-o aici…pe hârtie.
NECUNOSCUTA : Pe hârtie? Cum pe hârtie?
PROFESORUL : Sigur. Am calculat-o.
NECUNOSCUTA: Nu înțeleg.
PROFESORUL: Ce nu înțelegi? »

8. Precizează, în două-trei enunțuri, tiparul textual identificat în fragmentul de mai jos, și

o caracteristică a acestuia, ilustrând-o cu o secvență.

“Se vedea bine că înțelege rostul lor, că le așteaptă, că-i fac plăcere. Iubea
aplauzele, iubea publicul, iubea mai ales copiii. Când îi vedea ronțăind o bomboană,
întindea laba să capete și el. Saluta mulțumind, cu laba la cap, ca un soldat.”

2
 9. Precizează, în două-trei enunțuri, tiparul textual identificat în fragmentul de mai jos, și
o caracteristică a acestuia, ilustrând-o cu o secvență.

“-Ei, cine crede că poate s-o citească așa cum am citit-o eu? [...]
-Eu, domnule profesor!
-Poftim, te rog ! »

10. Precizează, în două-trei enunțuri, tiparul textual identificat în fragmentul de mai jos, și
o caracteristică a acestuia, ilustrând-o cu o secvență.

„Cum arată o zi obișnuită pentru dumneavoastră? Citeam că scrieți zilnic două pagini.
De regulă, dimineața scriu literatură. Când nu lucrez la un roman, scriu povestiri sau
pagini dintr-o posibilă carte. După ce-mi fac un ceai verde, mă așez turcește pe
canapea și privesc grădina, cerul larg.”

11. Precizează, în două-trei enunțuri, tiparul textual identificat în fragmentul de mai jos, și
o caracteristică a acestuia, ilustrând-o cu o secvență.

„Dacă dorim totuși să identificăm acel ceva care pare a fi numitorul comun al
definițiilor, cred că am putea spune că emoția este o reacție mentală conștientă însoțită
de modificări fiziologice și de comportament.”

12. Precizează, în două-trei enunțuri, o trăsătură morală a personajului identificat în

fragmentul de mai jos și mijlocul de caracterizare , ilustrându-l cu o secvență.
“A fost suficientă o singură privire pentru ca băiatul să simtă că nu mai are aer. Nu-i
venea să leșine. Nu ! Mai degrabă s-ar putea spune că-i venea să urle, să tropăie și să se
tăvălească pe jos, de ciudă ce i se făcuse. În trecut, nu se manifestase în acest sens, dar acum,
nu știu de unde și cum, îl năpădise așa o furie, de ar fi fost în stare să mute munții din loc.”

13. Menționează, în două-trei enunțuri, o trăsătură a textului nonliterar identificată în

fragmentul de mai jos , ilustrându-l cu o secvență.
« Regia este semnată de Darren Aronofsky, un evreu nu foarte credincios, după cum
însuși s-a descris. Într-un interviu din 2007, oferit publicației « The Guradian » ,
Aronofsky declara că figura lui Noe l-a fascinat încă din copilărie, pe când avea doar
13 ani.”

14. Menționează, în două-trei enunțuri, o trăsătură a textului nonliterar identificată în

fragmentul de mai jos , ilustrându-l cu o secvență.

3
 „Au corpuri alungite, solzoase trăsătură care stă la originea cuvântului „dragon”,
clocesc ouă. Dragonii au aproape întotdeauna ochi mari, trăsătură care stă la originea
cuvântului „dragon” în multe culturi.”

15. Precizează, în două-trei enunțuri, tiparul textual identificat în fragmentul de mai jos, și
o caracteristică a acestuia, ilustrând-o cu o secvență.
„Când deschise ochii, descoperi că visul său devenise realitate. Flutură din aripile mari
și colorate , apoi își admiră trupul subțire într-o picătură de rouă. Cele zece burți dispăruseră
ca prin minune. Pur și simplu nu-i venea să creadă!”

16. Precizează, în două-trei enunțuri, o trăsătură morală a personajului Todosia,

identificată în fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare, ilustrându-l cu o
secvență.

«A întins mâna spre caiet, apoi și-a retras-o amintindu-și de chipul sever al Inei.
Poate ar trebui să-i ceară permisiunea înainte ? În fond, ea nu fusese încă admisă la
școala de zâne, venise aici pe neașteptate și în momentul de față era doar o intrusă. »

17. Precizează, în două-trei enunțuri, tiparul textual identificat în fragmentul de mai jos, și
o caracteristică a acestuia, ilustrând-o cu o secvență.

„Obosită și dezamăgită, m-am sprijinit de raftul aflat chiar deasupra capului meu. Și
era să pic în nas. Cu un scârțâit sinistru, masiva construcție de lemn s-a dat greoi la o
parte, nu mult, doar cât să permită trecerea unei persoane nu prea corpolente în
încăperea alăturată. Muream de curiozitate să văd ce se află acolo. Și Victor la fel!”

18. Precizează, în două- trei enunțuri, o figură de stil identificată în fragmentul de mai jos,
notează o trăsătură specifică acesteia și ilustreaz-o cu o secvență semnificativă.

« M-am întâlnit cu Iarna la Predeal…

Era-îmbrăcată ca și-acum un an,
Cu aceeași albă rochie de bal. »

19. Precizează, în două-trei enunțuri, tiparul textual identificat în fragmentul de mai jos, și
o caracteristică a acestuia, ilustrând-o cu o secvență.

„Balcicul este , după cum atât de mult se spune, minunat de frumos. Asta cu toate că
l-am găsit frumos, astfel însă decât mă așteptam. Dar asta e cam așa mai totdeauna.
Am avut și voi continua probabil să am câteva bucurii. Mai întâi marea. Culorile,
mirosul, valurile mării. Căldura mării. Miracolul mării.”

4
 20. Precizează, în două-trei enunțuri, o trăsătură morală a bunicii, identificată în
fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare, ilustrându-l cu o secvență.

„Mâna bunicii e plină de inele cu pietre colorate și oușoare de mărgăritar. Miroase ca

turtele de Crăciun, a migdale și apă de flori.
-Sărută, nepricopsitule, ca lumea. Așa se sărută?
Nepotul sărută din nou- apăsat și cu țoc – mâna care parcă are un ochi în palmă ca
bolta bisericii. Mâna bunicii, chiar când o săruți, o simți urzicându-ți urechea.”

21. Precizează, în două-trei enunțuri, rolul indicațiilor scenice, identificat în fragmentul de

mai jos, ilustrându-l cu o secvență .
„INFIRMIERA: Bună dimineața! (vede balonul și pălăriuța) Vai, a fost ziua ta? La mulți ani,
scumpete!
(Infirmiera vrea să îl pupe pe obraz. Se răzgândește. Sărută balonul, lăsându-i o urmă roșie pe
buze.)
INFIRMIERA: (făcând cu ochiul) O amintire.
ȘTEFAN(către public): Nu vă lăsați păcăliți, poate să fie foarte nesuferită.”

22. Precizează, în două-trei enunțuri, rolul dialogului, identificat în fragmentul de mai jos,
ilustrându-l cu o secvență.
„CRISTINA: Mamă? Ce-ai? Ce-am făcut?
MAMA: Nu, n-ai făcut nimic tu... Doar că...
CRISTINA: Doar că ce?
MAMA: Am cumpărat casa.
CRISTINA: Aia, ultima...
Cristina face un pas înapoi și se așază pe pat.
CRISTINA: (cu voce din ce în ce mai joasă) Ai cumpărat-o? Pe-aia? Ți-am zis că nu-i
bună! Și oricum nu vreau să ne mutăm! De ce trebuie să ne mutăm?!?!”

23. Precizează, în două-trei enunțuri, o trăsătură morală a personajului feminin identificat

în fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare, ilustrându-l cu o secvență.
“Multe dintre cărțile pentru copii, cele clasice, le-am citit mai târziu, pe unele continui să
le citesc acum. Îmi completez copilăria. Copilăria simultană, niciodată terminată. Îmi bag
nasul în cărticelele copiilor amicilor mei mici, uneori îi rog să îmi împrumute câte ceva(tare
greu împrumută ăștia mici câte o carte, cred că nu știu ce înseamnă să împrumuți). Nu demult

5
am răsfoit o carte despre vrăjitoare și o alta despre minunatele povești din țara Rutabaga. Și
mi-au rămas atâtea necitite! »

24. Interpretează o figură de stil identificată în fragmentul de mai jos, pe care o vei
preciza.
« La început, ca să nu pară
Că are gusturi prea ciudate
A mâncat într-o doară
Cartea de bucate;
[…] Ba, ca să-și mascheze tendințele intelectualiste
Vreo lună s-a mulțumit cu romanele polițiste.”

25. Precizează, în două-trei enunțuri, o trăsătură morală a personajului Bastian,

identificată în fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare, ilustrându-l cu o
secvență.

« În cazul lui Bastian Balthasar Bux pasiunea lui erau cărțile. Cine n-a petrecut o
după-amiază întreagă cu urechile încinse și cu părul zbârlit aplecat deasupra unei cărți,
citind și iar citind, și uitând de lumea din jurul său, și nebăgând de seamă că-i e foame
sau frig. “

26. Precizează, în două-trei enunțuri, o trăsătură a textului nonliterar, ilustrând-o cu o

secvență.

“Pe la jumătatea veacului al XV-lea, Gutenberg a inventat tiparnița, ansamblu care punea
laolaltă o presă de stors struguri, câteva cerneluri pe bază de ulei și matrițe formate din
corpuri de literă independente, turnate în metal. Posibilitatea de a refolosi corpurile de literă
pentru a compune noi pagini a permis scăderea costului și, implicit, a prețului tipăriturilor.
Epopeea cărții de hârtie a început cu Biblia în 42 de rânduri, tipărită de același Gutenberg. «