111 C

'1 021g111 100 11 101

10 14, 1a1t 11

"0) 0
11
11' 11
131

ii Ij 01

4'
1 fli
EI1 .1.i 11

li I 4.
;id
1:11; 111

4i ur
1113
400 9 01i0
'1
fi !fa 1,

fl
iiii
ii
1101
4 if
1.0 11

11 $4444! )11
00:
jj
'
1 311T
,1' J

1
14
11
f14'
Il iii 41 14
11,41,1
a
li 1

Il
11
11
it la ;11 1: 311 10

111 iE h 11
11
I 01
111, 11;

fi
11 11111 11 0 Itl 11 11'1 111 1

f JI
aiilif
is

I ii 11
110'0 0
C!
II 114
111

iii 11 111 414 13 5,4 It.

it
1111111 I ii 1
11
11
9 r,3 11
11
0 II 10114 II
11.
Ill
111

!
is
1`Ili1411
11

la
!
it
Ili it
.11 1 111
rf :74
i0 110 1131b
I; 11,
0111111
11

! it III 0
! I
it 0
II
.1
jll 41
11 42
14, Ei

J, 11111 ,15 '114 I;

II 11;1 i1!ai11 4
II it 14'
jl
11
111, 411

1111 m it 1111
; 4.111' 11 ij
is 110 11

1;111 l it
ll
sl 111 41
31 Et; 11 II
15 rr
01,
11110 10
11 11 140
ill li ) 11 41.
A111, 1!

:Iul i I! 111,
ii li d31
1: ,11
J4
11 4 ; 14 I
SGl 1
ii iil 11011i
1; I
lu 1 !1111
it ii 1'
0 11

10 1 0 11 9. 11

11111 iliI 111100

11
N' 11,h
11 11

III 1101 111191:1 11 011'1

11I
iil 11
0111: 11 11
1'
111i,,
iJ I 'I' 05 11
104
01'111 11

1
I:1
it
1,1
ti
11
tit
II h :11
1
ri
ii gn: II If .10
Slid 1 0 !
410
it 3
li
3;3
0 1, Ili :11
ail
II 00 1 1 il 11

11
it 01 14
31 1. 4
11
1
ll 11
1,1 ti
Ifil 01

ail 11

I IL, IIw3 ;I I 11 11,

011111
IN 31 13,
'111 11 4344@41 1.,11
I :

1
111 1

IILI I 11 it It
1 14

1. la 11
11 11,
11.
I!
to 1III 1:
0 11
111
ig
1 1'111 tl
1

11111
1 Iii it
ili it
101
1'0
11 If 111 11
41 lit,
l' 16 11 11 it
Il 11
11111
11
I IF
II 1001
11 AIL
11

00 iii Ii 04 ,14 t gr
1 II
1 14 IP 10
1,1
!.1 144
11 ill 11
1;1[111i li
11 0111 0 11 11
111117 u 31

it iii f; !IJI 11.

" 11
0 1! ari Ill

I II it .1 II
g
.!
II 11 In11 rz?P X11; 11 1; El
11
11 .11
.1 ! ,1 :01
!Ill 0 11
1111
ttl
P
ii! 41
411
1
1

8111 is 10 III 51:

14 11
.111 1111
001 a
'I! 31'
11 11

Ili lliliil 11
01;
ill
is
it 'III
!I is
n. II?
1111
;Liu 1 Ill!

,I.1
gra It :04, 110

10! ti Cr
11, iII I! 11 nl
1II
tt 41
fFl 11 161 ii i.RG3YJ @11
II! 13
1 11
414.
1,
13 1111 t, '1i01
11 1 1 1011; 111111111,1 it !1171
I
TZ

1101100i I I0
HI 1
,1111 .1111
illy 11111 1!11111 117
Ir I 111

12" it 11
Iii Iia 1

Ii 100, 111 111' ;11111'1 1

li 011 f' I 1 111111''.

1
:10
1101 1
41 11 :1101
II;
01 I 4111101
51 1
101 I
ILi
li li
11! 14 P.
P5
111 11
0111 ii11111! I, -I
011,i
1

11
:1
d1
I 118
11
4101 II 00 3' 11 4
111
V11
Iii
11
41 11
If
 CRO IN I CI TURCE STI
PRIV' IN D TARI LE RO PAH E
Extrase
VOL. I
Sec. XV mijlocul sec. XVII

www.dacoromanica.ro
Coperta de: Peirescu Ion

www.dacoromanica.ro
ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA" SI INSTITUTUL DE STUDII
SUD-EST EUROPENE
Izvoare orientate privind istoria Romania
I

CRONICI TURCESTI
PRIVIND TART LE ROMAN E
Extrase
VOL. 1
Sec. XV mijloeul sec. XVII

Volum Intocmit de
MIHAIL GUBOGL11 si MUSTAFA MEHMET

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

BU CUR ^ =TI
I966

www.dacoromanica.ro
 ABREVIERI

E.I. = Encyclopedie de l'Isldm..., tome I-1V, Leyde-Paris, 1908-1930.

G.A.L. = C. Brockelmann, Geschichte der arabischen Literatur, Weimar-Berlin,
1898-1902, 2 vol.
G.O.D. = J.v. Hammer, Geschichte der osmanischen Dichtkunst, Pest, 1936.
G.O.R. = J.v. Hammer, Geschichte des Osmanischen Reiches, Pest, 1827-1835,
10 vol.
G.O. W. = Franz Babinger, Die Geschichtsschreiber der Osmanen and ihre
Werke..., Leipzig, 1927.
I.A. = Is ldrn Ansiklopedisi..., Istanbul, 1941 1965, 10 vol.
M.O.G. = Mitteilungen zur osmanischen Geschichte, hrsg. von Fr. v. Kraelitz-
Greifenhorst, Wien-Hannover, 1921-1926.
O.M. = Brusali Mehmed Tahir, Osmanli mil'ellifleri..., Istanbul, 1338/1919
1343/1924, 3 vol.
S.A.O. = Studia et Ada Orientalia, Bucarest, 1958-1963, 4 vol.
S.O. = Mehmed Siireia, &PM Osmani..., Istanbul, 1308/1890-1315/1897,
4 vol.
T.O.E.M." = Tarih-i Osmani Endjumeni Medjmuasi", §i
T.T.E.M." = Tiirk Tarihi Endjumeni Medjmuasi", Revue Historique publide
par r Institut d'Histoire Ottoman ", Istanbul Constantinople, 1910-
-1930.
Decade lunare musulizzane
Evl. = Evail, prima decadi (1-10).
Evt. = Evastt, a doua decadd (11-20).
Evr. = Evahlr, a treia decadd (21- 29/30).
H. = Hegira, inceputul erei mahomedane (622 e.n.).

www.dacoromanica.ro
 Introdueere

Colectia de Cronici turce0i privind large roman este rezultatul

initiativei luate de Academia Republicii Socialiste Romania de a
pune la Indemina cercetatorilor istorici, precum ¢i unui cere eft mai larg
de cititori, izvoarele istorice extern privind trecutul patriei.
Intr-adevar, trecutul tarilor roman s-a Impletit, In decursul veacu-
rilor, cu istoria popoarelor invecinate, avind adesea strinse legaturi cu
uncle popoare mai indepartate, care an jucat un rol important pe arena
istoriei. De aceea, istoria Romaniei, ca si trecutul multor popoare din sud-
estul Europei, in special din spatiul carpato-balcanic, care au fost timp de
citeva secole sub dominatia Imperiului otoman, trebuie privity §i cerce-
tata in cadrul acestei intrepatrunderi istorice.
Lucrarea de fats, proiectata In trei volume, cuprinde stiri privitoare
19, istoria tarilor roman extrase din operele cele mai reprezentative ale
cronicarilor turci din secolele XV XVIII. Continutul acestor izvoare
narative, privit in ansamblu, imbratiseaza o bung, parte din istoria Impe-
riului otoman si aproape toata perioada dominatiei turcesti asupra
tarilor roman.
Istoriografia otomana din veacul al XIX-lea si din primele doua
decenii ale secolului nostril, in frunte on operele lui Heirullah efendi, Ata
Bey, .Ahmed Gevdet pasa (m. 1895), Mehmed Murad (m. 1916) etc., cuprinde
de asemenea informatii bogate pentru tarile roman. Dar valoarea for
pentru timpul cind an trait autorii este climinuata mult de faptul ca In
aceasta perioada evenimentele din Imperial otoman ant de obicei cunoscute
prin diverse izvoare europene. De aceea s-a renuntat la excerptarea ti

traducerea lor.
Dupa cum se (}tie, Imperial otoman, ale carui baze au fost puse Inca
pe la inceputul veacului al XIV-lea in Asia Mica 1, dupa destramarea
1 Mehmed Fuad Koprillii, Les origines de ('Empire Ottoman, Paris, 1935, 146 p. (vezi gi
versiunea turceasca : Osmanli Imparatorlu§unun Kuruluqu, Ankara, 1959, 129 p.).

www.dacoromanica.ro
 8 INTRODUCERE

statului feudal selciuchid 22 a avut o existent/ de peste jum/tate de mile-

niu, ultimele ram/site ale acestuia fiind lichidate abia in anli urm/tori pri-
mului razboi mondial. In faza sa de ascensiune politic/, nicest imperiu a
supus treptat o serie de tAri din Asia, Europa $i Africa, care In epoca de-
caderii acestuia, $i -au cucerit independenta prin lapta de eliberare a
popoarelor.
Caracterul feudalo-militar al Imperiului otoman a fAcut, mai cu
seam/ la inceput, ca acesta s extindg relativ repede dominatia nn numai
asupra numeroaselor emirate turcmene din Anatolia 32 ci gi asupra popca-
xelor din Peninsula Balcanicl, unde turcii osmanlii, dup/ fatrunderea for
in Rumens', pe la jum/tatea veacului al XIV -lea, an glsit un teren favo-
rabil, datorith unui complex de factori social-economici si politico-
militari 4.
Dup/ cum se stie, in veacurile XIV XVI expansiunea otoman/ s-a
intins pe cele dou/ maluri ale Bosforului, cucerit In 1453, hotarele acestui
imperiu largindu-se treptat din pgrtile Basrei pin/ in centrul Europei
din Polonia pin/ in. Africa de nord.
La aceastA perioad/ intreg arsenalul militar al orInduirii feudale
otomane caracterizat6, in raporturile social-economice, prin proprie-
tatea feudal/ de stat asupra principalului mijloc de producjie, care era
pamintul, ¢i prin sistemul feudelor conventionale, zise tim,ar, zeamet
hass 32 acordate demnitarilor feudali cu obligatia de a intretine osti pro-
portional° cu apanajele lor, ca $i prin centralizarea maxima a puterii de
stat, pe plan suprastructural a actionat in direcjia extinderii dominatiei
turcesti asupra altor popoare musulmane sau crestine, teas/tura feudalg-
militar/ accentuindu-se tot mai mult in decursul existentei statului otoman.
Dar spre sfirsitul veacului al XVI-lea, in societatea feudal/ otoman
incep sa se producI o serie de transformlri care, deli nu dep/seau limitele
orinduirii feudale, duceau totusi la schimbari In raporturile sociale i in
structnra statului otoman, in sensul rargirii propriet'atii feudale particulare
2 V. A. Gordlevski, rocyaapcmeo Cenearcynuaoe e Manou Aauu, fn Izbrannle Soci-
neniia", I, Moscova, 1960, p. 31-357.
3 Cunoscute In literatura istoricA sub denumirea de Tavaif-i-Millak (Cf. Islam Ansiklo-
pedisi, vol. I, p. 428 430).
4 N. Iorga, Latins et Grecs d'Orient et retablissement des Tures en Europe (1342-1362),
fn Byzantinisc.he Zeitschrift", XV, Leipzig, 1906; F. Babinger, Beitrage zur Frach-
geschichle der Tiirkenherrschaft in Rumelien (14-15. Jahrhundert), Brunn Munchen Wien,
1944; I. G. Dostian, Boplha ioarcnocnaennexux napoaoe npomue mypeandi aapeccuu e
XIV XV ee., In Vizantiiski Vremennik", vol. VII, Moscova, 1953, p. 32-49; Al. Burmov,
Les problemes de la conquete de la Peninsule des Balkans par les Tures, in Etudes
historiques ...", II, Sofia, 1960, p. 135 143; D. Anghelov, Certains aspects de la
conquele des peuples balkaniques par les Tures, In Byzantinoslavica", Praga, XVII, 1956,
nr. 2, p. 220-276.
6 J. Deny, Timar, Zuama, In E.I., IV, 1934, s. v

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERS 9

in dauna propriety ii generale de stat asupra pgmintului, declan§indu-se

in felul acesta procesul destr/mkii regimului timariot, care constituia
baza material/ a o§tii de provincie, cunoscut/ sub numele de eyalet askeri.
Acest fenomen a avut ca urmare pe de o parte limitarea veniturilor
puterii centrale, prin necesitatea intretinerii unei imense armate organi-
zate in frunte cu ienicerimea 1 iar pe de 0.0, parte dezorganizarea
tot mai accentuate a o§tii de provincie, care in epoca ei de Inflorire
ajungea A numere peste 200 000 de osta§i, ceea ce reprezenta fax/
indoial/ o fort/ uria§/ folosit/ atit In rkboaie eft §i in reprimarea
rIscoalelor maselor populare din Imperiul otoman, intretinerea acestei
o§ti neafectind finantele puterii centrale.
De§i procesul descompunerii se adincea mereu, totu§i continuarea
campanillor militare fli uncle cuceriri teritoriale, obtinute in urma expe-
ditiilor in Europa (Austria, Polonia, Ucraina) §i Asia, In a doua jum/-
tate a veacului al XVI-lea §i in cursul secolului al XVII-lea, estompau
oarecum contradictiile interne tot mai profunde ale societatii feudale
otomane.
Marx relevase la vremea sa acest proces intern timpuriu, ar/tin.d
foarte sugestiv cg, :. . . Nu exist/ nici un temei pentru a afirma ca dec/-
derea Turciei a inceput din momentul in care Sobieski a venit a dea ajutor
capitalei Austriei. Cercetkile intreprinse de Hammer dovedesc, faal, pu-
tint/ de tAgad/, ca organizarea Imperiului turcesc intrase Inca de pe atunci
in stare de descompunere §i c/ de citva timp se observa ca, epoca de
for f}i maretie a otomanilor se apropie repede de sfir§itul el" 6.
Dar in secolul al XVIII-lea dec/derea Imperiului otoman, prin dezor-
anizarea sub raport social-economic, administrativ §i politico-militar, a
inceput s/ se manifeste din plin, iar infringerile suferite de turd, mai ales
in razboaiele cu Rusia §i. Austria, an grgibit pr/bu§irea acestei imparAtii
§i toate incercgrile de a o redresa an fost zadarnice.
Aceast/ scurta privire de ansamblu asupra evolujiei statului feudal
otoman ne ajuta sa, urmgri'm mai indeaproape originea, fazele §i trasaturile
caracteristice ale istoriografiei turce§ti in general §i ale operelor croni-
carilor otomani in special.
Istoriografia otoman/ iriti are izvorul in tradijia poetilor fid rapsozilor
de la curdle turcilor selciuchizi din Anatolia, care preamgreau in cintece
faptele strgmo§ilor §i eroilor, cel mai vestit hind a§a-numitul Oguz-
han, ale ckui fapte sint descrise in epopeea Oguz-name 7, constind
dintr-un amestec de legend/ §i. realitate.
Cf. K. Marx *i F. Engels, Opere, vol. 10, Bueuresti, Edit. Politiefi, 1961, p. 282..
7 Cf. Arat Rahmeti W. Bang, Oguz Kagan destaru, Istanbul, 1934.

www.dacoromanica.ro
10 INTRODUCERE

Apa,rutg Inca la finale veacului al XIV-lea sau la inceputul celui

urmAtor, o data cu operele lui Iahsi Fakih (m. cca. 1400) 8 §i a lui Ahmedi
(m. 1413) 91 istoriografia otoman/ a evoluat pin/ la Abdurrahman. *eref
(1853 1925), ultimul istoriograf oficial 10, numgrind in acest interval de
timp vreo 500 de reprezentanti. Dupa, o relativI Intrerupere In. perioada de
dup1 batAlia de la Ankara (1402) dintre Timur-Lenk si Baiazid I, istorio-
grafia otoman/ isi reia dezvoltarea pe baze mai temeinice, impuTtIndu-se
mai ales sub domnia sultanului Murad al II-lea (1421 - 1451). Astf el, slut
cunoscute operele lui Ibn Arabsah (1392- 1450), care pe ling/ descrierea
vietii si faptelor lui Timur-Lenk 11 se refer/ si la evenimentele din statul
otoman de la inceputul veacului al XV-lea 12, precum si opera numit/
Tarih-i al-i selguk (Istoria dinastiei Seleinehide) 13 a lui Yazidji-zade Ali
(m. 1451) care, printre altele, trateaz5., si primele imigrgri ale turcilor cres-
tini din Anatolia in Dobrogea 14 (la Babadag 15) si In alto pgrti ale Rumeliei
prin anii 1263-1264 (662 H.), sub Mihail al VIII-lea Paleologul 16. De
asemenea, tot perioadei lui Murad al II-lea 1i apartin cronicarii Abd-ar-
Rahman al-Bistami (m. 1454/858) 11 si Mehmed Emin ibn Hali110.
Acestea slnt de fapt inceputurile modeste ale istoriografiei otomane
pin/ pe la mijlocul veacului al XV-lea.

6 Iahsi Fakih, Menakib-i al-i Osman tayildirim hana gelince (Viefile sultanilor casei oto-
mane ptnd la Baiazid Fulgerul). Aceasta cronicA e cunoscuta doar din relatarile cronicarilor de
mai ttrziu care au folosit-o ca izvor (Asik-pa§a-zade .a.). Pentru Iahsi Fakih, vezi S.O., IV,
p. 645 ; 0. M., III, p. 163 ; G.O.W., p. 10-11 ; Huseyin Namik, Yahsi Fakih, In M.O.G.,
IT, 1923-1926, Viena, 1926, p. 319-326.
2 Destan-i Tevarih-i Milliik-i Al-i Osman (Epopeea istoriei sultanilor casei otomane), ed.
Nihad Sami Banarh, In Tiirkiyat Mecmuasi", Istanbul, 1939, VI, p. 49-177 (aceasta cronicA
rimatA este de fapt ultima parte a operei lui Ahmedt, intitulatA Iskendername).
15 Are o istorie a Imperiului otoman : Tarih-i devlet-i Osman lye Despre autor si opera
sa vezi : Miikrimin Halil, Abdurralunan &ref, In T.T.E.M.", nr. 9 (86), p. 211 -214; M.O.G.,
II, 1923, p. 131 ; G.O.W., p. 406-409.
u Ibn-i Arabsah, Adjaib al-makdur fi navaib -al- Timur. Aceasta cronica a Yost tradusa
In 1636 in limba latinA, iar In 1658 (Paris) In limba franceza.
22 Idem, Fakihet ul-Hulefa si Ukud en-Nasiha (cf. G.A.L., II, 1902, p. 28 si urm., E.I.,
II, 1927, p. 384-385 si G.O.W., p. 13-14).
12 Mss. Bevan Koski', Istanbul, Yazm, nr. 1391, fol. 445 a-445 b.
14 Paul Wittek, Iazijioghlu All On the Christian Turks of the Dobroja, in Bulletin of
the School of Oriental and African Studies", XIV (1952), p. 639 -668; idem, Les Gagaouzes
= Les gees de Kaykaus, In Rocznik Orientalistyczne ...", torn. XVII (1951-1952), Krakow,
1953, p. 12-24.
25 Cf. J. Deny, Sarl-Saltlk-Dede, In E.I., IV, p. 177 -178; idem, Sary-Saltyk et le nom
de la vine de Babadaghi, In Mélanges Emile Picot, p. II.
16 G. D. Balascef, Impltratul Mihail at VIII-lea Paleologul si despotatul oguzilor pe
farmul Marti Negre..., Iasi, 1940.
12 Despre Abd-ar- Rahman b. Muhammed al-Bistami, cf. S.O., III, p. 309 ; G.A.L.,
II, p. 231 si G.O.W., p. 17-18.
12 E. Blochet, Catalogue des manuscrits persans, Paris, 1905, I, p. 322 si G.O. W.,
p. 18-19.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCE:RE 11

in a doua jumItate a veacului al XV-lea si in cursul veacului

urmator, sub domuiile sultanilor Mehmed al II-lea §i Baiazid al II-lea,
Selim I si mai ales pe vremea lui Suleiman Magnificul, istoriografia oto-
maul a luat un avint deosebit.
Din aceast perioadl slut cunoscute cronicile lui Enveri, Orudj,
.Arlik-pa§a-zade, Nevi, Idris Bit lisi, Ibn Kemal, Gelalzade. Este destul de
mare §i nunfarul cronicilor anonime purtind titlul de Tevarih-i al-i Osman
(Istoriile dinastiei osmane) 19.
Tot atunci se constatI i IncetAtenirea obiceiului ca marii viziri s/
consemneze faptele osmanliflor. Astfel, s-au pIstrat cronicile marilor viziri
Ayas-pasa, LIAR-pap, Rustem-pa§a §i ale altora. Epoca de ascensiune a
Imperiului otoman a fort caracterizatI in istoriografie si prin aparitia
unor epopei dedicate marilor demnitari, printre care se numgrI i a§a-
numitele Gazavat-Name (Cronici de exped,cii), Fetih-Name (Cronici de
cuceriri) care descriu uncle fapte ale marilor dregAtori sau sultani. Dintre
acestea shit cunoscute operele lui Suzi Celebi, Nasuh Matrakci i.a.
Unii mari viziri §i-au avut cronicarii for proprii, cum e cazul vizirilor
Kopri int care incearc6, in a doua juin/tate a veacului al XVII-lea, sI
dea o ultim/ stralucire mIretiei otomane ; mai inainte cu dou/ veacuri,
cronicarul Enveri l i dedicase opera intitulatl Cartea vizirului (Distur-
name) marelui vizir Mahmud-pa§a, iar Suzi Celebi cintase in 15 000 de
versuri (beit) faptele lui Mihaloglu All Bey de la Dungre, care a avut
relatii strinse cu Tara Romaneascl.
Trebuie subliniat totodata. c/ In afara acestor izvoare, care descriu
evenimentele cu multe detalii, apare §i tendinja de a se intocmi cronici
sinoptice, cea mai cunoscute dintre ele Mud cronies lui Ni§angi Meh-
med-pa§a. In evolutia istoriografiei otomane se observI relativ devreme
§i obiceiul valorificerii materialelor de arhivI, prin alcItuirea unor colectii
de documente emise de cancelariile sultanilor sau ale vizirilor. Cea mai
cunoscute colectie de acest gen hi apart ine lui Ahmed Feridun Ruksanzade
(m. 1583) §i este intitulat/ 111iinse'at-es-selatin (Corespondenta sul-
tanilor) 20.
In istoriografia otomane de pe la sfir§itul veacului al XVI-lea un loc
special 11 ocup6 cronicarii Sa'adeddin, Mustafa All k4i Selaniki, cunoscuti
prin amploarea si valoarea operelor tor, ca §i Idris Bitlisi la 1nceputul
veacului al XVI-lea, a clrui cronicI nu numai a a sintetizat realizgrile
istoriografiei turce§ti de pin& la el, dar a constituit totodata, si un izvor
29 Co. buns parte din izvoarele narative de acest fel au Post editate de Fr. Giese, hare
1922 si 1925.
2° Cf. ed. a II-a, Istanbul, 1274 H. (vol. I), 1275 H. (vol II).

www.dacoromanica.ro
12 INTRODUCERE

important pentru cei care 1-au urmat. Treptat a c/p/tat o larga, faspindire
§i curentul a§a-numit al $ahnamegiilor, reprezentat de poeti de curte,
care imitau adesea cunoscutul poem persan $ahname a lui Firdusi in rela-
tarea faptelor istorice. Aceste opere an maimult o valoare literar6-artistic/
decit una istoricA, realitatea pierzindu-se de obicei in multimea figurilor
de stil poetics ale acestor cint/reti.
Accentuarea decaderii Imperiului otoman la sfir§itul secolului al
XVI-lea §i mai ales in prima parte a veacului al XVII-lea a determinat
aparitia unor lucra,ri cu caracter didactico-politic, conDinind reflectii asupra
cauzelor cre§terii §i decklerii puterii turce§ti. Printre acestea se remain/
operele lui Hasan Kiafi Akhisari, Veysi, Koci-Bei q.a. 21.
In timp ce unii dintre cronicarii otomani §i-au limitat opera la istorice
turcilor osmanlii, grupind in jurul ei gi descrierea evenimentelor legate de
istoria altor popoare, altii au scris istorii universale, consacrind numai
annmite pgrti ale operelor for evenimentelor privitoare la otomani. In isto-
riografia turceascA sint de asemenea numeroase cronicile privind domnia
unor anumiti sultani §1 anume a lui Suleiman Magnificul, Selina I, Selina II.
Varietatea in manifestare a acestei istoriografii se eitinde §i asupra.
formei §1 limbii in care autorii §1 -au conceput operele for cu caracter istoric.
Astfel, unii an compus cronici rimate, iar altii au scris in proz/, intercalind
numai ici-colo versuri ; multi §i-au redactat cronicile in limba tura, dar
nu sint putini nici cei care au scris in lirabile arab/ §1 persana, sau intr-o
limb/ turceascA Inc/roan,' cu arabisme §1 persanisme, ceea ce a exercitat
o mare influent/ §i asupra stilului folosit, care adeseori apare deosebit
de inflorit.
Dar tr/sAtura comun/ a intregii literaturi istorice otomane constl
in aceea c/ in toatI aceast perioadI ea a imbrIcat forma cronicilor, o
caracteristicl specific/ de altfel istoriografiei medievale in general. Struc-
tura operelor istorice ale cronicarilor otomani, in§irarea evenimentelor in
ordinea for cronologicl §1 fIrA, sl se insiste asupra cauzalitItii interne a
faptelor sociale, fac ca autorii acestor cronici a nu dep*/§easc5,, in general,
limitele gindirii medievale, iar operele for sa r'aming la nivelul izvoarelor
istorice narative cunoscute sub forma de anale sau eroniei. Din sumedenia
de cronicasi otomani sint foarte putini aceia care, depa§ind intr-o oarecare
21 Asupra unora dintre ei, vezi : Canon du Sultan Suleiman II, reprisente a sultan
Mourad IV pour instruction. Traduite du turc en francais par M. (= Petis de Crois), Paris,
1725 ; V. D. Smirnov, froit6es Thoss70.211UNCKIiii u 8pyeue ocmancicue nucame.au XVII beka,
St.-Petersburg, 1873; A. S. Tveritinova, Bmopoll mpanmam liottu-6es, In YlieHme aam/cHH
HEICTHTyTa BOCTORORMHH/1", torn. VI, Moscova-Leningrad, 1953, p. 212 -268; idem,
Social ideas in Turkish didactic politico-economic treatisses of the XV I XV II Centuries, Moscova,
Oriental literature publishing House", 1960, 17 p. (XXV International Congress of Orientalists
Papers presented by the URSS Delegation).

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE 13

maisur& stadiul narativ propriu-zis, incearca, O., tread, la faza interprearii

faptelor, pe baza nnei conceptii politice mai largi triti mai bine definite, ca,u-
tind In acela§i timp gi explicatia cauzala, a fenomenelor sociale. Printre
ace§tia pot fi amintiti Selaniki, Naima, Silandar, Vasil, Ahmed Asim 1i
alti citiva.
0 alt& caracteristicl a literaturii istorice otomane con.stI In faptul
c& modul de expunere a evenimentelor din operele cronicarilor turd se
afla in strins& legaturl cu etapa istoric& In care au fort scrise. Astfel, In
epoca de crotere a puterii turcesti cronicarii consemnau de obicei faptele
eroice ale predecesorilor lor, cantind prin aceasta sari indemne pe contem-
porani la not cuceriri. De aceea, cronicile mai vechi, din veacurile al XV-lea
§i al XVI-lea, reflect& na§terea si. dezvoltarea Imperiului otoman care s-a
consolidat deosebit de mult mai ales sub domnia sultanului Suleiman
Magnificul (1520-1566).
Dac&I pe masura cretsterii expansiunii otomane, cronicile veacurilor
anterioare pream6reau faptele sultanilor si ale marilor dregAtori, In schimb
incepind cu secolul al XVII-lea reprezentantii istoriografiei turce§ti re-
flect& §i fenomenele caracteristice decaderii turce§ti sub diferite aspecte.
In aceasta, privintl pot fi amintiti : Kodja-Husein, Pecevi, Hadji-Halifa
(Kiatip Celebi), Silandar, Naima, Raid, Munedjdjimba§1 §.a.
Tot acum capkt& un caracter permanent qi institutia istoriografilor
oficiali, numitA vak'a nuvis, care In realitate se practica Inc& de mult,
incepin.d cbiar din prima jum/tate a secolului al XVI-lea, o data cu
Idris Bitlisi, considerat primul analist (Aida]. al Imperiului otoman.
Cei mai de seam& reprezentanti ai vak'a nuvis-ilor ant : Naima, Rasid,
Subhi, Vasif, Ahmed Astra a , care ne-au rasat cronici din cele mai cuprin-
attoare si de o valoare istorica, incontestabilg, de§i scrise prin prisma
oficialI. Pe ling& descrierea tutor evenimente din trecut sau contemporane
tor, operele acestora cuprind §i o serie de consideratii proprii asupra poli-
ticii interne r3i extern a Imperiului otoman, numeroase cugetki asupra
cauzelor care determinau cursul evenimentelor.
In cadrul istoriografiei turce§ti trebuie amintite It deserierile unor
ca,littori, In frunte on Evliya Celebi (1611- 1682), a clrui operl de mart
proportii (10 vol.), cu toate uncle exagergri Vaditel constitute un izvor
pretios si pentru trecutul tarilor romaneciti. In schimb, literatura istorica,
osmang este same& in memorii. Astfel, ping. pe la mijlocul veacului trecut
nu se cunosc decit memoriile (hattrat) dragomanului Osman-aga din Timi-
qoaza, scrise In cei 11 ani de captivitate in Austria (1688-1699). In cursul
-ultimului deceniu aceste memorii an devenit cunoscute prin don& traduceri
germane (R. F. Kreutel t Otto Spiess) §i printr-o editie turd, (1962).

www.dacoromanica.ro
14 INTRODUCERE

Privita In ansamblu, istoriografia otomana se ocupa mai mult de

evenimente politico-militare, dar nu lipsesc nici unele informatii asupra
societatii §i vietii politice otomane. Din acest punct de vedere, se poate
spune ca aproape toti cronicarii turci prin ins6§i pozitia lor socials, unii din
ei fiind sfetnicii sultanilor sau cronicari desemnati oficial s& consemneze
faptele istorice, slut aparatorii ideologiei feudale, straduindu-se sg, contri-
bute prin operele lor la justificarea permanentizarii rinduielilor sociale In
care au trait fill au scris. De aceea, pentru multi dintre ei istoria se rezuma
la, povestirea faptelor clasei dominante 13i Indeosebi a paturii militare, In
frunte cu sultanul, pe care 11 idealIzeaza §i camia Ii atribuie calitati deo-
sebite. Spiritul religios al cronicarilor otomani a facut ca operele lor sa fie
presarate cu multe elemente religioase, mai cu seams In cazul cronicarilor
din secolele XV XVI, ace§tia atribuind de obicei vointei divine" §i
arbitrariului sultanilor" desfa§urarea faptelor istorice.
Situatia maselor populace musulmane i nemusulmane denumite
raia, nu infra cleat In foarte mica masura In preocuparile lor, iar rascoalele
din istoria Imperiului otoman ant calificate drept rebeliuni" contra suve-
ranilor, deci Impotriva ordinii existente. In istoriografia otomana se re-
fleet/ i conceptia cronicarilor asupra altor popoare. Cretinii shut denumiti
de ei kiafir (pl. kiiffar), adica ghiauri" sau necredincio§i", iar popoarele
islamice care nu recunosc doctrina religioasa traditional numita sunfla
(Hanefi), ci respect/ Invatatura zisa, i'a, cum an fost de pilda iranienii,
slut considerati drept eretici.
In ceea ce prive§te izvoarele folosite de cronicarii otomani, acestea
shit dintre cele mai variate. Textul primilor cronicari (sec. XV), mai ales
dud este vorba de descrierea unor fapte din trecut, prezinta oarecare asema-
flare, explicabila pe de o parte prin faptul cA, multi dintre ei an fost contem..-.
porani, iar pe de alts parte printr-un probabil izvor comun folosit de
mai multi cronicari. Acest caracter stereotip este mai pregnant In operele
lui A§1.1c-parla-zade, Negri gi la, Cronicile anonime.
In tratarea evenimentelor contemporane cronicarii folosesc §i infor-
matfile orale, culese eu multa grija, §i chiar amintiri personale (Ne§ri v.a.).
Cronicarii din secolul al XVI-lea reproduc de obicei §tirile din cro-
nicile mai vechi, Intregindu -le cu o serie de informatii ioi, referitoare la
epocile contemporane lor. Cei din secolele urmatoare (XVII XVIII)
bleep Ins/ s& foloseasca Intr-o masura tot mai mare nu numai izvoarele
narative anterioare sau memoriile personale, ci i documente oficiale, ma-
teriale de arhiva §i chiar izvoare strain, europene (Pecevi, Kiatip Celebi
§i altii), fapt indicat de altfel kti In notele biobibliografice, privind fiecare
cronicar In parte, din colectia, de fats.

www.dacoromanica.ro
 DJTRODUCERE 15

In ceea ce prive§te limba cronicilor otomane, tole vechi, mai cu.

seam& pin& la inceputul veacului al XVI -lea, cu rare exceptii, sint scrise
intr-o turceasc& simply, neevoluat6, far& o inriurire puternic& a limbilor
arab& §i persan& (Enveri, Orudj, A§ik-pa§a-zade, Nevi, Cronicile ano-
nime v.a.). Cu toate acestea, Inca din ae,east& perioad& se constatl §i cro-
nicj scrise intr-o limb& turceasc& cu pronuntat& influent& arabo-persan&
(Tursun-bei) §i chiar in limba persan&, cum au fost de pild& Ahmed iik-
riillah sau Idris Bitlisi.
Pe mgsura cre§terii expansiunii teritoriale, mai ales prin cucerirea
Orientului musulman (Egipt, Iran etc.) §i pe m'asura int&rirli traditiilor
istoriografice, limba cronicarilor otomani devise din ce in ce mai greoaie,
prin introducerea elementelor arabe i persane (Sa'adeddin, Kara-Celebi-
zade '.a.). Stilul for capAtg un caracter tot mai complex prin folosirea
metaforelor, a imaginilor plastice, chiar §1 in redarea unor fapte simple.
ITER cronicari §i-au scris operele istorice direct in limba arab&, cum a
fost de pild& Iliinedjdjimba§i, a carui cronica a devenit accesibila numai
dupl traducerea in limba tura.
Se poate spun totu§i a tras&tura dominant& a limbii cronicarilor
otomani din veacurile XVII XIX Amine forma de exprimAme specific&
limbii turce§ti. In aceast& privintA sint gr&itoare cronicile lui Selaniki,
Solakzade, Pecevi, Naima, Raid v.a.
Extrasele alese pentru a fi traduse in colectia de fat& invedereaza
cu multI claritate lupta aprig6 dual secole de-a rindul de poporul roman,
singur sau In colaborare cu alto popoare europene, la inceput pentru stIvi-
lirea expansiunii turce§ti in Peninsula Balcanica, iar apoi pentru eliberarea
de sub dominatia statului feudal otoman. Figurile luminoase ale poporului
roman, ca Mircea eel Batrin, loan de Hunedoara, Vlad Tepe§, *tefan. col
Mare, Mihai Viteazul §i altii se evidentiad, in toat6 maretia for §i din aceste
izvoare, de§i scrise de pe o pozitie adversa,. Din informatiile cronicarilor
turci pot fi urmkrite campaniile militare ale feudalilor otomani in nordul
Dun Aril, ca §i rezistenta dirzg a poporului roman care a infrint deseori
°stile numeroase §i bine tnarmate ale sultanilor, fapte consemnate de o
se±ie de cronicari otomani.
De asemenea, din urmarirea extraselor alaturate se va vedea a uneori
acela§i eveniment apare descris de mai multi cronicari. Dar aceast& supra-
punere este in folosul unei mai bune intelegeri a diferitelor fapte istorice,
fiecare dintre cronicarli respectivi aducind elemente not in descrierea lor.
A§a, de pildrt, dac& unii cronicari ea Sa'adeddin, Solakzade §i altii, descriind
luptele dintre Mircea col Batrin §i. Baiazid Fulgerul, vorbese de o victorie

www.dacoromanica.ro
16 INTRODUCERS

rapid, si categoric a sultanului, In schimb alti cronicari mai vechi (Orudj)

recunosc deschis rezistenta ostilor domnului Tgrii Romfinesti, afirmind c
din ambele pIrti an murit multi oameni" sau c& oastea ghiaur/ fiind
numeroasa, musulmanii au sl/bit". In unele cronici apar chiar si cuvinte
de laud, pentru Mircea eel Batrin si pentru alti domni roman. .Astfel,
in Cronicile anonime se afirml despre Mircea eel Bfitrin c/ era un bei
ghiaur foarte viteaz". Asemenea menDiuni se ggsesc si la alti cronicari pri-
vind pe unul sau pe altul dintre domni (Asik-pasa-zade, Negri v.a.). Da &SO-
menea, Kemal-pasa-zade (Ibn Kemal), descriind campania beilerbeiului de
Rumelia, Suleiman-pasa, impotriva lui Stefan eel Mare, da, o serie de de-
tail in legritur/ en b/t/lia de la Vaslui din iarna anului 1474 1475. El
aminteste de faptul c voievodul de atunci al Taxii Romfinesti, Radu eel
Frumos, fiind nevoit sg, participe cu oastea sa la aceast/ campanie, a
refuzat sg lupte al/turi de turd impotriva moldovenilor, contribuind astfel
la infringerea ostii lui Suleiman-pasa. Asemenea exemple, care ilustreaza,
faptul c fiecare cronia cuprinde elemente diferite In descrierea aceluiasi
eveniment, sint numeroase. Aceasta impure cititorului necesitatea par-
curgerii tuturor izvoarelor din colecjia de fa, atunci eind este vorba de
cercetarea unor fapte istorice luate in discutie de mai multi cronicari.
Trebuie mentionat, de asemenea, c unele dintre cronicile turcesti
an devenit accesibile Inca din veacul al XVI-lea, prin traducerea for in
limbile lating, germank italian/ sau francez1 22. Aceast/ initiative, a con -
tinuat pin/ In secolul nostru, prin traducerea in limbi de lazgA circulatie
a unor cronici otomane mai importante 22. Pe de alai parte, izvoarele
narative ture,esti an fost folosite fie dup/ originals, fie dui)/ traduceri, side
cunoscuti istorici ai Imperiului otoman ca Dimitrie Cantemir 24, Hammer 231
?inkeisen 26, Iorga 27, iar in ultima vreme o important/ deosebit/ a fost
acordatI acestor cronici si de c/tre istoricii din Turcia care, in noile for
luer&ri de sintez/ privind istoria Imperiului otoman, le-an utilizat atit

22 Pentru unele din aceste traduceri vezi G.O.W., p. 72-73, II Carl Gollner, Turcica,
vol. I, (Bucure§ti, 1962), vol. II (sub tipar).
U De ex. Fr. Giese, Die Altosmanische anongmen Chroniken. . ., Breslau, 1922 (text) iii
Leipzig, 1925 (traducere) ; L. Forrer, Die Osmanische Chronik des Rustem Pascha, in Ttir-
kische Bibliothek", XXI, Leipzig, 1923 ; Richard F. Kreutel, Vom Hirtenteit zur Hohen
Pforte. Friihzeit und Aufstieg des Osmanenreiches nach der Chronik Denkuriirdigkeiten und Zeit-
laufe des Hauses Osman oon Deroisch Ahmed, genannt ' Mik-Paor-Sohn, Graz-Vienne-Cologne,
1959; Im Reiche des Goldenen Apfels. Des tilrkischen Weltenburrunlers Euliga Celebi denkwurdige-
Reise in das Giaurenland und in die Stadt und Festung, Wien, anno 1665. llbersetzt, eingeleitet
und erklArt von Richard F. Kreutel, Graz-Wien-Köln, 1957, 261 p.
24 Istoria Imperiului otoman (ed. Hodosiu), Bucure§ti, 1872-1876, 2 vol.
24 Histoire de l'Empire ottoman (ed. Hellert), Paris, 1837-1843 (18 vol.).
24 Geschichte des Osmanischen Reiches in Europa, Hamburg-Gotha, 1840-1863 (7 vol.).
22 Geschichte des Osmanischen Retches. . ., Gotha, 1908-1913 (5 vol.)

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE 17

In editiile tiparite cit §i dup/ manuscrise 28. Aceste izvoare hind ins/ folosite
In cadrul unor opere de sintez/, este evident cá extrasele algturate, adunind
la un loc toate §tirile privitoare la Wile roman, prezint/ o mai mare
important/ pentru cercetarea istoriei tariff noastre.

In alcAtuirea acestei lucrari am intimpinat unele greutIti privind

procurarea cronicilor turce§ti. Traducerile araturate s-au facut, fie dupa,
editiile tiplrite (chid exist/), fie dup/ manuscrise originale, copii sau foto-
copii. Unele din ele nu se gaseau in tare, iar altele se aflau risipite prin
diferite depozite. Primele operatii au constat in inventarierea §i intocmi-
rea unei evidente pentru intregul material orientalistic conservat In arhi-
vele, bibliotecile §i muzeele din tar/. Anumite dificultAti au lost intimpi-
nate §i in ceea ce prive§te selectionarea materialului care trebuia tradus,
pentru ca §tirile din cronicile turce§ti privind istoria Romaniei se desprind
anevoie din complexul informatiilor relative la evenimentele petrecute la
Dunare, larlsarit sau la apus de Cara noastrl. *Wile privitoare la trecutul
poporului roman nu puteau fi prezentate printr-o fragmentare excesivI
tocmai din cauza intrep/trunderii for cu cele referitoare la popoarele din
centrul §i sud-estul Europei. De aici, traducerea unor informatii, cit de
marunte, impunea fie largirea fragmentului respectiv, fie reznmarea §ti-
rilor din pasajele anterioare ¢i urnatoare. Far/ o astfel de operatie cititorul
nu poate se - §i dea seams de leg/tura cauzara in descrierea evenimentelor.
Rezumatele §i intercalgrile efectuate pentru completarea sensului
slut indicate prin paranteze unghiulare < > , iar turcismele §i elementele
toponimice, ca si cele onomastice, au lost cuprinse in paranteze rctunde
( ). De asemenea, intreruperea textului a lost indicata, prin trei puncte...,
puce la sfir§itul sau la inceputul frazelor, dup/ cerintele continuitItii
sensului. Pe de alta, parte, in vederea urmaririi cu mai mult1 u§urint/ a
extraselor al/turate dup/ originalele din. care s-au efectuat traducerile, s-a
considerat potrivita §i iidicarea marginal/ a paginilor din operele
respective.
Traducerea textelor a ridicat §i ea probleme deosebite, deoarece
limba in care a lost scrisa, o bun/ parte din aceste izvoare narative este
rezultatul impletirii a trei limbi islamice (araba,, persan/ §i tura). In
unele cazuri s-a renuntat la redarea nuantelor bog/tiei figurilor de stil §i a
retoricii orientale, care nu prezint/ interes istoric. Acest fapt a lost arltat
prin puncte de suspensie in cuprinsul frazelor.
28 Izmail Hakki Uzungar§ili, Osmanli Tarifa, Ankara, 5 vol., 1950-1962 (In 2 edItli).

2 a. 48

www.dacoromanica.ro
18 INTRODUCERE

0 mare dificultate a prezentat §i identificarea toponimicelor care

spar adesea intr-o dublg, sau chiar triply, deformare: din partea cronicarilor,
a editorilor §i a tipografilor. De pildg, localitatea Tirgovi§te din Tara
Bomaneasca. apare In unele cronici sub forma Biragosta, iar In altele ca
Taragosta. In timp ce la Pecevi, Kiatip Celebi, Naima kt.a. pentru desem-
narea localit&tii Fglciu se Intilne§te toponimicul rilidj sau Nalidj, In
manuscrisul cronicii lui Matrakci aceeai localitate figureaz1 sub forma
Filidj. °rap]. Sibiu apare fie sub forma Zibin (Orudj, Nevi etc.), fie ca
Herkoy, derivat din Hermannstadt (Idris Bitlisi). 0 bunl parte din aceste
forme corupte se datoresc §i unor semne diacritics arabe adesea gre§it
plasate. 0 aerie de localitati cum slut : Aravaci sau Ervaci, Boceau, Halia,
Maria §.a. an rgmas neidentificate. De asemenea, o aerie de institutii
otomane, neavind institutii romane§ti corespunzAtoare, an necesitat unele
explicatii In notele de subsol.
In ciuda unor asemenea dificultAti, lucrarea a fost dug& la
bun sfir§it, realizIndu-se astfel dorinta &ease/ a istoriografiei roman ti
de a avea la IndemIng, cele mai importante §tiri din cronicile turce§ti ;
Inca In 1928 N. Iorga I§i Incheia astfel comunicarea privind Cro-
nicile turcefti ca izvor pentru istoria romdnilor : Trebuie sg, avem §i
noi, stied la un Joe, tot ce ne prive§te In cronicile Osmanilor" 29.
In lipsa unei astfel de culegeri, istoricii roman se limitau de obicei
la Invechitele traduceri apusene ale lui J. Leunclavius 39, V. Bratutti 31
§i. A. Galland 32, privitoare la anumite perioade ale istoriei otomane. Nici In
cunoscutele extrase facute de poloni 83, de austrieci 34, unguri 35, ru§i 36
etc. nu se &eau decit §tiri r'azlete pentru trecutul t6rilor roman, deoarece
de privesc istoria altor sari.
29 Cf. An. Acad. Rom., Mem. Sect. Ist s. III, t. IX, Mem. 1, 1928, p. 22.
38 J. Leunclavius (Hans LOwenklaw), Annales Sultanorum 011unanidarum, Francforti
1588 ; idem, Ristoriae Musulmanae Turcorum de monumentis ipsorum exscriptatae libri XVII,
Francf., 1591.
al Chronica dell'origine e progressione della casa ottomana composta da Saidino Turco, I,
Viena, 1649, II, Madrid, 1652.
82 Suite de l'Histoire Ottomane &rite par Saaded-Din Mehmed Hassan, plus connu chez
les Tures sous le nom de Cogia Efendi... (Mss. Bibl. Nat. Paris, fonds franc. no. 6074). Folosit
de N. Balcescu (in Istoria ronulnilor sub Mihai Vodd Viteazul) si partial tradus de N. Iorga
in Acte si Fragmente.. ., vol. 1 (1895), Bucuresti, p. 55-63.
88 J. Stkowski, Collectanea z dziejopisow tureckich rzeczy do historii polskiej sluzacych,
t. I, Warszawa, 1824, t. II, Warszawa, 1825 ; I. Pietraszewski, Nowy przklad dziejopis6w
tureckich clotyczacych historii polskiej a szczegolnie Tarychy Wasyf Efendiego, Berlin, 1848 ;
E. Zawalinski, Polska w Kronicach tureckich XV i XV I w., Stryj, 1938.
84 W. Behrnauer, Quellen filr serbische Geschichte aus ttirkischen Urkunden, Wien 1857 ;
Th. NOldeke, Ausziige aus Nesri's .. ., In ZDMG, XIII (1859), p. 176-288, XV (1861),
p. 333-380.
35 J. Thury, Torok tbrtinetir6k, t. I (Budapest, 1893), t. II (1896) ; Imre Karacson,
Torok tortinetir6k, III (Budapest, 1916, 391 p).
86 V. D. Smirnov,06pacqoeble npouseeaeltun ocmancNoti Aumepamypu, Petersburg, 1903.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE 19

Traducerile araturate slut insotite §i de transform6xi de date ale

Hegirei in anii erei noastre, de iden.tificki §i de unele explicatii necesare
pentru clarificarea textului, acolo unde a fost cazul. Fiecare eronic& are
in frunte o schit/ biobibliografica, a autorului respectiv.
Intrucit nu am avut la indemina, variante de manuscrise pIstrate
in general in Turcia, indeosebi in Istanbul 87 sau in Egipt (Cairo) §i. in
diverse arhive kii biblioteci europene, nu ne puteam gindi la o editie critics,
de§i utilitatea §i importanta folosirii unui numk cit mai mare de manuscrise,
cu diversele for variante, slut evidente *.
De altfel, insg§i editarea cronicilor turce§ti a mnceput relativ tirziu
datoria introducerii tiparului in Turcia abia in 1729, prin straduintele lui
Ibrahim Muteferrika 38, originar din Cluj. Numai dupa, primul rkboi mon-
dial s-a pit la editarea unui numk din ce in ce mai sporit de cronici
otomane.
In ceea ce prive§te transcrierea elementelor turco-orientale, de§i cea
international-6,, folositA, de pild'a, in enciclopediile islamice, este cunoscutk
s-a preferat totukd in general transcrierea acestor elemente a§a cum s-au
incetatenit ele in limba romans, mai ales in vechile texte istorice, combi-
nind aceast/ metod'a cu folosirea unor semne care pe de o parte sá nu pre-
zinte dificultgti tipografice, iar pe de alta sa, ajute la citirea eft mai corect5,
a unor denumiri specifice turceksti sau orientale in general. Cu toate acestea,
au ramas uncle inconsecvente, mai cu seams in transcrierea elementelor
toponimice qi onomastice, datoritl variantelor din diverse cronici, ca §i
variatiilor specifice diferitelor limbi in redarea numelor geografice
sau etnice.
Dind in folosinta istoricilor aceast/ colectie, nu ne indoim de faptul
ca viitoarele cercetki in arhivele Fli bibliotecile strain vor putea aduce
uncle completari §i precizAri, de§i ne-am straduit s6 folosim tot materialul
cc s-a putut gasi la noi, ca §i cele citeva cronici obtinute din alte tki.
De aceea ne exprim/m convingerea a publicarea acestei colectii de izvoare
otomane, intr-o form& mult mai larga decit s-a facut in trecut, va fi in
folosul cercetkilor istorice din Cara noastrg, prin aceste izvoare faeindu-se
cunoscutg o bunl parte din ceea ce s-a consemnat in istoriografia otomanl
87 Cf. Ludwig Forrer, Handschriften osmanischer Historiker in Istanbul, In Der Islam",
Bd. 26, Heft 3 (Berlin, 1942), p. 173-220, care aduce numeroase completari la G.O.W. 31 alte
cataloage de manuscrise turcesti.
* ltn timpul tipAririi volumului, autorii, aflIndu-se Intr-o calatorle de studii
la Istanbul, In vederea cercetArii arhivelor, au facut uncle adaugiri de texte pe baza
consultArii manuscriselor originate. N. R.
" Despre fondatorul tipografiei otomane, cf. J. H. Mordtmann, Ibrahim Muteferrika,
In E.I., t. II (1927), p. 465-466.

www.dacoromanica.ro
20 INTRODUCERE

privitor la tgrile roman de-a lungul mai multor veacuri de dominatie

turceasc&
Extrasele alfiturate reprezint4 in acela§i timp kii o traducere in viat6
a dezideratelor ultimelor congrese internationale ale orientalif)tilor (Cam-
bridge 1954, Moscova 1960), ca kti ale conferintelor orientalistice din tarile
socialiste (Vartiovia 1957, Praga 1960, Budapesta 1961, Moscova 1962),
care subliniaz& necesitatea editgrii izvoarelor orientale ale istoriei prior
din Europa de sud-est §i. central6.
Lacunele de informatie ale cronicilor turce§ti, ca de altfel §i a altor
cronici medievale, urmeaza, sa, fie completate printr-o colectie de do-
oumente turce§ti, proiectat/ in mai multe volume §i care se aflA in
curs de pregtdire pentru tipar.
. FAA indoial6 ca, prin editarea in traducere a izvoarelor orientale,
narative §i diplomatice, se va aduce mult6 luming, asupra unor moment()
gi aspects din trecutul poporului roman, ale constituind insemnate aurae
de informare puce la indemina unui larg cerc de cercetatori.

www.dacoromanica.ro
 I

HALIL IBN-I ISMAIL IBN-I SEIH BEDREDDIN

117AHMTJD IBN-I SIMAVI (SIMAYNA-KADISiOGLII)

Despre viata lui Ha lil nu se cunosc prea multe date. Din propriile-i
mkturii se poste deduce a s-a nascut pe la inceputul veacului al XV-lea,
fiind fiul lui Ismail, care la rindul sau a fost urmasul seihului Bedreddin.
Mahmud, cunoscut si sub numele de Ibn-i Simavi sau Simavna-kadisioglu.
Tot din relatgrile lui Halil aflam a el a participat la bAtIlia de la Kosovo
din anal 1448/852, unde a indeplinit functia de heal Eli imam 2 al ostii
sultanului Murad al II-lea, iar mai tirziu, pe vremea tinkului sultan MOT-
med al II-lea, a luat parte la cucerirea Constantinopolului de catre turci
(29 mai 1453).
Indata, dupa, caderea Constantinopolului, Halil a tutreprins o ctla-
torie la Serres (Siroz) $, in Macedonia, unde, vizitmnd mormintul bunicului
man, seihul Bedreddin Mahmud, iii scrie opera intitulata, Menakibname,
care cuprinde biografia acestuia, precum si unele mentiuni autobiografice.
Ea prezinta, ¢i o deosebitA importantA istorick deoarece -an capitol special
este consacrat primelor cuceriri turcesti in Peninsula Balcanick sub con-
ducerea lui Suleiman fah, fiul lui Orhan 4, pe la mijlocul veacului al
XIV-lea, dud s-au pus bazele dominatiei otomane pe coastele Tracief.
Privity In ansamblu, Menakibname este o epopee istoricg care incepe
cu preamarirea faptelor primilor cuceritori ai Rumeliei, urmind apoi a
amply expunere a vietii, operei fi activitAtii seihului Bedreddin.

1 Haftz: cel ce cunoa§te pe dinafarA Coranul", adicA cel care pAstreaza" (ku memoria
sa); pAzitor in numele lui Allah.
2 Imam: preot in ierarhia ecleziasticA musulmanA ; la inceput insemna gh14", con-
ducAtor de caravans ".
a Tirg in fostul vilaiet Salonic, in apropiere de Struma.
4 Orhan (1326-1359), fiul emirului Osman care este fondatorul statului otoman.

www.dacoromanica.ro
 22 HALM IBN-I ISMAIL IBN-I SEIH BEDREDDIN MAHMUD IBN-I SIMAVI

Este o opera rimata, avind o deosebita valoare fii sub raport lingvistic-
literar. tirile privitoare la Wile roman slut oarecum disparate, dar ele
reprezinta unele dintre cele mai vechi marturii ale izvoarelor narative
otomane privind principatele dunarene.
Intrucit fragmentele traduse slat extrase din partea consacratavietii
kieihului Bedreddin, pentru intelegerea for consideram necesar sa dam
citeva date despre viata, opera tii activitatea acestei personalitati marcante
din istoria culturala §i politic a Imperiului otoman de la stir§itul veacului
al XIV-lea rili primul sfert al veacului al XV-lea.
! Bedreddin Mahmud s-a nascut pe la anul 1359/760 (dupa alti cer-
cetatori in 1363) In localitatea Simavna, din apropiere de Adrianopol.
Tatal sau, Israil, a fost unul din primii gazii 5 turci care trecusera in
Europa Impreuna cu Suleiman-pap, fiul lui Orhan. Dupa cucerirea cetatii
Adrianopol (1362/761) de catre sultanul Murad I (1359-1389), familia lui
Bedreddin s-a mutat in acest ora§, care devenise noua capitala a statului
otoman. Aici, tin.arul Mahmud, poreclit mai tirziu Bedreddin, a fost in.i-
sat in problemele religiei musulmano sub indrumarea unor dascali ca
molla Iusuf, molla eh-Din, §i chiar a tatalui sau, Israil, care de asemenea
era unul dintre invatatii vremii.
'Pe la anal 1398/800, Mahmud a plecat In Orient, unde a vizitat dife-
rite orate §i centre culturale, ca Damasc, Ierusalim, .Alep, Mecca q.a.,
purtind discutii cu carturarii de acolo. La universitatea araba din Cairo §i-a
aprofundat studiile islamice Impreuna cu alti cunoscuti carturari musul-
mani, printre care §1 Ali bin Muhammed Djurdjani 6. Pe linga imbogatirea
cuu.o§tintelor privind religia Islamului, Bedreddin a studiat concomitent
qi o serie de alte discipline, intre care medicina §i filozofia araba. A lost
un timp dascalul (hodja) lui Faradj, fiul sultanului Barkuk 7 al Egiptului.
Cu ocazia uneia dintre numeroasele sale calatorii in Oriental mu-
sulman, Bedreddin 1-a intllnit §i pe Timur-Lenk pe clnd acesta se gasea cu
curtea sa la Tebriz, unde Invatatii vremii se adunasera pentru a dezbate
unele probleme controversate ale Islamului.
Dupa batalia de la Ankara (1402), Bedreddin s-a tutors din non In
Anatolia, trecind apoi in Rumelia 87 unde, dupg ocuparea tronului de la
Adrianopol de catre Musa Celebi (1411), fiul lui Baiazid I, a fost numit
judecator militar (kadiasker) al Rumeliei, datorita vastelor sale cunoitinte
5 Gazi : cel care intreprinde o expeditie (gaza) ; erou, titlu onorific pentru luptatori. Acest
titlu se dadea si sultanilor care luau parte la rAzboaie.
4 Al-Djurdjani, All bin Muhammed, filozof arab (1340-1413).
7 Barkuk sau Barkuk b. Anas (1382-1398) inaugureaa. domnia mamelucilor Burdji in
Egipt.
a Rumelia : Turcia europeana", In sens mai larg toga Peninsula Balcanica.

www.dacoromanica.ro
 HAUL IBN-I ISMAIL IBN-I SEIB BEDREDDIN MAHMUD IBN-I SIMAVI 23

in materie juridica. Yn vara anului 1413, dupa moartea lui Musa Celebi,
seihul Bedreddin a fost surghiunit la Niceea (Iznik) din Anatolia de noul
sultan Mehmed I Celebi (1413-1421).
Yn urma descoperirii actiunilor desfasurate de el in vederea pregatirii
unei rascoale populare in Imperiul otoman, Bedreddin a fugit din Niceea
(Iznik) la Curtea lui Isfendiar, principe de Kastamonu. De aici, imbar-
cindu-se la Sinop pe o corabie, a trecut Mama Neagra in Tara Romaneasca,
uncle, dupa relatkile lui Ha lil, a fost bine primit de Mircea cel Batrin.
Tot din Menakibname rezults ca in Tara Romaneasca seihul Bedredclin. 1-a
intilnit ;if pe beiul azapilor9 din fosta oaste a lui Musa Celebi. Dupa ce a
ramas citva timp in Tara Romaneasca, seihul a trecut in sudul Dobrogei,
pregatind o rascoala in Deliorman ".
Conceptia socials a lui Bedreddin si a adeptilor sai, zi$i murizi (miirid),
prevedea instaurarea unei ordini sociale in care oamenii sa fie egali intre
ei", ridicindu-se in acelasi timp qi impotriva doctrinei religioase sunna,
dominants In acea vreme in lumea Islamului.
Taranimea musulma,na $i cea cresting din Rumelia s-au rasculat sub
conducerea directs a seihului Bedreddin, in timp ce discipolii sal, BOriikliige
Mustafa $i Torlak Kemal, au trecut in fruntea taranimii rasculate din
Anatolia apuseang (1418-1420). Aceste rascoale an fost reprimate de
fortele feudale otojnane in urma unor ciocniri violente cu masele taranesti.
Conducatorii for din Anatolia an fost ucisi in lupte.
Potrivit cronicilor turcesti din veacul al XV-lea si al XVI-lea, sul-
tanul, auzind despre pregatirile de rascoala ale seihului in partea rumeliota
a Imperiului otoman, a trimis un detasament de vreo 200 de oameni in
frunte cu un capugibafti 0i, prinzindu-1 pe seih la Zagora 12, acesta a fost
adus la Serres, unde, dupa judecata, a fost spinzurat.
Pkerile istoricilor cu privire la anul mortis seihului Bedreddin sint
diferite. In Encyclopedic de l'Islam (editia din 1927) se da anul 1415/818 13,
iar in noua editie din 1960 se indica anul 1416 14. Noile cercetki an stabilit
lust ca seihul a murit in anul 1420/823 15.
9 Azap sau azab : denumirea unor unitati de pedestrasi $i de marina In vechea armata
otomana.
to Deliorman: padure nebula", regiune paduroasa din sudul Dobrogei.
11 Capugibast : capetenie de portari, marele sambelan, capul portarilor seraiului.
. 12 Zagora (Zagra): oras In Bulgaria, la vreo 70 km NE de Filipopol (Filibe).
13 Op. cit., Leyde, 1927, vol. II, p. 415.
14 H. J. Kissling, Badr al-Din ibn Kadi Samawna, In Encyclopedic de ['Islam, Leyde-
Paris, 1960, p. 893-894.
14 I. H. Danismend, Izahli Osmanli Tarihi Kronolojisi (Cronologia explicatiud a istoriei
Imperiului otoman), I, Istanbul, 1947, p. 179-180. Pentru o analiza mai ampla a acestor
probleme, cf. M. Guboglu si Mustafa Mehmet, Rdscoalele ldreine$1i dirt Imperiul otoman (1418
1420) §i bedreddinismul, In Studii", 1957, nr. 2, p. 137-158.

www.dacoromanica.ro
24 HALM IBN-I ISMAIL IBN-I SEIB BEDREDDIN MAHMUD 7BN-I SIMAVI

eihul Bedreddin a scris In limba arab& un mare numar de opere

(38 sau 48) In diverse domenii. TJnele ant de nature juridic, altele privesc
filozofia islamic6. Se poate spune a el a fost unul dintre cei mai de seam&
cArturari qi gluditori ai Orientului musulman la lnceputul veacului al
XV-lea, fiind in acelmi timp initiatorul gi conduatorul primelor rIscoale
populare antifeudale din Imperial otoman.
Cronicaxii turd din veacurile XV XVII 11 prezint1 pe §eihul
Bedreddin ca un rgzvratit" Impotriva sultanului Mehmed I $i a rinduielilor
sociale de atunci. In schimb, nepotul sIu Ha Mil considera. victim6 a unor
intrigi urzite de marele vizir Baiazid-pa§a si de Invittatul persan Haidar
Haravi, cel care dAduse sentinta (fetva) pentru spInzurarea §eihului
Bedreddin.
Traducerea alaturatg, s-a efectuat dupg : Chalil b. Isma'il b. Schejch
Bedreddin Mahmud, Die Vita (Menaqibname) des Schejch Bedr ed-Din
Mahmud, gen. ibn Qadi Samauna, Urtext nach der einzig erhaltenen Hand-
schrift im Revolutions-Museum zu Istanbul. . . herausgegeben von Franz
Babinger, Leipzig, 1943 (Universitatea Mihaileang, din Iasi, II), partea I,
124 p.

Bibliografie: F. Babinger, Scheich Bedr ed-Din (Mahmud), der Sohn

des Richter von Simau. EM Beitrag zur Geschichte des Sektenwesens im Altosmanischen
Reich, in Der Islam" . . Leipzig-Berlin, XI, 1921, p. 1 106 si XII, 1922,
p. 231 ; M. $ erefeddin, Simauna Kadtst-oglu .Feyh Bedreddin, Istanbul, 1925/
1341, 75 p. ; M. $erefeddin Yaltkaya, Bedreddin Simtivi. Badr-ad-Din Simavf
(?- 1420), in /. A., II, Istanbul, 1949, p. 444-446 ; Mihail Guboglu si Mustafa Meh-
met, Roscoalele ldreuzefti din Imperiul otoman (1418-1420) i bedreddinismul, In
Studii, Revista de istorie", an. X, 1957, nr. 2, p. 137-158 ; M. $erefeddin Yaltkaya,
Simauna kadistogiu .5eyh Bedreddine dair bir kilap (0 carte despre Simauna ka-
dtslogiu §eyli Bedreddin), in Ttirkiyat mecmuasi", III, Istanbul, 1935 ; H. J.
Kissling, Das Menakybname Schejch Bedr ed-Dins, des Solutes des Richters von
Simauna, in Zeitschrift der Deutschen Morgenliindischen Gesellschaft", vol. 100,
1950, p. 112 176 ; K. Bunarcief, Bedreddin Simavi, in Yeni Hayat", Sofia,
1956, nr. 9 ; A. S. Tveritinova, If eonpocy o6 uaymenuu nepeoeo annzu0eo8a-
Abli020 eoccmanua a cpeaueeerzoeoti Typzfuu, in Vizantiiski Vremennik", 1956,
XII, p. 200 si urm. ; A. D. Novicov, Rpecmbancnoe eoccmanue a Typifuu e
nanane XV eexa, in Problem! Vostokovedenia", 1960, nr. 3, p. 67-81.

www.dacoromanica.ro
 MENAKIB-I ,EYH BEDREDDIN M.A.HMTID
(ed. Fr. Babinger, Leipzig, 1943)

80 <Hall descrie discutia dintre seihul Bedreddin si Isfendiar, principe de Kastamonu,

care nu i-a permis sA piece In Orient, la Curtea lui $ahruh 1, fiul Bi urmaBul lui
Timur-Lenk, Invoindu-1 In schimb BA porneasca spre Crimeea>.

Au intim pinzele §i au pornit la drum ;

sa vezi ins/ ce nenorociri aduce porunca destinului :
In acea vreme se intimplase ca musulmanii
Devenisera du§manii ghiaurilor.
Afurisitul de venetian (Efrendj)2 ocupase marea <Neagra.>,
eihul a inteles atunci ce se va intimpla pe lume.
Cind ca,pitanul de corabie (re'is) a sosit la marginea Taxii
Romane§ti (Eflak)3,.
Capli rIutatilor s-au inteles <intro ei>.
81 Aflati, prieteni, purt/tori ai credintei,
Ce i-au flout atunci §eihului, fluflcgtorii ;
0, voi cei maxi, §eihul ie§ise pe uscat, in Tara Romlneasc/.
83 . . . 0, credinciosule, ei 1-au 1/sat pe §eih pe uscat,
Iar corabia an tras-o indatap in <largul> maxii
Au intins ptazele §i 1-au 16,sat acolo <pe §eih>.
0, bunicule, ascult& ceea ce va urma.
...*eihul a r/mas pe t5,rm cuprins de jale,
Necredincio§ii, venind, 1-au gasit pe §eih
Si au aflat mirati §i cu mirare despre marele sau renume.
L-au primit cu dragoste §i prietenie
i 1-au dus pe §eih cu mare alai in oral.
Aici se afla cineva, fost slujba§ al ceihului 4,
Care, Mud gasit, deveni mina dreapa, a §eihului.
Atunci trod Mehmed devenise han in locul lui Musa,
Acela, gAsind o cale, fugise in Tara Romaneasel
i lui i se spunea Azab -bei 5
El ocrotise pe fiecine

1 Sahruh (Shahrukh) Mirza (1405-1447), al patrulea fiu al lui Timur-Lenk sl primula

suveran timurid, ndscut la Samarkand In august 1377/779 rebi-ul-ahlr.
2 Efrendj : denumire datA de turd europenilor in general §i Indeosebi venetienilor.
8 Elide, Iflak : denumire datA de turci TArii RomaneSti, precum §i domnilor ei.
4 Este vorba de Azab-bei, care hind In oastea lui Musa Celebi, comandantul oBtil de-
pedestraBi, numite azap, fugise in Tara Romaneasca dupii lupta de la Ceamurlu din 1413.
3 In text, grafia pentru azap sau azab se apropie Bi de grafia cuvIntului garib care In
seamnA pribeag", strAin".

www.dacoromanica.ro
 26 HALIL IBN -I ISMAIL IBN-I $EIH BEDREDDIN MAHMUD IBN -I SIMAVI

Si acum a venit din nou In slujba §eihului,

.A§a, cum fusese qi mai Inainte.
Ei (Bedreddin i Azab-bei) s-au Inte les
SI intre din nou In slujba hanului <Mehmed I>.
Dar acelui om desIvir§it 6
Nu i-a fost cu putint/ sg, meargI la han.
Fiind bei In acea, vreme necredinciosul Mircea (Mirgi) 7)
Drumurile erau mereu pline de primejdii,
Caci pe atunci Mircea §i domnul Moldovei (Kara-Bogdan) 6 erau
Intre ei
Cum sint ciinele cu pisica 9.
84 Apoi a renuntat §i la acest gind
Si s-a pregItit sa plece in Cara sa de baqtin/
Ca sa se Int'ilneascg, cu prietenii sal
Si sa stea acolo pinl la venirea sultanului.
...Si §i-a pus In gind sa, se intlineascI en sultanul (fah)
Ei, prietene de drum, aqa, stau lucrurile,
Dar clnd vine sorocul, vinatul iese In calea vin6torului.
Bedreddin a intrat intr-o mare de copaci" (agar denizi) 10,
Acolo s-au adunat In jurul sau multe cete de netrebnici (herghele).
i §eihul a apucat drumul spre tinuturile Zagrei.
85 <Intre timp s-au strins lingd seih si multi laugii, adica dregatori locali, precum
41 altil clirora le (Muse diferite posturi pe and era judecator sub Musa Celebi. Dar fiind
pint la sultan ca intentioneaza sa se rascoale, este trimis un capugibast cu 200 de
oameni, care-1 prind pe Bedreddin 0-1 aduc la Serres, unde se afla sultanul>.
88 Au venit E}i an intrat in Serres (Siroz)
Si 1-au virit In temnitI pe qeih, Intr-o casa.
Sahul venise Impotriva Salonicului (Selanik),
Ca sa, atace cetatea aceea mare.
Dar intimplindu-se acest lucru,
Ei, bunicule, §ahul a renuntat la expedijie.
In vremea aceea, Diizme 11 Mustafa

1 Adicil lui Bedreddin.

7 Mircea cel Batrin, domnul Tarn Romanesti (1386-1418).
8 Kara-Bogdan : numele dat de turd Moldovei sau domnului Moldovei. Aid este vorba de
Alexandru cel Bun (1400-1432).
o In text urmatorul proverb turcesc : It di# !unzip derisidir heman", a arui traducere
textualli ar fi : cum Ant coltii de cline pe piele de pore".
10 Mare arbororum" (Cf. Meninski, Lexici. . ., I, p. 215). Aceasta este denumirea data de
cronicarii otomani tinutului din sudul Dobrogei. Este vorba de Deliorman.
11 Dame : fals".

www.dacoromanica.ro
 MENAMMB4 $EICH BEDREDDIN Nuaucdp 27

Se spunea c6, stl ascuns In cetate Ia ;

Se mai zvonea ca este cu adevgrat fiul lui IldIrim-han13
Dar i s-a spus ca este un fals Mustafa.
Acesta disp'aruse In lupta de la Ankara 14,

91 RASPUNSUL SEIHULUI CATRE MARIA-SA SULTANUL

... Am cerut, cu voia ta, sa plec In pelerinaj (hadj)

i, mergInd acolo, sa devin omul lui Allah.
Am cerut de multe on §i nu mi-ai dat drumul
Si nici nu ai ga.sit de cuviint6 sg-mi dai un raspuns tam6duitor.
<Dupa ce Bedreddin arata cá nu i se ingkluia sá plece in Orient si nici la
Isfendiar sau la Sahruh, continua> :

Si apoi, intrind In nava, am preferat sg, merg la hanul <tait6r/se>

Si, Intinzlnd pInzele, pe cind eram pe drumuri,
Am nimerit la hotarul Moldovei (Bogdan) §i In jinuturile Thu
Romane§ti (Eflak)
Z'arind <o corabie>, ei (rominii) au venit
Si, ajungind acolo, s-au a§ezat lfnga schel5
Si m-au primit pe Varm cu bucurie si apoi, luindu-nal, m-au dus
Inainte, <In tar/>.
Domnul (bey) for 15 m-a primit bine timp de clteva zile,
Dar doream sa Vad pe Maria-voastrA.
Si pe clnd, ma aflam acolo, privirea mea era IndreptatI Incoace.
<Se arata, mai departe, di Bedreddin a rAspuns la toate intrebarile ce i-au
fost puse de sultan In legatura cu rascoala sa>.

112 POVESTIREA LUPTEI SULTANULUI MURAD CU AFURISITUL DE UNGUR le

Ei, fiule de §ah, s6 ne Intoarcem iarki la ale noastre :

Sultanul Murad, ie§ind cu tobe si steaguri,

12 La 10 iunie 1415. Mustafa Celebi se afla la Arges, linga Mircea cel Batrin (Cf. Docu-
mente privind istoria Romdniei, veac. XIII, XIV $i XV. B. Tara Romaneasca (1247-1500),
Buc., Edit. Acad. R.P.R., 1953, p. 70).
13 Baiazid Fulgerul (1389-1402).
14 Din 1402.
12 Al Tariff Romanesti.
le Batalia de la Kosovo din 1448 dintre Murad al II-lea (1421-1451) $i loan de Hu-
nedoara.

www.dacoromanica.ro
28 HALM IBN-I ISMAIL IBN-I SETH BEDREDDIN MAHMUD IBN-I SIMAVI

A pornit Impotriva lui Iancu. (Iangu) 17 eel afurisit

Cu gindul de a rAv'6,0 sangeacul 19 acestuia.

Eu 19, de asemenea, am pornit cu acest gind.
Au fost on not ot multi alibi, bAtrini §i tineri.
<UrmeazA descrierea amAnuntitA a luptei de la Kosovo cu Iancu de Hune-
doara, in octombrie 1448>.
114 Lupta a durat de dimineatI pin& noaptea.
Ei, suflete bun, necredinciosul a fost Infrint.
Avind aceastI bucurie, vestitul §ah <Murad>
A inaltat acolo multe ruggeiuni.
<Se aratA mai departe c5 Hall a fost numit atunci de sultan sA oficieze slujba
victoriei>.
117 Ei, tinere, pe tron s-a urcat sultanul Mehmed "
FA acum el este pe lame han fiu de han.
Preainaltul Allah sI-i dea viai; lung,
Deoarece haflz Halil este landgitorul of povestitorul slu.
118 <Descrierea cAlAtorlei Intreprinse de Hall la Serres In scopul vizitArii mor-
mintulul bunicului sAu Bedreddin, efectuate dupA cucerirea Constantinopolului, la care
participase §i el>.

17 Este vorba de Ioan de Hunedoara, voievod al Transilvaniei §l guvernator al

Ungariei (mai 1448august 1456).
18 Sangeac (sandjak): steag, drapel, unitate administrativA corespunzlnd unei regiuni.
lA Autorul cronicii, Hall.
78 Mehmed al II-lea Cuceritorul (1451-1481).

www.dacoromanica.ro
 II

.ifflilltrLLAH BIN EHABEDDIN AHMED

Despre viata lui iikriillah, considerat unul dintre primii cronicari

otomani care a scris o istorie universal, avem foarte putine date. In
introducerea la opera sa istoricl, Behdjet-iit- Tevarih, el spun c/ este fiul
lui Imam ehabeddin Ahmed, fiul lui Zeineddin-Zekki. In ce priveste locul
$i data nasterii cronicarului exists mai multe ipoteze. Mehmed Tahir Bur-
salt, in lucrarea sa biobibliografic/ despre autorii otomani 1, aratA, Amasia
din Anatolia ca loc de nastere al lui iikriillah. Theodor Seif2, pe baza unor
-date Odin opera lui ii.kriillah, consider*/ ca acesta s-a nascut in anul 1388/
790. In schimb este cunoscuta, data exacts la care iikriillah a inceput s6, -$i
scrie opera sa de istorie universall, amintitI mai sus. Este anul Hegirei
861, luna muharrem, ceea ce corespunde cu sfirsitul anului 1456. El a
terminat-o pe la 1458-1459/863 fiind in virstI de peste 73 de ani.
Dupl, relataxile personale ale cronicarului, se stie a a intrat in
slujba casei otomane Inca de la virsta de 22 de ani (circa 1409/812). Dintre
functiile ocupate de el este eunoscut/ aceea de mare sfetnic al sultanilor
Murad al II-lea tii Mehmed al II-lea. Sub primul, a lost trimis in 1437 ca
.sol la Ibrahim-bei, principele de Karaman (1424-1463). Tot In aceastit
ealitate a fost trimis si la curtea lui 1VIfrza Djihansah, bei de Karakoiunlu,
pe la anii 1448-1449/852. A flout si o caratorie in Egipt, uncle a cercetat
operele invItatilor vremii. Se pare caiikriillah avea cunostinte si din
-domeniul medicinii, precum si din al muzicii 3.
Nu se cunoaste cu precizie nici anul i nici locul mortii lui Siikriillah.

1 Cf. Bursalt Mehmed Tahir, O.M., I, p. 332.

2 Cf. Th. Seif, Der Abschnitt ilber die Osmanen in Siikrilllah's persischer Universal-
geschichle, to M.O.G., II, Hannovra, 1925, p. 66.
8 Cf. Encyclopedie de la musique..., p. 2 978 si O.M., I, p. 332.

www.dacoromanica.ro
30 flICRIILLAH BIN $EHABrED-DIN AHMED

Lucrarea sa istorica Behdjet-iit-Tevarih, bazata pe vreo zece izvoare,-

marcheaza, inceputurile istoriografiei universale la otomani.
Ea i§i incepe povestirea de la primii oameni (Adam") §i trateaza
despre diferiti profeti, regi, sultani, califi si alti conducatori de sari §i
popoare. De aceea a fost folosita ca izvor §i de cronicarii otomani de mai
tlrziu. Faptul a este scrisa in limba persana, 1;4i nu in limba tura, arata
influenta istoriografiei persane asupra celei otomane in acea vreme. Un
capitol special din aceasta opera este consacrat istoriei Imperiului otoman,
de la domnia primilor sultani pin& la urcarea pe tron a lui Mehmed al
II-lea (februarie 1451). Spre deosebire de alti cronicari (Orudj, Asik-pa§a-
zade, Ne§ri §.a.), Siikriillah, in calitatea sa de mare sfetnic, a putut sa
detina informatii directe asupra evenimentelor legate de domnia mai
multor sultani. Totusi, in cronica sa el trateaza mai mult faptele de bine-
facere ale sultanilor.
Dupa cum s-a spus, Siikriillah descrie evenimentele ping, la inceputul
domniei sultanului Mehmed al II-lea. In incheierea operei sale i§i exprima
ins/ intentia de a nara intr-un volum separat intimplarile din primii opt
ani ai domniei acestui sultan. Probabil Ina a nu a avut posibilitatea Bali
infaptuiasca aceasta intentie, cronica sa raminind neterminata.
Cronica lui Siikriillah nu a fost editata in intregime pin& in prezent ;
ea se gase§te sub forma de manuscrise In mai multe biblioteci 4.
Extrasele alaturate s-au facut dupa traducerea in limba tura, a
unei parti din cronica lui Siikriillah, efectuata de Mustafa Farisi si editata,
de Atslz la Istanbul, in 1939, sub titlul de : Cele noull triburi de turci fi
istoria sultanilor otomani 5. Pentru confruntare ne-am folosit si de editia
lui Th. Self 6.

B ibliografie: S.O., vol. III, p. 154 ; Bursall Mehmed Tahir, Osmanc

Mitelifleri, I, p. 332 ; G.O.W., p. 19-20 ; N. Iorga, 0 noud menfiune turceascd
despre romdni, In Revista istorica", XXVIII, nr. 1-12, 1942, p. 26.

4 Cf. G.O.W., p. 20.

3 Atslz, XV inci astr taribvisi .50kriillah: Dokuz boy Tiirkler ye Osmanli sultanlari tarihi
(,5itkriillah, cronicar din secolul at XV -lea. Cele noud triburi de turci si istoria sultanilor otomani),
Istanbul, 1939, 2 + 72 p. fol. 0 alts traducere Ii apar%ine lui Mehmed Edirnevi (In manuscris).
3 Th. Self, op. cit., In M.O.G.

www.dacoromanica.ro
 BEHDJET-VT-TEVARIH
(ed. Atstz, Istanbul, 1939 $i cd. Th. Seif)

A. (Atstz) 29 Emirul Orhan 1 era milos fat6 de musulmani, dar fata

. . .
T.S. (Th.
Seif) 82-83 de ghiauri era necrut'ator. Faima lui in rAzboaie se r6spindise de
la Brusa pina in Cara lui Laz 2 §i pin6 la unguri §i de teama lui
inimile acestora tremurau. Ei Bateau. mereu de veghe.
A. 31
T.S. 90-91
...In vederea unui razboi, <Murad I> a strins of ti ca sa
mearga, asupra lui Laz <är > §i la unguri. Mud beii din imprejurimi
an auzit ca viteazul (gazi) §ah vrea sa treaca. marea <in scopul
de a se razboi >, an pl6nuit un atac asupra Brusei.
A. 31 . . . Construind un l'aca§ pentru viata de apoi, <Murad I>
T.S. 92-93
a plecat din non in Rumelia §i a purtat lupte. El s-a indreptat
impotriva tariff lui Laz <6r >. Beiul Laz-ului, auzind aceasta, a dat
de §tire ghiaurilor din Orile apusene §i le-a cerut ajutorul. I
s-au trimis o§ti din Tara Romaneasa, (E flak), de la unguri §i
de la cehi, de la sirbi, de la albanezi (Arnavut), de la croati (Hirvat),
de la bulgari ( Ulgar) si de la frinci (Firenk) 3. S-au adunat mai
bine de 100 000 de osta§i ghiauri, care an inaintat cu diferite
arme. Cele dougi o§tiri s-au ciocnit §i Wat'alia care s-a dat a fost
A. 32 cum nu mai vazuse ping, atunci universul care se rote§te. Din
T.S. 94-95
amindoua, o§tirile an murit multi oameni ; le§urile for s-au ingra.-
mgdit unele peste altele, iar cap etele for s-au sfarimat sub picioare.
Yn cele din urml, Allah (Tanri) le-a venit in ajutor §i steagurile
ghiaurilor an fost intoarse cu virfurile in jos, iar o§tile for §i-au
intors fetele. Ei an fost infrinti §i musulmanii s-au pus pe urmele
lor. Sahul cel viteaz se afla pe o colina, impreung, cu citiva sfet-
nici (haseki) de-ai sal. Osta§ii care se duseser& pe urmele dusma-
nului s-au tutors §i 1-au easit acolo pe sultanul gaziilor. Dar un
ghiaur 4 care fusese rant se ascunsese, plin de singe, printre
morti. El s-a sculat de la locul lui §i a venit spre sultanul gaziu
(Murad I), ba cazind, ba ridicindu-se. La inceput ceau§ii 5 nu
1-au lasat. Sultanul gaziu a crezut ca el vine pentru o treaba, oare-
care sau cg, are vreo dorin16. De aceea i-a spus ceau§ului s6-1

1 Orhan I. emir otoman (1326-1359).

2 Nume dat Serbiei dupa despotul Lazar (1371-1389).
3 Denumire data de turci europenilor $i indeosebi vene%ienilor. Termenul s-a Incetatenit
si In limba roman (frinc").
4 Milo Obilici.
6 Ceau§ (cavu§): corp de curieri In oastea otoman.

www.dacoromanica.ro
32 SUKRULLAH BIN SEHABEDDIN ARMED

lase. Ghiaurul cel rant i baimacit (karganmif) a 1naintat §i 1-a

lovit <pe Murad> cu cutitul.
A. 33. T.S. <Urmeaza descrierea mortii sultanului Murad, fixatA de cronicar in
95-110 1388/790 6 §i urcarea pe tron a lui Baiazid. Este omisa expeditia sultanului
Balazid in Tara Romaneasca, tar la batalia de la Nicopol nu se mentioneazA
participarea romknilor. De asemenea stnt omise si relatiile lui Musa Celebi cu
Mircea cel BAtrIn >.
A. 37 T. S. < Dupa Impacarea cu Isfendiar, principe de Sastamonn,
iioin sultanul Mehmed I Celobi> a pornit de la re§edinta sa din
Brusa spre Rumelia, cu &dui de a purta razboi. El s-a indrep-
tat spre necredinciosul din Tara Romaneasca (Eflak) cel cu
glnduri rele. In partea aceea se aflau trei cet6ti care, din pricina
ghiaurilor cei tar& de minte, fusesera ruinate. El a flout ca toate
trei s& Infloreasca. Una se numea Isaccea (Sakgi), a doua Ieni-
Sale 7, iar a treia se numea Giurgiu (Iorkovi) 8. De acolo,
Indreptlndu -se asupra ungurului, a luat cetatea Sevarin 9.
Ghiaurii cei fir& de minte, Allah sa-i nenoroceasca, vasend
maretia musulmanilor, au cerut pace. Ei an luat asupra for
plata, haraciului §i s-au socotit printre supu§ii (kul) Inaltului
prag al sultanului. Au trimis trei 10 fii de principi (emirzadeghian)
cu armele for cu tot, ca sa slujeasca <ling/. sultan>. Ei §i-au luat
asupra for obligatia ca, atunci dud va fi batalie §i sultanul be
vaporunci, afarl de ace§tifii ai celor trei bei, sa trimita §i oastea
for dupa, cum va dori sultanul. Ei an jurat e& In tot timpul
vigil sultanului ghiaurii cei fare de minte nu-1 vor trada In
nici un fel §i nu se vor Impotrivi sultanului Mehmed §i nici
oamenilor sai. Astfel an facut pace (barif). Sultanul musulma-
nilor, IntorcIndu-se In lini§te §i cu margie, a sosit la re§edinta
sa din Adrianopol.
A. 38 T. S. <Se descriu luptele de la Zlatita, Varna 0 Kosovo, fArA sA se aminteascA de
114-115 participarea romAnilor la aceste bAtAlii >.

6 De fapt el a murit in iulie 1389.

7 leni-Sale (rom. Enisala) : localitate In nordul Dobrogei, lIngA Babadag.
9 La alti cronicari apare sub forma de Ierkokli : probabil cA deriva din Iurkou.
9 Turnu-Severin.
10 Yn alte manuscrise treizeci" (Cf. Th. Self, op. cit., in M.O.G.", II, p. 111 §i nota 53).

www.dacoromanica.ro
 III

ENVERI

Autor al unei cronici otomane rimate, Enveri a trait in secolul aI

XV-lea, Mid contemporanul sultanilor Murad al II-lea $i Mehmed al II-lea.
Nu i se =waste nici data nasterii, nici cea a mortii. tim ins/ c/ in vara
anului 1465 (869 zil-hidjge) Enveri mai traia, intrucit chiar el marturiseste
a la acea data abia terminase opera sa istorica Diisturname (Cartes viziru-
lui), cronies/ in versuri inchinata marelui vizir Mahmud-pasa 1.
Cronica lui Enveri, pastrata doar in copie intr-un manuscris unic
datind din prima jum/tate a veacului al XVII-lea la Biblioteca Nation.all
din Paris (Anciens fonds tures, nr. 250), a fost editat/ de Milkrimin Ha lil,
sub titlul Diisturname-i Enveri 2. Doi ani mai tirziu editorul a prezentat 91
un studiu critic asupra acestei cronici $.
Datind de pe la 1465, aceast/ cronica reprezinta unul dintre cele mai
vechi izvoare narative privind istoria otomana. Ea este mai veche cleat
cronicile lui Orudj, Asik-pasa-zade, Nevi e.a., fiind Ina posterioara cro-
nicii lui All Iazidjizade, intitulata Tarih-i al-i Selculc (Cronica dinastiei
selciuchide). Opera lui Enveri este pretioasa nu numai pentru faptul ca
relateaza evenimentele contemporane autorului (secolul al XV-lea), dar
91 pentru ca aduce clarificari asupra unor perioade intunecate din veacurile
anterioare privind istoria turcilor. 0 deosebita important/ prezinta partea
in care se trateaz/ istoria dinastiei Aidinoglu din principatul Aidin, dintre.
1307 si 1402/707-805. Cu aceasta ocazie, autorul d/ o aerie de stiri In
legatura cu expeditiile lui Umur-bei (1334-1348), unele dintre ele inte-
resind §i istoriografia roman/.
1 Cf. Diisturname, p. 4. Mahmud-pa§a, mare vizir pe vremea sultanulul Mehmed al II-lea,
fare iulie 1453 fi august 1467/857-872.
Mtikrimin Halil, Diisturname-t Enveri, Istanbul, 1928, 121 p., In colectia Ttirk
Tarih Endjumeni Ktilliyat", nr. 15.
3 Idem, Dtisturnarne. Medhal (Introducere), Istanbul (1930), 98 p.

3 - 0. 43

www.dacoromanica.ro
34 ENVERI

Cronica lui Enveri, compusa din 3 730 de versuri 42 se bazeaza pe o

aerie de izvoare arabe, persane 1i turcesti anterioare 4i contemporane
autorului, dintre care unele sint Inca nedescoperite. .Astfel, pentru istoria
principilor din Aid In el foloseste ca izvor o cronica atribuita lui Hodja
Selman, scrisa probabil Intre 1348 si 1358. Datorita faptului ca aceasta
sursa narativa otomana da unele sari care nu se gasesc In cr onicile bizan-
tine, Insemnatatea ei pentru not rezida, In relatarile privind tinuturile din
jurul Marl Negre Qi Mediteranei.
-Cronica lui Enveri are trei parti distincte, fiecare din ele fiind aka-
tuita din 22 de capitole.
Partea I trateaza despre profeji si despre principatele turcesti care
s-au ridicat pe ruinele Imperiului selciuchid In Asia Mica.
Partea a II-a se ocupa de campaniile lui Umur-bei, emirul din Aid In,
descriind totodata 1i expeditia acestuia la guile Dunarii (Chi lia) Intre
1339 $i 1341 5.
Partea a III-a cuprinde istoria turcilor osmanlii, povestind eveni-
mentele pin& la expeditia din 1462/866 a lui Mehmed al II-lea Impotriva,
Tariff Romanesti 9i luptele lui Mahmud-pasa cu ungurii Intre 1463 si
1465/968 969.
Dupa cum rema.rea in studiul sau introductiv oi editorul M. Hain,
cronica lui Enveri confine unele confuzii oi greseli de grafie, limb/ oi crono-
logie. Undo slut atribuite copistului manuscrisului. De pilda, la Enveri
lupta de la Nicopol este datata In 1393 1394 si nu in 1396.
Facind abstractie de lipsurile acestei cronici, uncle inerente epocii
In care a fost scrisa, ea constituie totusi un izvor important pentru cerce-
tarile de istorie medievala.
Mai amintim ca Enveri este si autorul unei alte lucrari istorice, inti-
tulata Teferrudjname, adica Cronica expedifiilor, pe care a dedicat-o
sultanului Mehmed al II-lea, si a scris-o pe la 1463/867, dupa cum reiese din.
cronica Disturnme. Se pare ca acest izvor, nedescoperit pins astazi, ar
prezenta un deosebit interes i pentru istoria tarilor roman, deoarece
trateaza pe larg expeditia lui Mehmed al II-lea Impotriva Tarn Rom'anesti
In 1462/866, dup5, cum reiese dintr-un fragment din cronica Diisturname.

4 Cf. Dasturnaine, p. 108.

5 In legaturA cu aceste probleme, cf. Irene Melikoff-Sayar, Le Destan d'Umur Pacha,
Paris, 1954, 156 p. ; Paul Lemerle, L'emirat d'Aidtn, Bgzance et l'Occident. Recherche stir Le
geste d'Umur Pacha", Paris, 1957, 276 p. ; M.M. Alexandrescu-Dersca crede cb expeditia a
avut loc in 1337 sau 1338 (cf. L'Expidition d'Umur Beg d'Aidtn aux bouches du Danube (1337
ou 1338), In Studia et Acta Orientalia", II, Bucuresti, 1960, p. 3-24.

www.dacoromanica.ro
 ENVER/ 35

Astfel, vorbind de campania acestui sultan impotriva lui Vlad Tepee,

Enveri Borba :
"Dad, vrei sä, afli despre aceast4 bgtAlie de la un capftt la altul,
Caseste Teferrudjname §i priveste acolo" e.
Extrasele care urmeaz4 slut traduce dupg, cronies, lui Enveri 1.13128-
turname) editata. de Miikrimin Hall (Istanbul, 1928, 121 p.).

Bibliografier-o.o. W., p. 410-415.

I Cf. Dilsturname, p. 100.

www.dacoromanica.ro
 DUSTURN AYE
(ed. Mukrimin Halil, Istanbul, 1928)

43 PLECAREA UNOR VASE PE MAREA NEAGRA. PENTRU A CUCERI LUMEA

Pala 1.trimise iargsi scrisori (name),

GrAbind-6.-se- s faege o expeditie sfinta.
Gaziii au Impinzit imprejurimile Smirnei (Izmir),
Muntii si cimpiile s-au acoperit de osti.
<In urma pregatirilor fAcute de Umur-bei, acesta porne§te cu 350 de vase In expeclitie>.
44 Trei sute de corgbii au intrat in Marea Neagra,
i oamenii erau inarma,ti, iar trompetele sunau.
Chid toate corabiile au pornit pe mare,
pinzele, ele au inceput sa inainteze cu voia lui Allah
. Si dup& ce au mere o zi-doug, au trecut prin fata Istanbulului,
Un rege (tekfur) 2 a dat In cinstea acestuia 3 un mare zaiafet,
Si a fost uimit de m6retia pasei.
Ei au iesit la Chilia (Kili), la hotarul (ucij) Taxii Romfinesti,
Si au incendiat si au devastat tinutul pe care 1-au gIsit.
Ghiaurii vicleni, cind au vlzut 11186 sosirea lor,
Aprinzind focuri, §i -au dat de '}tire unul altuia.
Stringind mult6 oaste, ghiaurii an vent
Si el a-a razboit cu acestia imp'ar'ateste 4.
Atunci azapii, inaintind, si-au strins rindurile
Si dusmanul a devenit tinta sagetilor lor.
Dind pinteni tailor, pasa si beii au ina,intat,
Iar -oastea a acoperit muntii si stincile.
Cind si-au repezit caii spre dusman,
L-au tii nimicit in. clipa aceea,
Ei an umplut acel be cu cadavre,
Iar pe unii i-au prins acolo de vii.
Si-au Intins corturile i s-au asezat acolo
Si au descalecat f,4i pasa si beii.
Pasa a trecut la locul Bau gi s-a asezat
1 Bahaeddin Umur-bei (1334-1348/734-748) este unul dintre fill lul Milbarizeddin
Mehmed-bei (1310-1334).
2 Tekfur sau tekilr, de la cuvintul de origine armeana takfor : purtator de coroanii, rege,
Imparat, suveran.
s Lui Umur-bei.
4 In text : DJenk -1 sultan', adicil un rilzboi Intre doi Impkrati.

www.dacoromanica.ro
 DUST17RNAME 97

Si au fost adutO In car prinpi (tutgun) fgri numgr.

El a tinut sfat (divan), iar ceaupii §i-au fgcut rub,,
Ca s g se verse singe in dreapta ei in stinga.
Au macelarit acolo pe multi dintre' prin§i
aprinzind focuri, i-au infipt aici in suliti.
Frigindu-i, i-au tgiat In bucati;
Iar pentru mincare an pus came de oaie.
S-au adunat §i au mincat-o
Si i-au multumit lui Allah, aducindu-i laude.
Ace§tia (prin§ii) crezind insg c ei an mincat came de out,
Au plins cu totii i ochii li s-au umplut de lacrimi de singe.
Impra§tiindu-se divanul, cind ace§tia prin§ii) an plecat,
Pap a poruncit ei ei (turcii) i-au ajuns pe prin§i din urma.
Ace§tia (prin§ii) an crezut c ii vor frige §i pe ei
si -i vor minca, sfi§lindu-i unul cite unul.
Atunci, de spaimg, multora dintre ei le-a plesnit fierea
Iar gaziii s-au trezit din soma, dar au rgmas pe loc.
Pe§i li s-a dat thumul d ace§tia (prin§ii) an pornit,
Mergind, ei suspinau totu§i
Si -$i ziceau : cei care vin ant mincgtori de oameni.
Ei ant cei care, nimicindu-ne, ne-au adus in aceastg stare.
45 Apoi, familiile, au fugit
Si plrgsinduli tinuturile, an strgbgtut multi §i pgduri.
.Azapii, cercetind, an mers din munte in munte
Si le-au cerut baietii. (oglan) §i fetele lor.
Vinind nenumaxati b6ieti destoinici yi multe fete frumoase,
I-au lust ci i-au adus Cu ei.
Si au dgrimat Chilia (Kili) §i Inc a, multe alte cetgti.
Apoi, luind robi §i boggtii nenumlrate,
Au vent cu totii d s -au urcat in corgbii.
Timp de patru zile au mers zi si noapte
Si an ajuns iarg§i in apropiere de Kenzie 5.
Ajungind b,colo, au coborit robii
Si an tras din nou corabiile pe urcat.
Apoi an incarcat iarg§i boggtiile si pe toti prin§ii in corgbii
Si toate corabiile s-au umplut.
5 -Kerme sau Gherme : probabil o localitate din apropierea strlintorilor Bosfor sau Dar-
danele, unde an acostat vasele lui Umur-bet cind an pornit In expeditie §1 de unde au trecut
apoi spre Istanbul. Ar putea sA fie Insa vorba §i de Akkerman, Kermen Insemnind fortA-
reatA, cetate.

www.dacoromanica.ro
38 ENVER'

Au ajuns intr-un loc undo nu se gg,sea app ;

Acolo, pasa a pus s se sape dou6, &dui.
.. Cind s-a tutors pasa la Izmir, plin de bucurie,
Twit/ lumea s-a bucurat de darurile primite.
Intreg tinutul Aid9.n s-a umplut de tinerii prinsi si de bogItii
Si, bucurindu-se, s-au fericit cu totii.
85 <Pregatirile ungurilor, sirbilor gi altor popoare pentru a Incepe lupta Impotriva sul-
tanului Murad I. BAtilia de la Kosovo (1389). Schimb de solii Intre LazAr, despotul
Serbiei, g1 Murad I. AmenintAri de rAzbol. Sfat In oastea cre§tinA>.
Jigmun 6 i-a trimis lui Laz<k> 70 000 de ostasi,
Zicindu-i : Du-te i lupta-te cu turcuP'.
Au venit osti si din Albania (Arnavut) kti din Bosnia,
De asemenea, din Tara Romfineascg, precum si din Klpceac 7 ;
In Cara lui Laz<kr> s-au adunat 200 000 de oameni,
Pregatindu-se sa facA razboi cu sultanul <Murad I>.
86 In clipa aceea, Laz <fir >, luind cupa, Wm din ea.
Apoi, ajungind la, Kosovo, desc6lec6, de pe cal.
Sultanul Murad, de asemenea, a venit la Kosovo cu bucurie
Yn <luna> zil-hidjge 82 lntr -o zi de vineri.
Musulmanli si-au pregatit un sant mare
Si acolo au insirat 40 000 de azapi.
Mai erau 60 000 de viteji alketi Inarmati,
Care s-au dus acolo pentru <gloria, lui> Allah cel prey m6rit.
87 <Urmeaza descrierea bAtaliei de la Kosovo (1389); infrIngerea °Oiler aliatilar cregtini
gi omorlrea sultanului Murad I de cAtre Milos Kobilici>.
Sahul <Murad I> avea numai doi fli :
Unul era Iakub 7, iar altul Baiazid 10.
<UrmeazA omorirea lui Iakub gi Intronarea lui Baiazid In 1389/792>.
Pe clad acestea se intlmplau aici,
In Anatolia Isfendiar 11 supunea cetAti.
Ducindu-se acolo, <Baiazid> a luat Kastamonu 12,
Jigmun: Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei Intre 1387 gi 1437.
7 In text Kffceac, adica stepa cumanA din sudul Rusiei.
Zil-hidjge <791> = 21 noiembrie 19 decembrie 1389. De fapt lupta se Incheiase
la 15 iunie 1389.
Iakub Celebl a fost valiu (guvernator) In vilaietul Karasi din Anatolia.
to Baiazid Ildfrim (Fulgerul) : a domnit intre 1389 §i 1402.
It Isfendiar, fiul lui Baiazid Kiitiiram din principatul Kastamonu, a murit la 26
februarie 1440/22 ramazan 843.
u Kastamonu, oral In nord-vestul Asia Midi, capitala vilaietului cu acela§i nume ; In
anlichitate Paflagonia.

www.dacoromanica.ro
 DUSTURNAME 39

Pornind apoi iarki expeditie in Rumelia.

88 Mirgi 18 venise $i atacase Kartnovast 14,
Iar sultanul, adunind oasts, a plecat In Tara Romfineasc5,.
In apropiere de Arges (Arkiy) s-a dat o luptI crin.cenk
Ghiaurii fiind zdrobiti, si-au aruncat armele $i uneltele de lupta.
Deci an Post Invinci, ei s-au tutors iarasi,
Si s-au asezat din nou acolo cu mult5, stradanie.
Ine-bei 15 a dat poruncti, octirii
S -i adune pe musulmanii morti.
Au aruncat In Arges (Arkif) lesurile turcilor,
Jar ducmanii, vazInd aceasta In timpul noptii, au azut pe ginduri.
Ei au v5aut c mortii ghiaurilor erau fax5, de num5r,
Pe dud lesurile turcilor nu erau prea mune.
<Mircea> s-a Implcat $i a trimis avujii (mal) en Boll
i astfel de viclesug a flcut Mircea (Mirci) in r5,zboiul on sultanul.
... Acesta 16 a fort Inchis la Brusa si a ramas acolo.
Karaman.ul 17 era loc de azil pentru orice supus (ku/).
Romanul (Eflak) iargsi s-a rgsculat in Rumelia
Si sultanul s-a dus si s-a r5,zboit din nou.
Incalectnd pe cal, el nu 1-a 15sat pe ghiaur $i 1-a mgcelkit
Si, Intordndu.-se de acolo, s-a dus Impotriva Salonicului (Selanik).
89 De acolo, padisahul a venit asupra Istanbulului
Si, %And razboi, 1-a asediat timp de doug luni.
<Urmeaza descrierea bataliei de la Nicopol (1396), fArA a se aminti de participarea romA-
nilor >.
'90 Clnd a sosit anal 80418,
De astadatl a venit Timur si s-a razboit.
Ildtrtm-han §i-a string oastea,
Ca sg-1 zdrobeasca pe ducmanul din Rum 16.
Au venit Kara-Iusu ci Osman-bei,
Si au plecat din nou dup6 ce an primit favoruri.
Erau 50 000 de ostasi In zale din cap piny -n picioare,

14 Mircea cel Batrin (1386-1418).

14 Kartnooast (Kartnova), localitate in sudul DunArii. Dupt unit istorid romani ar II
Cavarna. Posibil sa fie Insa o localitate mai sudica, Kartn-abad (Karnabat).
16 Sau Aina-bei. Yn alte mind, in loc de Ine-bel apare All-pala, care era marele vizir
al sultanului Baiazid.
" Mustafa Celebi, fiul lui Baiazid I.
" Principat In Anatolia.
14 11 august 1401-31 iulie 1402.
14 Rum : denumirea turco-persanA a Imperiului bizantin. Aid In sens de Anatolia.

www.dacoromanica.ro
40 "ENVERI

Iar oastea (alai) ghiaurilor era de 10 000 de osta§i (nefer).

Se aflau ImpreunI Vilcul 20 §i cel din Tara RomftneascA (Eflak)2',
Precum §i cei din Cara lui Laz<h>.
Cine ar putea, s6, arate insu§irile acelei oitiri ?
Alaiul sau 22 personal era de 7 000 In cap,
Iar 30 000 erau pedestra§ii sli.
Chiar §i de la ru§i (Bus) an venit 35 000 de tatari 2a ;
Toti ace§tia erau arca§i buni care trageau din arcuri bine Intinse.
Baiazid, fiul lui Murad, §i-a rinduit alaiul,
Oastea din Anatolia (Rum) era de peste 200 000.
0§tirea ghiaurilor a mers In fat6,,
Atunci a vazut toata, lumea osta§i cu nadragi (tonlu er).
91 . . . Chid anul a ajuns la 804,
Lupta s-a dat In muharrem ", intr-o zi de vineri.
<Moartea lui Baiazid §I inceputulcerturilor pentru donartie intre fiii §i urma§ii lui>.

Chad anul a ajuns la 813 25,

Emirul Suleiman a plecat pe lumea cea,lalta,
92 Iar Musa a lost emir timp de doi ani kii jumatate.
El nu s-a luptat cu ghiaurii.
Apoi a apgrut Iancu 26, care i-a dat ajutor acestuia 27
. . .

*i a venit ungurul §i s-a razboit la Izlaclf, 29.

A trecut un an §i du§manul a venit la Varna.
ImpreunI cu craiul unguresc 29 an venit §i multi <alti> du§mani,
Acolo, Allah a dat un bun prilej musulmanilor ;
Dindn-se o mare lupta sfintfi, ghiaurul a lost Infrint.
93 . . . Cind s-a ajuns la, anul 852,
In luna §aban 801 s-a dat iara,§i o lupt6,.
Iancu, cel Invins, a venit la Kosovo,
Oastea noastrg, a vtrit spaim6 In du§mani.
29 De fapt Stefan Lazarevici, despotul Serbiel (1389-1427), pe care cronicarul 11 con -
funds cu Vuk Brankovici.
21 Este vorba de Mircea cel Batrin.
22 Al sultanului.
" Este vorba de tAtarii refugiaii din hanatul Hoardei de our in Lituania Iii Polonia.
24 11 august 9 octombrie 1401. De fapt lupta de la Ankara s-a dat la 28 iulie 1402.
25 6 mai 1410-24 aprilie 1411.
26 loan de Hunedoara, voievodul Transilvaniei.
27 Lui LazAr.
25 IzIadt : Zlatila, localitate In Peninsula BalcanicA, la vreo 70 de km de Sofia.
29 Vladislav I. rege al Ungariei (1440-1444); in Polonia a domnit ca Vladislav al
III-lea.
20 30 septembrie 28 octombrie 1448.

www.dacoromanica.ro
 DUSTURNAME 41

Apoi <Murad II> a construit Giurgiul (lerkokii),

Iar Turhan<-bei> si-a cIstigat faim5, devastInd Tara RomaneascA.
and a Inceput anul 854 31
A plecat In Albania (Arnavut) ca sg., facA rAzboi.
97 CInd a sosit anul 86032
. . .
Sahli]. 33, plecind la Belgrad, s-a rlzboit.
De la Skoplje (tiskiib) ne-au venit tunuri uriase,
Cine le vedea rAmInea uimit.
In timpul luptei distrugerile n-au content,
Dar cucerirea acestuia 34 nu i-a fost sortia sahului.
Chid beilerbeiul Karadja bei 35 a dtzut,
Desi plecate, avan.g5,rzile ghiaurului s-au rotors.
Rumeliotii, nemaiavInd comandant, nu s-au mai luptat,
Si astfel cei din Anatolia n-au avut tovargsi de lupt6.
In timpul luptei, sahul 86 i-a dojenit pe cei din Anatolia.
Si padisahul s-a Intors din acea bgtalie.
98 Clnd sultanul s-a asezat In afara <cetAtii>, ghiaurii an aparut
Si Iancu privea, sand sus, pe cetate.
Afurisitul acela zicea : Eu slut principe crestin,
Eu slat comandantul ostirii care merge Impotriva padisahului".
Ei an gasit o cImpie pling de fum $i un drum acoperit de zale ;
Din aceastl pricing, an srabit mult.
Iesind afara, e187 dadu un atac,
Repezindu-se asupra ostii islamice.
Dar an fost macelasiti cu sAbille care zIng6neau : ceac, ceac (cark).
Unii se aruncau In Dungre, -mil se Inecau.
Fund InfrIntk avangarda ghiaurilor a Incetat <86 mai atace>.
... Dupa aceea, padisahul s-a tutors la Adrianopol (Edirne)
99 i toji spahiii an pornit spre tinuturile lor.
Dup5, ce sahul a cucerit Trapezuntul (Tarabuzun),
A porpit de aid spre Rumelia.
El a umplut tinutul acela Cu bogatii maxi
Si dusmanii din toate pIrtile au fost pedepsiti.

31 14 februarie 1450 2 februarie 1451.

82 ii decembrie 1455 28 noiembrie 1456.
58 Mehmed al II-lea, sultan otoman (1451-1481).
55 A Belgradului.
85 Karadja-bei a fost beilerbei de Rumelia pe vremea sultanilor Murad al II-lea si Meh-
med al II-lea.
55 Mehmed al II-lea.
84 loan de Hunedoara.

www.dacoromanica.ro
42 "ENVER'

Pe and sahul se afla In partea aceea 34,

Iar romanul (Eftak)39 In partea aceasta,
El a flout atitea rascoale, Inch tine le vedea rAmInea uimit.
Ishak-pasa 4° statea la resedint/ (taht) 4i ;
El n-a iesit din cuvintul sahului, ascultind de sfatul lui.
Sahul 1-a chemat pe voievod 422
Apoi a plecat In solie Iunus 482
Iunus-bei tai Hamza-bei an murit ca niste martiri ",
Si acel nedemn 45 a pIrjolit i malul Dun rii.
Cind anul a ajuns la 866 46,
Padisahul a pornit o expeditie sfinta Impotriva acestuia 47.
Padisahul a ajuns la Nicopol
Si avea o oaste pe care abia o ducea p/mIntul.
Mai Intli, pasa a trecut Dun.area
Si, crezind ca, vine dusmanul, si-a rinduit bine oastea.
loo Apoi trecu si sultanul pe malul ce161alt 48,
Impreun/ cu cortul si seraiul $i cu bucAtAria sa.
De acolo, In trei zile, a dat de o cimpie ;
Sultanul a poruncit. Si a vazut acolo numai zale.
Cetele de luptAtori erau Imbracati In armuri de fier.
Ei isi Intaritau caii asezati In rinduri ;
Atit armurile, cit i vesmintele for strA1uceau,
Iar caii, la rindul lor, loviti usor, nechezau.
In a sasea zi de post 45 s-a trecut <Dun6rea >,
Si Intr-o noapte de vineri s-a iscat zarva.
Atunci, pe neasteptate, s-a auzit 1111. vuiet
Si an izbucnit plinsete tai jalea a cuprins rIndurile <ostii> din Anatolia.
Dusmanul, care venise cel dintli acolo,
Se lupta, dar nu obtinea victoria.
Atunci rumeliotii an pornit atacul asupra lui,
Apoi oastea islamicI a dat asalt.
38 La Trapezunt.
38 Vlad Tepes (1456-1462).
48 Mare vizir Intre 1470 si 1472 ; pe atunci beilerbei.
41 Adica la Istanbul, unde 11 lasase sultanul in timpul expeditiei.
48 Vlad Tepes.
" Numele renegatului grec Catabolinos.
44 Fiind prinsi $i omortti de Vlad Tepes.
45 AdicA Vlad Tepes.
48 6 octombrie 1461-25 septembrie 1462.
47 A lui Vlad Tepe§.
48 In Tara Romaneasca.
49 In text : Orudj, luna ramazan, corespunde cu 4 iunie 1462.

www.dacoromanica.ro
 DUSTURNAIIE 43

Durgnanul nu-§i gasea drum §i a ramas pries la mijloc,

Toate tobele bateau $i numeroasele trompete sunau.
Gaziii i-au Impresurat <pe ghiauri> in timpul noptii,
Din 60 000, numai 1 000 §i-au gasit scaparea.
Daca, vrei sa afli despre aceasta batalie de la un capat la altul,
Gase§te Teferrudjname 50 fiti prive§te acolo !
Voievodul a scapat rant,
lar oastea sa a fost nimicita, multi pierzinduli via,ta,.
PInarn zori s-au tutors §1 oastea §i prinsii,
Cu totii au fost uci$i, iar local de divan s-a umplut de leimri.
Plecind de acolo, am vazut multe schelete
Trase In teapa, unele mai dinainte, iar altele mai de mind.
De acolo, ne-am indreptat spre Buzi b1;
Acolo a ie§it ghiaurul i am dat o lupta.
Ghiaurul avea 15 sangeacuri52 in cap
Atunci dud §ahul cel vestit statea pe tron.
Gaziii s-au dus kti i-au nimicit pe toti,
Si an adus la ordie nenumarati pringi si tigve.
Timp de 30 de zile am devastat tinuturile Tarii Romane§ti (Efiak)
i on focul sabiei am pirjolit casele duslmanului.
*ahul a numit acolo un alt voievod 55,
Care va da sultanului mai mult tribut (gizie) 54.
Fara numar $i peste masura erau prizonierii si vitele luate
Caki Cara aceasta am pradat-o timp de 30 de zile.
ahul a vent la Braila bb, unde a petrecut sarbatoarea (iyd) 56.
. *i de acolo a pornit spre Adrianopol.
In acel an an facut expeditie la Mitilene (Midilli)
i tunarii an lovit <cetatea> cu tunuri nenumarate.
103 ...Inainte de aceasta sultanul a facut o expeditie In Moreea
*i, lulnd -o, asculta ce dreptate a facut acolo !
El (sultanul), Intorclndu -se °We pa§a, 57, i-a zis :

55 Cartea expeditiilor.
51 Nu poate fi decit Buz5u.
52 Aici In sens de unitati militare si nu de steag sau provincie.
" Radu cel Frumos (1462-1475), fratele lui Vlad Tepes ; se afla ostatec la turd.
54 Gizie : capitatie, impozit plAtit de supusii nemusulmani din Imperiul otoman. Aid are
sens de tribut (haradj).
55 In text Birail sau Berail. Turcii spuneau de fapt Ibrail.
" Este vorba de sArbatoarea de dupA postul ramazanului, numitA bairam. Cade totdea-
una la 1 sevval. Pentrir anul 866 corespunde cu 29 iunie 1462.
" Mahmud-pasa, mare vizir (1453-1466 si 1472-1473).

www.dacoromanica.ro
44 ENVERI

Tu du-te in jara lui Laz <ar > si vezi tine este acel Ia.ucu-oglu 5a
care se rAzboieste.
In caz ca acesta va porni In expeditie,
Doresc ca tu. s6., °VP victoria".
Dup6 ce hanul 1-a sfAtuit astfel,
Acesta §i -a luat oastea si a pornit in Cara lui Laz<ar >.
(UrmeazA descrierea cuceriri cetatii GolubAt (Gilverginlik)>.
104 Jrapezuntul si Kuiulu-Hisar 59
Au fost cucerite cu usurintA Inainte de a fi Intarite.
.Asculta ce a facut <sultanul Mehmed> In tinuturile Tariff Rom'anesti !
Ducind acolo oastea islamicA, a saturat -o <de prAzi>.
Voievodul <Vlad Tepes> spunea : Eu sint principe crestin,
EWA va veni sultanul si ne vom Intilni, BA nu crezi ca voi da Inapoi !"
Pap de atunci a pornit In fruntea Q§tii
*i. preainaltul Allah 1-a ajutat.
Desi dusmanul a dat peste noapte un. atac,
Pin oastea sa au curs valuri de singe,
Cu toate ca s-a luptat cu pasa,
Totusi, bind Infrint, el a pArAsit lupta si a plecat.
105 . . . Craiul ungurese 6° avea 100 000 de calAreti,
Insa nu venea sa dea lupta cu pasa.
Acolo sosise, de asemenea, si padisahul,
Iar) dusmanul era la tale de o zi depArtare.
ImpreunA cu Iancu-oglu.61 Be aflau 350 de principi (ban),
Dar n-au venit, ci au stat deoparte.
Chad au trecut dincolo de localitatea Iaicea 62)
Dusmanul, sosind la Zvornic (Izvirnik) 6 3) a dat lupta.
Erau ImpreunA si cehul si alamanu164 si ungurul.
De asemenea, era si cel din Tara RomaneascA (Eflak) si bosniacul si
beiusul ( ?) ;
Cu totii erau 100 000 de calareti si 50 000 de pedestrasi,
*i In faja for nu rezistau multe cetAti

58 lancu-oglu: fiul lid Iancu", adica Matei Corvin (1458-1490).

59 Neidentificat.
88 Ungiirils kfrall: regele Ungariei". Matei Corvin (1458-1490).
81 Matei Corvin.
59 Cetate In Bosnia, pe riul Verbas.
83 Localitate In Bosnia.
84 Alaman: german, austriac.'

www.dacoromanica.ro
 DUSTURNAME 45

Tunurile for seManau cu Ate chiupuri uria§e,

Nici muntii din Zvornic (Izvirnik) nu puteau sa li se impotriveascI.
(Urmeaza descrierea bAtAliei de la Zvornic).
106 S-a repezit <pap> asupra cetatii <Zvornic>, dar nu apucase s-o ia,
Cind, in timpul luptei, sosi pe nea§teptate un martoloz O.
Acesta a vent §i a spus : Pa§6, primul a fugit beinsul.
A fugit ci Iancu-oglu, iar dup'a el §i ungurul".
Atunci pap a trecut Sava cu o navy
Si a vazut cum ghiaurii fug peste sand. §i peste munti.
De asemenea, nu sosise inca toat6 oastea
Cind musulmanii 1ncepur5, sa-i strimtoreze.
Ghiaurul a fugit, impr6§tiind armele 1i uneltele sale de luptit,
<Iar turcii> i-au c6utat pe acectia din munte in munte.
(Mai departe se deserle urmarirea ghiaurilor $i capturarea de munitli
§i prizonieri).

ss Martoloz : categorie de osta§i cre§tini In armata otomanA, care lndeplineau de obicei

misiunea de informatori.

www.dacoromanica.ro
 IV

ORUDJ BIN ADIL

Autor al uneia dintre vechile cronici otomane, Orudj s-a naseut pe

la inceputul secolului al XV-lea in orasul Adrianopol, pe atunci capitala
statului otoman. Din introducerea la cronica sa intitula,ta Tevarih-i al-i
Osman (Cronieile dinastiei otomane), aflam a era fiul unui negustor de
matasuri (el-kazzaz) si a a indeplinit un timp functia de secretar (7ciatib).
Dupa 1453/857, parasind Adrianopolul, Orudj s-a mutat la Constantinopol,
noua capital& a Imperiului otoman. Nu este exclus s& fi fost unul dintre
fondatorii scolii istorice care a luat nastere pe la inceputul domniei sulta-
nului Murad al II-lea (1421 1451). Orudj a murit spre sfirsitul secolului
al XV-lea.
Cronica sa trateaz& istoria osmanliilor cu incepere de la mijlocul
veacului al XIII-lea, merglnd, in manuscrisul pastrat la Oxford, ping in
august 1467/872, anul expeditiei sultanului Mehmed al II-lea impotriva
principatului Karaman, iar in manuscrisul din Cambridge continuindu-se
ping la 1494, adica anul Hegirei 899, and a avut loc o expeditie impotriva
Ungariei.
Limba cronicii lui Orudj este simpla, o turceasca neevoluata si
oarecum stingace, iar in descrierea faptelor adeseori nu exist& o legatura
cauzall. Nu se stie ce izvoare a utilizat Orudj pentru inceputurile osman-
liilor. Tinind ins& seama de perioada in care a trait autorul, gtirile cu privire
la domniile sultanilor Murad al II-lea, Mehmed al II-lea si Baiazid al
II-lea aint pretioase, cu atlt mai mult en eft autorul le descrie destul de
amanuntit.
Manuscrisele cronicii sale an lost publicate de F. Babinger in 19251.
Extrasele alaturate !Ant traduse dupa aceasta editie.
Bibliografie: Nedjib Asim, in TOE111",
p. 180; G. 0. W., p. 23-24.
I, (1910), p. 42; 0. M.,
HI,
1 Die Fruhosmanischen Jalutilcher des Urudsch. Nach den Handschrifien. Hanovra,
1925, XXIV + 140 p.

www.dacoromanica.ro
 TEVA.RIH-I AL-I OSMAN
(ed. Fr. Babinger, Hanovra, 1925)

26 ms. 0. ...Viata lui Murad-han gaziul a durat 73 de ani, si a domnit 30 de

97 ms. C.
ani. In anul 7881 <al Hegirei>, sultanul Baiazid-han a cucerit
Kratovo (Earagova)2 ; de acolo, plectud,, a trecut In Anatolia. ...
Ighit-pasa 3, merglnd, a cucerit Skoplje (a9kiib), iar eel caruia
i se spunea Firuz-bei 4; de asemenea inaintInd, a cucerit Vidinul.
In sfIrsit, Intorcindu -se, ei s-au asezat la Adrianopol. Evrenos-bei
a cucerit si el Vodina 0i Cetruz-ul 5, iar Firuz-bei, trecInd in
Tara Rom'aneasea, (Eflak-ili), a flout o incursiune (0474,0 s-a
tutors cu o prada, foarte bogatl. Hanul Ildtrim <Baiazid>, A,
stat la Brusa, uncle a pus sa se construiascat o geamie, UR me-
drese 6 gi un spital (bimarhane)... In. 791 7.
27 0, Apoi, parLsind Brusa, a mers In vilaietul Karaman.
98 C.
<Sultanul Baiazid>, cucerind Nicopolul gi Silistra, a trecut In
Tara Romfineascg. In aceastA vreme, beiul Tariff Romainesti eras
ghiaurul Mircea (Mirci)8.
Mircea ghiaurul, aduclnd cu el oaste, a venit Impotriva
sultanului Baiazid si, Inttlnindu-se unul cu altul, s-a dat o mar -
re bnalie, astfel Inch atit din partea musulmanilor, eft si
din partea ghiaurilor multi au fost mazelariti (kirgin) ; din.
analndou/ partile au murit multi oameni. Clnd <turcii> au v6zut;
a oastea ghiaurti este numeroask cele doufi ostiri nu s-au des-,
paTtit una de alta 9. and s-a 16.,sat noaptea, cele doug ostiri
s-au separat i fiecare s-a asezat In alt6 parte. Vizirul sau,
.Ali-pasa 10, a luat 4n noaptea aceea urmItoarea m6surti 11 :

1 2 februarie 1386-21 ianuarie 1387.

3 Karatova : Kratovo, localitate la 70 km nord-est de Scoplje.
3 Ighit-pasa : unul dintre bell. luj Baiazid Fulgerul (Ildtrtm), trimis atunci sA cucereasca
Bosnia.
4 Firuz-bei : unul dintre bell lui Baiazid Ildtrtm, care a lost un .timp beilerbei de Anatolia
si a cAzut in lupta de la Ankara (1402).
5 Cetruz (gr. Kitros) yi Vodina : localitati In apropiere de Salonic.
Medrese : §coala teologica la musulmani.
7 31 decembrie 1388-19 decembrie 1389. Trebuie mentionat a la Orudj cronologia
evenimentelor este defectuoasa, mai cu seam ptna la 1421, data anticipindu-se uneori cu trei
sau patru ani.
8 Mircea cel BAtrtn. In manuscrlsul din Cambridge apare : Birgt
o AdicA s-au rAzboit in continuare.
to Ali-pasa Djandarlizade : mare vizir intre 1387 $i 1406.
11 In ms. de la Cambridge se Obi intercalate cuvintele : musulmanii sliibind, All-pasa
a luat urmAtoarea masurfi".

www.dacoromanica.ro
 TEVARIH-I AL-I OSMAN 49

el a pus s se aprind6 torte $i, stringIndu-se toate cadavrele

musulmanilor, a fAcut ca ele s fie crate si aruncate in ap6, 12.
Indeplinind aceast6, porunc ping, In revatrsatul zorilor, n-au
16sat la locul de bg,tgaie (ugraf yerinde)" lesurile musulmanilor.
CInd s-a fAcut ziuA, ei au fugit din acel loc. Dup5, ce musulmanii
s-au retras, necredinciosul Mircea a trimis un om la locul b6t6-
liei (ugraf yerine). CInd a vazut ca, nu mai era acolo nimeni,
Mircea, necredinciosul a venit el Insusi la locul de batalie §i a
vazut z/cInd multe cadavre de-ale necredinciosilor, iar dintre
ale musulmanilor nu se vedea nici unul. Necredinciosul Mircea a
fost cuprins de spaim5, si a zis : Au pierit multi necredinciosi"".
Apoi si el a fugit de acolo speriat. Sultanul Baiazid-han s-a
Intors cu cinste (yiiz suyu ile)15 si a trecut Dungirea (Tuna).
De la Nicopol el a venit de-a dreptul la Adrianopol. Apoi necre-
dinciosul Mircea, rAminInd in neputin0 (adjiz kalub), s-a Im-
pAcat $i, trimitind haraciul 10 s6,u, s-a supus ; anul 792 al Hegi-
rei 19. De acolo hanul Baiazid a plecat spre Moreea. El s-a asezat
la Karaferia 19.
28 0. <UrmeazA descrierea batilliei de la Nicopol cu unele date interesante, dar
99 C. MA a se aminti In mod special de romani>.
34 0. <Pregatirile In vederea luptei cu Timur-Lenk din 1402>.
103 C.
In aceasta, parte, sultanul IldIrlm-han, la, rindul dm, a
trimis scrisori (name) celor din Imprejurimi si a adunat osti
din Rumelia si Anatolia. A adus cu el ostasi nenumarati si
dintre acingii 19 si dintre cerahori 20, precum $i dintre ostenii
din Tara Rom'Aneasd, (Eflak cerisinden). El a adunat si oastea
din Laz si pe cea slybeasd, (Sirf), luindu-1 si pe Laz-oglu 21.
De asemenea, adunind 10 000 de azapi din Anatolia si Rumelia

" In alte cronici este mentionat riul Arges.

13 Ugrag (ograg) yerinde : la locul de lupta". In alte izvoare apare Insa cuvintul Arktg
sau Arkag, ceea ce ar corespunde cu Argeg.
14 AdicA roman.
15 Yid suyu: expresie insemnind cu cinste", cu onoare", cu fata curatA".
18 Haradj : tribut, haraci, impozit plAtit de popoarele crWine din Imperiul otoman.
17 20 decembrie 1389-8 decembrie 1390. In ms. de la Cambridge (p. 98) apare : 793
(= 19 decembrie 1390-29 noiembrie 1391). Ambele date anticipeazt evenimentele, lupta hind
In 1394.
18 Karaferia, gr. Beroia, Verria: tirg In Macedonia la vreo 60 km sud-vest de Salonic.
15 Aktridjt (de la akin: incursiune) : cavalerie neregulatA, folosita pentru devastarea
tinuturilor inamice.
so Cerahor sau serahor : oaste de mercenari (de la cuvintul grecesc sarahorides).
n Laz-oglu : fiul lui LazAr, adicA Stefan Lazarevici (1389-1427),

4 - 0. 48

www.dacoromanica.ro
50 ORMIT" BIN ADM

vi stringInd vj propriile sale osti, IldirIm-han a Inaintat. Dintre

fiii sgi, 1-a luat cu dinsul pe emirul Suleiman, pe printul Meh-
med vj pe Musa Celebi. Din vilaietul Dest 22 venise multg oaste
tatg.reascg. Beiul lor, cgruia i se spunea Aktav, a murit pe and
stgtea la Adrianopol, dar oastea rgmlsese aici. Baiazid luase
cu el vi aceastg oaste tatgreascg. Astfel, stringin.du-vi oastea,
sultanul IldIrtm-han, la rIndul sgul s-a dus vi a iesit pe cimpia
de ling& Ankara, uncle s-a Int Unit cu Tim.ur-Lenk. Timur-han
s-a asezat In dimineata, zilei de joi, vj 1-a intilnit pe Ild Irlm-han
In zorii zilei de vineri.
<Mai departe se descrie bAtAlia, fuga ostilor pi comandantilor lui Baiazid,
bravura lui Vilk-oglu pi captivitatea sultanului Baiazid la Timur-Lenk>.
37 0. <Certurile dintre fiii lui Baiazid pentru domnie ; luptele din Anatolia>.
105 C.
Rgposatul IldIrlm-han a avut vase fii. Unul dintre ei
pierind In rgzboi, an rgmas cinci. Unul era emirul Suleiman,
altul Mehmed -han jar ceilalti se numeau Isa, Musa vi Kaslm.
(UrmeazA descrierea luptelor dintre 'Suleiman si Musa In Anatolia).
38 O. Pe dud emirul Suleiman se ocupa de petreceri cu bguturi
106 C.
dgruite de Ali pasa, Isfendiaroglu 23 1-a urcat pe Musa Celebi
In eorabie vi 1-a trimis din orasul Sinop (Sinab) 24 In Tara Roma-
neasa. In timpul acela domn. (bei) al Tarsi Romanesti era
necredinciosul Mircea (Mirci). Musa Celebi s-a dus ling& Mircea
ghiaurul. Mircea, la rindul sgu, i-a dat acestuia oaste, cu care
a trecut pe la Silistra In Rumelia. Beii Rumeliei, la rindul lor,
stlind ca emirul Suleiman se tine de petreceri vi el si-a Intors
fafa de la treburile tariff, 1-au pargsit din aceastg pricing, dIndu-1
de tire lui Musa Celebi. Tavgiii " Rumeliei, luindu-1 pe Musa
Celebi, 1-au dus de-a dreptul la Adrianopol, deoarece mai Inainte
auziserg ca acesta ", pe vremea tatalui Ban, Ildirim-han, fusese
bei de acIngii. De aceea toti tavgiii au vent ling el.
<Urmeaza descrierea luptelor dintre emirul Suleiman si Musa Celebi ; moar-
tea lui Suleiman si urcarea pe tronul de la Adrianopol a lui Musa Celebi>.

22 Deft -i Klpceak.
" Isfendiaroglu MObarizeddin principe de Kastamonu Intre 1403 si 1440.
24 Ora' si port la Marea NeagrA, pe coasta septentrionala a Asiei Mid.
u Taugli : mici dregatori locali, care se ocupau pi cu stringere de ostasi pentru incursiuni
(akindjt).
" AdicA Musa.

www.dacoromanica.ro
 TEVARIH-I AL-I OSMAN 51

41 O. Pe de alta, parte, 1 -au prins pe Mihal-bei 27 §i 1-au trimis

108 C.
la Tokat 28, undo a fort inchis la, Bedevi-ardak 29. Pe §eihul
Bedreddin, fiul cadiului din Simavna, 1 -au trimis 1 Iznik 80,
imprenn& cu fiul §i en fiica sa, acordindu-i o sold/ (iiliife) de
1 000 de aspri (Ow). Cit prive§te pe §eihul Bedreddin, exist*.
o alt/ istorisire a vietii lui (menakib) qi nu este cazul sa vorbim
aici despre el. Musa avea 1111 supus, pe nnme Azep 311 care,
fugind, s-a dus in Tara Romaneasca (Ef lak). Astfel, toaa
Anatolia §i Rumelia s-au supus sultanului Mehmed 32) care,
urcindu-se pe tron, a devenit padi§ah In 816 al Hegirei 99.
43 O. <Sultanul Mehmed, dupai ce s-a impacat cu principele
109 C.
Karamanoglu din Anatolia>, s-a intors iarg§i la Brusa, in time
ce fiul au, printul Murad Celebi, se ggsea la Amasia 94. Dupa ce
a poposit citeva zile la Brusa, s-a tutors iarg,§i la Adrianopol.
In acest timp, Tara RonAneascrt Ii devenise du§man6. De aceea
el s-a hotaxit sa porneasca impotriva-i.
Pentru aceasta, a cerut o§ti de la Karamanoglu 29 Qi de
la Isfendiaroglu, care nu numai c§, i-au dat o§ti, dar au trimis
impreung cu ele §i pe fiii lor. Sultanul Mehmed a vent pin& la
Dunaxe. Acolo s-a oprit §i a construit cetatea Giurgiu (lerko-
kii). Dind vole acingiilor sa fad, o incursiune in Tara Roma-
neascg, ace§tia s-au intors cu o prad6 foarte bogatl. Apoi s-au
impIcat cu beiul Tariff Romane§ti 88, care, supunindu-se la
haraci 87, §i-a trimis fiul 88 la Poaxt6 in anul 817 al Hegirei ".
43,44 0. <Descrierea rascoalei din vilaietul Aidin 51 Saruhan sub conducerea lui
110-111 C. Boriikliige Mustafa si Torlak Kemal, discipoli ai lui Bedreddin >.

*eihul Bedreddin s-a dus <de la Iznik> la Isfendiaroglu,

dar, neamlnind nici acolo, a trecut la Kaffa (ilefe), de undo,
27 Este vorba de Mehmed Mihaloglu, fiul lui Kase Mihal Abdullah.
29 Ora' in Asia Mica.
29 Bedeoi-&crdak (Ceardacul beduin") : inchisoare In orasul Tokat.
80 Ora' in Anatolia, vechea Nicee.
al Azep sau Azap, In alte cronici apare sub forma Azep-bei (bei de azepi), ceea cr
seamna ca era comandant de oaste.
32 Mehmed I Celebi (1413-1421).
33 3 aprilie 1413-22 martie 1414.
34 Ora' in nordul Anatoliei pe riul Yesil Irmak.
35 Karamanoglu : este vorba de Mehmed al II-lea, fiul lui Alaeddin.
34 Mircea col Estrin.
37 In alte izvoare se foloseste termenul pefleeg (dar).
38 Este vorba de Mihail ; in alte izvoare apare fiii" (ogullarfn).
39 23 martie 1414-12 martie 1415. De rapt 1417.

www.dacoromanica.ro
52 ORBDJ BIN AIM.

ocolind, a iesit in Tara Romaneascl 40. Pe de aft& parte, se

spun, de asemenea, ca BOriikliige Mustafa avea Intelegere cu
eihul. Sultanul Mehmed, la rindul s6u, a trimis limpotriva lui
Boriikliige Mustafa, pe fiul sgu Murad-sultan 41) Impreung cu
vizirul s6u Baiazid-pasa 42 §i cu oastea din .Anatolia (Rum).
(Urmeazit descrierea InAbuqirii rAscoalelor din Aidin §l Saruhan, con-
duse de cei doi discipoli ai lui Bedreddin>.

Pe de o parte sultanul Mehmed venise la Serres (Siroz)

ca s& atace Salonicul (Selanik), pe de alta, parte seihul Bed-
reddin trecuse In Tara Romaneasc6. Venind din Tara Roma-
n.easea Qi trecind prin Silistra, el a stfabatut mares de copaci"".

<Descrierea rascoalei lui Bedreddin In Deliorman ; prinderea §i condam-

narea la moarte a acestuia, la Serres, In anul opt sute douAzeci... 44>.
47 0. Sultanul Murad-han 45 s-a asezat pe tronul Oa din Adria-
113 C.
nopol In 825 al Hegirei 46. Sultanul Murad mai avea un Irate
care se numea Mustafa ; acesta de asemenea a gout multe
rlutati. Yn cele din urm6, sultanul Murad, trecind In Anatolia,
1-a prins pe Mustafa la Iznik si 1-a ucis, trimitIndu-1 ling pkin-
tele au. El Insusi (Murad) s-a asezat la Adrianopol. Apoi a
intreprins o expeditie In Tara Romaneascl. Trecind Dungrea
a dat voie 0, se fad, o incursiune qi, devastind Tara Romaneasea",
s-au rotors plini de prgzi (doyum). Intorcindu-se de aici, s-a
asezat la Adrianopol (Edirne) In 826 al Hegirei 48.
51
115
O. .
Iar beiul de margine (udj-beyi), f ah-Melek49, trecind
...
prin. Vidin, a Mout o incursiune in Tara Romameascg. El nu a
avut noroc, deoarece era o iarn6 foarte geroasg, din care pricinl
multor oameni le-au degerat mlinile yi picioarele In 840 al
Hegirei 5°.

48 Yn ms. de Ia Cambridge se arata a a trecut §i prin Moldova (Kara-Bogdan).

41 Sultan, aid In sens de print".
42 Baiazid-pasa, mare vizir (1402- 1421).
43 Adica Deliormanul.
44 Aid fraza este incomplete. De fapt, 823 (1420).
45 Murad al II-lea, sultan otoman (1421-1451).
4° 20 decembrie 1421-14 decembrie 1422.
42 In ms. de Ia Cambridge se arata ca domn al TArii Romane§ti era ghiaurul Dracula".
48 15 decembrie 1422-4 decembrie 1423.
42 ah-Melek apare In uncle izvoare otomane ca beilerbei de Rumelia.
8° 16 iulie 1436-4 iulie 1437.

www.dacoromanica.ro
 TEVARIH-I AL-I OSMAN 53

Sultanul Murad, ie§ind intr-o zi de vineri din Adria-

nopol, a pornit o expeditie in vilaietul unguresc. In frunte
se afla beiul Tariff Romfine§ti, Dracula necredinciosul 51. Au
participat, de asemenea, osta§i din Karaman, Anatolia, §i Ka,sta-
monu, precum vi 20 000 de azapi din Rumelia §i Anatolia. Aici
se aflau §i gazii ca Ishak-bei, Turhan §i Evrenosbeioglu Ali-
bei, precum vi beii de margine, care ivi sca1dau rniinile in singe-
le ghiaurilor, cu 30 000 40 000 de acingii fiecare. AdIugindu-se
§i 30 000 de acingii, s-au f/cut 70 000-80 000 de oameni. De
asemenea, erau de fats vi celelalte o§ti ale sultanului Murad,
dintre azapi vi ieniceri. Trecind prin Severin vi cutreierind
vilaietul unguresc, au cucerit un numar de vase cetAti pe care
le-au d/rimat, aducindu-le in ruin/. Beilerbeiul de Anatolia,
Sinan-bei, devastind vilaietul unguresc, a llsat acolo mare
jale (velvele). Apoi, trecind prin fats cet'atii Sibiu (Zibin), au
traversat Dunarea (Tuna) pe la Nicopol, sosind dupl aceea la
Adrianopol. in 841 al Hegirei 52.
52 0. Dup./ cucerirea Semendriei 55, in 842 al Hegirei 54, sulta-
116 C.
nul Murad, stringind oaste, a mers iaravi asupra Belgradului,
care ins/ n-a putut fi cucerit. In acest an Evrenosbeioglu Ali-
bei, f/cind incursiune spre Ungaria, a atacat ora§ul Mehadia,
de sub st/pinire ungureasc6, jefuindu-1 ; 12 000 de necredinciovi
au fost trecuti prin sabie vi un numar de paisprezece renumiti
bani unguri au fost aduvi, Cu. armele, cu zalele §i en steagurile
lor, la norocosul prag al sultanului Murad.
Sultanul a permis beilor sai de margin o incursiune
in Ungaria, iar el a stat la tabAra de vary (yaylak)... In 844 al
Hegirei 55. i jar/0 sultanul Murad, avezindu.-de la Adrianopol,
a dat invoire beiului de margine, Mezid-bei 567 sa fad, o incursi-
une in Ungaria. Dup/ ce a trecut prin Tara Romaneasc/,
<Mezid-bei>, nefiind cu. Vagare de seam/ In Ungaria vi ingim-
findu-se, a dat invoire acingiilor sa, se impra§tie in toate partile.
117 C. Cind Mezid-bei a rgmas singur, a venit asupra lui mates taiga-
reasa care era preg/titI. Pe atunci era un necredincios =mit
Iancu <de Hunedoara>, care fusese in slujba lui Evrenosbeioght
51 Dracula : Vlad Dracul.
62 5 iulie 1437-23 iunie 1438.
53 Semendre : Smederevo, localitate la circa 44 km sud-est de Belgtad.
54 24 iunie 1438-13 Untie 1439.
55 2 iunie 1440-21 mai 1441.
68 Mezid-bei, beilerbei de Rumelia. In ms. de la Cambridge °pare, Murad-bei.

www.dacoromanica.ro
54 ORITaT BIN ADII..

Ali-bei §i de aceea stia tot viclesugul turcului. Iancu, fugind

de lingg, Ali-bei, intrase In slujba craiului unguresc 57, devenind
beilerbeiul 55 acestuia. Acel blestemat de Iancu, ggisindu.-1
singur pe Mezid-bei, a venit pe neasteptate asupra lui. Mezid-
bei, la rindul san, s-a luptat Impreung, cu oamenii sal pe care
Ii avea In preajmg, In cele din urmg, rgposatul Mezid -bei si-a
ggsit acolo o moarte de martir. Murind multi oameni si dintre
tavgii, incursiunea nu a izbutit si oastea noastrg, a fost infrintg,
In 845 al Hegirei 66.
53 0. Apoi sultanul Murad-han, asezindu-se la Adrianopol, 1-a
trimis pe ehabeddin-pasa 602 care a construit o fortlreatg, In
fata Belgradului. *i iargsi, trecind cu oaste rumeliotg.,, cu acingii
si cu 2 000 de ieniceri prin. Tara Romaneasegs, a mers in vilaietul
unguresc. Acesta (ehabeddin), devenind orgolios ca si Mezid-
bei, a spus : Il priveste pe Allah, fie ce-o fi !" si i-a imprgistiat
pe acingii. Pe cind rAmIsese numai cu beii de margin si cu
ienicerii sal, afurisitul de Iancu, venind cu oaste ungureasa,
11 gg.si si pe acesta stand In nepgsare, ca si Mezid-bei. Llsind In
fata lui <ehabeddin> pedestrimea neeredincioasg,, inarmata
si imbratatg, In zale, <Iancu>, si-a asezat c11.6retii In spatele
acestuia. Apoi 1-a atacat pe ehabeddin-pasa, pe neasteptate
cu oaste infricosgtor de multg,. Multi bei dintre sangeacbeli 61
lui ehabeddin -pa $a ca : Firuz-bei 62, Dudar Mizakoglu, Iakub-
bei, cu totul cin.eisprezece bei maxi, au merit acolo ca niste
martiri. Cei mai multi dintre ieniceri erau plecati dupg, pradl.
*ehabeddin-pasa, a fugit singur, iar oastea noastrai a suferit
o Infringere la 846 al Hegirei 63.
54 0. Pe dud sultanul Murad era in doliu 642 au venit oameni si
i-au spus ca, despotul Laz-oglu a trimis stare craiului unguresc,
care, la rindul slu, a dat oaste puternicg, blestema,tului de Iancu
<de Hunedoara > si acesta a adus cu el si carele cu tunuri".
Laz-oglu. 65, la rindul Au, mergind in. fata lui 66, au venit cu
58 Vladislav I (1440-1444).
58 Beilerbei : principe al principilor", guvernator de provincie. Aid cu sens de guverna-
tor general, prim-sfetnia.
O 22 mai 1441-11 mai 1442.
O Sehabeddin-papa : beilerbei de Rumelia, dui:4 Mezid-bei.
51 Sangeacbei : guvernator de sangeac, subdiviziune a unui vilaiet.
' De rapt Firuzbeioglu Mehmed-bei.
88 12 mai 1442-30 aprilie 1443.
" Murise fiul sAu, Alaeddin.
55 Gheorghe Brankovici (Vukovici), despotul Serbiel (1427-1456).
" A lui Iancu de Hunedoara.

www.dacoromanica.ro
 TEVARIH-I AL-I OSMAN 55

oaste mare la treckoarea Zlatita (Izladi). Sultanul Murad-han,

la rindul sAu, a trimis pe beilerbeiul de Rumelia, Kasim-pasa,
impreun& cu oastea rumeliot/ si pe Turhan-bei impreun& cu
acingiii din Rumelia. Kaalm-pasa, intilnindu-se cu necredin.-
ciosii ling& trecatoarea Izladi, s-a rIzboit cu ei. In tale din
urm6, intelegindu-se cu acingiii, el le-a spus : Acestia slut
ghiauri de margins, impr6stiati-i pe acestia si apoi ducqti-v6
si arati-vg ciftlicurile !". Cind s-a dat aceastI Invoire, acingiii
si tavgiii, auzind asemenea stire, nu s-au dus <la, luptI>. Kasim-
pasa a r6mas singur. In timpul luptei multi bei au suferit pier-
deri, iar Mahmud Celebi, fratele lui Halil-pasa, a ckut in Fin-
soare si Kasim-pasa a fort infrInt. S-a dat de stire sultanului
Murad-han. Sultanul Murad-han, iesind din Adrianopol cu
oastea rumeliotl, cu azapisi cu ieniceri si cu oastea de PoartI
(kapu halki) intr-o taxna geroas/ si intilnind oastea necredin-
cioas& In treckoarea Izladi, s-a rlzboit cu da. Silindu-i pe necre-
dinciosi A se intoarc/ din trecgtoare, acestia an fugit. Atunci
Turhan-bei s-a inteles cu Laz-oglu 87 si acesta, luind oastea
ungureascl, a plecat de acolo cu bine.
55 0. <Retragerea sultanului Murad al II-lea la Manisa 0 urcarea pe tron a fiului
s Au Mehmea al II-lea in 1443 1444 >.

.. .*I, iarasi, din aceste parti, craiul 68 cel blestemat si

Iancu cel afurisit, adunInd osti de la unguri, cehi, austrieci
(Nonce), italieni (Latin), germani (Aleman), Lehi, sari (Sae),
bosnieci si de la cei din Tara Romaneasc& (Eflak), s-au Inteles
cu totii si au atacat. Craiul si Iancu au venit stringind un numair
de vreo 60 000 de ostasi 69, tlrind si 400 de tunuri si avInd si
alte tunuri si pusti si zenberecuri 70. Ei au venit insotiti de
necredinciosi imbr&cati in platose si acoperiti cu armuri. Astfel
afatInd, ei an trecut prin Belgrad si Severin si, devastind vilaie-
turile Madara si *umla, s-au aruncat asupra Nicopolei, pe care
n-au putut-o lua. PlecInd de acolo, In timp ce inaintau, Firuz-
beioglu Mehmed-bei, sangeacbei de Nicopol, care sosise cu
oastea sa, a stacat pe la spate, Imprenn& cu acingiii de ling,
el, oastea dusmanului. Dup& ce i-au zdrobit, faand s& piar&
67 Laz-oglu : Gh. Brankovici-Vukovici.
68 Vladislav I, regele Ungariei.
69 In ms. de la Cambridge : 70 000.
70 Instrument de aruncat pietre, arc, resort.

www.dacoromanica.ro
 56 ORUDJ BIN ADIL

multi necredincio§i, i-au prins pe ghiaurii imbrAcati cu plato§e:

§i armuri §i i-au trimis sultanului Mehmed. Pe de aka parte,
s-a dat de §tire sultanului Murad-han, care insa, n-a venit.
Atunci, 1-au trimis la el pe Djebe Ali care, mergind §i aducind
tot felul de dovezi, a putut sa-1 urneascg pe sultanul Murad de
la locul san §i sa,.-1 aduca,
<Sosirea sultanului Murad la Adrianopol 0 Inaintarea spre Varna. Ordinea
de bitAlie a taberei cre§tine §i a celef otomane> .
56 O. Afurisitul de Iancu era pe flancul drept <0. 0§ta> §i un
119 C.
mare ghiaur numit Kara-Mihal 71 se afla In partea stIng4.
<Descrierea primelor ciocniri §i respingerea Wit otomane. Moartea regelui
Ungarlei ; oastea turceasca, Impra§tiata, prinde curaj>.
Osta§li necredincio§i, vazind aceasta, stare, au trimis de §tire
afurisitului de Iancu. Indata, ce a aflat vestea, Iancu a fugit singur,
restul o§tirii §i carele cu tunuri ramtnind pe loc. Astfel, oastea
necredincioask Invinsg, s-a impra§tiat. Vgzind aceasta, oastea
islamica, a Inceput sari makellreasca din toate pantile §i a obiinut
biruinta. Au dat de §tire o§tilor din _Anatolia §i. din Rumelia.
precum §i acingiilor, spunindu-le : Necredincio§ii au fugit".
Atunci osta§ii care plecasera, s-au tutors §i i-au atacat pe necre-
dincio§i pe la spate. Ei an urmaxit oastea necredincioasa fax&
ragaz, akta cum o viespe zboara, in eautare de miere. Nimicindu-i
pe osta§ii care erau acolo, le-au devastat §i le-au pratlat carele,
tunurile, pu§tile §i vistieria (hazine). Atunci afurigitul de Iancu,
lutndu.-§i capul, a plecat fugind. Gindul lui Iancu era de a-1
ucide pe rege (kiral) pentru ca s I tread, el insu§i in locul acestilia.
A§a s-a §i intImplat. Oastea necredincioasI a fost nimicita.
Cei care au sca,pat, an fugit, iar dintre ceilalti, unii au murit,
iar alPi au fost Monti prizonieri. Azapii §i ienicerii s-au nApustit
asupra carelor necredinciosului a§ezate astfel kelt sem'anau cu
o cetate. S-a dat o lupta, crInceng. Capturind carele, multi
gazii an pus mina pe prazi imbel§ugate §i s-au imbogatit. Apoi,
an venit cu totil la sultanul Murad-han gaziul, spuntndu-i
Bairamul sarti fie cu noroc !" §i i-au sgrutat mina cea bine-
cuvintatl. Au stat acolo trei zile §i an praznuit. Plecind a
patra zi din Varna cu mare bucurie §i multumire sufleteasca,
71 Kara-Mihail (Mihail cel Negru"), adica Mihail Szjlagy, cumnatul lui loan de Hun e-
doara.

www.dacoromanica.ro
 TENARIII-I AL-I osmAN 57

an venit la Adrianopol (Edirne). Asa s-a desfasurat lupta de la

Varna, care a avut loc intr-o zi de marti (sefembe) In 29 ale
lunii regeb din 848 al Hegirei 72.
60 O. In vremea aceasta 75 a venit insa o §tire In care se spunea :
Sultanul men, Iancu <de Hunedoara > cel afurisit, punindu-se
ias6si. In miscare $i plecind din Belgrad, a venit la Kosovo, voind
sá se lupte cu sultanul meu". Auzind aceasta stire, sultanul
Murad a pornit din cetatea Kodjadjik 74 §i, venind, s-a asezat
la Sofia. Dupa, ce a trimis scrisori In alte tinuturi, a string ostile
din Anatolia, scotind astfel 10 000 de azapi si 8 000 de ieniceri
si salahori (cerahor). Dindu-se de veste ca, se ridic/ intreaga
oaste si a ra,zboiul impotriva necredinciosilor va fi mare, an
mai venit si multi oameni din restul populatiei. Erau de fatk
de asemenea, 030 000 de acingii, fiind in total 100 000 de ostasi.
Uzguroglu Isa era beilerbei de Anatolia, iar Karadja-bei era
beilerbei de Rumelia. Vizirii ai erau Ishak-pasa, Sarudja-
pasa si Halil-pasa. Acesta din urm6 a fost 16sat de sultanul
Murad la Sofia impreung cu fiul au, printul Mehmed, FA cu
vistieria. El Insusi (Murad), preeatindu-si carele de tunuri si
pustile si sulitele de fier si scuturile (kalkan), a pornit la bgtalie.
Pe de alt6., parte, bei in Tara Rom'aneased era Dan-oglu. 75.
.Afurisitul de Iancu, dupg, infringerea lui *ehabeddin-pasa In
Ungaria, venind in Tara Romaneasc6, 11 ucisese pe Dracula 76
si d'aduse Tara Romaneascl necredinciosului Dan-oglu. Tara
RomAmeasc6, se supusese si ea acestuia ". De aceea oastea Tarii
Roma,nesti, la rindul ei, trecInd pe la Nicopol, a devastat acele
tinuturi.
Pe de alta parte, beii de marginal Firuzbeioglu Mehmed-bei,.
beilerbeiul Anatoliei, Uzguroglu Isa-bei si beilerbeiul Rumeliei,
Karadja-bei, toti aCesti bei s-au inteles intre ei ca a Intimpine
oastea Tarii Rofdanesti. Mild pe neasteptate un atac peste
noapte, o parte din ei an fost nimiciti, iar multi dintre ghiaurii
in platose fiind prinsi, an fost trimisi sultanului Murad. Auzind
despre aceasta biruint'a impotriva necredinciosilor, sultanul
Murad s-a bucurat tare. Multumindu -i lui Allah, dupg ce si-a
73 11 noiembrie 1444.
73 In timpul expeditiei impotriva Albaniei (1448).
74 NeidentificatA.
75 Dan -ogle : Vladislav al II-lea, fiul lui Dan al II-lea (1446-1456).
76 Vlad Dracul.
77 AdicA lui loan de Hunedoara.

www.dacoromanica.ro
58 ()AUDI BIN ADII,

pregAtit o§tile, a plecat din Sofia. Venind la Kosovo §i ajun-

gindu-i pe necredincio§i din urm6, s-a ciocnit en ace§tia. Afuri-
situl de Iancu §i-a tint tunurile In fata, §1, Intarinduli coal reii
§i pedestra§ii, a rAmas In spatele lor. Tr Agind din tunuri §i din
61 o. pu§ti §i din zenberecuri, au stirnit o vijelie. Cetele celor don
parti s-au Inegierat Intre ele §1 necredincio§ii In platose, ie§ind
din spatele candor, au respins aripile dreapt6 §1 sting& ale o§tii
sultanului Murad. 0§tile din Anatolia §i. din Rumelia s-au inval-
mkit, iar necredincio§ii In pla,to§e fiind acoperiti cu zale, nimeni
nu putea sä stea in fata lor. De aceea au plecat din fata necre-
dincio§ilor care an ramas In mijloc. Atunci gaziii i-au mAcelArit
on sabiile atit din spate cit §i din pArti.
< Descrierea amanuntitii a bAtAliei de la Kosovo, din 17-18 octombrie
1448, la care participa si printul Mehmed. Urmeaza descrierea infringeril ostii
crestine>.
63 0. Gaziii, alungindu-i §i nimicindu-i pe necredincio§i, s-au
raspindit in toate parile. Afurisitul de Iancu, vIzind toate
acestea, §i-a invoit oastea §1, spunind : Plec
sa-i lovesc pe
turci pe la spate", a in§elat oastea sa. Apoi, lini§tit §i Ma% grij1,
a fugit In alt5;parte. In acest timp, gaziii, simtind fuga lui Iancu,
au venit §1 s-au rAzboit Rug& carele lor 78. Dinkntrul carelor
se tragea cu tunurile, pu§tile $i zenberecurile, din care pricin6
an pierit multi oameni. In cele din urml, devastInd §i prIdind,
64 0. gaziii le-au luat §i s-au s5turat cu lucrurile de prada. Cu aceast&
bucurie, ei an venit plini de mindrie la sultanul Murad-han, i-au
sArutat mina §i i-au urat : Bairamul s5i-4i fie cu noroc !".
Au prIznuit §1 au petrecut acolo timp de trei zile. A patra zi,
sultanul Murad, Impreuna, cu fiul slu, Mehmed, §i cu oastea sa,
123 C. s-a intors en bucurie la Adrianopol (Edirne). A§a s-a desfkurat
lupta de la Kosovo, Intr-o zi de vineri, in a 24-a zi a lunii §aban,
din 852 79. Dupa, anul 852, sultanul Murad-han gaziul nu a fkut
expeditii, ci a stat la Adrianopol. Beilerbeiul Karadja-bei,
mergind en oastea rumeliotA, a reparat eetatea Giurgiu (Ierkokii).
Sultanul Murad-han 1-a lnsurat pe fiul slu, prin.tul Mehmed, la
Adrianopol.

78 Ale crestinilor.
le 23 octombrie 1448.

www.dacoromanica.ro
 TEVARIH-I AD-I OSMAN 59

64-70 0. <Descrierea inceputului domniei sultanului .Mehmed al II-lea iii cucerirea

Constantinopolului. Descrlindu-se ora§ul Constantinopol §i facindu-se un istoric al
acestei cetati, se aminte§te printre altele de diverse %inuturi din Asia, Europa,
ca : De04 Klpceak, Tara Le§easca (Leh), Moldova (Kara-Bogdan), Tara Roma-
neasca (Eftak), despre ru§i, hazari. Urmeaza apoi descrierea istoricului fondArii
ora§ului Constantinopol>.

71 O. In 859 al Hegirei88 a mers81 Inca o data la Belgrad. Punind a/

124 c.
toarne tunuri mari, le-a transportat acolo §i, a§ezindu-le, a
inceput sa bata <cetatea>. Karadja-bei, beilerbeiul <de Rumelia >
§i-a gasit o moarte de martir. Dupai aceasta, urmind un iure§ asu-
pra cetatii, afurisitul de Iancu, care era pe atunci rege (kiral), a
adus o§ti puternice din lJngaria §i le-a akiezat In. cetate. Acestea
an atacat, la rmndul lor, din cetate §i, razboindu-se astfel, neere-
dincio§ii an objinut victoria. Sultanul Mehmed-han gaziul a
auzit §i a vazut cum s-au nimicit cele doua o§tiri, macelarindu-se
72 0. 1ntre ele. Afurisitul de Iancu, ie§ind, a venit §i el Insu§i din cetate
§i, atacind tunul nostiu cel mare, s-a dat o lupta crincena,Inclt
an murit multi oameni §i de la musulmani §i de la necredincio§i.
In. cele din urma, neputindu-se lug <cetatea> §i sultanul Mehmed
vazind aceasta, s-a ridicat din fata cetkii §i. a plecat zicln.d :
A§a a lost voia lui Allah I". In lupta aceea afurisitul de Iancu
a lost atins de o sageata. De§i a lost rant, acest lucru in s-a
§tiut. Ace§tia (turcii), ne§tibad <ca Iancu este rant >, an plecat
din fata cetkii. Afurisitul de Iancu a murit din pricing acelei
rani. Pe de alts parte, sultanul Mehmed a acordat beilerbeilicul
Rumeliei supusului sau Mahmu.d-pa§a 82, iar ca viziri ii. avea
pe Zagnos-pa§a §i Velieddinoglu Ahmed-pa§a.
<In anul Hegirei 864 83 are loc o expeditie in Anatolia, urmati de cucerirea
Trapezuntului>.

73 co.
125 C.
In anul Hegirei 86584, sultanul Mehmed, Mind iarki
expeditie in vilaietul TUB. Romane§ti, a trecut apa Dunarii.
Nu a putut sa dea lupta on afurisitul voievod Dracula-oglu
Kazan 88, caci acesta nu a venit fat& In fata, el a atacat peste

0 22 decembrie 1454-10 decembrie 1455. De fapt evenimentul de mai sus s-a petrecut
In 1456.
81 Sultanul Mehmed al II-lea (1451-1481).
82 Mahmud-pa§a, mai tirziu a devenit mare vizir.
88 28 octombrie 1459-16 octombrie 1460.
84 17 octombrie 1460-5 octombrie 1461.
85 Dracula-oglu Kaztklt : Vlad Tepe§.

www.dacoromanica.ro
60 ORUDJ BIN ADIL

noapte, dar n-a izbutit 86. Fugind, el a plecat in Ungaria, unde

craiul unguresc 87 1-a inchis. Dupg, ce an trecut cI iva ani, sco-
tindu-1 din Inchisoare 1}i socotind a nu piara oastea sa, 1-a
trimis <pe Vlad Tepep In vilaietul Tarii Romfiner}ti. Acesta,
venind, a intrat in Tara Romameasca, Pe vremea aceea voie-
vodul Tarii RomanerTti era Tepelu§ 88 (Cepeluf). Afurisitii de
Tepe§ §i Tepelug s-au rIzboit intro ei. In dele din urml nOrocul
a fost de partea lui Tepelu§ care, gasind prilejul, i-a Mat capul
<lui Teperp, devenind bei independent. Dup6 aceasta a venit
Basaraba 89, care, dind un atac peste noapte din partea Unga-
riei, a Mat capul lui Tepelurl, devenind bei in vilaietul Ttrii
Romfine§ti. Acesta, venind la Pragul impkgtiei (devlet), a
sgrutat mina padiphului §i a imbfacat hilat 90. Intorcindu-se
a devenit bei in vilaietul Tariff Rom'ane§ti. Dup5, citiva ani, el
a venit iaraqi. la Pragul imp&rAtiei. Sgrutind mina padi§ahului,
71 a a imbracat hilat. Pe dud se Intorcea, a fost f6cut pierdut de
gazii pe malul Dun'arii. In locul lui a urmat ca bei- KO:} 91.
Cind sultanul Mehmed gaziul a cucerit vilaietul Prii Roma-
ne§ti, scotindu-1 pe Tepe§ din tail* 1-a flout bei pe Tepelu§ 92.
A trecut apoi in Anatolia $i, intorcindu-se de aici, a trimis
corabii din Constantinopol. Mergind in fata Smirnei (Izmir),
el a cucerit cetatea §i insula Mitilene (Midilli).
<Urmeazg descrierea unei expeditii In Bosnia>.

Obs. Aid se terming manuscrisul din Oxford. Se continua cu manuscrisul

de la Cambridge.
128 C. . . . Uzun Hasan 931 fiind infrint, a fugit in 878 al Hegirei 94.

Venind de acolo 98, sultanul Mehmed s-a a§ezat la Istanbul.

88 In ms. din Cambridge se spune : Sultanul Mehmed a trecut in Tara Romgneascg.
Afurisitul Dracula s-a luptat. Afurisitul acela, neputind veni fata In fata, a atacat peste noapte.
Neob%inlnd victorie, el a fugit de acolo $i a intrat in vilaietul unguresc".
,87 Matei Corvin regele Ungariei (1458-1490).
88 Cepelus : Basarab cel Tingr, zis Tepelus (1477-1481).
89 Basarab Laiotg (1476-1477).
98 Hilat : haing de onoare in culori, care se acorda demnitarilor Portii, domnilor romAni
si ambasadorilor strain en diverse ocazii. Erau de trei feluri : I, hilat-i fahire (halat stralucitor) ;
II, hilat-i dia si III, kaftan (cf. D. Cantemir, Istoria Imperiului otoman, I, p. 229, n. 28).
91 Hefts (cgluggr"), este vorba de Viad Cgluggrul, care a domnit in Tara Roma-
neasca (septembrie-noiembrie 1481).
92 De fapt pe Radu cel Frumos (1462-1475).
98Uzun Hasan a lost unul dintre emirii dinastiei de Akkoiunlu. El a format un imperiu
cuprinzlnd Iranul, Irakul si alte tinuturi din rgsgritul Asiei Mici. A murit in 1478.
9429 mai 1473-17 mai 1474.
95Din Asia, unde sultanul Mehmed al II-lea purtase rAzboi cu Uzun Hasan. Lupta
avusese loc la Otluk Bell, la 10 august 1473.

www.dacoromanica.ro
 TEIVARIII-I AL-I OSMAN 61

129 C. Din aceastg parte, Mihaloglu Ali-bei 96, stringind 7 000

de acingii, a intrat in vilaietul unguresc. Acolo se aflau doug
ape numite Cripri (Kirif). Turcul nu trecuse ping atunci acele
ape. El a trecut peste ele. Dinco lo se ggsea marele oral de sub
stgpinire ungureascg, numit Oradea (Vara* Acesta, fiind loc
de rekledintg, era un ora§ foarte mare. Venind din spate, an dat
un asalt in a opta zi pe clad acectia (locuitorli) nu §tiau nimic.
Venind ci prgdind oracul Oradea, 1-au prefacut in mine. Au scos
atitea prgzi inch socoteala for numai Allah o §tie. Plecind ci de
acolo, s-au tutors. Luind pendjik-ul 97 a 32 000 de prizonieri,
1-au trimis sultanului Mehmed. Pe de alta, parte, padi§ahul 1-a
trimis pe beilerbeiul Suleiman-pasa 98 impotriva Alexandriei
(Iskenderie)99. Acesta, mergind cu ieniceri ci cu azapi ci cu oastea
din Rumelia, deci a dgrimat o parte <a cetatii>, totuci nu a
luat-o, din care pricing a plecat, renun.tind la ea. In acest timp,
sultanul Mehmed 1-a omorit pe Mahmud-pasa 109 la Istanbul.
De acolo, Suleiman -paca mergind cu oastea aceea in Moldova
(Kara-BogdanAi intilnin.du-se cu oastea moldoveneasa, tare
s-au rgzboit. Era o iarng asprg, cu zile foarte geroase lin. Oastea
turceascg era ci obositg, cgci indurase tocmai greutItile expo-
ditiei impotriva Iskenderiei. De aceea, neputind tine piept o§tii
Moldovei (Kara-Bogdan), oastea musulmang a fost infrintg
Sl eft 102.

. ..Iar Ghedik Ahmed-pap 103, mergind in Karaman, a cucerit

Silifke ci Erminak-ul <din Anatolia >. In 879 al Hegirei 104,
sultanul Mehmed s-a acezat din nou la Istanbul.
Dind vizirului sau Ghedik Ahmed-pasa oaste ci corgbii,
acesta a pornit pe mare c1 a cucerit Kaffa (Kefe) ci cetaitile
sale, precum si vilaietul sau. Oastea Crimeii ci a Dectc -i Klpceak-
ului> s-au supus in 880 al Hegirei 105.

96 Mihaloglu Ali-bei a fost beilerbei la Dunare, comandant de acIngii.

" Pendjik : dare de o cincime" care se Incasa de la stAphiii de robi.
98 Suleiman-paea a lost beilerbei de Rumelia.
99 Iskenderie: Alexandria, cetate In Albania ; vechea Scodra.
100 Mahmud-papa, mare vizir Intre 1453 el 1467 (cf. E.I., III, p. 142).
161 Iarna anului 1474-1475.
102 Cronicarul se refera la bAtalia de la Vaslui, din 10 ianuarie 1475, tare Stefan cel Mare
pi beilerbeiul de Rumelia, Haft' Suleiman-pap.
103 Ghedik Ahmed-paea, beilerbei el mare vizir (1473- 1477).
1°1 18 mai 1474-6 mai 1475.
166 7 mai 1475-25 aprilie 1476.

www.dacoromanica.ro
62 ORUDJ BIN ADIL

<Descrierea expeditiei lui Malkocioglu Bali-bei 1" la Serem>.

...In acest an, Mihaloglu Ali-bei, en Mai bine de 10 000 de

osta§i, s-a dus Ei a hat Ribenki Tuzlasi 107,
130 C. Dupg, aceasta, sultanul Mehmed a flcut o expeditie cu
oastea Ea In vilaietul Moldova (Kara-Bogdan), care a fost
devastat Ei pirjolit. El a Intilnit oastea Moldovei Intr-o trec5,-
toare (derbend)108, ale card. Imprejurimi fusesera. Intatite din
toate parile. Aducindu -se tunuri !ii puEti, poarta ei a fost
distrusg. Beiul Moldovei 109, v5izInd aceasta, a ieEit printr-o
parte a portii (tokad) §i a plecat. Sultanul Mehmed i-a nimicit
pe necredincio§ii care an r'amas pe loc, trecIndu-i prim sabie.
<UrmeazA descrierea expeditiei lui Isa-bei impotriVa cetatilor ungure§ti
de la Dunare, in 881 a1 Hegirei no. Incursiune a lui Mihaloglu Ali-bei In Tara Ro-
mfineascA §t la Alexandria (Iskenderie)>.

Mihaloglu Ali-bei, trecind prin Tara Romaneascg, a facut

o incursiune, dar nici aceasta nu a lost cu noroc Ei s-a Intors
In 882 al Hegirei 111. Apoi sultanul Mehmed, stringInd o§ti,
a mers Impotriva Iskenderiei, unde, a§ezInd tunuri Ei puEti,
a dat iureE mai multe zile. A d5,rImat o parte a cetatii, dar nu
a putut-o ha, deoarece necredincio§ii, rezistInd, n-au predat-o.
...Si Mihaloglu Ali-bei Ei Hasanbeioglu Isa-bei Ei Mal-
kociogln Bali-bei, trecInd cu. 15 000 de acIngii prin Tara Romi-
neasck an fg,cut o incursiune In vilaietul unguresc. impra§tiindu-
se acingiii In Imprejurimi, pe dud aceEtia Bateau nep5s5tori,
a venit asupra acIngiilor nelna.rmati Ei far& zale oastea ungu-
reasca., gata de lupta7, precum Ei necredincioEi tnarmati Ei aco-
131 C. periti cu plato§e. Ciocnindu-se unii cu altii Ei dindu -se o mare
bltalie, an pierit multi oameni. Hasanbeioglu Isa-bei a murit
acolo ea un martir. V5,zInd aceasta, ei112 an fost Invin.Ei 118.
Ali-bei tii Bali-bei, plecInd fiecare In alt& parte, au venit Ei s-au

1" Cf. F. Babinger, Beitrlige zur Geschichte der Familie der Malgotsch-oghlu's, in An-
nals del Reale Istituto Superiore Orientate di Napoli" (Nuova Serie), I, Roma, 1940, p.
117-135.
1°7 Ribenki Tuzlast: probabil Rtmnicul-Sarat, Rtmnicul-Vticea sau Ocna Sibiului.
10e Este vorba de Valea Alba sau Razboieni.
1°9 Stefan cel Mare.
718 26 aprilie 1476-14 aprilie 1477.
111 15 aprilie 1477-3 aprilie 1478.
111 Turcii.
113 Este vorba de batAlia de la Ctmpul Plinii (Julie 1979).

www.dacoromanica.ro
 TEVARIII-I AL-I OSMAN 63

a§ezat iarki la locurile lor. In a treia zi a lunii djumadi-ul-evvel s-a

iscat un cutremur de pamint la Adrianopol. La 884 al Hegirei 114,
sultanul Mehmed, a§ezindu-se iarki. la Istanbul, 1-a trimis pe
vizirul Mesih-pa§a cu oaste mare asupra ceta.tii Rodos.
132 C. Adunind oaste mare, <sultanul Baiazid al II-lea > a ie§it
din Adrianopol §1, mergind in Moldova, a cucerit cetatea Chilia
(Kili) §i tinuturile ei. Plecind de acolo, a cucerit cetatea Akker-
man. Aici a vent un bei tAtgresc din vilaietul Deft, caruia i se
spunea Murtaza-han 115. Acesta, venind cu multi tatari, a stat
timp de mai multi ani intre Akkerman §i. Chilia. Apoi, plecind
de acolo, s-a tutors iarasi in vilaietul sga. In anul 889 al Hegirei,
in a 29-a zi a lunii safer 110, miercuri, intro chindie (ikindi) si
sear/ a avut loc o eclips6 de soare.
...Beilerbeiul Hadim Ali-bei a pornit cu. oastea rumeliot1 si
cu oastea de Poartl §i cu oastea Tarii Romftne§ti (Eflak cerisi)
impotriva Moldovei, al carei bei 117 necredincios a fugit. Dupg,
ce <Ali-bei> a prIdat cu oaste Cara §i vilaietul acestuia, s-a
tutors in 890 al Hegirei 118. Apoi sultanul Baiazid s-a a§ezat
cu noroc §i fericire la Constantinopol (Xostantiniye). Pe Miha-
login .Ali-bei §i pe fratele s/u, Iskender-bei, §i pe Malkocioglu
Ali-bei (Bali-bei) i-a trimis impreung cu oastea din Tara Roma-
neasc1110 sg, faca, o incursiune (akin) in Moldova. Avind noroc,
ace§tia an trimis neimmXrati robi §i s-au tutors cu prIzi bogate 120.

<Urmeazil descrierea luptelor dintre urmasii lui Matei Corvin pentru tronul
Ungariei>.

136 C. Din aceast1 parte, beiul unguresc, Iancu-oglu 121 cel

murdar" murind, fiul 86U a atacat, incercind al-i is locul.
Prinztnd pe fiul fiului lui Iancu, 1-a aruncat in inchisoare.
Astfel, ajungind in locul au, el a ocupat tronul. Venind de la,
el sol (elci) la sultanul Baiazid, s-au impkat intre ei.

I" 25 martie 1479-12 martie 1480.

118 Murtaza-han, unul dintre ultimii hani ai Hoardei de Aur. De fapt a venit Mengli
Ghirai, hanul Crimeii.
118 28 martie 1484.
117 Stefan eel Mare.
118 18 ianuarie 1485-6 ianuarie 1486.
118 Voievodul TArii Romiinesti era pe atunci Vlad CAluglirul (1482-1495).
128 Cronicarul se refera la lupta de la Scheia din Moldova in 1485.
121 Matei Corvin, regele Ungariei.

www.dacoromanica.ro
.64 ORUDS BIN ADIL

La Inceputul lunii §evvai 122, Intr-o zi, inainte de amiazg,

a izbucnit un incendiu in. ormul Brusa (897).
138 C. ...In 898 al Hegirei 123, sultanul Baiazid s-a mezat iargqi
la Istanbul. Pe atunci, era In Bosnia un sangeac<bei> numit
Had Im. Iakub-aga. El a pornit o incursiune In vilaietul ungu-
resc. Inaintind cu 3 sau 4 000 de actngii, acesta a cutreierat
multe tinuturi ale necredin.cio§ilor. Intr-un loc, numit Sirliova124,
in fata o§tii islamice a ieflit cu 40 000 de necredincio§i boiler-
beiul unguresc, un necredincios cu numele de Dirandjil 125.
Cu sprijinul prealnaltului Allah, oastea islamicI a iesit birui-
139 C. toare. Osta§ii necredincio§i bind InfrInti, an fugit. Acel necre-
dincios cu numele de DIrandjil, fiind pries, a fost trimis, Im-
preunI cu citeva sute de necredincio§i, la sultanul Baiazid al
II-lea. Auzind despre victorie, sultanul Baiazid s-a bucurat
mult. Aceasth biruintl a avut loc In 899 al Hegirei 126. Apoi
sultanul Baiazid, agezIndu-se cu noroc k4i fericire In Constanti-
nopol, bucuria lui a crescut zi cu zi.

122 1-10 eyval 897 = 27 iulie-5 august 1492.

1" 23 octombrie 1492-11 octombrie 1493.
124 Neidentificat.
126 Dtrandfil : Derencsenyl Imre (cf. I. Thury, Tort* Tortenetirok, I, p. 176, nota 6).
12° 12 octombrie 1493 1 octombrie 1494.

www.dacoromanica.ro
 V

TIIR SITNABEI

Tursun-bei a trait pe vremea sultanilor Mehmed al II-lea (1451

1481) ci Baiazid al II-lea (1481-1512). Anul c1 locul na§terii sale nu slut
cunoscute. Din propria sa marturie rezulta a, de§i se numea Tur-i Sina,
dupa muntele Sinai, era totuci cunoscut ca Tursun-bei, purtind c1 porecla
de Lebibi".
Unchiul sau, Djebe (Djib) Ali, sangeacbei de Brusa, a fost insareinat
dupa cucerirea Constantinopolului sa efectueze recensamIntul populatiet
din acest ora§. Tursun-bei a asistat In 1453 la asediul §i la, cucerirea
Constantinopolului, participind §i la o serie de lupte duse de sultanul
*limed al II-lea In Rumelia. In timpul expeditiei Impotriva Trapezun-
tului (1461) c1 a Tani Romane§ti (1462), Tursun-bei este secretar de divan
(divan kiatibi).
Defterdar de Istanbul Inca din timpul domniei lui Mehmed al
II-lea, Tursun-bei a fost numit, pe vremea sultanului Baiazid al II-lea,
mai Intli defterdar de Anatolia §i apoi de Rumelia, ocupind, madar, functii
desiul de Inane In aparatul financiar otoman. Nu se §tie anul mortii sale.
Tursun-bei a ramas cunoscut In istoriografia otomana grin cronica
intitulata Tarih-i Ebu-1 Feth-i Sultan Mehmed-han (Istoria sultanului
Mehmed-han, pdrintele cuceritor). Aceasta opera a fost scrisa, Intro 1497
ci. 1500/903-905 §1, Cu toate ea dup6 titlu s-ar parea ca se refers numai la
Mehmed al II-lea, totuci cuprinde ci o parte din domnia sultanului Baiazid
al II-lea, plug la 1487-1488/895. Fiind contemporan cu evenimentele
descrise, relatarile lui Tursun-bei constituie un izvor de seama, pentru dom-
niile sultanilor Mehmed al II-lea ci Baiazid al II-lea.
Cronica lui Tursun a fost editata de Mehmed Arif-bei 1, iar pasajele
privitoare la Ungaria ci Transilvania au fost traduse de J. Thury 2. In
1 Tarik-i Ebu-1 Feth-i Sultan Meluned-han (Istoria sultanulut Mehmed -han, partntere
cucerilor), in T.O.E.M.", nr. 26-38 din 1914-1916.
° J. Thury, Torok TOrtinetir6k (Scrieri istorice turcefti), I, Budapesta, 1893, p. 73-95.

6 c. 58

www.dacoromanica.ro
66 TURSUN-BEI

literatura istorica, roma)* prof. C. Moisil, In articolul : Spicuiri din cro-

nicile turcefti 3, prezint& unele pIrti ale acestei cronici, ca §i din Ne§ri,
bazindu -se pe talmazirile lui J. Thury. Extrasele algturate slat traduse
dup& editia lui Mehmed Aril, amintit& mai sus.

Bibliografie: O. M., HI, p. 22-83; Mehmed Mt, In

T.O.E.M.", nr. 26 (1914); G.O.W., p. 26-27 gi E.I., IV, p, 1026.

.1 Cf. Tinerimea romani", an. IV, Buc., 1923.

www.dacoromanica.ro
 TARIH-I EBIT-L FETH-I SULTAN M.EHMED-HAN
(ed. M. Aril, T.O.E.M.", nr. 26-38, 1914-1916)

82 PRIMA EXPEDITIE A PADISAHULUI IMPOTRIVA MOREEI $1 TRIMITEREA

LUI MAHMUD-PA$A 1 IN TARA LUI LAZ<AR>

and a sosit prim'avara anului 862 2, totul s-a pus in mitvcare. Steaua
cea mindr5, 3 a pornit, de asemenea, de la locul ei la lupta, Dindu-i lui
Mahmud-pava 1 000 de ieniceri din oastea victorioasl, oastea rumeliotl
vi o parte din acingii, i-a poruncit sa meargg, in partile Orli sirbevti. Chid
Mahmud-pava a ajuns la Filipopol (Filibe), padivahul Islamului, la rindul
sau, a pornit pentru expeditie asupra Moreei cu oastea de Poarta vi cu
o parte a acingiilor. Soarta a vrut astfel ca rninia padisahului, ava cum
s-a spus, nimicindu-1, sa -1 inrature pe afurisitul crai unguresc, Iancu 4
ocrotitorul ghiaurilor, din Cara lui Laz<ar >.

102 DESCRIEREA EXPEDITIEI IMPOTRIVA VOIEVODULUI KAZIKL/5, CONDU-

CATOR NESUPUS AL GHIAURILOR DIN TARA ROMANEASCA ; DISTRUGEREA
ACESTUIA $1 A TARII SALE, PRECUM $1 INLOCUIREA LUI CU FRATELE SAU S.

and acel tiran singeros vi ghiaur farA, de indurare a ajuns domn al

Tani Romanevti, a fost impus fat& de Poarta la d'ari foarte mari. In fiecare
an el insuvi venea la Poarta, aducind tributul (gizie) vi multe daruri si,
slrutind Pragul Fericirii, 4vi relimoia domnia. Padivahul 11 trimitea inapoi
in Cara sa, dgruindu-i vevminte scumpe, caftan rovu, cue& aurie vi alto
daruri impgratevti. Dar era un tiran neindurgtor fat& de ghiauri. Cruzimea
lui era atit de mare, incit dac6 cineva dintr-un sat savirvea vreo nelegiuire,
tragea in teapa pe toti locuitorli acelui sat, blrbati, femei vi copii la, un loc.
In fats cet6tii de lemn (Agag-Hisar) unde Zvi avea revedinta, el a pus,
pe o lungime de vase mile, sa i se impleteascg doul rinduri de garduri,
pe lingI care a pus mlfacini, spunind ca-vi face o grAdin5,. Apoi a umplut
locul dintre cele doul garduri on unguri, moldoveni vi valahi travi in
teap6. In afar& de aceasta, imprejurimile cet6tii fiind impadurite, de
fiecare trace de copac adman. nenumarati oameni spinzurati vi poruncise

1 'Mahmud-pasa, mare vizir (1453-1466 si 1472-1473).

2 19 noiembrie 1457-7 noiembrie 1458.
3 Adica sultanul Mehmed al II-lea.
4 loan de Hunedoara:
5 Kaztklt : textual Teper, adica Vlad Tepes.
Radu cel Frumos (1462-1475).

www.dacoromanica.ro
 68 TURSUN-BE I

ca eel ce va lua jos pe unul dintre spInzurati sg, fie spinzurat In locul
aceluia.
In felul acesta, Increzindu -se In Ina lta Poarta, el i-a biruit pe unguri,
comorind pe multi dintre ei. In chip asenfankor se purta gi cu ceilalti
domni de seama lui. Dar gloria 1-a Sicut 81 se Incread/ prea mult In pro-
priile-i puteri, i atunci chid sultanul a fost plecat in Indepktata expeditie
din Trapezunt, Impins de trufie Bi de pofta lui de glIceavA, s-a gindit sa
pricinuiascg, pagube tkilor mustilmane Fiindel el fusese pus In domnie
de egtre Inalta Poartg,, aceastg, faptg, nu putea rAmIne nepedepsitg.
Vrind sa,-1 Incerce, i-au cerut tributul cuvenit 1i i s-a poruncit
B1 vin la Poart5, el InsuBi. Dar acel hair fricos si-a scos capul din cereal
supunerii, nascocind diferite pretexte si scuze.
104 Astfel, a spus ca n-are putere sa plkeasc6 haraciul, deoarece duq-
manul de ungur este puternic sta In cafe ca o piedic6,. De asemenea
a zis ca, bind departe de Poarta Fericirii nu poate veni si et Bi-a cheltuit
In acest an In lupte tot ce a avut pentru a Impiedica victoriile duma-
nilor sad.
...Nici n-a venit si nici nu $i -a pratit haraciul. Atunci acel nenorocit
a trebuit sa fie pedepsit 8i nimicit. Clnd a venit prim'avara anului 866 7,
steagurile biruintei au Mitt in drum spre Tara Romaneasca, 0 caste de
vreo 30 de tiimene 8 a trecut marea ap6 a Dunkii ; pImIntul Tkii -Roma-
nesti stalueea de prezenta sultanului. Oastea islamic& a Inceput cu
Indrknea16, sa taw/ §i sa distrug5,.
105 .Adevgrul In aceastai povestire este a, Intr-o zi, Mahmud pap,
unul dintre marii viziri priceputi, pregkind caauze, le-a poruncit sa
culeagg, Btiri adevkate din acele locuri. La fel, a trimis In fata eortului
fericit <al sultanului> 65,16,uze si ostaBi.
V ersuri (nazm)
Intr-o dimineata, rind strAlucea lumina soarelui,
Oastea victorioas1 a trecut sub conducerea Bahului.
De asemenea, Intreg cerul se pusese In mipare. Oastea a pornit ca
valurile .puternice ale marl. and s-au apropiat de local hotkIt, a sosit
de la oastea din fatl, purtkoare de victorie, Btirea ea,' In acel loc nu se
ggseSte nici o pieaturg, de apa pentru potolirea setei. Toate carele 1i ani-
malele s-au oprit acolo. ArBita soarelui era ma de puternicl, Inch pe veq-
6 octombrie 1461-25 septembrie 1462.
3 Tamen : unitate militarA de 10 000 de oameni ; numArul de 300 000 de oameni este
e1cagerat.

www.dacoromanica.ro
 TARIH-I EBU-L FETH-I SULTAN MEHMED -HAN 69

mintele de zale ale gaziilor se putea face chebap (kebab). Din aceastI pri-
cing, padi§ahul, suparat, i-a Invinuit pe comandanti de nepasare. In
acela§ii timp, calauzele au fost mustrate fi pedepsite. Deoarece in acele
locuri nu se gasea apl, at. trebuit, In cele din urma, sa Inainteze pinl la un
you popas. Intr-un cuvint, dupa ce, cu tali de greutati 1i necazuri, an ajuns
la localitatea urmatoare $i -au a§ezat acolo cortul (imparatesc), purtator
de victorie, 1i <corturile> o§tilor. Dar Inca, nu descalecasera qi nu-si laza-
sera din miini sabiile 1i ltncile, 1i s-a dat vestea ca a venit dusmanul.
Adevgrul despre aceasta, §tire era ea voievodul Tarii Romanekti 9 pusese In
area margins <de taras> pe beilerbeiul sau. 10 Impreuna cu 7 000 de osta§i
ale§i pentru apara Cara de dusmanul din Moldova 11. La rindul sau,
cel victorios 12 trimisese pe Evrenosbeioglu. Ali-bei sa fad, o incursiune In
acele parti. Ghiaurii, auzind tropaitul tailor acestuia flind lacomi de-
<a-i distruge pe> acingiii obositi, veniserl In fata trecatorii §i se ascunse-
sera acolo.
106 El 13 se gIndea ca vitejii se vor Intoarce obositi §i ca, taindu-le caleap
Ii va nimici In acest fel. Dar, potrivit versetului <din Coran> ca prea-
Inaltul Allah fi ajuta pe credincioca", .ajutorul lui Alah s-a aratat aici
astfel ca La popas a dat roade o masura la care ghiaurii nu se afiteptau,
adica, negasindu-se apa, <Allah> a condus oastea victorioasa asupra acelei
cete de ghiauri faufacatori. Din cauza padurilor ski a balariilor Inane
(giirliik), ghiaurul nu aflase de sosirea In acel loc a o§tii purtatoare de
victorie. Pe de alta, parte, deoarece oastea de cerceta0 mergea Impra§tiata,
<ghiaurul>, crezInd ca slut acingiii lui Evrenos-bei, §i-a Impartit oastea sa
josnica In 10 cete si a atacat dinspre partea <o§tii de> Rumelia. Chid a
sosit §tirea ca, a venit dusmanul, nu s-a dat voie o§tii Intinse ca apa marii
sa Lea zgomot, iar oastea de Poarta14 tai oastea din Anatolia n-au facu.t
aici o mi§care, ci an stat gata pregatite pe locurile lor. Maria-sa padi§ahul
i-a poruncit lui Mehmed-pa§a Intimpine pe ducimani. Potrivit acelei
porunci care trebuia Indeplinita, el §i-a rInduit alaiurile i rIndurile 1i,
punInd In fao pe azapii sai, $i -a Intarit amIndoua aripile.
Turhanbeioglu. Omer-bei 1i Alibeioglu Ahmed-bei tIi Mihaloglu
Ali-bei si Malkocioglu Bali-bei, de asemenea §i multi alti bei renumiti,
an stat pe partea dreapta <a oqtii>. Nasuh-bei, bei de Arnavut 15, Delioglu

Vlad Tepes.
12 Neidentificat.
-11 Stefan cel Mare.
12 AdicA sultanul.
13 Vlad Tepes.
11 In text : kapu-kulu, adicft ienicerimea.
25 Adicli de Albania.

www.dacoromanica.ro
 70 TURSUN-BET

Irmur-bei, bei de lania 16, Mihaloglu Iskender-bei, precum si alti emiri de

seama lor, au stat in partea stings <a ostii>..Astfel intkit a mers el impo-
triva dusmanului. Cind ghiaurul, iesind din ascunzisul p5durii, a v5zut
&coast& pregatire, precum si filflitul steagurilor impodobite, a inteles
indata, ca este in.vins. Spaima a cuprins inimile acelor nedemni (kelb) in
asa mftsurl, inch :
Venturi :
Nici o clipl n-au putut 85 reziste puternicelor sabii vArsItoare
de singe.
*i aici si-au plecat capul Ili trupul lor in fata loviturilor de sabii
si de 15nci.
107 Ghiaurul a fugit, fiind nimicit. Cind ajungeau vreunul din pilcuri,
gaziii ii macel5reau <pe ghiauri> cu sabiile lor singeroase, ca si cum ar fi
tgiat castraveti. Pe unii i-au luat in robie, dar o ceata de calar eti, care se
indepktase de locul de lupt5, pe clad fugea prin terenurile ripoase ale
vAilor, s-a intilnit cu ceata lui Evrenosbei <oglu >17. La rindul lor, acestia
(turcii) se intorceau sgtui cu multi prizonieri $i cu prki nenumkate. Cei
mai multi hind obositi, descalecaserg de pe caisiveneau pe jos, nestiindni-
raic din ceea ce se intimplase. Deodata gaziii an vgzut ca, o ceata de ghiauri,
Imp5rtitl In grupuri, alerga spre ei §i au socotit c5 nu i se vor putea
impotrivi. Totusi, bizuindu -se pe ajutorul lui Allah, au pornit impotriva
dusmanului. Ghiaurii, la rindul lor, fiind invinsi, an fugit in toate pktile.
Cind an aflat a ghiaurul este infrint, ei an pornit pe urmele lui, nimicind
$i ceea ce mai rAmasese. Din 7 000 de ghiauri numai 700 an scapat. Cind,
on ajutorul lui Allah, aceastl mare expeditie sfintA s-a sfirsit, in afar de
faptul a an inckcat cu capete de ghiauri turmele de cgmile ci de catiri
ale ostii, fiecare gaziu a infipt in virful sabiei sale cite o tigva, <de ghiaur > ;
sabiile lor p5reau niste oameni cu capete de sarpe. Cerul a luat o InfAtisare
uimitoare. Sute $i mii de ghiauri, ferecati in lanturi, an fost aduci la curtea
purtkoare de victorie. Dup5 ce s-a fAcutslujba de seam, s-au aprins tortele
si, aducindu-se un scaun, padisahul cel victorios s-a acezat pe acesta.
Apoi an fost aduci ci ghiaurii cei cu inf/tisare de balauri $i r5i. ca Ahriman 18.
Ienicerii si oastea de Poart5, repezindu-si sabiile setoase de singe,
i-au despicat intr-o clip5 <pe ghiauri>.
...Chad s-a terminat aceastl sgrbAtoare fericita, padisahul, at
oastea sa numeroas5 ca stelele din cer, a adus multumiri atotst5pinito-
16 lania : Ianina, oras la vreo 210 km la nord-vest de Salonic.
17 De fapt urmasul lui Evrenos-bei.
18 Ahriman : zeul rAului In mitologia persana.

www.dacoromanica.ro
 TARIH -I ESU-L FETH-1 SULTAN MEHMED-HAN 71

rului .Allah pentru aceasta binefacere, De asemenea a fAcut daruri beilor

i ostasilor sat
108 . . Cuajutorul lui Allah, timp de aproape 30 de zile oastea cea mln.dra
s-a agitat ca va1urile mAriiIn Tara Romaneasca. Bunuri siprAzi si mai ales
captivi destoinici, baleti si fete, umpleau oastea imperials. Deodata,
pArAsindu-si culcusul dinrasArit, el (Vlad Tepes) a pornit spre apus
Intr-o noapte Intunecoasa, 01.-a pornit viclenia ; cu alte cuvinte, Intr-o
noapte a fost nevoie sa fie atacata acea oasts de umili. Acel calaret
nedemn, adica acel nenorocit ¢i Inglmfat, s-a glndit BA-$i conducA oastea
proprie asupra puternicei osti Imparatesti, purtatoare de victorie. Stia ca
Allah 4i ajuta pe cei drepti, dar, asa cum spun un verset din Coran, acel
ghianr nu stia cs, ciocnindu-se de un ocean <de osti> sfIrsitul nu poate
aduce altceva deck propria lui distrugere. Apoi a cautat ss ducA la lade-
plinire acest end. <Sultanul>, primind Intr-o noapte vesti despre acest
nedemn, a cercetat mai bine, la lumina clarA a lunii, stares razboinicilor
<turci>. Luptatorii ghiaurului, adunindu -se ti pregatindu-se, s-au lovit de
oastea Imparateasca, dar a fost ca $i cum o picatura de apA s-ar lovi de
un ocean. El s-a ciocnit mai Intli de oastea din Anatolia, dar acolo i s-au
citit versetele de bun sosit si de ucidere, asa cum merita. Neputind ss
patrunda In grabs printre corturile Intinse ale ostii celei biruitoare Qi
nesfIrsite, oastea josnica a ghiaurilor a fAcut un ocol si a nimerit peste
oastea de Poarta i peste corturile ienicerilor, dar ti acolo a gAsit ce data.
Primirea care i s-a facut a fost tocmai cea bunA ; gurile for an fost umplute
cu sAgeti, cum rar s-a mai Intimplat.
Versuri:
S-a varsat atita singe de dusman, In& cerul cel negru s-a Inrosit
ca o lalea,
Thar stralucirea sAbiilor fn noaptea Intunecoasa facea ss pars cs
ti -a deschis petalele.
109 De asemenea, negAsind lumina nici acolo, cei mai multi au fost
raniti sau nimiciti In timp ce Incercau sa fuga. In Intunericul noptii, ei
au pornit spre mijlocul o$tii, crezlnd cs Intr-acolo se afla calea izbAvirii.
Nimerind Ins printre ostasii din Rumelia, $i -au pricinuit propria for pieire.
CInd In fiecare tort s-au aprins nenumArate lumlnari §i torte si cind, din
loc In lot, s-au faltat strigatele vitejilor curajosi gata de luptA, nenorocitii
de ghiauri $i -au pierdut capul si, ca pasarea care buimacita de lumina
se anima In foc crezind cs acesta este drumul salvarii, zapAcindu-se cu
totul, ei s-au Imprktiat. Cei mai multi, lasIndu-$i call ti IncercInd sA fuga,
intrau. In corturile <turcesti> aruncau armele printre cetele de viteji.

www.dacoromanica.ro
 72 TURSUN-BEI

Ei au fost Inti In asa masura, Inc It pin& i copiii de zece ani, ucenici
fi slujbasi, Invinglndu -i pe ghiaurii de doua on mai puternici decit ei,
i-au adus uciyi. Astfel, aceasta yin/ o are acel nenorocit cu aripile distruse
Qi inima strapunsa de sagetile fi hangerele vitejilor si, gasind In cele din
arms un colt Intr-o parte, a iesit si a fugit ranit i pe jumatate mort,
Impreuna cu cItiva dintre oamenii all.
Vers :
El singur a venit $i tot el s-a grabit sa fugal,.
110 Din oastea sa nu a ramas nici un sfert. Ea s-a Imprastiat In trei cete.
Capetele celor din prima ceata au fost retezate si au devenit hrana sabiilor,
iar apoi au fost Infipte In virfurile
...0 alts parte a cazut In prinsoare. Deoarece ei an mers pe drumul
viclesugului fi, aratInd pe fats prietenie, s-au purtat ca niste dusmani, ei
s-au dovedit fa,tarnici. De aceea, potrivit unui verset din Coran, Spada
puternica, abatIndu-se In mijlocul for putini la numk, trebuia despica
In douI. 3 700 de luptatori ghiauri au fost adusi vii §i apoi despicati In
doua. Cea de-a treia parte era formatI din cei care scapasera de pe cImpul
de bataie ran* qt aproape morti. Acestia, la rIndul lor, s-au ImpIrtit In
doua cete. IInii, cu umerii ciopirtiti de sabii, si-au dat duhul Ii sufletele
for infame i $i -au luat zborul prin paduri spre valea iadului. Astfel, el
au scapat de ranile for cele grele. Altii, putini la numk, au scapat cu
viata, iesind eu ealketul <Vlad Tepep, $i an fugit, deznadajduiti, la
unguri. El pricinuise multe pagube ungurului ; acum Ins& s-a dus singur
la el spre propria sa pierzanie. Fugind din ghiarele leului, a ales ghiarele
unei paski de prada. Avesta 19 1-a prins e3i 1-a Inchis. Acolo trimis el
guileful In infern 20.
Versuri:
SA nu crezi ca hainul poate da roade ; on i se taie capul, on e
spInzurat.
...TerminInd cu razbunarea, sahul cel cuceritor, la rindul sau, a
acordat cirmuirea acelei taxi fratelui acelui nenorocit, cu numele de Radul
voievod 21 care, fiind primit mai Inainte <la Poarta>, petrecuse multi
ani in slujba Curtii imperiale. <Sultanul> i-a dat acestuia steag Impodobit,
sabie gi cingatoare (keener). Oastea is1amica, avind prazi Imbelsugate, s-a
1 1 Regele Ungariei.
11 In sensul ca Viad Tepe§ a murit acolo, ceea ce nu coreppunde realitatii.
Ftadu cel Frumos (1462-1475).

www.dacoromanica.ro
 TARIH-I EBU-L FETH-I SULTAN MEM/LED-HAN 73

gAtit cu ve§minte de skbatoare §i fiecare osta§ victorios s-a tutors la, locul
sau. Padi§ahul, cuceritor al lurnii, a pornit cu voia lui Allah spre capitala
Adrianopol impreuna, en demnitarii impkgtiei §i cu suita sa.

111 DESCRIEREA <CUCERIRII> INSULEI MITILENE

Unul din obiceiurile bune ale mkiei-sale sultanului eel cuceritor

era el, dac/ intr-un anti reu§ea cu u§urinta o cucerire §i dae/ se indeplinea
la timp, I§i dgdea toatI osteneala s/-i adauge Inca o cucerire glorioas6.
De aceea, dud s-a sgvir§it cu noroc cucerirea Tarli Romlne§ti... <a urmat
ocuparea insulei §i cetatii Mitilene>.
113 Este vorba de aceea ca, In cursul anului 867 22, a§a cum s-a spus mai
sus, sultanul cel cuceritor, Allah sa -i parfumeze mormintul, a m/rit cuce-
rirea Tkii Romanesti en aceea a cetltii Mitilene. El a spus ca spre sfir§itul
zilelor glorioase ale anului 867, cuceririle vor fi imbogltite §i prin cucerirea
tinutului Bosniei.

129 DESCRIEREA EXPEDITIEI LUI MAHMUD-PASA PENTRU NIMICIREA

DUSMANULUI BSI ASEZAREA PADISAHULUI LA SOFIA

...In timp ce padi§ahul stllea la Sofia, dindu-i lui Mahmud-pa§a

oastea rumeliotI 1-a trimis impotriva dusmanului 22, dar afurisitul de
ghiaur, alezind tunurile In cetate 24, anise de fapt fortkeata.
...Cind Mahmud-pa§a, a ajuns la o depktare de trei zile de cetate,
i-a descris <sultanului> In felul urmItor greutItile p/trunderii <In cetate>,
precum §i ale trecerii : Drumul prin care trebuie sa tread, oastea calauzita
de victorie are Intr-o parte munti prlpgstio§i, iar In cealalta parte se aflI
o apl adincI §i locul de trecere este a§a de ingust, inch nu se poate trece
decit unul cite unul. In aceasta situatie, afurisitul de ghiaur a pregltit
tunuri, a§ezindu.-le de partea cealalta, a apei, prin locurile stincoase".
130 Iar cei din neamul valahilor (Eflak taifesi) 25, fiind devotati ghiau-
rului §i devenind duonani §i neascultatori data de turd>, intkiserl trecI-
toarea alai de mult, inch nu Wan nici pasarile 'sa zboare pe acolo. In
aceastl privintI a fost nevoie de 1M. sfat. Din aceastl pricinI, adunind,
dintre beii de Rumelia, pe beiul Nasuh, bei de Arnavut, pe Dello&
22 26 septembrie 1462-14 septembrie 1463.
23 In Ungaria.
24 Iaicea.
23 Este vorba de vlahii din sudul Dun Arii.

www.dacoromanica.ro
 74 TURSUN-BES

Umur-bei, sangeacbei de Ianina, §i pe Ishakbeioglu Isa-bei §i pe Mihaloglu.

.Ali-bei, precum §i pe multi alti bei, s-a tinut un sfat. <Evenimentul este
cuprins intre anii Hegirei 869 §i 870 26 >.

160 EXPEDITIA IN MOLDOVA (KARA-BOGDAN)

161 Pe trod Ghedik Ahmed-pap a lost trimis cu oastea purt'atoare de

victorie ea ocupe Kaffa, domnul Moldovei, on toate a era tributar PorVii,
fiind inrudit eu ghiaurii din Kaffa, a facut multe rautati, aratind du§manie.
Pentru pedepsirea §inimicirea acestuia a lost nevoie ca mina padi§ahului
eel victorios sa, se indrepte asupra sa. Pentru pedepsirea moldoveanului
era de ajuns sa, trimita, pe unul dintre supu§ii (kul) sad mai mici. Dar, din
dorinta foarte mare de a purta o expediVie sfinta §i din cauza virtuVilor
§i a victoriilor sale in lupte, a preferat IA conduca el insu§i 27 <aceasta expe-
diVie >. $i, gindindu-se ca Cara aceea este vecina, cu Ungaria, a presupus
ca, acesta, va fi un prilej foarte bun pentru a face o incursiune §i. in Cara
ungureasca. Pentru aceasta §i-a adunat oaste atit de mare, in& abia o
putea tine pamintul.
Ker8Uri :
Era o astfel de oaste, inch fiecare ceata, parea o armata, desavir§ita.
Erau o suta, de cete §i fiecare ceata avea o mie de osta§i.
162 Chad a sosit primavara anului 881 29, el (sultanul) a pornit pe uscat
cu steagul purtator de victorie. Pentru a putea trece Dunarea §i pentru
a avea arme §i provizii, sultanul marii §i al uscatului a trimis mai inainte
cora,bii pe mare. Hotarind sa, tread, Dun6rea, oastea victorioasa s-a scurs
in acel tinut valuri dupa, valuri, asemenea potopului de pe vremea lui
Noe (Huh). Capul rascoalei din Moldova 29, impreuna cu raufacatorii sad,
au fugit in munti §i -ai greu de umblat. Dupa ce Vara, aceea a lost alma
de oastea, victorioas4 timp de mai multe zile, s-a pornit deodatk potrivit
unui verset din Coran, la pedepsirea ghiaurilor nenorociti, ma, cum o
meritau. Voia lui Allah s-a araitat prin aceea cal intr-o zi, calauza o§tii
imperiale, din pricina asemankii locurilor §i a o§tii numeroase, a ratacit
drumul. Padi§ahul minios a vrut sä-1 pedepseasca pe acel josnic. Tocmai
and voiau &á raspunda, gre§elii acestuia, a sosit vestea Imbucuratoare ca,
castes moldoveneasca este adunata §i pregatita, dar a moldoveanul,
26 1464-1466.
27 Sultanul Mehmed at II-lea.
" 26 aprilie 1476-14 aprilie 1477.
89 tetan cel Mare.

www.dacoromanica.ro
 TARIH -I EBU-L FETH-I SULTAN MEFILVIED-HAN 75

impreuna cu oastea sa, se ascunsese intr-un loc prapastios, la o departare

de un popas (konak), de team/ sa nu fie calcat de caii ostii de viteji. Nu
se afla alt loc mai greu de umblat ca cel de acolo. Cu ajutorul lui Allah,
<sultanul> a trimis asupra sa oastea victorioasa, care 1-a apucat de et
pe ghiaur. El (sultanul) a urmarit cu privirea aceasta priveliste. Nedemnul
cel raufacator, vazInd cai a dat pe neasteptate de nenorocire si ca nu
poate scapa prin fug /., s-a Intarit i i-a pus pe to ti calaretii sai sa fie
pedestraSi, iar caii si carele a pus de le-au asezat In fa4a ostii asemenea
unui zid de aparare. i asez1nd mune tunuri mari $i pusti si zenberecuri si
darbzenuri30, a asteptat astfel Intarit. El spera ca se va putea apara aici
pin/ se va Intuneca, iar apoi, sub valul noptii, va. fugi 4n paduri si-si va
salva astfel viata, iar caii si armele le va lasa turcilor pradalnici.
Vers :
Fii atent ca el sa nu apuce noaptea !
163 Dar cum a bagat de seam/. una ca asta, maria-sa <sultanul>, invocInd
ajutorul lui Allah . .1 1-a atacat Indata, Inainte de lasarea noptii. Mergind
asupra sa, 01nd 1-au IntIlnit <pe voievod>, s-a dat porunca de pradare a
dusmanului, batInd $i din tobe de izbInda. In acest timp tunurile $i pustile
acestora s-au flout auzite placut la urechile victorioase, si ei an cazut
prada leilor. Raufaeltorii ghiauri si-au daruit.repede capul si viata celor
care s-au dus primii, ei fiind sfisiati asa cum noun lupi sfisie o oaie. Iar
cei care au ajuns mai tirziu au facut prazi §i dintre femei, iar <sultanul>
a pornit pe urmele nenorocitului de moldovean (Kara-Bogdan), care a
scapat fugind prin munti i vM. Oastea sa a cazut prada lupilor si clinilor.
S -au Ingramadit atItea 1e$uri, Inctt vaile cele mai adlnci s-au prefacut In
munti Inalti, iar singele dusmanului a curs kiiroaie. In urma acestei victorii
atlt de norocoase i stralucite, el a dat foe resedintei si caselor moldovea-
nului, pustiindu-1 tam. Apoi a poruncit o incursiune In Ungaria si, Incar-
cIndu-se cu o prada bogata,s-a Intors la Adrianopol Alin de multumire.
(Urmeaza descrierca expeditiei la Semendria in anul 1447/882).

184 DESCRIEREA CUCER1RII CHILIEI $1 AKKERMANULUI

185 Ver8Uri :
Moldoveanul devenise dusman ; de aceea Harunul 81 a vrut sa,-1
pedepseasca.
3° Darbzen: tun de asediu.
ai Autorul 11 comparA pe sultan cu califul abasid Harun-al-Rasid (766-809) sau cu
profetul Harun (Karun), considerat cel mai bogat personaj din Orientul Islamic.

www.dacoromanica.ro
 76 TURSUN-BEI

Apoi, stringind osti nenumkate, a pornit asupra Moldovei.

Miile de soldati pAreau niste lei puternici,
Iar numgrul for era aft de mare, in& nu puteau sa incapI in Iran
§i in Turan.
Scopul era victoria 1i, avind multe izbinzi,
El a luat prin luptg, multi prizonieri...
Domnul Moldovei, care arkase nepAsare in supunere si in plata
tributului, fusese infrint i pedepsit asa cum merita. S-a pornit spre el.
Prin grija padisahului i s-au trimis o$tii, in dreapta si in stinga, porunci
imp6r6testi. Fiecare vizir si fiecare emir, mare sau mic, s-a supus acestei
porunci i, dup6 ce s-au preg6tit, an venit cu m'aretie la oastea imperia16.
In acel timp pamintul se umpluse de stele <de osteni>, asa cum bolta
cereasc6 se umple de frunzele copacilor purtate de vinturi. La venirea
frumoasei primameri a anului 889 al Hegirei 32, cind a inceput sa sufle
vintul anotimpului <de prim'avarl>, an pornit spre pktile Moldovei,
fluturind steagurile purt6toare de izbinzi.
186 Flota si corabiile cu provizii an pornit pe Marea NeagrA.... Adu-
cindu-si din plin spusele la indeplinire, el (sultanul) a pornit pe uscat
si pe mare.
...Ajungind la apa Dunkii si intkindu-i malul cu cortul padi-
sahului, an desckcat uneltele de luptl si au Mout pe ap6 un pod de vase.
Ver8 :

Au construit peste apa un pod frumos, legat cu lanturi gi ftmii.

Padisahul cel mgret i oastea sa victorioasI an trecut <podul> si

s-au indreptat spre cetatea Chilia, asupra ckeia nu putuse sa mearg&
tatal san, sultanul Mehmed, Allah s6,-i lumineze mormintul, care avea
atita putere gi mketie. Cetatea Chi lia se afla, aproape de locul unde Dunkea
se varsa, in Marea Neagra si este o cetate puternic6, ridicat& pe malul
fluviului Dun'kea. Adincimea anului ei era de neinchipuit, iar apa Dunkii
fund scurs6 in ea, cetatea p'area ca o insula. Zidurile 1i turn.urile erau
inane i alcgtuiau piedici, iar urcarea dusmanului pe ele erau cu neputint6.
...0 astfel de cetate a fost asediatl. In scurt timp, c6peteniile au
rinduit tunurile tii catapultele (mandjiniIc). Au asezat tunurile cu infA-
tisare de balauri, iar pietrele for erau asemenea globului pgmintesc
(kiire-i arz).

32 30 ianuarie 1484-17 ianuarie 1485.

www.dacoromanica.ro
 TARIH-I EBU-L FETH-t SULTAN ATHNLED-HAN 77

...Au inceput sa tragA cu putere din tunuri. Din pricing tunurilor

187 8i a miniei gi atacului de lupta a o§tii <turceiti>, afurisitul de ghiaur s-a
imprktiat gi s-a grabit sa bat la u§a iertkii. Predind cetatea, ei s-au
supus.
...Chi lia era lacatul (kilit) acelui tinut .§i a fost cucerit5., cu sabia.
Astfel, lackul s-a descuiat 33. Dupg ce, prin puterea imp6ra4iei, aceastl
cetate a fost cucerita cu u§urint& fi cu multe f5gAduinte, ea a fost 16satl
pe seama unor comandanti vestiji §i apkatori puternici. Cetatea a fost
umpluta, cu provizii g1 cu muniii. Dupa aceea, fkI intirziere, an pornit
victorio§i asupra cetatii Akkermanului. Cetatea aceea se afla. In apro-
piere de Marea Neagrg, are ziduri puternice gi constructii trainice, iar
interiorul §i exteriorul slut impodobite Eji infloritoare. De asemenea este
un loc de trecere a negustorilor din Kaffa, a negustorilor rukii, a celor din
De§t<-1. Klpceak>, a negustorilor leqi §i unguri. Intr-adev6r, este un loc
de trecere populat ti infloritor.
...Cind an ajuns acolo, an fost rinduite pentru supunerea cetatii
armele de lupta : tunurile, pu§tile, darbzenurile §i s-au f6cut meterezuri.
0§ti numeroase an impresurat cetatea din toate pktile. Rebelii indkAtnici,
datoritl cetatii puternice, s-au arltat fermi si indirjiti in a se apka §1
In a pune piedici, dar in 4-5 zile ghiaurii r6u.f5,cgtori, pkasind &dul de
razvfatire, an cazut in umilinta $i an cerut iertare, aruncindu -se la poalele
milostive <ale sultanului>. Ei au predat cheile cetatii, ci gaziul padiph
cel glorios i-a iertat, §tergind vina lor. An fogt mezati in ciruri numeroci
188 robi cu inf6ti§are de ingeri, precum gi sclave frumoase. Astfel, Moldova se.
impodobise cu atitea frumuseti, incit la prima vedere pkea a fi o mindrete
de trandafir. Fericitul padi§ah, la rindul sAu, a dat beilor si ostakiilor sai
robi gi sclave In numk atit de mare, incit nu se puteau socoti. Acea cgpete-
nie a diavolilor din Moldova 847 dezgustindu-se de Cara sa, de gradinile ci de
livezile sale, a iedit, suspinind §i plin de uimire, din lupta dirzI a o§tii
<turcesti> gi s-a dus in Cara le§eascal deoarece intre el §i craiul lecesc erau
leggturi de rudenie.
ce tara sa a r6mas pustie, <turcii> au fAcut o incursiune,
repezindu -i caii (ilgar) in toate partile. Precum leii nimicesc turmele de
gazele, a§a, i-au nimicit gaziii pe prizonieri. Au fost luate ca pradI atitea
turme de of gi atitia oameni, inch numkul for nu poate fi socotit. De ase-
menea an incendiat nenorocita sa capitall 85, precum qi palatul saa.
pustiu.
33 Adica s-a deschis calea spre Moldova.
114 Stefan cel Mare.
35 AdicA Suceava.

www.dacoromanica.ro
 78 TURSUN-BEI

...Apoi <sultanul> a numit In acele cetAti cadii 86 Ili sangeacbei, iar

dincolo de Dung,re s-au tras cinci salve dup6, obiceiul mahomedan. Cortu-
rile curate ale musulmanilor an fost aBezate pe cImpiile tkii dkate.
AdevArul a sosit, atAcirea s-a dus 37.
190 V ersuri :
La,dtul acelui tinut era Chilia, deoarece, dupa ce a fost cuceritl,
s-au deschis drumurile Bi ditre alte tki.
CInd Bahul lumii a deschis calea luptei sfinte, el a devenit stapInul
lumii de aid. Bi de dincolo.

TRIMITEREA LUI MIHALOGLU ALI-PASA, UNUL DINTRE GLORIOSII EMIRI,

TN MOLDOVA

192 In anul 890 38, sultanul a trimis s'a se fad cuceriri In pktile ras6,ri-
tene ale Anatoliei Bi. In pktile Arabiei.
Chiar In cursul acestui an fericit, capetenia rAscoalei din Moldova 36
s-a glndit <A recucereasd> prin viclenie cetatea Chilia. Adunlnd oasts
aleasg, el s-a dus <asupra cetatii> Bi a recurs la viclenie Bi InBelaciun.e.
...Cei din cetate (turcii), aflind aceasta, 1-au 1ndepktat pe acest
. viclean. Chad aceast5, intimplare s-a aratat la inalta Curte, atunci victo-
riosul sultan, dlndu-i favoruri beilerbeiului (mir-i miran) Ali-paBa, bei de
Rumelia, precum Bi. clteva -cete din oastea de Poartl, 1-a trimis asupra
Moldovei, pentru ca mergInd acolo, pe de o parte BA intkeasca, cetatea,
adaugind cele trebuincioase, iar pe de alt6 parte, dad, 11 vs, gasi pe acel
afurisit Bi. nenorocit, BA pun la tale nimicirea lui, iar dad, nu 41 va OA
sä, distrugg, Bi sa, ruineze Cara acestuia.
<Se descrie pregAtirea §i Inaintarea o§tii spre Moldova>.

193 Ali-bei s-a hotkit sa, porneasd MA; Intlrziere asupra duBmanului
legii Bi asupra tkii sale. Venind o§ti din toate pktile, ele s-au alaturat
°Oil purtatoare de victorie, aBa cum apele rIurilor se vars5, In mki Bi
ocean. Dupa, ce an ajuns la Dunke Bi an pregUit nenumkate corlbii,
oastea victorioasa a trecut Dunkea Bi a Inaintat spre cetate. FAcIn.d toate
pregatirile trebuincioase, <Ali-bei> a Intkit cetatea. Dupa, aceea a mere
Inguntrul tariff Moldovei. Acel ghiaur nedemn, dud a vazut d, nu are
36 Cadlu (kadt): judecator musulman.
37 Adica au venit turd', iar voievodul a plecat.
38 18 lanuarie 1485-6 lanuarie 1486.
3° Stefan cel Mare.

www.dacoromanica.ro
 TARIH-I EBU-L FETH-I SULTAN MEHMED-HAN 79

putere sa, se Impotriveasca, acestei osti, a socotit ca e mai bine 86 fug

i sg, nu se crate. De aceea, asa cum faceau necredinciosii din Ken'an 40,
el a plecat In munti ¢i prin pAduri. Tara rOminind pustie qi ostasii <turd>
vIzInd ca, victoria este sigur6, au pornit la pradg,. Ei au 1nceput s is fn
prinsoare din Moldova nenumarati bfiieti qi multe fete, frumoase ca cele
din Kasmir. Numgrul prgzilor $i al oilor luate, precum si al altor animale,
a crescut asa de mult, InOt nu se putea tine socotealg. Dind foe palatului
gi capitalei 41 acelui nenorocit, le-au pirjolit si le-au dafimat. Cu acest dar
de cucerire 1;11. de victorie m6ria-sa Ali-pasa s-a Inchinat la pragul Portii
sultanului lumii ceresti.
194 ...Intr -un cuvInt, dupa, ce moldoveanul (Kara-Bogdan) a fost In-
frint, iar prin tarile si ceta,tile arabe s-au obtinut atitea izbinzi . . . <sultanul
a plecat In Orient >.

40 Ken'an : Canaan.
41 Este vorba de Suceava.

www.dacoromanica.ro
 VI

A§IIK PA§A ZADE

Dervi§ Ahmed, nepotul lui A§Ik-pa§a, cunoscut §i sub numele de

A§Ik-pa§a-zade, s-a nIscut in Anatolia r/skiteank la Elvan Celebi, din
vilaietul Ciorum, in anal 1400/803. Tat/1 s6u se numea §eih lahia fiul
§eihului Suleiman. Strabunicul s gm, A§Ik-pa§a (circa 1272 1332/670 733),
este autorul celei mai vechi opera poetice turce§ti Garipname.
In anal 1413/816, dup/ propria-i mgxturie, A§ik-pa§a-zade a zazut
bolnav in casa cronicarului Iah§i Fakih din Gheive (Asia Mica), iar in
1421, el s-a Intors la, locul s'au natal. In anii urmAtori a participat la luptele
dintre Murad al II-lea §i pretendentul Diizme Mustafa (1422), la campania
lui Murad ad II-lea Impotriva Ungariei (1437) §i Impotriva lui loan de
Hunedoara in 1 448 la Kosovo. Din mkturiile sale mai rezultg, ca ducea
o viata, ae cainglr (dervif) gi eh avea legIturi cu §eihul Abdul-Latif.
Se tie de asemenea de un pelerinaj pe care Alik-pa§a-zade 1-a Intreprins
la Mecca In jurul anului 1436.
Anul mortii lui A§111 pa§a-zade nu se cuncla§te precis. Dupg, relat5,-
rile din cronies, in 1484/U9, cind Baiazid al II-lea porne§te o expeditie
impotriva Moldovei, el avea virsta de 86 de ani §i lucra Ind, la opera sa.
Dupa, unu cercetgtori Ins /, A§ik-pa§a-zade ar fi murit la 23 martie 1481
(22 muharrem 886), Intr -o zi de vineri 1. Se crede ca mormintul istorio-
grafului se 01 in mica moscliee A§Ik-pa§a", construita, de el la Istanbul.
Cronica atribuitl lui, numita, adesea Menakib i Tevarih-i Al-i
Osman, se presupune ca nu-i apartine in Intregime. Limba folosit5, de autor
este simplk ceea ce i-a facut pe unii cronicari de mai tirziu sg, dispre-
tuia,sc6 acest izvor, sub pretextul a este scris in turca vulgar /" (kaba
tiirki") §i nu In turca cultV (ince tiirkge"). Conlinutul sIu plaseazg ins/
cronica lui A§ik-pa§a-zade printre cele mai importante izvoare istorice
otomane.
1 Cf. Raif Yelkenci, Astk-pasa-zade tarihi iizerinde ,bir arasttrma (0 cercetare asupra
cronicli lui Astk-pasa-zade), In Vakft", 18-20 mai, 1945, nr. 9 813-9 815.
6 - o. 48

www.dacoromanica.ro
82 ASIK- PASA -ZADE

Se §tie c prima editie a operei acestui cronicar a apgrut sub Ingrijirea

lui Ali-bei 2. Editia criticg a turcologului Fr. Giese : Die altosmanische
Chronik des Afik-pqa-wde (Leipzig), 1929, Intocmitg pe baza nnui mare
numgr de manuscrise, a deschis not perspective pentru cercetarea acestei
opere. Fr. Giese ajunge la concluzia cl opera istoricg apartinInd cronica-
rului de care ne ocupgm trateazg evenimentele numai ping la anu11478/883.
Cea mai recent& traducere a acestei cronici a apgrut In limba germang
In 1959 8. Extrasele algturate s-au facut dupg editia lui Giese, contrun.-
tIn.du-se §i cu editia turceascg.

Bibliografie: P. Wittek, Neues zu Aftk-pafa-zade, In M.O.G.",

II, p. 147; 0.M., III, p. 84; G.O.W., p. 35 -38; E.I., I, 35-38; LA., I, 1950,
p. 706-709; M.S. thkiita§ir, Aftk-pass -zade, in VIM)", 1947, nr. 9, p. 14-15.

2 Tarth -i al-i Osman (Cronica dinastiet otomane), Istanbul, 1911 (1332), 318 p.
o Cf. Vom Hirten Zeit zur Hohen Pforte. . . A§tk-pafa-zade, Hrgb. Richard Kreutel,
Viena, 1959, 16 p. (introd.) + 17 + 334 p. + 3 h.

www.dacoromanica.ro
 TEVARIH-I AL-I OSMAN
(ed. Giese, Leipzig, 1929)

58 ACEST CAPITOL ISTORISESTE CEEA CE A FACUT BAIAZID-HAN1

DUPA CE S-A URCAT PE TRON

De asemenea au trimis oameni care au pus st/pinire

(zapt) pe toate rainele, cu tinuturile inconjur6toare, din Kra-
tova (Karatova).
Pe Evrenos<-bei> iarki 1-a mezat la Serres (Siroz).
Apoi a mers §i a cucerit Vodina si Cetrevizul (Cetruz) 2.
Pe de alta, parte, Firuz-bei a trecut din Vidin si s-a repezit
In Tara Romaneascrt (Eflak) §i s-a intors cu mula prada.
(doyum).
Tot in aceste parti, pap Ighit-bei s-a ingTijit de <cuce-
rirea> Bosniei. Ei au adus hanului Baiazid, la Adrianopolt
multi robi i mult/ avutie. Baiazid-han a venit la Brusa, unde s-a
ocupat de construirea unor 84ezaminte de binefacere.
60 <In descrierea bAtaliei de la Nicopol (1396) nu se aminteste de romAni>.

61 Aici a Baiazid-han a fIcut o expeditie sfinta.

Si a plesnit fierea ghiaurilor rfima§i.
Vilaietul Bosnia §i Laz-ul au dat haraci
i o muljime de gazii, akia s6, stii, au plecat In Albania
Si i-a spus celui din. Tara Romaneasc4 : Vino indat yi
slujitor sA-mi fii !"
Si iarki kli-a pus de grind sa mearga, impotriva Istanbu-
lului.
Aceast/ in.timplare a avut loc in anul 793 al Hegirei
prin mina lui Bada'zid-han...
62 Sultanul Baiazid a mers §i a cucerit Nicopolea si Silistra.
(cap. 62)
Intorcindu-se de acolo a plecat spre Moreea (Mora).
67-72 <Spre deosebire de alti cronicari, Asik-pasa-zade nu mentioneazii partici-
(cap. 67) parea ostii romanesti la lupta de la Ankara din 1402. In schimb subliniazA
prezenta si eroismul ostil lui Vuk Brankovici (Vtlk-oglu). DupA descrierea luptei
de la Ankara urmeazA povestirea certurilor dintre urmasii lui Baiazid>.
1 Baiazid Ildirim (Fulgerul).
2 Cetruz, Cetrevi z : Kitros.
8 La Nicopol.
4 9 decetnbrie 1390-28 noiembrie 1391.

www.dacoromanica.ro
84 A.511C-PA.5A-ZADE

72 Pe cind Suleiman se imbgta la Iznik cu vinul dgruit de

Ali-pasa, Isfendiar 1-a suit pe Musa intr-o corabie (ghemi) din
Sinop (Sinab) §i. 1-a trimis In Tara Romaneascl (Eflak). Belli'
acesteia era Mircea (Mirgi). CInd emirul Suleiman a auzit cg
Musa a trecut In Rumelia, plecind de acolo, a ajuns la Adria-
nopol (Edirne), unde s-a apucat iargsi de petreceri. Beii Rume-
liei au aflat de asemenea a Musa a venit In Tara Romaneascg.
Ei i-au trimis de (Aire, ziclndu-i : Vino, cg fratele tgu nu are
nici o tragere de inimg pentru padifahlik, deoarece nu are timp
din pricina petrecerilor care nu contenesc zi si noapte". Auzind
aceasta, Musa s-a repezit ping la Silistra $i de acolo a plecat
mai departe. Tavgiii din Rumelia, precum si timariotii5
Rumeliei, cu tatii an plecat la, Musa si au mers de-a dreptul la
Adrianopol. *i vestea a ajuns ping la emirul Suleiman, cgruia
i s-a spus : Fratele tau Musa a sosit si toatg Rumelia a trecut
de partea lui".
<Urmeaza descrierea luptelor dintre Musa §1 Suleiman>.

73
(cap. 68)
Astfel, Musa s-a suit pe tron.ul Rumeliei In anul 813 al
Hegirei 0, urmind dupg fratele sgu emirul Suleiman.
74 <Luptele dintre Musa §i Mehmed pentru domnie. Caderea lui Musa §i fuga
unui demnitar otoman in Tara Romaneasca>.
75 Azap-bei, supusul lui Musa, fugind <in 1413 > a plecat in
Tara Ronafineascg (Eflak) §i asa Rumelia s-a supus sultanului
Mehmed. Au trimis soli la beii din vecingtate ...
Anul 816 7. Urcarea pe tron a sultanului Mehmed 8 a avut
loc in 816 al Hegirei.
76 , ...Pe and sultanul Mehmed si Musa se urmgreau unul
pe altul, impgratul (tekiir) de la Istanbul 9 nu voi sg-1 mai ting
77 la el pe fiul emirului Suleiman 10, deoarece avea tratat si legg-
mint cu sultanul Mehmed. Din aceasta pricing n-a vrut sg-1
mai tins pe fiul acestuia. Acest fiu (oglan), la rindul sgu, a
iesit din Istanbul si a vrut sä plece in Tara Romaneascg (Eflak).

5 Posesor de feuda zisA timar, cu un venit anual pinil la 19 999 de aspri.

e 6 mai 1410 24 aprilie 1411.
7 3 aprilie 1413-22 martie 1414.
5 Mehmed I Celebi (1413-1421).
5 Manuel al II-lea Paleologul (1391-1425).
" Orhan Celebi.

www.dacoromanica.ro
 TEVARIH -I. OSMAN 85

Acingiii din Karinovasi s-au dus linga acest feciorgi i-au grlit :
Vino la noi, caci noi sintem cu tine 1". L-au luat gi 1-au dus
la Ianboli n. Apoi i s-a dat de "tire sultanului Mehmed si el
a mars Impotriva acestui fecior. Acingiii care erau 4n jurul san
au fugit imprgstiindu-se.
<Prinderea, orbirea gi exilarea lui Orhan Celebi la Brusa>.

ACEST CAPITOL ISTORISE$TE $1 ARATA CUM SULTANUL MEH-

79 MED 12, FIUL LUI BAIAZID-HAN, DUPA CE A VENIT LA BRUSA,
(cap. 75) A PORNIT SPRE TARA ROMANEASCA (EFLAK)

El a strins toata; oastea din imprejurimi : Karamanoglu

de asemenea i-a trimis osti gi Isfendiar i-a trimis pe fiul sgu
numit Kasim. El (sultanul) a pornit en noroc spre vilaietul
Tariff Romanesti, ajunglnd ping la malul DunIrii (Tuna).
Apoi i-a trimis pe acingii, iar el a stat si a construit (yapti)
cetatea Giurgiu (Ierkokii}. Acingiii s-au intors cu o pradgbogatg.
Beiul Taxii Itominesti13, la rtndul Elan, a trimis haraciul cu un
sol (elci). El s-a supus cu totul gi i-a trimis pe fiii sal (oglanla-
rin) 14 la Poartg pentru slujbg. Sultanul s-a intors iargsi cu
noroc la, Brusa.
81
(cap. 78)
...Din aceastg parte, fiul cadiului din Simavna 15 a auzit
ca Boriikliige <Mustafa > se 1ntgreste meren. Atunci el a fugit
i s-a dus la Isfendiar. De acolo s-a urcat intr-o corabie si a plecat
spre Tara Romfineascl. Sosind In aceastg parte, a ihtrat in
marea de copaci" (agag denizine); dar avea intelegere cu
91

Boriikluge.
82 (Reprimarea rascoalelor din Anatolia §i Rumelia conduse de leihul
(cap. 79) Bedreddin §i discipolii sai).

ACEST CAPITOL ISTORISE$TE $1 FACE CUNOSCUT CEEA rCE A

93 FACUT EFLAK-OGLU DRACULA " CIND SULTANUL MURAD 17 A VENIT
(cap. 93) LA IZNIK CA SA SE LUPTE CU FRATELE SAU

In vremea aceea, acest Dracula a trecut pe la, Silistra

undo a Mout multe blestemgtii. Dar nisi gaziii n-au rgmas mai
11 lanboli : Iampol, oras in Bulgaria.
1
Mehmed I Celebi.
la Mircea eel Batrin.
" In alte izvoare: But".
Bedreddin.
" Viad Dracul, domnul Tarn Romanesti.
17 Murad al II-lea.

www.dacoromanica.ro
 86 A6IK-PA6A-ZADEI

prejos Bi 1-au zdrobit in chip minunat. Atunci an dat de §tire

sultanului despre faptele acestuia. Sultanul, la rindul sau,
vorbi astfel : Acura eu plec in expeditie, dar nimic din ce va
face acel blestemat nu va fi iertat. Cu grija lui Allah Bi puterea
flatoare de minuni a lui Mahomed §i cu ajutorul sfintilor
(evliya) voi avea grija, de faptele acestuia Bi voi fi pricina neno-
rocirii lui. Dar acum supusul meu Firuz 181 de cite on va avea
prilej, sa treaa cu gaziii sai ca sg, loveasca,, sa nimiceasa, Bi
sa pirjoleasa, vilaietul acestuia, iar pe cei pe care Ii va gasi
atit dintre bArbati, cit §i dintre femei, 86,-i faa robi". Iar
el plea, de indata, impotriva lui Isfendiar. Chad s-a tutors de la
Isfendiar, Dracula s-a inf64i§at la PoartI. El a venit cu cei doi
fii 19 ai sal, pe care i-a pus in slujba Portii. El insu§i a ImbrAcat
din partea sultanului hilat §i turban (tiiibent) incretit qi s-a
supus la haraci. Apoi a plecat in vilaietul au §i n-au mai fost
certuri §i gilcevi.
Dracula s-a supus acestui han,
Nedorind sa se scald° In singe,
Si s-a cait pentru rauta ile facute.
Recunoscindu-gi vina, el s-a InfIti§at la divan
i Murad-han, acest sultan care supune o lume Intreagg,,
I-a iertat acestuia gre§elile.

(cap. 94) ACEST CAPITOL ISTORISESTE CEEA CE A FACUT SULTANUL

MURAD-HAN GAZIUL DUPA CE A TERMINAT TREBURILE CU DRACULA
<Descrierea expeditiei lui Evrenosoglu In Albania>.

107 ACEST CAPITOL EXPLICA FELUL CUM MURAD-HAN GAZIUL

(cap. 106) A FACUT 0 EXPEDITIE IN UNGARIA DUPA CUCERIREA SALONICULUI"

Din clad in crud. haraminii 21 unguri treceau In tinutul

Vidinului, undo faceau multe rNut5,4i.
110 <Descrierea unei expeditii in Ungaria pe la anul 839> as.
(cap. 109)
Stringindu-se acingiii, an trecut prin Timi§oara (Ditnif-
kar). S-au dus Bi an pa,truns in Cara ungureasca,
" De fapt, Firuzbeioglu Mehmed-bei.
is Domnii de mai ttrziu : Vlad Tepe§ §i Radu cel Frumos.
n Salonicul a fost cucerit In 833 = 1429-1430.
sl Haramin, In limba roman a intrat §1 sub forma de aramin, in sens de hot de
.codru, Mbar, haiduc.
IS 27 Julie 1435-17 Julie 1436.

www.dacoromanica.ro
 TEVAR1114 AL-I OSMAN 87

111 ACEST CAPITOL ISTOR1SE$TE $1 FACE CUNOSCUT CUM ANUME

(cap. 110) SULTANUL MURAD HAN GAZIUL, EROU AL ISLAMULUI, FIUL SUL-
TANULUI MEHMED-HAN GAZIUL, A FACUT EXPEDITIE IN VILAIETUL
UNGURESC

Mai Intii a trimis om lui Vilk-oglu 23, caruia i-a vorbit

astfel : Va trebui a tree Impotriva ungurilor ; s& ai grija de
arme, ca voi trece prin Semendria".
De asemenea a trimis [Aire lui Eflak-oglu 24, spunindu-i :
Sall aduni In graba, oastea §i. s& vii ; data nu vei veni, eu nu
ma voi lenevi s& merg asupra ta".
Dracula a vorbit astfel : Norocosul meu sultan, eu sint
gata sa duo de Mu calul fericitului meu sultan". Padi§ahul
(hundekiar), de asemenea, a strins o oaste mare: apoi, mergind,
a ajuns la Vidin ; tori acingiii erau impreuna, cu el. Au trecut
indata prin Vidin §i an luat numeroase cetati din Casa ungu-
reasca §i an ajuns pin's la Sibiu (Zibin).
Umblind 45 de zile prin vilaietul unguresc, ei au cutreierat25
§i au calcat peste tot locul, dupai care s-au tutors cu voia lui
Allah. La Inapoiere an ie§it din vilaietul Taxii Roma,ne§ti teferi
§i sanato§i.
La Intoarcere Dracula era calauza Inaintea sultanului
(hundekiar). La ducere insa, oastea lui Laz-oglu fusese cea care
mersese Inainte drept calauza. Intorcindu-se prin Tara Boma-
neasca, <Dracula> a venit la sultan oferin.du.-i o muljime de
daruri (pefkef). Gaziii de asemenea s-au tutors cu o prada
bogatg. Numarul prkilor era a§a de mare, In& In afar& de Allah
nimeni nu-1 putea, §ti. De asemenea, toti gaziii s-au tutors on
aceste prazi In vilaieturile lor. In vilaietul unguresc nu an
Intilnit §i nu an vazut nici ma,car un singur necredincios.
...Aceasta expeditie Impotriva necredincio§ilor a avut
lot In anul 840 al Hegirei 25, fiind facuta de sultanul Murad-han.

114 ACEST CAPITOL EXPLICA $1 FACE CUNOSCUT CUM ANUME

(cap. 113) SULTANUL MURAD-HAN GAZIUL A ATACAT SEMENDRIA

Intorcindu -se de la Belgrad, <sultanul> a venit drept la

Scoplje (t AO). Ishak-bei i-a vorbit astfel : Hei, sultanul
25 Gheorghe Brankovici-Vukovici (1427-1456).
'3 Vlad Dracul.
66 In text : agnadtlar, adicA s-au Wren".
96 16 Julie 1436-4 Julie 1437.

www.dacoromanica.ro
88 A*IK-PA$A-ZADE

meu norocos, atIta timp eft VIlk-oglu va fi la Semendria nu se

va astImpgra nici Karamanoglu si nici ungurul nu ni Be va
supune. De asemenea s6 nu crezi c Dracula Iti este prieten ;
el este un f/tarnic".
Murad-han gaziul a raspuns : Prin urmare s mergem
In aceast1 expeditie $i prealnaltul Allah ne va ajuta s vedem
ce va fi". Au venit la Adrianopol 11i au iernat acolo. Sosind
prim6vara, i-au spus lui Dracula §i lui VIlk-oglu s via, la
Poartgi. Vilk-oglu, auzind de aceasta titire, n-a venit el Insu§i,
ci a trimis pe cei doi Iii ai s'/i. Dracula a Want c VIlk-oglu nu
s-a dus, ci a trimis pe cei doi Iii ai sai. Dracula InssA, lulnd pe
cei doi fii ai sa,i, s-a prezentat el insukti la Poartg. Atit Dracula,
eft §i fiii s6i au fost fndat prin§i. Pe Dracula 1-au Inchis In
cetatea Galipoli (Gelibolu), iar cei doi Iii ai sal 27 an fost aruncati
In fortkeata EgrigOz din vilaietul Ghermian 28. Pe cei doi fii
ai lui VIlk-oglu i-au Inchis In cetatea Tokat.
(Cucerirea Semendriei §i fuga lui Vilk-oglu la unguri).
Aceast5 cucerire s-a intImplat In 841 al Hegirei 29.

117 ACEST CAPITOL EXPLICA $1 FACE CUNOSCUT IN CE CHIP DUPA

(cap. 115) MEZID-BEI A FOST INFRINT IN TARA ROMANEASCA $1 KULA-$AH1N

In vremea aceea Kula-Sahin era beilerbei de Rumelia,.

El a vorbit sultanului (hudekiar) astfel : Norocosul meu sultan,
acel martaloz c5zuia i se spune Iancu 80 a fAcut multe lucruri
supusului tau Mezid. Daca, porunce§ti, en, supusul tau, voi
merge s1-1 razbun pe Mezid-bei". Sultanul, la rIndul sau, i-a
raspuns : Du-te". Luind cu el ci oastea $i pe acIngiii din
Rumelia §i o parte din oastea Anatoliei, a Inaintat, treeind In
vilaietul Tariff Romfine§ti. Aici §i el s-a dedat vinului, cheba-
pului (kebab) §i osp64urilor Imbelpgate. Beii i-au grit astfel :
Heil beiule, aici nu e un loc de desf6tare Iii petrecere, deoarece
aici se gaae§te dumanul". Atunci acest Kula-ahin a vorbit
In felul urm6tor : Vggind numai turbanul (biirk) meu, dufp-
raanul acela va fugi cale de clteva zile".
27 Vlad $i Radu.
" Ghermian : provincie in Anatolia.
" 5 iulie 1437-23 iunie 1438.
30 Than de Hunedoara.

www.dacoromanica.ro
 TEVARIII-I AL-I osmAN 89

Pe dud el spunea a§a, apara deodata oastea ungureasca.

De asta data Kula-Sahin. n-a mai avut timp sa inghita nici
imbucatura din gura ; el §i-a Incalecat calul si a tutors spatele,
adica s-a pus pe fuga. Beii. i-au zis : Hei, ce faci ? Vino sa.
mergem impotriva acestui dusman, altfel ordia noastra va fi
calcata in picioare". La aceasta Kula-Sahin a raspuns : In
seara aceasta s& va impotriviti voi, iar pe la miezul nop1ii
voi veni eu de hac dusmanului". Dar cind s-a lasat intunericul
serif, el nu s-a mai gindit la dusman. Kula-Sahin :ii -a daruit
turbanul sau dumanului. El tot intreba : Uncle este Dunarea I'
Este aproape 1". Intr-un cuvint, oastea islamica a fost infrinta.
Pe de alts parte, Karamanoglu. 31 s-a bucurat mult auzind
despre infringerea ostii islamice.
<Atacul lui Karamanoglu asupra tinuturilor otomane>.

120 ACEST CAPITOL EXPLICA $1 FACE CUNOSCUT FELUL CUM

(cap. 117) VILK-OGLU32, DUPA CE A PIERDUT VILAIETUL LAZU, TREMURIND
INAINTEA LUI IANCU, A ADUS OASTEA UNGUREASCA LA TRECA-
TOAREA ZLATITA (IZLADI)

Luindu-se Semendria din mina lui Vilk-oglu, ea a fost

umpluta cu musulmani. Atunci, pe necredinciosi i-au cuprins
durerile de pintece. Vilk-oglu, mergind, s-a aruncat la picioarele
ungurului. De asemenea, din aceste parti a venit la ungur
solul (elci) lui Karamanoglu, care i-a graft astfel : Tu 85,
inaintezi de acolo $i eu de aid, a§a, ca Rumelia, sa fie a ta, iar
Anatolia a mea. De asemenea, sa luam si sa-i dam lui Vilk-oglu
vilaietul sau.".
Pe scurt, in afar& de cea a craiului unguresc, twit& oastea
a fost data sub comanda lui lancu i Vilk-oglu. Toji ace§tia
au inaintat §i au intrat in vilaietul islamic, venind ping la
trecatoarea (derbend) numita Zlatita (Izladi).
La rindul au, sultanul Murad-han gaziul i-a intimpinat
acolo pe necredinciorli. Intilnirea on necredincio§ii a avut be
la trecatoarea Zlatita. Dar necredinciosul, intrind, s-a mezat
inguntrul trecatorii. Vilk-oglu. 1-a cinstit pe beilerbeiul Rumeliei
cu florini §i a§a, nu 1-au lasat pe sultan (hundelciar) sa se raz-
81 Karamanoglu Ibrahim (1425-1463).
32 VIlk-ogles : Gheorghe Brankovici-Vukovici.
88 Adica Serbia.

www.dacoromanica.ro
90 A411K-PASA-ZADE

boiasc cu ghiaurii. Necredinciosul a stat multe zile in tre-

catoare. Intr-o noapte, ghiaurii s-au retras, plecind Indata.
Spunindu-i-se c necredinciosul a fugit", pe urmele necre-
dincio§ilor a fost trimis Sasim-pa§a, care era pe atunci beilerbei.
<Prinderea lui Kasim-pa§a, fratele lui Ha lil-pa§a, de cAtre unguri §i elibe-
rarea acestuia>.

121 ACEST CAPITOL EXPLICA. $1 FACE CUNOSCUT CEEA CEP. FACUT

(cap. 118) SULTANUL MURAD-HAN GAZIUL DUPA CE A URCAT PE TRON PE
FIUL SAU $1 DUPA CE EL INSU$I, MERGIND, S-A A$EZAT LA MANISA

<Dupi prima urcare pe tron a lui Mehmed al II-lea, Karamanoglu trimite

solie la unguri, cerind dezlantuirea unui razboi Impotriva osmanlfilor>.

De asemenea, el a trimis aceeai kstire yi lui Vilk-oglu,

spunindu-i fel de fel de lucruri care i se potrivesc numai lui.
Yn felul acesta el a atitat yi pe oral" i pe Iancu 85. El le-a
spus : De ce stati ? Nu yeti gasi alt prilej mai bun decit acesta
impotriva turcului". Acest crai despre care este vorba este fiul
acelui crai care venise la GolubAt (Giiverginlik). i Iancu merse
in -fruntea acestora S8. Ei an trecut prin Belgrad §i indath s-au
indreptat spre Varna.
122 < Sosirea lui Murad din Manisa §i Inceperea luptei de in Varna>.

Iancu a mers asupra oqtii din Anatolia. Beilerbeiul Ana-

toliei a murit ca un martir 87. De asemenea, an ea.zut i multi
sangeacbei murind ca ni§te eroi. Oastea Rumeliei, retra,
gindu-se, a dat peste un loc strimt.
<Atacul gi moartea regelui Vladislav I. Oastea turceascA a prins curaj gi
a obtinut victoria. Trimiterea scrisorilor care anuntau biruinta ti diverse soli! In
imprejurimi>.

Aceastl victorie s-a intimplat in anul Hegirei 847 89,

de mina sultanului Murad-han gaziul, fiul sultanului Mehmed

8 Vladislav I, regele Ungariei.

35 Ioan de Hunedoara.
38 In fruntea ogtil creqtlne.
37 Tn cronica lui Orudj bin Adil i se di gi numele : Gheiki Karadja.
88 Viceguvernator, avtnd ca insigna un tui (tug).
88 1 mai 1443-19 aprilie 1444; lupta a avut loc de fapt la 10/11 noiembrie 1444.

www.dacoromanica.ro
 TEVARIH-I AL-I OSMAN 91

123 ACEST CAPITOL EXPLICA YN CE CHIP NECREDINCIOSUL DE

(cap. 120) UNGUR, VENIND LA KOSOVO, S-A LUPTAT CU SULTANUL MURAD -HAN
GAZIUL $1 CE FEL DE CAPETENII (BAN!) ERAU CEI CARE VENISERA
CU UNGURUL

124 <Plecarea o§til cre§tine spre Kosovo §liscodirea ei de dare martalozul Dogan,
informatorul lui Murad al II-lea>.

L-au Intrebat, §i martaloz Dogan a vorbit astfel : Unul

dintre ace§ti mai mari este banul le§esc (Lek-ban), altul e
banul ceh (Ceh-ban), unul este fiul banului de Liik ,) 40 §i
unul este banul de Sekvelet (?) 41. Toti ace§tia slut mari padiphi
ai vilaeturilor ungure§ti §i fiecare dintre ei este un ban ase-
m5mAtor cu craiul, dar izvorul r5atkilor este lancu <de Hune-
doara >. El este eel care, treclnd fn fruntea lor, 4i aduce. Indata,
ce sultanul a aflat adevarul despre ei, dup6 ce s-a Inchinat celui
de sus, a plecat drept prin Sofia ; a strins Ins, toat5, oastea
intregului vilaiet. Pentru acest r5zboi dint an venit In expeditie
oameni chiar $i de la Karamanoglu 42.

<Pregatirea o§til turce§ti §i inaintarea spre Kosovo. BAtiilia de la Kosovo

intr-o zi de vineri>.
125 SimbAta, iarki s-a dat o mare lupta, Mii de viteji, mi§-
cIndu-§i trupurile §i dindu-§i sufletele, an murit ca ni§te eroi.
De asemenea an c5zut §i numero§i bani de-ai necredincio§ilor.
Multi an fost prin§i de vii. lancu a fugit ; la fel §i banul de
Liik ('d) a fugit §i el ; banul de Sekvelet a cazut ; banul le§esc
(Leh) a cAzut prizonier, dar nu s-a §tiut §i a scapat fiind vindut
din mina, In mina,
<Urmeazil descrierea 1nfringerli o§tli cre§tinilor. Se semnaleaza participarea
autorulul la aceastA bAtalie>.

t26 Aceasta, victorie s-a Intlmplat In anul 852 al Hegirei 0,

la Kosovo, unde, impreuna, cu sultanul Murad-han gaziul, se
afla ¢i fiul sbu, printul (sultan) Mehmed-han gaziul....

40 Lilk (9) ban, in alte cronici (de exemplu Sa'adeddin) in loc de Lilk apare Eflak
(Tara RomaneascA). Ar fi deci vorba de Vladislav al II-lea, voievodul TArii Romfinegti.
" Poate secuiesc.
42 Karamanoglu Ibrahim.
42 7 martie 1448-23 februarie 1449.

www.dacoromanica.ro
92 A*Ix-PA.9A-ZADE

138 ACEST CAPITOL EXPLICA CEEA CE A FACUT SULTANUL MEH-

(cap. 127) MED -HAN4' GAZIUL DUPA CE A MERS LA BELGRAD $I, IN SFIR$IT,
CE S-A INTIMPLAT ACOLO

<Expeditia impotriva cetatil Belgrad ¢i 1nceputul asediului>.

Intr-o zi an v§,zut c6, acolo unde acest Naradja 45 voia s.

tread, au venit pe neasteptate multi ostasi necredinciost In
fruntea acestora venind blestematul de Iancu, el s-a asezat
acolo. Ei an adns de asemenea e i pe apa, numeroase corAbii.
In sfirsit, lupta a Inceput sl fie din ce In ce mai crIncena.
tiiamindou& partile s-au razboit tare. Intr-o zi, deodatI, pe
dud Karadja-bei statea In Intkiturtt (meterez) §i poruncea sa
se trag4 cu tunurile, s-au prAbusit scIndurile meterezului sgu
gi eazind un bolovan (pranki), 1-a atins si el a murit Ca un
martir. Pe de alts parte si vasele se luptau pe apg.
<Turcii, >n frunte cu sultanul, an Incercat prin citeva atacuri crincene sa
intre In cetate, dar nu au reusit' din cauza.contraatacului, precum si din cauza
tradaril ostii de Rumelia>.

Padisahul, vazInd aceasta, a plecat din acel be si s-a

Intors cu noroc In propriul slu vilaiet. i aceast5, expeditie
sfintg, s-a Intimplat In anul 860 al Hegirei 48 ...
154 ACEST CAPITOL EXPLICA IN CE CHIP MEHMED-HAN GAZIUL
(cap. 137) A TRECUT IN TARA ROMANEASCA (EFLAK) $1 CE A FACUT ACOLO

Inte lege deci, hei scumpule, ca atunci clad <sultanul

s-a Intors din expeditie 47 la Istanbul, a venit din aceast5,
parte la Istanbul si Ishak-pasa 48, pe care 1116sase In Rumelia.
Din Imprejurimi an Inceput sa soseasc5, solii (eciler). A venit
un sol si din partea beiului Tariff Romanesti 49. La Intoarcerea
solului sau i-au dat un sol prin care 11 chemau pe beiul Tariff
Romanesti la, Poartl.
155 Acesta (solid), sosind, InfItisat misiunea de solie beiulai
Tarii Romanesti. Dar el a raspuns astfel solului care venise :
2,Cei din vilaietul men nu-mi slut credinCiosi i dm& eu, iesind
diri Cara mea, voi pleca acolo, ei 11 vor aduce pe ungur gi vor da
44 Mehmed al II-lea.
44 Karadja-bei era beilerbei de Rumelia.
44 11 decembrie 1455-28 noiembrie 1456.
47 Cucerirea Trapezuntului, ultima fortareata bizantina (1461).
48 Atunci avea rang de bei, iar mai tirziu apare ca mare vizir (1470-1472).,
40 Din partea lui Vlad Tepes.,

www.dacoromanica.ro
 TEVARIH-I AL-I OSMAN 93

acest tinut aceluia. Eu nadajduiese ca padiflahul sa trimit&

numaidecIt incoace, spre malul apei Dunarea, pe unul dintre
beii de margine (udj beyi). Acel bei de margine, care va veni, sa
pazeasca acest vilaiet gi atunci eu voi pleca sa ma Inchin la
pragul norocos al sultanului meu".
Sultanul, la rIndul au, a dat crezare vorbelor acestui
necredincios §i 1-a trimis pe beiul Hamza CeakIrdjIba§1 50. Acesta
s-a dus §i s-a arlezat pe malul Dunaxii, care pe atunci Inghejase.
Dincoace musulmanii §edeau nepasatori §i 10 vedeau de treburile
lor. Dun Area Inghetase foarte tare.
Beiul Tarii Romine§ti, acest blestemat fiu de bastard
(karanazacle),1-a atacat pe Hamza-bei tocmai pe la miezul nop ii.
Omor Ind multi musulmani, 1 -a pries pe Hamza-bei gi i-a pus pe
necredincio0 sa tread., Dunarea prin elteva locuri. Ace§tia au
Mout incursiuni prin. 1mprejurimi, pricinuind mune stricaciuni
In acel vilaiet.
El a taiat capul lui Hamza-bei, pe care, Impreuna cu cape-
tele multor musulmani, 1-a trimis craiului unguresc, graindu-i :
Eu am devenit dukiman cu turcul". To ti beii necredincio0lor
an auzit §i s-au. incredintat ca acest ghiaur a devenit dupnanul
padigahului.
Ce viclepig a facut voievodul Tepe§ (Hazikli) !
Acest necurat §i murdar §i afurisit de neastImparat
(aziklu),
Acest nenorocit t1i murdar Dracul-oglu.
Distruge §i nu spune daca, e bine sau pacat.

(Cap. 138) ACEST CAPITOL EXPLICA FELUL IN CARE SULTANUL MEHMED-

HAN GAZIUL, LUPTATOR PENTRU ISLAM, A TRECUT IN TARA
ROMANEASCA 8I CUM A DAT ACEL VILAIET FRATELUI LUI TEPES 51

Cind padi§ahul a aflat ca acest blestemat de necredincios

face astfel de viclenii, aduninduli oastea a 1naintat, spunInd
ca are de end sa fad, o expedijie Impotriva necredincio0lor.
Mud un atac, a trecut Dunarea (Tuna) §i a intrat In vilaietul

51) Ceaktrdftbalt: capetenIe de soimarI ; era bei de Nicopol.

61 Lui Radu eel Frumos.

www.dacoromanica.ro
94 AS1X-PA.5A-ZADE

Taxi' Romfine§ti. Toatg, populatia vilaietului Tarii Romane§ti,

venind, s-a Inchinat, supunindu-se padi§ahului, dar voievodul
Tepee s-a fAcut nevAzut. Padi§ahul a cutreierat un timp Tara
Romaneasca. Intr-o noapte a fost atacat 52 pe nea§teptate, dar
vitejii osta§i ai padi§ahului erau cu totii gata de lupth. Chad
an v&zut c atacul (guluv) venea din partea ostii afurisitului
de Tepe§ (Ralik lu) §i ca, el insu§i era in fruntea ei pentru acest
atac de noapte, gaziii n-an ficut nici un fel de mi§care, ci 1-au
Haat s, se apropie mult de ordie 53 §i dud a intrat chiar In mij-
loc, atunci gaziii, strighnd mare-i Allah", i-an macellrit in
a§a fel, limit n-a scgpat nici jumatate din necredincio§ii care
156 veniserA. intr-un cuvint, i-au mgcelgrit pe necredincio§i pin&
spre dimineata, §i voievodul Tope§ abia §i-a sc6pat capul.
Cind s-a fazut zing, 1-an trimis pe Ali-bei 54 pe urmele sale.
0§tenii care venisera, cu. Tepe§ erau sipahii 55 necredincio§i ai
vilaietului. Adunindu-se, ei an venit s. cearft iertare §i arun-
cIndu -se la picioarele padi§ahului, s-au predat.
Tepee} avea un frate mai mic 55, care se afla ling& padi§ah,
unde slujea. Acestuia i-a acordat <padi§ahul> beilicul Taxii
Romfine§ti, dindu-i ca insotitori pe beii 57 vilaietului. Dup6 ce
a luat lucrurile dorite din aceasta, Cara, <sultanul> s-a inapoiat
cu noroc la tronul s&u.
Aceast/ expeditie impotriva necredincio§ilor s-a intimpla,t
in anul 866 55, fiind condus6 de sultanul Mehmed-han
gaziul...
( lip. 139) ACEST CAPITOL ISTORISESTE CE A FACUT SULTANUL MEH-
MED-HAN GAZIUL DUPA CE S-A INTORS DIN EXPEDITIA IMPOTRIVA
TARII ROMANESTI $1 CE FEL DE RAZBOI SFINT (GAZA) A PURTAT

<Se descrie cucerirea cetatii insulare Mitilene>.

32 In text : galebe (victorie") In loc de guluv ( atac "). Vezi mai departe.
as Ordie (Ordu): oastea turceasca.
54 All-bei Mihaloglu, comandant de acIngil.
55 Sipaht: cavaleri; aid in sens de boieri.
56 Radu cel Frumos.
67 Aid cu sens de boieri.
56 6 octombrie 1461 25 septembrie 1462.

www.dacoromanica.ro
 TEVARIFI-I AL-I OSMAN 95

157 13i aceastg expeditie Impotriva phi Romgne§ti (Eflak)

§i cucerirea Mitilenei (Midi 11i) s-au intimplat in anul 866
al Hegirei. kli aceste doug campanii au fort duse In §apte
1 uni.

<Urmeaza descrierea expeditiei In Albania>.

Aceasta victorie a avut loc la 87059, 'End condusg de

insu§i sultanul Mehmed-han gaziul. )5i and sultanul Mehmed-
han s-a int ors din aceastg expeditie, (Rum) Mehmed 69 a
devenit vizir.
175-178 <Expeditia lui Ghedik Ahmed-pasa gi cucerirea Kaffei ci Mangupului In
anul 880/1475>.

178 ACEST CAPITOL EXPLICA $I FACE CUNOSCUT IN CE -CHIP

(cap. 153) SULTANUL MEHMED-HAN GAZIUL A FACUT 0 EXPEDITIE SPUTA
IN MOLDOVA (KARA-BOGDAN) $1 CE A FACUT DOMNUL (TEKOR)
MOLDOVEI

Padi§ahul <Mehmed al II-lea >, cu ajutorul lui Allah cel

prealnalt, dupg ce a supus vilaieturile tuturor beilor necre-
dincio§i §i pe ei in 1-a chemat la Poartg pe domnul Moldo-
vei 61, zicindu-i : De astg data sa. aduci to insuti haraciul, dupg
cum 11 aduce cel din vilaietul Tirii Romane§ti, §1 sg fii cu not
ca t}i beiul Tkii Romgne§ti 62, ca s kitirn In ce chip trgie§ti cu
not !". Cu aceste cuvinte i-au dat de 'tire necredinciosului, care
Ina n-a vent §i nu le-a luat de loc in seamg.
Din aceastg pricing, padiflahul a trimis pe unul dintre
supu§ii sal, spnnindu-i : Du-te §i intro in vilaietul necredin-
ciosului, vezi §i cerceteazg, sg vgd ce vor face cu tine acei necredin-
cio§i". AscultIn.d iii supunindu-se poruncii padi§ahului, meat
supus, la rindul sgu, a plecat. El a ajuns la Dungre kii, trecind-o,
a intrat In vilaietul Moldovei.

59 24 august 146512 august 1466.

"I Rum Mehmed (Mehmed grecul"), mare vizir (1467-1470).
61 Stefan cel Mare.
69 Laion Basarab.

www.dacoromanica.ro
96 .AlnK-PASA-ZADE

Intr -o zi, pe dud ace§tia (turcii) stateau nepAsAtori §i

oastea era puting, ci strains de locuri, acel afurisit, simtindu-i
nepAsAtori, a venit asupra lor. Multi dintre musulmani an
murit acolo ca nicte martini, iar multi altii au fort lu.ati In cap-
tivitate (clutsak). Supusul padi§ahului, cu oamenii rAmmi, abia
scApInd, a iecit <din Moldova > 0 a venit In grab/ la, padi§ah.
El a povestit amAnuntit padi§ahului tot ce a fAcut acel necre-
dincios blestemat.
Padi§ahul, cuprins de zel fatl de Islam, s-a gindit sa fac
multe pregatiri.
179 El a poruncit vizirilor sai : SA pregAtiti de IndatA arme,
cad fac o expeditie bung, Impotriva necredincio0lor 1". In.datA ce
s-a dat poruncl din partea padi§ahului, s-au pregAtit larmele
pentru rAzboiul dint.
Mehmed-han gaziul, sultanul erou al Islamului, punindun
In end as porneascl o expeditie sfintA, a iecit din Istanbul 0
a Inaintat cu oastea victorioasA. A ajuns pe malul apei DunArea.
Vaselor din Istanbul li se dAduse porunca sa meargl la Dun/re
gi sA stea acolo preggtite. Cum corabiile ci sosiserA, padi§ahul a
trecut Dungrea cu ele ci a pornit prin vilaietn1 Moldovei, mer-
end cale de mai multe zile. El cerea sA yin/ domnul acelui vila-
iet. In sfir0t, acel necredincios, strIng/ndun de asemenea oastea,
a intrat In fundAtura salbaticA a unei trecatori, undo isi pre-
gAtise uneltele sale de rAzboi. El porunci caaretilor sai sl des-
calece ci Ii faun pe toti pedestra§i, ca BA nu fugA, ci sa lupte cu
Invercunare.
Gaziii, de asemenea, vAzind eft de bine se strAduiau acecti
necredincio0 keg dea de lucru o§tii musulmane, an dat de §itire
padicahului despre &duffle ci pregAtirile acestora. Padisahul
a poruncit : Hei, gazii, de ce stati t Zelul este pentru Islam,
alezati-v6 In rinduri, pregAtiti cetele !". Gaziii au ascultat de
porunca padicahului 0 an Inaintat, atacind oastea necredin-
cio0lor. Necredinciosul a Inceput de asemenea sa Improa§te foc
din tunuri.
Gaziii, la rindul lor, avind mimic pline de zel pentru
Islam, au Inaintat 0, netinlnd seams de tunurile 0 de pu§tile
necredincio0lor, an obtinut, fit ai clipi din ochi, biruintA asupra
lor. Gaziii s-au rAzboit ma de tare, In& s-au mirat ci ingerii din
ceruri.

www.dacoromanica.ro
 TEVARIH-I AL-I OSMAN 97

Amestecindu-se Intre ei, s-au rg,zboit.

Allah a fazut ca muntii 0, fie strip* pentru ghiauri.
Indat5, ce s-a dat porunc5,, gaziii $i -au tras albino
Si, zdrobindu-i pe necredinciosi, gaziii au flout vArsare
de singe.
Priveste ce de fapte au fIcut gaziii !
Ei au nimicit oastea necredin.cioasa.
Dinspre partea necredinciosilor s-a tras din tunuri.
Atacind, ei (turcii) s-au n'apustit asupra carelor de lupt/
ale necredinciosului lii, Intr-o clipita, le-au fgcut talmes-balmes,
dArimindu-le §i distrugindu-le.
Spre amiazgi 63 s-au Intilnit cu necredinciosii i s-au
razboit Impkg,teste PIA pe la chindie 64. In cele din iuma., din
mila lui Allah cel preainalt i pentru cinstirea iubitului sau profet
s-a dat prilej ostasilor musulmani sa calce kii 8/ nimiceascl
oastea necredincioaa. Ei i-au infrInt §i i-au b5,tut asa de tare pe
necredinciosi, Incit din cap etele tglate au ridicat minarete kii
au luat multi prinsi dintre ghiauri.
180 i acolo pe unde au trecut gaziii, n-au rasat bucurie iii
bunAstare, ci au dArimat si au incendiat tot ce au gasit, iar
avutiile kii vitele le-au jefuit.
Timp de vreo doul luni, gaziii, ImpreunI cu sultanul
Mehmed, au cutreierat vilaietul Moldovei si au luat pr6zi wi-
nunate. Ei au luat herghelii intregi de cai $i turme de of $i tot
ce era mai bun au oprit pentru din ii. Apoi s-au tutors teferi
§i s'an'atosi In vilaieturile lor, In zilele norocoase ale sultanului
Mehmed-han.
Aceastg, expeditie sfinta impotriva necredinciosilor a
avut loc In anul 881 al Hegirei 65, Bind condusl de sultanul
Mehmed-han gaziul.

(cap. 154) ACEST CAPITOL ARATA CA, DUPA CE PADISAHUL A CALCAT

MOLDOVA, S-A INTORS $1 A VENIT PE MALUL DUNARII

A primit stirea ca necredinciosul de ungur venind a fIcut

fortlrete pe malul Dungrii, la hotarul Varii (memleket) islamice,
138 Oast-i sultani (t. Ifuq luk mkt°.
64 In text bein-es-salatein: timpul dintre cele doua rugaciuni" (de amiaza qi de searA).
In alte cronid se precizeaza a este vorba de chindie" (ikindi).
45 26 aprilie 1476 14 aprilie 1477.

7 - 4. 48

www.dacoromanica.ro
118 A41X-PA.,A-ZADE

§ica an pregatit multe munijii ca sa distrug& vilaietul islamic.

Sultanul Mehmed-han gaziul, auzind aceast& qtire, a pornit
indata de acolo impotriva acelor fortlrete.
<Se aratA, printre altele, ca expeditia a avut loc intr-o lama Brea, cind
inghetase qi Dun Area. Ocuparea cetAtilor de cAtre turd>.

Aceasta, cucerire s-a intimplat la doul luni gi jumnate

dup/ expeditia impotriva Moldovei, fiind. condusl de sultanul
Mehmed-han gaziul.

187 ACEST CAPITOL EXPLICA $I FACE CUNOSCUT CE ANUME A

(cap. 162) CUCERIT SULTANUL BAIAZID-HAN GAZIUL ", SULTAN LUPTATOR
PENTRU ISLAM, MERGIND IN VILAIETUL MOLDOVEI

El gi-a pus in end sa fad, o expeditie sfin.t6. De aceea,

ie§ind din Istanbul cu noroc §i cu mare oaste, s-a indreptat
spre Moldova. Pe mare a inc6rcat provizii in multe corabii gi
s-au pregAtit bine pentru expeditia impotriva necredincio§ilor,
stringind arme bune, tunuri maxi i purfti ei alte unelte de lupta.
pe care le-an trimis <spre Moldova>. Sultanul insu§i a mers
en noroc 1i, ajungind la Dunk°, s-a a§ezat acolo. CorAbiile elate
in slujba padiphului an venit de asemenea. Apoi padi§ahul a
trecut apa Dun rii, scotind din corgbii uneltele de lupta, preggitite
pentru bgtglia la cetate. Au mers §i s-au mezat in apropiere de
Chilia (Kili), impresurind cetatea de pe mare §i de pe uscat.
Dupg, ce an a§ezat tunurile, gaziii an pornit asupra cetsatii.
Apoi padi§ahul a poruncit inceperea fazboiului impgsgtesc.
Indata, tunurile an inceput sa tragg, Supu§ii (kul) padikiahului
rgi ceilalti °staid ai sli an atacat din to ate p r ile. S-au dat mune
lupte crincene. Forj1nd intrarea in cetate, necredincio§ii an cerut
iertare (aman), iar padifiahul, la rindul slu, i-a iertat.
IIn om, care era pircalabul (emin) acelei cetAti, a venit
§i a intrat in cortul unui vizir al padi§ahului. Aici, plecinduli
capul la pgraint gi sgrutindu-i mina, el a vorbit astfel : Ceta-
tea este a padirlahului §1 not de asemenea ne supunem padifla-
hului" ; §i in felul acesta a predat cetatea. Sangeacul " islamic
al padiphului a intrat in fortareatI. In cetate a inceput s.
ante muzica impaeateasc/ (nevbet-i sultani). Cuvintul marelui
61 Baiazid al II-lea Veli (1481-1512).
67 Sangeac (sandjak): aid in sens de steag, drapel.

www.dacoromanica.ro
 TEIVARIB-I AL-I OSMAN 99

Allah a lost f/cut cunoscut necredinciosilor. Bisericile au fost

transformate in meceturi 68. Necredinciosilor care an vrut sa
piece h s-a dat voie. Ei nu an sup/rat pe cei care au ramas pe
loc. Potrivit legii (kanun) imparAtesti, an ramas aici clteva
zile gi apoi s-au indreptat impotriva Akkermanului.
Oastea Tarii Rom'anesti venise de asemenea cu insusi banul
ei 69 pentru a sluji <padisahului>. La porunca mgriei-sale au
pus-o sa mearga, In frunte. Multe zile au suferit del lipsa apei.
Inaintind, s-au asezat ling/ Akkerman si an impresurat iii aceastA
cetate atit de pe mare, eh si de pe uscat. In afar/ de Allah,
socoteala armelor din cetatea Akkerman nimeni nu o putea
ti. Totodat/, de 30 de ani se spa aici un. sant (hendek). Cele-
lalte arms fuseser1 preg/tite de asemenea in aceeasi m/surA.
188 In sfirsit, la porunca padisahului s-au asezat pentru briu-
lia imp/I./tease/. Luptind necontenit, in urma unei porunci,
°stash padisahului an umplut acest cant. Apoi, dind lovituri
puternice, an infrint cetatea, care de asemenea a cerut induraze
gi < sultanul> i-a acordat-o.
Necredinciosii an deschis poarta cetItii gi steagul (sancljak)
islamic al padisahului a intrat gi in aceast/ cetate, iar muzica
imparltease/ a Inceput a/ cinte.
La porunca padisahului credinciosii 79 an intrat in marl,
si an scos din cetate prinsii care trebuiau scosi. Padisahul a
daruit ostirii sale multi robi. De asemenea multi au fost sur-
ghiuniti la Istanbul, iar un numgr a lost trimis la Eski-Biga 71,
din .Anatolia, spre a face s/ infloreasca, acele provincii (vilaiet)
de ling/ Eski-Biga.
De asemenea numeroase biserici de-ale for an lost trans-
formate in meceturi, iar gaziilor li s-au dat casele ramase goale.
Venise aici gi hanul79 tinutului Deft -i <Klpceak>, cu
ostile sale, ca sA shijeascl. Acestora de asemenea li s-au dat
multe daruri.
Sultanul a numit in Akkerman un cadiu §i s-a citit hutbe 78
islamic, iar rug/ciunea (narizaz) de vineri s-a tinut in numele
68 Mecet (mesgid): locas de rugaciune pentru musulmani.
69 Viad CalugArul (1482- 1495).
70 Adica turd!.
71 Eski-Biga (Biga Veche"), ora' in Anatolia apuseanA, la 20 km de Marea de Marmara.
72 In cronica lui Orudj b. Adil se spune cA se numea Murtaza han. De fapt era Mengli
Ghirai (1469-1474 $i 1478-1514).
72 Hutbe : predica tinuta la moschei in ziva de vineri.

www.dacoromanica.ro
 100 AVX-PA$A-ZADE

sultanului Baiazid. Ba chiar s-a citit hutbe in amindouI

orasele 74.
AceastA cucerire s-a intimplat In anul 889 al Hegirei 781
fiind Melia de sultanul Baiazid-han.
Aceast6 cronia (Menakib) s-a sfirsit In anul Hegirei
889 in a 20-a zi a lunii regeb 782 intr-o zi de duminieg (yekfenbe).

190 ACEST CAPITOL EXPLICA DIN CE PRICINA ALI-BEI, BEILER-

BEIUL RUMELIEI, A FACUT EXPEDITIE SFINTA. (GAZA) IN VILAIETUL
MOLDOVEI, IN CE CHIP A PLECAT ACOLO SI CE A FACUT IN ACEL
VILAIET

Cind sultanul Baiazid-han gaziul, sultanul erou al Islamu-

lui, a cucerit vilaietul Chi lia $i Akkermanul, unit dintre necre-
dinciosii fatarnici ai acelui vilaiet nu s-au supus din toast/ inima.
191 Ei an trimis stire lui Kara-Bogdan-oglu 77, spunindu-i : Pre-
gateste-te si vino ca s6-ti cram cu noroc cetatea, luin.d-o de la
turc".
Kara-Bogdan-oglu, la rindul sau, preggtindu.-si toate ar-
mele i scarile yi stringindu-$i oastea, a vent in timpul noptii.
In acelasi timp, oamenii At din cor6bil s-au apropiat de cetate
pe apgs. Iar fatarnicii necredinciosi din'auntrul si din afara
entatii, fiind cu ochii la drum, ii asteptau pe acestia.
Acesti necredinciosi care an uneltit traduea $i -au pus in
gind sa ri piardp, pe gaziii care p'azeau cetatea 78.
Intr-un cuvint, in timpul noptii au pus scarf <la zidurile>
ceVatii ca s'a se urce pe ea. Cu ajutorul §i prin grija lui Allah,
s-a intimplat ca gaziii care se gbeau in cetate sa simta, aceste
fapte ale necredinciosului. Mare-i Allah ! Gaziii nu s-au miscat,
dar s-au pregatit cu totii. Unit dintre necredinciosi, urcind pe seki
in sus, an intrat In cetate. Atunci gaziii, toti deodata, strigind :
Mare-i Allah 1", an tras s6bille asupra necredinciosilor, mama.-
rindu-i ping, in zori. S-a ajuns pina acolo inch Kara-Bogdan-
oglu abia si-a scgpat capul. De asemenea an prins de vii multi

74 Chilia §1 Akkerman.
75 30 ianuarie 1484 17 ianuarie 1485.
75 19 august 1484.
77 Stefan cel Mare.
" Aici textul nu e suficient de cIar. Se poate traduce §i prin : au Ii cut ca gaziii care
plizeau cetatea sal piara".

www.dacoromanica.ro
 TEVARIH -I AL-I OSMAN 101

necredinciosi care venisera Impreuna, cu el. Fkindu-i prizo-

nieri, i-au trimis in fata padisahului.
Padisahul, la rindul au, a fatut asa cum se cuvenea impA-
rAtiei ; Allah cunoaste mai bine ceea ce este drept.
SI vezi ce a adus necredinciosului viclenia sa :
Dkimindu-i-se casele, el fuge din tinut.
Fill i fiicele sale se despart de avutii,
Vezi ce a fAcut i ce a c'azut pe capul lui !
In sfirsit, hanul <Baiazid al II-lea > a poruncit unui supus
de-al sau astfel : Du-te i intrI in Cara acelui necredincios afu-
risit. Du-te si la ceatile pe care le-am cucerit. El a venit noaptea
sa fure cetatea, to Ina du-te la el ziva $i nu pe ascuns ; fa totul
ca s, vii fat, In fata, cu acel necredincios. S'a nu fii nepaskor.
Daa, Allah to va ajuta cu marea sa Indurare, sa to rkbuni $i
s5,-i vii de hac. De nu-1 vei intilni pe acel necredincios, atunci sa -i
pustiesti vilaieturile, sa dkimi si s, devastezi §i sa plrjolesti
In asa fel, inch a nu r/minI bucurie i belsug. i Intilnind
barbati sau femei dintre necredinciosi, s/-i faci robi". Acest
supus, la rindul au, ascultind de porunca padisahului, a pornit
la drum.
192 Asa a pornit .Ali-bei cu gindul de a face o expeditie sfina.
Ajungind pe malul Dunkii, a trecut apa fara sovaire In partea
cealalta, si a intrat In vilaietul Tkii Romanesti. Bell si c5.1Iretii
(sipahi) Tariff Romanesti, stringindu.-se, au venit cu supunere.
Ei au mers impreunI cu..Ali-bei i In a 25 zi a lunii Saban 79 au
intrat in vilaietul Moldovei (Kara-Bogdan). Numerosi boieri
(bei) ai Moldovei, Intilnindu-i, s-au supus. Dar Kara-Bogdan-
oglu se Meuse nevkut si nu se stia wade se easeste. L-au cgutat
prin paduri, In vii $i In cimpii mai multe zile, nel'asind nici un
loc necercetat. Nu s-a gasit nici urm'a' de Kara-Bogdan-oglu si
el n-a apkut.
In sfh.sit, au pus mina pe o iscoadI (dil) din oastea acestuia
si 1-au intrebat : Incotro a plecat Bogdan-oglu sau uncle se
afra ?" Acel prins (dil) a vorbit asa : Kara-Bogdan-oglu a plecat
si s-a dus In vilaietul lesesc".

" 25 Saban 890 = 6 septembrie 1485.

www.dacoromanica.ro
102 A$PK-PA$A-ZADE

Atunci beilerbeiul, la rindul sgu, a poruncit gaziilor de

'WO el : Viteji, loviVi acest vilaiet !". Gaziii, auzind aceasta,
s-au repezit in toate pgrVile, au lovit si an devastat si an pirjolit
aceasta Vara.. Ei au atacat din toate pArVile si an luat multe
prg,zi. Gaziii au fgcut rost de bunAtftVi $i de lucruri IAA de sfirsit,
de our si argint, precum si de diferite feluri de stofe preVioase.
Ei se leneveau 81 mine cu dinsii vitele, zicind a acestea pre-
Wiese prea putin".
Beilerbeiul de asemenea a plecat si a dgrimat si a incendiat
capitals Moldovei 80 . A pustiit si a ruinat seraiurile sale. Toto-
data, a devastat si a ruinat §i a pirjolit multe orase $i sate. Pe
gaziii care plecaser& impreun& cu el i-a satnrat de prIzi. In tale
din urml, din naila lui Allah, s-au inters teferi si sainatosi sit
indreptindu-se cu mare cinste, au venit in slujba padisahului.
intrebare : Acest Sara-Bogdan-oglu ce fel de necredincios
este c6 astfel de nenorociri s-au abatut asupra vilaietului san
si el insusi nu a gash loc unde Ali adgposteascl capul i La
aceasta intrebare am rAspuns in versuri (nazm) :
El 11 dicase pe craiul unguresc,
Frinse si arcul lui Suleiman-bei,
Speriase $i pe cal din Tara Romaneasca, (Eflak),
De multe on si Vara acestuia.
De asemenea a stat faV5., In faV6 si cu sultanul
Mehmed.
Oastea i-a lost nimicitA, dar s-a luptat bine.
El si-a scapat capul din rniinile dusmanului.
Acesta este necredinciosul care a intent multe osti.
Era trufa§ si nenorocit si plin de zel (gayreti roar),
Dar a fugit f6ra, rusine do Ali-bei.
M'AreVia lui Baiazid-han 1-a Mout sai fugg,,
Si s6, treacg In Vara banului lesesc.
Mai 81y aerie despre maareVia acestui han
Si despre zelul supusului sga, All 82.
... Aceastg expeditie impotriva necredinciosilor a twat
be in anul 890 al Hegirei 83, fiind Intreprins/ de Ali-bei supusul
sultan.ului Baiazid-han.
80 Suceava.
81 Adica autorul cronicii : Aft-pa§a-zade.
88 Mihaloglu Ali-bei.
83 18 tanuarie 1485 6 ianuarie 1486.

www.dacoromanica.ro
 TEVARIII4 AL-/ OSMAN 103

195 .. . Din imprejurimi au Inceput sä yin/ la tronul impara-

tiei -sale 84 solii padiphilor. Astfel, au vault doi soli din par-
tea padisahului unguresc ; de asemenea a venit la sultanul Baia-
zid un sol si de la leah ; de asemenea a venit un. sol §i din partea
padisahului Tarii Rom'ane§ti (Eflak path phi), de la padisahul
de Paine (Firenk) si de la sultanul din Egipt (MUM, precum Qi
de la padiflahul Indiei (Hindustan).
Ace§ti soli, axatati mai sus, au venit toti deodat& la sul-
tanul Baiazid §i s-au InfAtitiat la tronul situ, primind binefacerile
favorurile sale, apoi s-au Intors In taxile lor, Imbogittindu-se
fiecare In parte In impatrAtia sultanului Baiazid.

218 ACEST CAPITOL 85 EXPLICA DIN CE PRICINA. ALI-BEI, BEILER-

BEIUL DE RUMELIA, A FACUT EXPEDITIA SFINTA IN MOLDOVA
(KARA-BOGDAN) $1, PLECIND IN ACEL VILAIET, CE ANUME A
FACUT ACOLO

Dupg ce sultanul Baiazid-han a cucerit Chilia $i Akker-

manul, unii dintre necredincio§ii fltarnici ai acestui tinut nu
s-au supus din suflet. Ace§tia an trimis lui Kara-Bogdan-oglu
urmatoarea §tire, zicin.du-i : Pregate§te-te sa lualn sa-ti dAm
cetatea".
De asemenea, moldoveanul (Kara-Bogdan) a pregatit sari
§i, adunind apoi oaste, a Inarcat corabiile. Yn timpul noptii,
el a ajuns pe apa, ling& cetate. Acei necredincio§i fataznici erau
preggtiti si tot acei necredinciosi fatarnici au f Mut s§, dispar&
gaziii care pIzeau cetatea.
Yn sfirclit, an pus sc6ri la cetate $i unii dintre gazii, simtind,
an Wilt pin& chid necredincio§ii s-au urcat deasupra cetatii.
Atuncigaziii, strigind Mare-i Allah", au Inceput sa dea cusgbiile.
*IL asa i-au m&cel&rit cu sabiile ping In zori. Kara-Bogdan-oglu
$i -a sc6pat capul cu mare greutate. De asemenea au prins multi
necredincio§i care veniserA impreung, cu el §i i-au trimis la mAria-
sa padisahul, care la rindul sa.0 a f6cut acestor necredincio§i
ceea ce se cuvine Impargtiei sale.
Sa vezi ce a adus viclenia necredincio§ilor,
Daalmindu-i-se casele, el fuge din tinut.
" In text : Dead.
85 Acest capitol este o variants dupA un alt manuscris a expeditiei lui All-bei In Moldova
(vezi anexa editiei dupA care s-a fdcut traducerea).

www.dacoromanica.ro
104 A*1K-PASA-ZADE

fiice se despart de avutii.

Vezi ce a fost el si ce a cAzut pe capul lui.
In sfirsit, poruncind acestui supus al au, hanul i-a zis :
)) Du-te gi intrA in Cara acelui necredincios. El a venit in timp
de noapte la cetAVile pe care le-am cucerit, ca a le fure. Tu
du-te la lumina zilei si pe faVA. De asemenea, sa depui stAruinVA
impotriva acestor necredinciosi i, prin grija lui Allah, a to
razbuni. De nu-1 vei putea intilni pe acel necredincios, a pus-
tiesti gi sd pirjolesti vilaieturile sale, iar pe oamenii sli sA-1
faci robi". Acesta, supunindu-se poruncii paclisahului, si-a pus
in gind sA facA o expeditie sfintA.
219 . El a pornit cu end de expeditie §1, trecind apa Du-
i:Axil, a intrat in vilaietul Tariff Romanesti.
Multi bei ai Moldovei s-au supus. Cit priveste pe Kara-
Bogdan-oglu, nu se stia nimic despre el. Gaziii an cutreierat
mai multe zile muntii, vile si colinele de acolo. Cu toate acestea
nu an dat de urma acestui Kara-Bogdan-oglu.
In sfirsit, a fost prins un necredincios din oastea acestuia.
Acel necredincios a spus 0, a plecat in vilaietul au" 88
De asemenea, beilerbeiul a dat poruncl gaziilor : largsi
mergeti in vilaietul au". Gaziii, la rindul tor, incalecind, au
atacat imprejurimile. Au luat din toate pkVile prAzi foarte
bogate, a caror pretuire numai Allah o poate $ti. Gaziii au pus
mina pe nenumkate lucruri frumoase i plAcute din our gi argint.
Dar nu le placea a mai mine yi vitele, zicind ca, n-au prea
mult pret.
Beilerbeiul de asemenea a dat foc si a dkimat capitals
Moldovei, distrugind palatele (kofk) i seraiurile sale. In acelasi
timp a devastat si pirjolit o multime de orase si sate. Apoi s-a
intors cu cinste in slujba padisahului.
Intrebare : Acest Kara-Bogdan-oglu ce fel de necredincios
era el aceste nenorociri s-au abatut asupra capului sAu :ii a
vilaietului sAu
Rdspuns (gevab) :
El it alcase pe craiul unguresc,
Frinse gi arcul lui Suleiman-bei.

o In alt ms. : a plecat $i s-a dus in vilaietul lesesc" (vezi mai sus p. 101

www.dacoromanica.ro
 TEVARIH -I AL-I OSMAN 105

Speri ase ¢i pe eel din Tara Rom'aneascI,

De multe on speriase §i Vara acestuia.
El a scat fag in fag cu sultanul Mehmed.
Oastea sa a fost nimicita, dar s -a luptat bine.
El §i-a scgpat capul din mIinile duonanilor.
Acesta este necredinciosul care a Infrint multe osti.
Era trufaki, nenorocit qi plin de zel pentru rgutate
(bed gayreti vary.
Maretia hanului Baiazid 1-a pus pe fugg,,
FIcindu-1 sa treaa In Cara banului le§esc.
Aceastl expeditie /mpotriva necredincio§ilor s-a Intimplat
In anul 890 al Hegirei 87, fund IntreprinsI de .Ali-bei, robul
sultanului Mehmed 88.

87 1485-1486.
" De rapt Baiazid al II-lea (vezi mai sus).

www.dacoromanica.ro
 VII

MEHMED NERI

Despre viata lui Mehmed Negri se cunosc relativ putine date. Este
originar din Anatolia, dar nu se tie localitatea In care s-a nascut, dupa
cum nu se cunoaste nici anul nasterii sale. Mehmed Negri a trait In vremea,
domniei sultanilor Murad al II-lea (1421 - 1451), Mehmed al II-lea (1451
1481), Baiazid al II-lea (1481-1512) si Selim I (1512-1520), avind
deci posibilitatea de a cunoaste ca martor ocular evenimentele unei pe-
rioade destul de lungi din istoria Imperiului otoman. Dupa afirmatiile
color care dau unele relatari despre viata lui Negri, rezultA ca el fAcea
parte din tagma, caxturarilor si a ocupat mult6 vreme functia de dascM
(milderris) la Brusa. Negri 1111311§i mentioneaza, a in 1481/886, In mo-
mentul izbucnirii rAscoalei ienicerilor, indata, dupa, moartea sultanului
Mehmed al II-lea, se afla si el In cortul marelui vizir. Deci la, data res-
pectivA Negri avea o virstA destul de inaintata ei ocupa un loc insemnat
printre carturaxii vremii, ceea ce fi daduse posibilitatea de a se numgra
printre cei din anturajul marilor demnitari ai sultanului otoman. Dupa
toate probabilitAtile, Negri a murit pe la anul 1520/926 la o virstA
InaintatA.
Negri a rAmas cunoscut in istoriografia otoman printr-o operA
de istorie universals, intitulatg, Djihannuma, compusl din ease pArti
(Kism).
Primele cinci pArti ale acestei cronici, care Incepo de la Adam,
n-au fost Inca, descoperite. S-a pAstrat numai partea a sasea In care se
trateazA istoria osmanilor si care este cunoscutA In general sub denumirea
de : Tarih-i al-i Osman (Istoria dinastiei otomane) Aflindu-se in nume-
roase manuscrise, en uncle deosebiri intre ele, ei fiind. unul din izvoarele
narative principale pentru istoria Imperiului otoman, cronica lui Mehmed
Negri a atras atentia multor istorici orientalisti care, analizlnd -o fie pe
baza maul singur manuseris, fie pe baza studiului comparativ al diferitelor

www.dacoromanica.ro
108 MEHMED NE413.1

manuscrise, au tras o serie de concluzii si an emis numeroase ipoteze atit

In legatura en viata lui Ne§ri cit qi. cu cronica lasata de el.
Se poate afirma ca nici un alt cronicar otoman nu i-a preocupat
in ala masura pe orientali§ti in general §1 pe turcologi In special. Numarul
studiilor despre acest cronicar se ridica la peste 20. De mentionat ca
discutiile in jurul vietli qi operei lui Ne§ri nu. slut Inca incheiate Qi ele
vor continua atita, timp eft vor lipsi izvoarele care sa aduca mai multa
lumina asupra personalitatii of asupra operei sale.
PlecInd de la epoca In care a trait Nevi of constatind oarecare
asemanare intre cronica sa si alte izvoare narative otomane, ca de pilda
cronicile lui Akiik-pa§a-zade, Bihi§ti, Idris Bit lisi, unii turcologi se indoiesc
de originalitatea operei sale, considerind-o o compilatie sau chiar atri-
buindu-i izvoare pe care nu le putea folosi.
Dup/ ultimele cercetari se pare ca Mehmed Nevi §i-a scris cronica
In doua variante. Pe prima a dedicat-o sultanului Baiazid al II-lea,
ceea ce rezulta §i din elogiile pe care le aduce acestui sultan in manu-
scrisul care se opre§te la anul 1485. In varianta mai noun, datind probabil
din 1517-1520, el a copiat cu unele prescurtari prima variant/ §i a
continuat-o cu tratarea evenimentelor §i pentru vremea sultanului Se lim I.
Debi influenta limbilor araba §i persana creitea din zi in zi §i cu
toate el Ne§ri cuu.ofitea aceste limbi, el §i-a scris totu§i opera Intr-o
limb/ turceasca simpla, pe intelesul carturarilor de rind.
Relatarile sale slut foarte importante atit pentru inceputurile formairii
statului otoman cit of pentru perioada expansitmii turcilor In Peninsula
Balcanica. Izvoarele cronicii lui Ne§ri nu slut suficient de cunoscute.
El aminte§te de uncle surse mai vechi, printre care till persane, dar nu
le mentioneaza decIt foarte vag. 0 buns parte din relatarile sale se
bazeaza pe povestirile participantilor la diferite evenimente sau chiar pe
observatiile personale ale autorului. In schimb, este §tiut faptul ca
opera sa a constituit o Bursa important./ pentru cronicari ulterior! ea, :
Mustafa Ali, Sa'adeddin, Solakzade, Miinedjgimba§i §.a., care o citeaza
deseori in cronicile lor.
De§i se prezinta ca o opera de compilatie, Indeosebi pentru partea
mai veche, cronica lui Nevi cuprinde totu§i o serie de consideratii inte-
resante cu privire la formarea emiratului lui Osman §i la cre§terea puterii
turcilor osmanlii in Europa §i Asia, pin/ pe vremea domniei sultanului
Selim I, repsezentind maul din izvoarele pretioase ale acestei perioade.

www.dacoromanica.ro
 MEHMED NE$R1 109

Prima editie a cronicii lui Nevi a aparut In Turcia In 1949 sub

lngrijirea lui Faik Re§it Unat §i. dr. Mehmed A. Kiiymen 1. Dupai doi
ani turcologul Fr. Taeschner a scos o editie facsimilara. In doul volume,
dup6i dou'a variante, cu o intro ducere In limba germana, 2. Recent a aparut
§i o contribujie In limba englez6 S.
Extrasele araturate au fost traduse dup/ editla lui F. Taeschner,
folosindu-se cele doug variante.

Bibliografie: O.M., III, p. 150 ; G.O.W., p. 38-39 ; E.I., III, p. 964 ;

Akdes Nimet Kurat, Bizans'tn son ye osmanitlarin ilk tarihcileri (Ultimii istoriografi
ai Bizan(ului gi primii istoriografi ai Imperiului otoman), In Tiirkiyat Mecmuast",
III, 1935, p. 186, 191 -192; Fahriye Arik, Onbeginci astr tarihcilerinden Negri' nin
hayatt ve eserleri (Viola gi operele ha Negri, unul dintre istoriografii secolului at
XV-lea), Istanbul 1935 ; Faik Resit Unat, Negri Tarihi ilzerinde yaptlan calig-
malara toplu bir bakig (Privire generald asupra cercetdrilor despre cronica lui Negri),
In Belleten", 1943, nr. 25, p. 177-201 ; idem, Milverrih Melunet Negri'nin eseri
ye hayali hakktnda (Despre viafa f i opera cronicarului Mehmed Negri), In Belleten",
1957, nr. 82, p. 297-300.

1 Mehmed Negri, Kitab-i Cihan-nitmd. Negri larihi . . . (Oglinda lumii. Cronica lui Negri),
I, Ankara, T.T.K. Basimevi, 1949, XVI, 419 p. (text §i transcriere).
2 Gihanniima. Die altosmanische Chronik des Meulana Mehemmed Negchri, I, Hrgb. Franz.
Taeschner. Einleitung and text des Cod. Th. Menzel, Leipzig, I (1951), V + 31 + 255 p. si
II (1955), XII + 18 + 325 (279) p. (Rec. In S.A.O, II, 1960, p. 289-295).
3 Neshri's History of the Ottomans. The sources and development of the text by V. L.
Ménage London, Oriental series, 16), Londra, Oxford Univ. Press., 1964, XVI + 86 p.

www.dacoromanica.ro
 DJIHA.NNTIMA. TARIH-I AL-I OSMAN
(ed. Fr. Taeschaer, Leipzig, I, 1951, II, 1955)

I 65 FAPTELE LUI LALA-SAHIN IN BOSNIA

II 101
I
II 103
66 ... De acolo sultanul (hiinkiar) 1 a poruncit ghiaurilor care
plateau tribut sa se pregateasca cu arme <Impotriva sIrbilor>.
Cei din. Kiistendil 2 §i Seragil s-au pregatit cu totii. Dar doi
dintre ghiauri, razvratindu-se, nu an venit. Unul era isman
(Susmanos) 4, fiul lui. Alexandros, care luase pentru fiul sau
pe fata craiului (tekiir) Laz<ar> 5. Celalalt era Dobrudja-oglu
Iuvaki 4. Acesti doi afurisiti, razvratindu.-se Impotriva sul-
tanului <Murad I>, n-au venit la oaste.

RASCOALA LUI ALEXANDRU SISMAN (SUSMANOS BIN SANDROS) $I

TRIMITEREA LUI ALI-PASA 7 DE CATRE MURAD HAN <IMPOTRIVA
LUI>

Poruncind vizirului sau .Ali-pasa, sultanul i-a spus

II 104 Treclnd marea cu 30 000 de ostasi (er), sa dai foc $i sa dis-
trugi si sa devastezi vilaietul lui Susmanos".
<Se arata ca Ali-pap a pornit In expeditie spre vilaietul lui Sisman>.

VILAIETUL LUI SISMAN (SUSMANOS) SI NUMELE CETATILOR

Tinutul lui Alexandros-oglu Susmanos se intindea pe

malul fluviului Dunarea, In partea Adrianopolului, in fata
I 67 Tariff Romanesti (Eflak). Pe malul de dincolo al Dunarii se
afla Tara Romaneasca, iar pe malul de dincoace era Cara lui
*isman.
<Se arata bogatiile §i se enumera cetatile tinutului lul Sir= printre care
se mentioneaza si Silistra>.

1 flunkictr, forma abreviata din hudavendikiar, adica robul lui Allah", unul din epitetele
sultanilor otomani Incepind cu Murad 1 (m. 1389).
2 Kilstendtl: localitate In Bulgaria, la 70 km SV de Sofia.
3 Seragil (?): probabil o localitate lInga KCstendil.
loan $igman, tarul Bulgariei rasaritene (1371-1393).
5 Lazar, despotul Serbiei (m. 1389).
Adica Ivanco fiul lul Dobrotici", despot cu re§edinta la Varna.
9 Ali-pa§a: Mare vizir °roman (m. 1406), fiul lui Kara-Halil Djandarll.

www.dacoromanica.ro
 DITHANNUMA, TARIH-I AL-I OSMAN 111

1
II 108
69 ... Susmanos, v/zInd ca vilaietul sau 4i va, selpa din
mina, s-a 8f/tuft cn dregatorii -Phi sale. Toti an gasit de euviinta
ca el sa, meargl la sultanul <Murad> 0 sa, arate supunere. Apoi
imbrlcind kefinul 9, a venit la lanbolu unde s-a aruncat
la picioarele calului sultanului 1i, tunilindu-se, a cerut iertare
fn diferite feluri. El a spur : Nu am altli cetate si alt oraq.
mai bnn decit Silistra. S/-1 dau sultanului meu zi sa-i fiu rob
pe vecie, numai sarmiierte pacatele §i inima sultanului meu
a nu se mine Impotriva mea". La rindul sau, sultanul i-a
iertat p/catele.
II 109 <Se aratA cA Sisman, deli a promis cA va preda cetatea Silistra, totu§i,
ulterior, a refuzat s-o dea. Ali-pasa a fost Insarcinat cu cucerirea Silistrei gi cu
supunerea deplina a lui Si§man>.
I 70 Apoi <Ali-pasa>, mergInd la marginea Dungrii, a luat
II 111
Berkozul 9 OH tot ce se g/sea in el, piuilnd apoi acolo ostasi.
Dup/ aceea, a trimis un om la c/petenia (tekiir) *i§tovului
(Ziftova) care, nesupunindu-se, a Intarit cetatea si a pornit
la lupta. Razboindu-se &ova zile, In cele din urma., armele
ghiaurilor s-au isprAvit gi ei an fost infrInti. Atunci ei au
deschis poarta si, venind, s-au supus de nevoie cu totii. Por-
nind de acolo <Ali-pasa > a cucerit, de pe malurile Dunarii,
fortlretele (berkozlari) pe care, treclnd, le luase valahul 1°
si, hind In robie pe locuitorii lor, <Ali-pasa > a plecat de acolo
si a atacat Nicopolul, deoarece isman fugise i intrase acolo.
<Cerind din nou iertare de la Ali -paia, acesta 1-a icrtat si dupA accea s-a
Intilnit cu Murad care 1-a trimis Impotriva lui Lazar>.
I 71
II 114
In sfIrsit, Laz<lr >, trimitind oameni la tori ghiaurii,
a cerut ajutor de la, ei. Sosind ajutoare din Tara, Romlneasel
(Eflak) si de la unguri si de la cehi si de la sirbi (Sirf) tii
de la albanezi si de-la bulgari (Ulgar) tii de la, frinci (Firenk)
s-a adunat o oasts de ghiauri atit de numeroasli cum nu s-a
mai vlzut de atunci.
I 72 Se spun el de la ghiauri s-au steins vreo 500 000 de
ostasi.
8 Kefirt : cAmasa cu care ant ImbrAcati la inmormintare mortii la musulmani.
Berkoz sau Burkoz ; din text reiese ca ar fi o cetate mica pe malul drept al DunArli, in
Bulgaria. Poate fi ii Burgaz, Ceatal-Bulgaz sau Lale-Bulgaz. Cuvintul berkoz are §I sens de
intaritura", fortAreata".
1° Aid in sens de domnul Tarn Romane§ti, Mircea cel BAtrin.

www.dacoromanica.ro
112 MEHMED NE-5RI

I 73 74 <Intre comandantil crestini au fost multe discutii cu privire la tactica ce

II 115-118 trebuia folosita fats de oastea turceascA. Unul din ei a propus ca oastea turceascii
a fie iscoditA si apoi sA se dea lupta. Sosirea solului lui LazAr (Laz) la Murad.
Sfatul sultanului cu viziril qi emirii sAi. Intlinirea a 30 de viteji ghiauri cu ostasii
lui Evrenos-bei lntr -o trecAtoare. Intoarcerea solului lui 1..azar care a descris cres-
tinilor mania sultanului>.
I 75 Si craii care se aflau Rugg Laz <6,r > an spus multe lucruri
II 119
fara noiraa, §i cuvinte josnice. Vilk-oglu. " a graft : Intii de
toate, eu sing= pot sa, fiu de ajuns pentru turc ; nu e nevoie
de altcineva". Venetianul (Venedik) si eel din Tara Roma-
neasa, (Iflak), pe scurt toji, hind turmentati, au spus vorbe
de§arte.
<Se descrie pregAtirea si rinduirea ostilor pentru luptA>.
I 80
II 126
Lazar> a pus la dreapta sa pe Vlllioglu, iar la stinga
pe bosnieci. Pe frinci §i pe cei din Tara. Romaneasc6 §i pe ar-
nauti §i pe unguri §i pe cehi $i pe bulgari (ulgar) i-a pus In
cele dou6, pariri, iar el a mamas Intro rInduri.
<Se descrie starea de belie In care s-ar fi aflat ostile europene, desfAsurarea
luptei, Infringerea crestinilor, omodrea lui Murad I de cAtre un slrb rant si
ascuns printre morti. Toate acestea se dateaza in anul 791 al Hegirei 12>.
I 84 <Sultanul Baiazid> ", lasfnd iarki la Serres pe Evrenos ",
II 131
s-a dus §i a cu.cerit Vodina 15 kii Cetruzul (Cetruz). Firuz-bei,
la, rindul sg,u, treclnd pe la Vidin, a Mout incursiune In Tara
Romaneasc6, (Eflak) §i s-a Intors plin de prad5, 16. . . .

I 85 PLECAREA SULTANULUI BAIAZID SPRE KASTAMONU

II 133 $1 INTOARCEREA SA SPRE TARA ROMANEASCA

<Sultanul Baiazid, ocupind tinuturile Aidin, Mentese si Saruhan, emirii

acestora fugirA la Kottirilm Baiazid, bei de Kastamonu din Anatolia, si 11 atItarA
pe acesta ca sA4 atace pe osmanlii>.

11 Posibil sit fie Marko Kralevici, fiul lui Vukasin (1371-1394).

12 31 decembrie 1388-19 decembrie 1389.
la Sultanul Baiazid Ildirlm (1389-1402).
14 Evrenos-bei, renegat grec, care a participat la primele cuceriri otomane din Peninsula
Balcanica.
15 Are aceeasi grafie cu Vidin, dar aid e vorba de Vodina.
u AceastA incursiune a avut loc dupa 4 ramazan 791 = 27 august 1389, data urcarii pe
tron a sultanului Baiazid Fulgerul.
11 Kastamonu : emirat turcesc pe coasta sud-vesticA a Marii Negre cu capitala la Sinop.
Aid domnea dinastia lui Isfendiar.

www.dacoromanica.ro
 DJIHANNUMA, TARIFI-I AL-/ OSMAN 113

Sultanul <Baiazid>, la rIndul san, adunind osti noro-

coase, s-a Indreptat spre Kastamonu.
186 Mircea (Emirgi), voievodul Tariff Romanesti, care era
tributarul (haradjgiizar) padisahului, auzind aceasta 18, a trecut
Dunkea si a devastat Karinovast Apoi s-a intors din nou In
Tara Romfineasc& dup6 ce a trimis In rIndurile martirilor pe
II 134 unii dintre musulmani, iar pe altii i-a luat In robie. Sultanul
<Baiazid> flind. Instiintat de aceasta, a aminat In acel an ple-
carea la Kastamonu. $i, IntorcIndu-se, a vent la Adrianopol.
Acolo i-a adunat pe acIngii si a trecut In Tara RomaneascA,
pe la Nicopol. In timp ce gaziii, pirjolind si devastInd, se
sgturaserl de prazi, la, locul numit .Arges (Arkaf) a vent
Mircea si, luptindu -se cu musulmanii, a fost Infr Int la prima
ciocnire.
Cei mai multi dintre ostasii sai mud trecuti prin sable,
Mircea s-a cgit de ceea ce fgcuse §i, cerind Indurare sulta-
nului, s-a supus si a luat haraciul asupra sa. Aceast/ Intim-
plare s-a petrecut In anul Hegirei 79319.

CUCERIREA VILAIETULUI KARAMAN $1 A AMASIEI $1 SIVASULUI"

I 87 Sultanul <Baiazid>, hotklnd sa porneascg In Tara Roma-

neascg, 1-a numit pe Kara-Timurtas-pasa 21 ca beilerbei In
Anatolia, clIndu-i sangeacul de Ankara
<Prinderea lui Timurtas de catre Karamanoglu Alaeddin-bei care 1-a dus
la Konya. Lupta de la Akceal intre Baiazid si Alaeddin si infringerea acestuia
din urma. Cucerirea altor cetati din acele parti in 794-795> 22.
I
II
89
138
<Pe and Baiazid se afla la asediul Constantinopolului>,
deodata, a sosit stirea ca regele Ungariei, la Indemnurile Impa-
ratului (tekiir) Istanbulului, trecInd Dunkea prin Tara Roma-
neasc.a, a asediat Nicopolul cu 130 000 de ostasi.
Indat6, sultanul <Baiazid> a poruncit sa fie aruncate
catapultele (mandjinik) in foc. Pornind de acolo, au mers asupra
ungurilor. Mai Intli, ajungind la Tirnovo si sultanul prega.-
18 Despre plecarea sultanului la Kastamonu (Anatolia).
19 9 decembrie 1390 28 noi embrie 1391.
" Oras In Asia Mica.
21 Kara-Timurtas-pasa a fost unul dintre primii beilerbei otomani in Rumelia.
" 1391-1393.
8 - O. 48

www.dacoromanica.ro
114 MEHMED NE$R1

tind acolo armuri (gebe), 1-a trimis pe Evrenos-bei sa prinda,

limbi (dil). Ghiaurul s-a apgrat Rip de bine inch Evrenos-
bei nu a fost in stare s6, prindl limbi.
<Descrierea luptei §i InfrIngerea ungurilor la Nicopol In anul 797 al Hegirei".
Accasta tire a fost datA autorului de cAtre Kara-Timurta§oglu Umur-beh.
I 90
II 140
Anul 798 ". Povestire. Dupg aceea Baiazid-han s-a
dus 6i a cucerit Nicopolul §i Silistra. De acolo, mergind In
p6rtile Moreei, a ajuns la Kara-Feria.
<Supunerea tinutului lui LazAr. Sosirea lui Vilk -oglu la Baiazid. CasAtoria
lui Baiazid>.

I 95 VENIREA LUI TIMUR IN TINUTUL RUM (ANATOLIA)

II 146 SI LUPTA DINTRE EL $1 BAIAZID
<Lupta dintre Baiazid §i Timur-Lenk a Inceput Intr-o zi de vineri, dupe
slujbA, gi o datA cu Inceperea el Mari" din tabAra lui Baiazid, precum §i oastea
de Ghermian §I alte o§ti, au trAdat, fugind la Timur-Lenk>.
I 95 Vilk-oglu 25 §i cu oastea sa de ghiauri s-au lu.ptat foarte bine,
11 147
in& Timur i-a luat drept dervitli 25. Cind <Vilk-oglu> a vAzut
ca fiecare s-a dus in partea in care a vrut, s-a dus 6i el in partea
unde i-a venit mai uclor. Mustafa, unul dintre fiii lui Baiazid,
cazind de pe cal, n-a mai fost g sit.
<Captivitatea lui Baiazid §i faptele lui Timur In Anatolia>.
Lupta de la Ankara s-a dat Cu. trei zile inainte de
sfir§itul anului Hegirei 804 27.
I 129 <Plecarea lui Musa Celebi 29 in Rumelia, dupA ce a cerut Invoke de In
sultanul Mehmed I. Sosirea lui Musa Celebi la Isfendiar §i la Karamanoglu>.

I 130 TRIMITEREA UNUI OM DE CATRE BEIU1. 29 TARII ROMANE8TI

H 194 (EFLAK) PENTRU A-L CERE PE MUSA CELEBI

Si pentru c a§a a vrut Allah, pe chid Musa Celebi stAtea in

Karaman, Qi petrecea, ghiaurul din Tara Romfineasc& sl6bind
23 27 octombrie 1394-15 octombrie 1395.
" 16 octombrie 1395 4 octombrie 1396.
26 Vtlk-oglu: fiul lui Vuk", adicA Vuk Brankovici-Vukovici. In alte cronici : Eflak-
oglu (fiul valahului"), adicA voievodul TArii Roma:le:AL
26 Deroif: cAlugAr musulman.
a? 11 august 1401 31 iulie 1402. BAtAlia de la Ankara s-a dat la 28 iulie 1402.
so Musa Celebi era fiul lui Baiazid I §i al surorii lui LazAr, Mara.
" Mircea eel BAtrin.

www.dacoromanica.ro
 DJIHANNUMA, TARIH-I AL-I OSMAN 115

foarte mult din pricina acingiilor de Rumelia i nemaiavind nici o

putere, beii lui s-au gindit s6, trimitg un om eu o scrisoare
la Isfendiar ¢i sai °earl de la el pe Musa Celebi, pentru cal lu-
indu -1 1i aducindu-1, st -i dea pe fiica sa sg-1 fax& <pe Musa>
E}1

bei In Tara Romgneasca (Eflak) §i, In felul acesta, s scape

de musulmani. Punindu-$i In end aceasta, el (Mircea) a trimis
un om fi scrisoare <lui Musa>. Cind solul a sosit la Isfendiar,
acesta, la rindul au, 1-a trimis la Karamanoglu 80. Venind
la Karamanoglu, solul s-a fntSlnit cu Musa Celebi.
Vestindu-1 pc Musa Celebi despre tot ce spusese In scri-
soare beiul TArii Romfinesti, <Musa > s-a bucurat foarte mult
si a zis : Adevgratul stop era de fapt acesta".
Pornind de acolo, <Musa > a vent din nou la Isfendiar
si de acolo, lufnd o corabie, a trecut In Tara Romaneascg.
Beiul Tariff Romanesti fiind foarte multumit, 1-a Intimpinat
aducindu-1 cu respect si cu mgrire, 1-a primit 1i 1-a ospItat
(ziyafet) tii i-a dat felurite daruri (bahfif). Dupg aceea, dindu -i
pe fiica sa, 1-a fgcut domnitor 4n tara sa. Musa Celebi, ajun-
II 195 end In Tara Romaneascg, s-a dat pe fa i, In scurt timp,
pm-11nd sthpinire pe toatg Rumelia, a devenit bei acolo. Atunci
emirului Suleiman, aflat In Anatolia, i-a sosit stirea cg Musa
Celebi, venind In partea aceasta, i-a luat vilaietul, iar populatia
tinutului a trecut de partea lui".
I 131-134 <Plecarea emirului Suleiman Impotriva lui Musa Celebi, trecerea lui prin
Istanbul, cererea de ajutor de la Impiratul Istanbulului 31 1n schimbul unor tinu-
turi §i luptele sale cu Musa Celebi. TrAdarea unor bei §i Infringerea lui Musa.
Domnia lui Musa, luptele dintre Musa §i Mehmed I §i domnia lui Mehmed cu ince-
pere din anul 816 al Hegirei as>.
I 142 Povestire. Emirul Suleiman, inainte de a muri, 1-a
II 212 213
trimis pe fiul sguss .la Istanbul. In timp ce Mehmed si Musa
se urmgreau unul pe altul, Impgratul Istanbulului n-a vrut
sg-1 mai in pe fiul emirului Suleiman, deoarece avea inte-
legere ¢i leggminte (and ye peyman) cu sultanul Mehmed. Fiul
lui Suleiman s-a dus la KarInovasi, plgnuind sg, las& si sa,
meargg in Tara Romfineasca. AcIngiii de la Karinovasi s-au
adunat ling& acest fecior (oglan) §i i-au spus : Noi to vom
3° Mehmed-bei (al II-lea).
31 Manoil Paleologul.
32 3 aprilie 1413 22 martie 1414.
33 Dupit unele relatAri ttrzli este vorba de Orhan Celebi.

www.dacoromanica.ro
116 MEHDLEED NE$R1

ajuta", si In felul acesta, atItIndu-1, 1-au adus la Ianbolu.

Sultanul Mehmed ", auzind aceast6., stire, a pornit si 1-a atacat
pe acest fecior. AcIngiii, auzind de venirea sultanului Mehmed,
s-au Imprastiat de ling& el. Feciorul avea un dasca1 (lala) ca,ruia
i se zicea terzi-baft 35 Zagnos. Acesta, prinzIndu-1 pe fecior,
1-a predat sultanului care, scotIndu-i ochii, 1-a trimis la Brusa.
I 143 144 Povestire. Dupa, aceea, In 819 al Hegirei 36, sultanul a
II 214
adunat ostile tinuturilor din Imprejurimi. A trimis caste sti
Karamanoglu, iar Isfendiaroglu" 1-a trimis pe fiul Baru Kasim-
bei. Dupa, aceea, mergind cu cinste si treclnd Duna,rea, s-au
oprit la malul ei. Acolo au fIcut cetatea Giurgiu (lerkokii)
kii au reparat Isaccea (Sakgi) §i Ieni-Sale. TriraitIndu-i apoi
pe acIngii, acestia s-au repezit $i au luat multI pradI. Dup/
aceea beiul Tarii Romanesti, trimitInd cu solul sa,u haraciul,
s-a supus. De asemenea, i-a trimis si pe fiii sAi la Poartl
pentru. slujbg. Dupa, aceea, mergind In vilaietul unguresc, a
cucerit cetatea Severin (S ever an) 38.

I 146 RASCOALA FIULUI CADIULUI DIN SIMAVNA (SIMAVNA-KADIS1OGLU)

II 217 IN RUMELIA $1 RASCOALA LUI BORUKLUGE MUSTAFA
LA KARA-BURUN "

In vremea aceea sultanul <Mehmed I>, terminInd cu

Musa, 1-a surghiunit la Iznik cu leafa, pe fiul cadiului din Si-
mavna, care era kadiaskerul lui Musa. Simavna-kadIstoglu
avea, un chehaia (keth,uda) cilruia i se spunea Boriikllige Mustafa.
Mergind la Kara-Burun si facind In acel vilaiet multe
nelegiuiri, acesta 40 a atras de partea sa cea mai mare parte a
vilaietului Aidin 41. Cerind stApinirea vilaietului, el a chemat
populatia la credinta sa ereticA. Ii mersese chiar faima In
acele tinuturi. Fiul cadiului din Simavna, auzind aceasta, a
fugit fi. s-a dus la Isfendiar. De acolo, urclndu-se Intr-o corabie,
a trecut In Tara Romaneasea, iar de acolo, mergind In marea
de copaci" (agar denizi), s-q, oprit aici. El era Inteles In totul
84 Mehmed I Celebi (1413-1421).
ss Derzi-baql (lerzi-bag!) : staroste de croitori.
80 1 martie 1416 17 februarie 1417.
87 Isfendiar-bei (1390-1440).
as Turnu Severin.
39 Kara -Burun : Promontoriul negru" In apropiere de Smirna (Izmir).
40 Bortikltige Mustafa.
41 Regiune §i oral In Anatolia apuseana.

www.dacoromanica.ro
 DJIHANNUMA, TARIH -I AL-I OSMAN 117

II 27 cu BOriikliige 42. Sultanul Mehmed, la rindul sau, a trimis

II 218
asupra lui Boriikliige pe Baiazid-paga. AceStia, intilnindu-se
la Kara-Burun, s-au ciocnit in lupte maxi. Din amindoua,
partile an pierit multi oameni. In cele din urmI, potrivit
poruncii lui Allah, Biiriikliige a fost sfiBiat in timpul luptei si
Baiazid-pasa a cur64at acele tinnturi de razvratiti. Apoi,
Baiazid-paga, venind la Manisa Bi gasindu-1 acolo pe Torlak-
Hu-Kemal ", 1-a spinzurat si pe acesta impreuna, cu un dis-
cipol de-al Oa. Pe atunci sultanul Mehmed ajunsese la Serres
(Siruz). El se &idea 0, mearga, asupra Salonicului (Selanik).
In partea aceasta 44, fiul cadiului de Simavna, care intrase
in mares de copaci", a trimis prin imprejurimi citiva sufii 45
nenorociji care sa, spun& : De acum inainte veniti la mine,
mie mi s -a dat padiBahlicul ; eu trebuie s& fiu calif pe pa,mint.
Cui ti trebuie sangeac 46 ci subafilik 47 SI vin& ling& mine. Cine
doreSte ceva sa vina, deoarece acum m& voi razvrati. Bo-
riikliige Mustafa de asemenea s-a fasculat in tinutul Aidin.
El, la rindul sau, este discipolul meu kti se rascoala, pentru
mine". Apoi, stand in agag denizi, s-au adunat <ling& el>
multi slujitori (hadim) §i o suit/ numeroasa, (ham) Bi a string
f}i Olaf 49). S-au
o ceat& mare de oameni fair& capatii. (evbag 48
adunat ling& el Bi cei chora le daduse timaruri in timp ce era
cadiaskerul lui Musa. Dar cei care s-au dus ling& el, and
an vazut a nu este nimic bun in treaba acestuia, 1-au pries
I 147 si 1-au adus la sultanul Mehmed de la Serres. Pe atunci ling&
sultanul Mehmed se afla un invItat vent din Persia (Agem),
carda i se spunea Mevlana Haidar ". Sultanul 1-a intrebat
pe acesta : Care este starea acestuia 51 fat& de legea sacra,

42 111 II, p. 218: Pe Boriikltige Mustafa eu 1 -am trimis In vilaietul Aidln. Pentru mine
trebuie so se riiscoale, deoarece este discipolul men".
42 Un alt discipol al seihului Bedreddin. In alte izvoare se precizeaza cA el avea 2 000 de
rAzvrAtiti.
44 AdicA In Deliorman.
42 Sufi sau sofu : secta de dervisi musulmani ; asceti.
" Sangeac (sandjak): textual steag" ; aid are sens de putere, conducerea unui sangeac
(tinut administrativ).
47 SubastItie : In vechea turcA, Inainte de epoca otoman5, Insemna capetenia armatei".
Acest sens s-a vulgarizat mai tlrziu, desemnind un simplu sef de poli(ie".
48 Cuvintul aft.; are In persand mai multe Intelesuri : 1) ostasi rAtacitori, trIndavi ;
2) oameni de diverse neamuri ; 3) om IndrAznet, siret, aventurier, turma amestecatA de diverse
neamuri (cf. Meninski, Lexicon arabico-persico-lurcicum, I, 359).
42 Eglaf oameni fail cApatli, tirani, nedrepti.
5° Era sfetnicul sultanului.
41 AdicA a lui Bedreddin.

www.dacoromanica.ro
118 MEHMED NE$R1

(feriat) 521 De fapt acesta este un om inv/tat". Mevla,na, Haidar

i-a zis : Omorlrea lui este un bine (helal), dar avutia sa este
necuratg, (haram)". El a dat sentinta (fetva) 88 In acest fel.
L-au dus pe seihul Bedreddin. si 1-au spinzurat in fata unei
dughene din piata. Dup/ mai multe zile, adeptii (mitrid) sal
pazatosi (djiiniip) s-au dus si 1-au inmormintat. El are si acura
discipoli in acele tinuturi. Despre acestia se povestesc lucruri
ciudate, care nu pot fi spuse.
<IntImplArile de mai sus s-au petrecut dupa 822 al Heglrei 54 sau In acel an>
I 152 Anul 825 <al Hegirei> 55. <Sultanul Murad II> 1-a pus
pe Evrenosoglu 88 la hotar (udj), iar pe Firuz-bei 57 1-a pus in
partea Tarn Romanesti. Acestia, facind incursiuni (akin),
s-au saturat de prAzi.

ISTORIOARA DESPRE VLAD DRACUL (DIRAKU IBN EFLAK)

I 154 Cind hanul Murad a vault la Iznik ca s6 se ciocneasca, cu

II 229
fratele au eel raic Mustafa, atunci Eflak-oglu Dracula, trecind
la, Silistra, a adus multe nenorociri. Nici gaziii nu i-au lasat
pe ei, dar nu lipseau nici uneltirile ghiaurilor. Au dat de tire
sultanului $i el a zis : Acura mergem in expeditie. Ceea ce a
facut acel afurisit nu va, rAmine <fara raszbunare>. Acum,
supusul meu Firuz <oglu Mehmed-bei>, on de cite on va
ggisi prilej, sa treac6 cu gaziii si sa-i loveascl Cara. Luind in
robie b&rbati si femei, sa devasteze si sa pirjoleascat vilaietul slu".
Cind sultanul Murad-han s-a intors de la Isfendiar, Dracula
a vent in grab6 la Poartk aducind cu el si pe cei doi fib ai
0158 §i. i-a 16sat in slujba Portii. Iertindu-1, sultanul 1-a
imbrAcat cu hilat ¢i 1-a trimis din nou In vilaietul sau.
... Dup/ ce Murad-han a incheiat pace cu Dracula,
s-a gindit sa mearg6 asupra Albaniei (Arnavut). Mai intii,
a trimis asupra ei pe Evrenosoglu. ...

55 $erial: legislatla musulmana".

55 Felva: sentintA religioasA datA de feih-al-islam sau de muftiu §i de alti reprezentanti
ai §erlatului musulman.
U 28 lanuarie 1419 16 ianuarie 1420.
85 26 decembrie 1421 14 decembrie 1422.
" Evrenosoglu Ali-bei.
57 Firuz-bei cAzuse In batalia de la Ankara (1402). Este vorba de fiul sAu, Mehmed-bei.
55 Vlad Tepe§ 0 Radu cel Frumos.

www.dacoromanica.ro
 DJIHANNITMA, TARIFI-I AL-I OSMAN 119

I 163 A SEDIUL CETATII GOLUBAT (GOVERo/NL/K) DE CATRE UNGURI

II 240 $1 ALUNGAREA LOR DIN VIDIN, FARA LUPTA, DE CATRE SINAN

Sultanul Murad a cerut ca, dupg lupta Banta, de la

Salonic, sa meargA in Ungaria, deoarece araminii (harami)
unguri, trecind din cind In chid prin valea Vidinului, Skean
multe nenorociri In acele tinuturi.
I 164 Pe de alta, parte, a vent deodat5, stirea i despre Kara-
manoglu Ibrahim-beio, precum ca acesta, atacind Beisehirul 60
de la marginea <tinutului> Hamid-ili 61, a luat orasul si 1-a
prins li pe beiul arabdar Ilyas 62 case era beiul acelui sangeac.
Murad han gaziul a cerut s'a se porneascl asupra lui Kara-
manoglu. De asemenea, din partea cealalt5, an pornit si un-
II 241 gurii Karamanoglu i Vlik-oglu 1i ungurul aveau Intre ei late-
lege,re ca atunci aid ghiaurul va merge din partea aceasta,
Karamanoglu va porni si el din partea ceala.1t5,.
Ord a aflat ca asa stau lucrurile, sultanul Murad n-a
mai pornit In nici o parte. Ungurii, atacInd Giiverginlikul ti
wend tunuri, an Inceput chiar sg, tragg, din ele.
II 242 <Ataca%i apoi de cei doi Sinani, beiul gi beilerbeiul sangeacului de Vidin,
ungurii au luat-o la fug, in 837 at Hegirei ". Un bet ungur a fost vtndut cu 300
de aspri>.

1 166 Povestire. Intr-o zi sultanul <Murad al II-lea> 1-a, In-

trebat pe Evrenosoglu Ali-bei : Dintre supu§ii mei, care este
eel care cunoaste drumurile vila,ietului Ungariei I". Ali-bei
i-a rlspuns : Dad, sultanul meu va, porunci, voi trece eu,
supusul tau, 1i voi cerceta toate drumurile gi tinuturile ei.
II 243 i cu ajutorul lui Allah, voi veni iara.si la, picioarele fericitului
men sultan". Sultanul Murad i-a zis : Atunci, sa, tread
Impreung, i <ostile> de Rumelia si de Anatolia". Ali-bei i-a
zis : Sultanul meu binef/cator, Imi ajung an mai supusii acingii".
Sultanul Murad i-a spus : Tu 1tii, fii asa cum vrei" 64. Astfel,
el i-a chemat Indata pentru incursiune (akin) 1i, dupa ce s-au
II 244 adunat acing-Hi, an trecut pe la Timisoara (Dimefkdr) qi an

59 Principe de Karaman (1424-1463/827-868).

59 In II, 240 apare leni-$ehir: localitate in Anatolia.
61 'finut in Anatolia.
62 $arabdar Ryas : paharnicul Dias.
92 18 august 1433 6 august 1434.
64 Acest citat nu apare in II, 243.

www.dacoromanica.ro
120 MEI-DIED NE.5RI

intrat in vilaietul unguresc. L-au calcat timp de o lunI, si

dusmanul nu s-a argtat deloc 65. Luind prki minunate, ei
s-au sgturat foarte tare. Se spune cap erau mai multi prinsi
decit acingii. i prada era asa de multk incit in miinile multor
acingii se strinsesera. cite 1 000 sau 2 000 de forint 66. Eyre-
nosoglu. Ali-bei a vent cu aceste prgzi la sultanul Murad si
i-a spur : Sultanul meu, trebuie sa trecem in Ungaria. Nu
e pgcat ca un vilaiet <bogat > ca acela sa stea in mina ghiam-
rului ?". Astfel, el 1-a convins pe sultanul Murad.

LUPTA SFINTA CU UNGURII

Trimitind mai intli stire lui Vilk-oglu, i-a spus : Sa,

pregAtesti arme de lupta, cAci voi trece de la Semendria in.
Ungaria".
De asemenea, trimitind stare lui Eflak-oglu. Dracula, i-a
zis : Sg-ti aduni in graba, oastea si sa vii ! Daeg nu vii, eu
nu m5, voi lenevi sa merg la tine". Dracula a grAit : Eu slut
gata sI slujesc pe sultanul meu. Primesc sa -i due calul de
irk". Apoi, sultanul, adunind oaste mare, a pornit in grab&
si a ajuns la Vidin. Luindu-1 drept carauz6, <sultanul> a trecut
prin Vidin. De asemenea toti acingiii, trecind prin Vidin,
an luat multe cet54i din tinutul Ungariei si au ajuns pina. la
Sibiu (Zibin). Intrind in vilaietul unguresc, 1-au calcat time
de 45 de zile si 1-au devastat. Au luat atit de multe pfazi, inch
numaral for 11 §tie doar Allah. Dupa, aceea, punind calauza
pe Dracula, an iesit prin Tara Romaneasc6 (Eflak) teferi $i
sgaikosi.
Voievodul Tkii Itomfinesti (Eflak-oglu), dind pesche-
suri multe, a pregItit mari zaiafeturi.
Sultanul <Murad> a obtinut biruinta si norocul a fost de
partea sa, nici un ghiaur nefiind in stare sa ri mai stea in cale.
I 167 Construind apoi cetatea Giurgiu (lerkokii), an pus oameni intr-
insa $i, venind la Adrianopol, s-au asezat acolo. Data acestei
expeditii sfinte a fost 840 al Hegirei 67. . . .

15 In II, 243 -244: Andan sonra ddsmana bulugur (Apoi, intllnindu-se cu du§manul").
" AceastA fraza lipse§te in II, 244.
" 16 Wile 1436 4 iulie 1437 ; in II, 244: 845 = 1441 1442.

www.dacoromanica.ro
 DJIHANNTJMA, TAR1H-/ AL-I OSMAN 121

CUCERIREA SEMENDRIEI

Cind Murad-han gaziul a plecat de la Belgrad, a venit

drept la Scoplje ( iar Ishak-bei 88 i-a zis : Hei, fericitul
men sultan, eft timp Vilk-oglu 69 va fi la Semendria, nu se
va astimpg,ra nici Karamanoglu §1 nici ungurul. Si s& nu-1
crezi prieten nici pe Dracula ; este un. fg,tarnic". Murad han
i-a Aspuns : SI ie§im din iarna aceasta si la sosirea prim&verii,
eu ajutorul lui Allah, ii vom vedea pe amindoi. Dupl aceea
au venit si an petrecut iarna la Adrianopol. 0 &A& cu sosirea
prim6verii, i-au spus lui Dracula, §i lui Vilk-oglu sa vin5, la
PoartA. Vilk-oglu n-a venit, dar Dracula a luat pe cei doi
I 168 Iii ai s6i si s-a 1nfiintat la PoartI. Indat5, ce a sosit, 1-au Prins
pe Dracula cu cei doi fii ai sai. Pe el 1-au inchis in cetatea
Galipoli, iar pe fiii sai i-au incbis in cetatea Egrigoz 70 din
vilaietul Ghermian. Ishak-bei, la, rindul sau, a cerut in acel
an invoire pentru a merge la Mecca ... Anul 842 71. . . .

I 170 INFRINGEREA LUI KULA-SAHIN 72

Chid mirahorul 78 Mezid -bei a dat peste nenorociri, atunci

Kula-Sahin, beilerbeiul de Rumelia, i-a spus sultanului <Murad > :
Sultanul meu, ghiaurul Iancu 74, martolozul 75 credintei, a
facut multe lucruri rele supusului tau Mezid. Dad, porunce§ti
supusului de mine, atunci voi merge impotriva acestui ghiaur
§i-1 voi rgzbuna pe Mezid-bei".
Invoindu-1, sultanul a dat ling& oastea Rumeliei pe unii
din oastea Anatoliei, precum §i pe acingii §i pe ieniceri. Mer-
gind §i trecind in vilaietul Tarii Rom'ane§ti, el (Kula-Sahin),
II 249 la rindul sau, s-a apucat de petreceri cu bautur6, §i chebap.
Beii i-au spus : Hei, beiul nostru, acest tinut nu este loc de
petreceri, not sintem in gura dusmanului" 76. Kula-Sahin

" Ishak-bei era pe atunci beilerbei de Rumelia.

" Gh. Brankovici-Vukovici.
7° Pasajul despre fii $i cetatea Egrigoz nu figureaza in II, 245.
71 24 iunie 1438 13 iunie 1439.
7° Kula-$ahin, beilerbel de Rumelia.
" Mirahor (emir-i ahlr) : emirul grajdurilor ; a dat in romane§te Imbrohor", persoanil
trimisA de sultan in tthile noastre cu misiunea de a detrona sau de a inscauna un domn.
74 Than de Hunedoara.
" Martoloz: aid in sens de du§man.
7° In H, 249: Aid ne aflam in gura du§manuluf" (dufman agztcltr").

www.dacoromanica.ro
122 mEirmED NE..gra

fiind turmentat, a zis : Daca acel dusman va vedea turbanul

(bark) men, va fugi la o departare de citeva zile". Pe chid el
spunea acestea, a aparut pe neasteptate oastea ungureasca.
De data aceasta Kula-Sahin nemaiapudnd nici sa Inghita
Imbucatura din guru, s-a urcat pe calul sau. $i, Intorcindu -se,
a luat-o la fuga. Beii i-au zis : Ce fad ? Vino sa mergem
Impotriva dusmanului. Ordia noastra a ramas sub picioarele
<dusmanului>". Kula-Sahin le-a raspuns : Rezistati In seara
aceasta $i pe la miezul noptii eu Ii voi veni de hac". LasIndu-se
noaptea $i dusmanul cufundindu-se in Intuneric, el a daruit
dusmanulni turbanul sail. El Intreba dad., Dunarea 77 este
aproape. Cu alte cuvinte, oastea islaraica a fost InfrInta. Aceasta
Inttmplare s-a petrecut la scurt timp dupa anal 845 78. ...
I 171 LUPTA DE LA TRECATOAREA ZLATITA (IZLAD/) 71
II 250
Semendria fiind luata, si umplindu-se de musulmani, pe
ghiauri i-au apucat durerile de pintece. VIlk-oglu, mergind, s-a
aruncat la poalele mantiei ungurului. De asemenea, solul lui
Karamanoglu, mergInd la ungur, i-a spus : Tu A mergi din
partea aceasta, iar eu din partea aceea. Rumelia sa fie a ta,
iar Anatolia sa fie a mea. Si astfel sa-i desfiintam pe osraanlii.
De asemenea, sa luam $i sa-i dam iarasi lui Vlik-oglu tinutul
s5,u". La 848 al Hegirei 8o, craiul unguresc 81 le-a dat lui lancu
si lui Vilk-oglu toata oastea sa. Acestia, treclnd prin Belgrad,
au incendiat Crusavatul (Aladja-Hisar) 82 0 Nip]. §i 94r-
k0iul 83. MergInd, ei au ajuns pin/ la trecatoarea Zlatita
(Izladi).
I 172 Sultanul Murad-han, care Incheiase pace cu Karama-
noglu, a iesit In Intlmpinarea ghiaurilor. Ghiaurii, sosind, au
intrat In trecatoarea Zlatita (Izladi) §i au stat acolo. Sultanul
<Murad>, la rIndul sau, Indreptlndu -se spre Zlatita, a vent
si a stat acolo citeva zile. Mind iarna, n-au avut putere de
77 In II, 249: in timp ce fugea, el Intreba pe eel pe care Ii Intilnea".
78 22 mai 1441 11 mai 1442, deci In 846, care Incepe la 12 mai 1442.
7' In II, 250 nu apare acest titlu.
80 20 aprilie 1444 8 aprilie 1445.
81 Vladislav I.
82 Aladja-Hisar: Crusavat, In Serbia, la 54 km NV de Nis.
83 $arkdi (In II, 250: .Fehir-Klii): localitate la 40 km NE de Galipoli.

www.dacoromanica.ro
 DJIHANNUMA, TARIH-I AL-I OSMAN 123

lupta. Ghiaurul, de asemenea, ffind slab, s-a retras de Indatl

In timpul noptii $i a plecat.
II 251 Atunci beilerbei < de Rumelia > era Kashn-pasa. Spunind
ca ghiaurii au fugit, 1-au trimis pe el dupli ei. Insa ghiaurii,
care aveau Inca < caste > In adIpost, i-au Impresurat pe acestia
pe neasteptate, prinzIndu-1 pe Mahmud Celebi, fratele lui Halil-
pasa. Pe atunci, acesta era beiul sangeacului Bolu 84.
Deoarece ungurul a fugit, VIlk-oglu a dat daruri nenu-
mgrate beilor de Rumelia gi astfel cu ajutorul florinilor 1-au
Induplecat pe sultanul < Murad> sat Incheie pace. Sultanul a
acordat iarki lui VIlk-oglu (inutul s/u §i a scos pe cei doi fii
ai s6i din Inchisoarea din Tokat, trimitIndu-i din. non tatalui
for ; dar peste ochii for se trIsese cu fier rosu.
< RAscumpArarea Jul Mahmud Celebi si cedarea tronului ImpArittesc
lui Mehmed, fiul lui Murad, In 1444 >.

POVESTIREA LUPTEI DE LA VARNA

Murad-han, urcind pe tron pe fiul sIu Mehmed gaziul, s-a

dus si a stat cu fericire la Manisa. Karamanoglu, auzind aceasta,
s-a bucurat foarte mult, qi trimitlnd Indatl un sol la ungur §i la
VIlk-oglu 88', le-a zis : Ce stati I Prilejul este al vostru si al
nostru". Si In sfirsit a spus atitea vorbe goale Eli palavre, Inch
i-a atitat pe crai i pe Iancu 88, spunIndu-le : Credeti ca yeti
II 252 ggsi Impotriva turc-ului alt prilej mai bun de& acesta I Osma-
noglu (Murad), Innebunind, a l'asat tronul unui copil de-al
s'au, lax el m6nIncI qi bea §i petrece cu cIntgretele prin col-
1 173 turile viilor". Pe scurt, ei au Inaintat avind In frunte 87 pe
craiul Iancu. Acesta era fiul 88 acelui crai care venise la GolubIt
(Giiverdjinlik). Apoi, an mers de-a dreptul la Varna.
<Se descrie plecarei sultanului Murad si lupta de la Varna>.
...Iancu a mers Impotriva ostii din Anatolia. Beier-
beiul de Anatolia 89 a murit ca un martir. Au clzut de asemenea
si multi sangeacbei. Oastea din Rumelia, retrAgIndu-se, a iesit
84 Bolu: localitate si provincie In Anatolia.
as In II, 251 nu figureaza Vilk -oglu.
88 In text : Ianluk; In II, 251 : lanku.
89 Aid apare o greseala de grafie : dine" (,mtna"), In loc de Mane" (,tn fata", In
frunte").
88 In loc de : guvernatorul".
89 In alte cronici i se dit numele : Gheykil Karadja, mort la Belgrad (1456).

www.dacoromanica.ro
124 IKEHBEED NE$RI

Intr-un loc deschis. Sultanul, la rindul eau, adunat la

un loc oastea (kapu halki), dar acolo fiind dealuri vai, locul
era prea strlmt ca toatA oastea sA se adune laolalta.
ParIndu-i-se putini la numAr oamenii care se aflau lingi£
sultan, craiul 90 zis : trite, am gAsit un bun prilej Im-
potriva beiului turcilor, sA, merg sA-1 prind !". El a Inaintat
strigind : hal, hal" ! 91. Ienicerii s-au impArtit de IndatI In
dou6. Craiul a venit §i a intrat printre ei. < Ienicerii>, asmu-
tindu-i calul, 1-au trmntit jos si Kodja-1417.1r, descakcInd de
pe cal, i-a taiat capul. Apoi, infigindu-1 Intr-o prAjinA, an
invocat Intr-un glas numele lui Allah. Gaziii, vAzInd capul
craiului, an Inceput sA-i mAcelAreasca, pe duonani din toate
pArtile. Nimicind nenumArati ghiauri, ei le-au luat carele.
Ghiaurii s-au adunat din nou la un loc, dar gaziii, Inaintlnd,
i-au Impra§tiat si le-au zdrobit cetele. Mortii se IngrAmAdeau
unii peste altii ksi musulmanii s-au bucurat.
<Urmarirea pt distrugerea cre§tinilor de cAtre Davud-bei, beilerbei de Ru-
melia, qi trimiterea de soli ai victoriei regilor din Imprejurimi>.
11 253 AceastA luptA s-a Intimplat In anal 848 al Hegirei 92 . ..

I 174 LUPTA SFINTA (GAZA) DE LA KOSOVO

II 254
Beii i-au graft sultanului Murad-han. : Sultanul nostru,
glaiaurii care tree prin Belgrad slut nesfir§it de multi kti, iatA,
InainteazI numai noaptea". S-a hotArIt sA fie ridicat tot po-
porul. Sultanul a zis : Si aceasta trebuie sa fie uneltirea lui Vflk-
oglu. Sa iscoditi §i sa aflati mai cu seamy tine stilt beii care vin
cu ace§ti ghiauri". De aceea 1-au trimis pe martolozul Dogan
care, mergInd si aflind, s-a tutors §i a spus : Dintre cei care vin,
unul este banul le§esc, altul este banul ceh §i altul este banul
de Liik 93 qi altul este banul de Sekvelet ( I). Toti ace§tia sint
padiphi maxi ai vilaietelor ungure§ti si bath egali cu craiul.
I 175 Dar izvorul rAutAtilor este Iancu de Huniade (Huniad). El
este cel care 4i aduce, trecind In fruntea for ".

" Regale Vladislav I.

91 Moare, moare" (in lb. ungarA).

92 20 aprilie 1444 8 aprilie 1445.

93 Vet nota de la p. 91.

www.dacoromanica.ro
 DJIHANNUMA, TAR1H-I AL-I OSMAN 125

Murad-han, aflind tot adevfirul despre ei, a mers de-a

dreptul spre Sofia, zicin.d : Allah sa. ne ajute". El adunase
oastea intregului vilaiet ; veniserg osti chiar si de la Karama-
noglu.
<Desf avurarea luptei de la Kosovo vi InfrIngerea crestinilor. Prinderea banu-
lui ceh vi omorlrea lui din ordinul sultanului. Anul 852 al Hegirei " >.

I 184 ASEDIUL BELGRADULUI

II 266
<Se descrie plecarea sultanului Mehmed II, fiul lui Murad II, spre Belgrad,
In 1456, dupa pregatirea tunurilor prin topirea statuilor de anima, aflate la
Istanbul, vi Inceperea luptei>.
I 185 Dayi-Karadja, care era beilerbei de Rumelia, a spur sulta-
nului : Fericitul meu sultan, dg, -mi vole 0, tree de partea cea-
lanai a DunArii si sá stau in fata cetAtii". Beii din Rumelia nu
au czut la invoialg. Motivul gilcevii era c ei spuneau : DacI
va fi luata, aceast5, cetate nu va mai ramine dusman. Uncle vom
mai face incursiuni ? De nevoie va trebui sa, mergem si al aram
ogoare (aft 95)". Pe scurt, recurgind la siretlicuri, n-au pornit
<la atac>. Dar intr-o bung, zi au v5zut deodat5, cI in locul pe
wide voia s treaca, acest Karadja-bei s-a adunat multa, oaste
ghiaura,. Afurisitul Ianc-u. <de Hunedoara> a venit in fruntea
for si s-a 'asezat acolo. De asemenea, an adus si multe corAbii
pe apt.
<Lupta dintre turd vi oastea crestina, moartea hit Karadja-bei. Turcii nu
au putut cuceri cetatea deoarece bell de Rumelia nu au pornit la atac, motivind
a oastea nu e lasata sä Rica prazi >.

I 195 EXPEDITIA SFINTA IN TARA ROMANEASCA

II 279
Cind sultanul Mehmed s-a tutors la Istanbul din expedi-
tia, asupra Trapezuntului (Trabzun), a venit si Ishak-pasa de la
Adrianopol la, Istanbul. Au inceput sa, soseasca, solii din impre-
jurimi. De asemenea, a venit sol $i de la Eflak-oglu 96. Punind
pe lingl solul situ un sol (elci), 1-au chemat la Poart5,. Solului
care i s-a inf6tisat el i-a rIspuns astfel : Vilaietul meu nu-mi
este credincios. Dad, eu, iesind din tara, ma, voi duce acolo, ei
(supusii) 11 vor aduce pe ungur si-1 vor face bei si jara imi va
94 7 martie 1448 23 februarie 1449.
N CM: ogor, teren, dill; movie.
96 Eflak-oglu: fiul valahulul", adicA domnul TArii Romane§ti, Vlad Tepes.

www.dacoromanica.ro
126 ItEHNCED NE$R1

scapa din mina. Nadajduiesc ca padiaahul s& trimit6 pe malul

Dunarii pe unul dintre beii de margin tai acel bei de margin,
care va veni, s& pazeasca, vilaietul, iar eu s& ma due ai sa ma
Inchin la Pragul Imparatiei". Sultanul <Mehmed>, crezind In
cuvintul acestui ghiaur, a trimis pe CeakIrgibaal Hamza-bei.
In timpul acela Dunarea Ingheta,se tare. Ceakirgibaal, mergind,
s-a aaezat pe malul Dunkii. Pe chid aceatia stateau In partea
aceasta nepasatori, afurisitul eaaruia i se spunea voievodul Tepe§
("Cala li), fiul lui Dracula 97, trecind pe la miezul noptii pe gheatai
a atacat noaptea pe Hamza-bei, omorind multi musulmani.
Pe Hamza-bei 1-a prins, iar lui Iunus -bei i-a prilejuit o moarte
de martin De asemenea, ghiaurii, treclnd Dunarea prin &ova
locuri si atacind acele tinuturi, au flout multe blestematii.
Dupai aceea, taind capul lui Hamza-bei, 1-au. trimis craiului
unguresc 982 zicIndu-i : Eu am devenit duaman cu turcul".
Pe acel ghiaur toatai lumea 1-a atiut duamanul sultanului. Pe*
scurt, cind padiaahul a aflat a acel ghiaur afurisit face astfel de
vieleauguri, a adunat oastea islamica ai a pornit, spunind a are
de glnd s& fact o expeditie sfIntI. Mergind i trecind Dunarea, a
intrat in vilaietul Tkii Romaneati 99. Populatia Intregalui vilaiet
al Tarii RomAneati a venit i i s-a inchinat, dar voievodul Tepea
a pierit far& urma. Padiaahul a cutreierat un timp Tara Roma,
neasca ; apoi, lntr -o noapte, a fost atacat pe neaateptate dintr-o
parte. Aflind, gaziii padiaahului s-au pregkit. Cind au vazut ca,
voievodul Tepea ataea peste noapte, ei (turcii) nu s-au miaeat
ci au stat pe loe pin& ce <Vlad Tepea >, venind la ordie, a intrat
n 280 printre ei. gaziii, strigind Intr -un glas numele lui Allah, 1-au
atacat cu sabia pe ghiaurul care venise. Au pornit un asemenea
macel, Inch n-a scapat nici jumatate din ghiaurii veniti. Voie-
vodul Tepe§ abia scapat carpi. Dimineata, an trimis pe
urmele lui pe Ali-bei. Cei din oastea lui Tepe§ care au mai ramas
1 196 In viata, au venit si s-au aruncat la picioarele sultanului10°,
predindu -se singuri In robie. Tepee} avea un frate 101 mai mic,
care se afla lInga padiaah. Dindu-i acestuia beilicul Taxii Roma,
neati, au pus pe ling& el un InsoDitor de drum. Dupa, aceea, sul-

91 Vlad Tepe§, fiul lui Vlad Dracut.

98 Matei Corvin.
" In II, 279: a umblat prin tot vilaietul Tarii RomAne§ti".
100 In II, 280: i-au sarutat mina".
101 Radu cel Frumos.

www.dacoromanica.ro
 DJIHANNUMA, TARIH-I AL-I OSMAN 127

tanul, luind din Tara RomaneascI lucrurile care i-au plrteut

mai mult, s-a futons §i a venit iara§i cu noroc la tronul sa.u.
Aceasta, expeditie dint/ a avut loc in anul 866 al Hegirei 102.

CUCERIREA MITILENEI (MIDILLI)

Intorcindu-se din expeditia sfina in Tara Rom'aneasck

sultanul a slobozit oastea norocoaa §1, venind drept la Galipoli,
a hotarit sa intlreaseg corgbfile din Galipoli §i Istanbul.
<UrmeazA descrierea cuceririi cetAtii insulate Mitilene>.
Acearsta cucerire s-a intimplat In anul Hegirei 866,
la doug luni dupa, lupta sfinta, din Tara Romineaseti103.
<Cucerirea Kaffei In 880 al Hegirei 104 >.

I 215 LUPTA SFINTA DIN MOLDOVA (KARA-BOGDAN) $1 INFRINGEREA

II 304 BEIULUI HADIM SULEIMAN

Cind padi§ahul Mehmed <al II-lea > i-a slabit pe regii

(melik) din Imprejurimi, a trimis om domnului (tekiir) Moldo-
vei 102, zicindu-i : Ca a avem incredere in prietenia to cu noi,
de data aceasta saa aduci tu Insu i haraciul t6u, ma cum 11
aduce Eflak-oglu".
Dar moldoveanul (Kara-Bogdan) nu s-a supus poruncii sul-
tanului. Poruncind unui supus al au, sultanul i-a zis : Du-te
tu mai Intli §i infra, in vilaietul Moldovei. Sa vedem cum se va
II 105 purta fat& de tine pentru ca §i noi sa facem la fel". DupI aceea,
beilerbeiul Hadim, lulnd oastea din Rumelia, a trecut in Mol-
dova. Acel afurisit 108) venind pe nea§teptate §ihArtuind oastea
islamick i-a atacat <pe turd> pe chid ace§tia umblau ca ni§te
strain cu ochii legati. Multi musulmani an murit ca ni§te mar-
tini §i multi dintre ei au fost princi
A DOUA LUPTA SFINTA DIN MOLDOVA

Hadim. <Suleiman- >pa§a s-a Intors §i a dat de §tire sulta-

nului faptele acelui ghiaur. Intaxindu-se atunci in Mehmed-hall
1°2 6 octombrie 1461 25 septembrit 1462.
1" Attica In toamna lui 1462.
1" 7 mai 1475 25 aprilie 1476.
106 Stefan cel Mare.
1" Stefan cel Mare.

www.dacoromanica.ro
 128 MEECKED NE$R1

zelul pentru Islam, el a pregItit uneltele de luptI si a adunat

oastea Iesind din Istanbul si mergind eu oastea victo-
rioask a ajuns pe malul Dun6rii. De la Istanbul se trimisesera vase
pentru ca, atunci dud sultanul va sosi la Dunare, ele sA astepte
acolo gata pregatite. Sosind Qi gasind acele vase pe Dunare,
sultanul a trecut en ele Dungrea si a mers asupra Moldovei.
Si a umblat mai multe zile prin vilaietul Moldovei f6ra s6 dea
ochii cu dusmanul. In cele din urmg, Intr-ima din zile an ajuns
intr-un loo, unde a vfizut ca moldoveanul (Bogdan), asezIndu-iii
oastea Intr-o vale (derbend)107 si fIcInd din cAlAretii sai pedes-
trasi, 4i pregItise de lupta. Sultanul Mehmed, vgzind sfortIrile
mari ale acelui afurisit pentru pregAtirea luptei, a spus : Hei,
gazii, zelul Islamului Inseamna, Incordare mare", 8i, asezind
rIndurile si alaiurile, i-au atacat pe ghiauri. Ghiaurii, la rindul
lor, an Inceput sa tragg din tunurile lor pline de foe. Gaziii,
Intlrind In inimile lor zelul pentru Islam si unindu-se Intro ei,
1 216 nu s-au uitat la tunurile si la pustile ghiaurilor. LuptInd far6 sg,
le dea ragaz, ei an obtinut biruintg, asupra ghiaurilor. In partea
ghiaurilor se aflau carele din care se trageau cu tunurile. Gaziii,
mergind asupra lor, au distrus carele acelea. Chid s-au intllnit
cu ghiaurul era spre amiaz1 (kuguk). Si lupta impkateasc6 a
tinut ping, Intre cele dou'a rug'aciuni (bein- es- salatein) 108 Allah
died prilej ostasilor islamici, acestia an calcat oastea ghiaurilor
si an nimicit asa de multi ghiauri, melt num4rul lor 11 stie numai
Allah. Din capetele ghiaurilor au flout chiar minarete. Apoi an
luat multi ghiauri ca robi. In vilaietul ghiaur pe unde a trecut
picior de gaziu nu s-a mai stiut ce-i bucuria. UmblInd aproape
dou'a luni prin vilaietul Moldovei, gaziii an purtat lupte sfinte.
S-au sgturat peste masur5 $i an trecut Dunarea In partea aceasta,
duclnd cu ei herghelii de cai (innt) i turme de oi. Aceasta, lupt&
sfInt5, s-a Intlmplat la data Hegirei 881109.
II 306 POVESTIREA CUCERIRII CETATILOR DE LA UNGURI11°
CInd sultanul Mehmed, calc/nd Moldova, s-a tutors si a
vent la Dunare, a sosit stirea ca ghiaurii unguri an ridicat for-
107 Cronicarul se refer' la Valea AlbA (sau Razboieni), locul unde s-a dat batalia in anul
1476. Derbend are §i sens de trecdtoare, pas.
108 In H, 305 apare : pinA la chindie", acfica pin la vreo doua ore tnainte de apusul
soarelui.
109 26 aprilie 1476 14 aprilie 1477.
110 In II, 305 numai : Hikiayet" (Povestire").

www.dacoromanica.ro
 DJ1HANNUMA, TARIH-I AL-I OSMAN 129

tarete pe malul Dunarii §i an pregatitr multe arme oi ca au de

Bind sg, se aleze In fortkete, supacrIndu-i pe musulmani prici-
nuindu-le necazuri. Mehmed-han, auzind aceastg, kdire, a pornit
de Indatg, asupra acelor fortgrete. Prin putctea lui Allah, in
anul acela a fost o iarnI foarte grea. Si aceasta expeditie se
flcu Intr-o astfel de: iarna, melt caii nu puteau sa ias§, din pirtie,
iar z6pada atingea scara de la §aua tailor. De asemenea, gheata
mult6, i groas6 cuprinsese Dunarea. Oastea s-a dus §i s-a a§ezat
pe gheata. Indat5, padigahul a spus : Cet6tile s'a fie pradate !".
In ziva aceea, lupta s-a dat ping, pe ilmoptate ; ghiaurul, cerind
Indurare, a predat cet5,Vile unele Indatoriri. Padi§ahul
15sIndu-i liberi pe ghiauri, cei care an vrut sa plece au plecat
unde an dorit, iar pe cei care nu au plecat, i-au adunat In Anato-
lia ii i-au a§ezat In cetati Aflind despre tradarea unora < din-
tre ghiauri>, pe ace§tia i-au *vIndut, preschimbIndu-i fn bani.
Au arlmat §i au incendiat fortAretele. Aceastas cucerire s-a
IntImplat la dou'a luni i jumatate dup6, data expedijiei din
Moldova.
II
222
314
. In rebi-ul-ahlr al anului Hegirei 888 111, adunlnd
oastea de Anatolia §i de Rumelia, <sultanul Baiazid II> a porun-
cit s6 se construiasca, din non cetAtile de la Dunlre, pe care le
luase sultanul Mehmed de la ghiauri §i le dalimase. Apoi, mer-
gind acolo, una din ele a fost reparat§, Eli Infrumusetatg, de catre
oastea din Anatolia, iar alta de cg,tre oastea din Rumelia. Sul-
tanul <Baiazid II> Insukd s-a dus cu noroc la Filipopol (Filibe),
unde a stat zece zile. De acolo s-a dus la Kostenge 112 undo,
de asemenea, a stat un timp o arec are . . In cele din urmI s-a a§e-
zat la Sofia. Acolo a sosit §tirea ca cetAtile au. fost reparate. Dupa,
aceea, el a slobozit oastea. Pe la, sfirgitul lui vaban al acelui an
(888) us a vault cu noroc la Adrianopol, unde a tinut postul
1 223 ramazanului. FacInd bairamul 4n luna §evval 114, a venit la
Istanbul §i s-a ocupat cu Impartirea drept4ii i cu vIngtoarea.
El a stat acolo multe zile cu noroc.

111 9 mai 6 iunie 1483.

112 De fapt ar trebui sa fie Kilstendil, localitate In Bulgaria.
118 Saban 888 = 4 septembrie 2 octombrie 1483.
114 evval 888 = 2 noiembrie 30 noiembrie 1483.

9 - 0. 48
www.dacoromanica.ro
130 MEHMED NE.5111

POVESTIREA CUCERIRII CHIME' SI AKKERMANULUI

Se poveste§te ca sultanul Baiazid, petrecin.d iarna la

Istanbul, o data cu sosirea primaverii, pe la sfir§itul lui rebi-ul-
evvel al anului 889 115, a trimis oameni In tarile din impreju-
rimi. In a patra zi a lui rebi-ul-ahlr 118; Maud slujba de vineri
la Istanbul, a pornit spre Moldova (Kara-Bogdan), spmiInd ca
are de gird sa fad, o expeditie sfinta. Pregatind toate armele
de lupta, a vazut §i uneltele din corabiile care au mess pe mare
1i, ajungind la Dunare, a a§teptat acolo. Sultanul <Baiazid
II>, la rindul sau, mergind pe uscat la Adrianopol, a pus, pentru
treburile /Lie/nate/or 117 §i ale saracilor, temeliile unei cladiri de
binefacere (imaret) §i a unui spital (dar-uFsifa) §i a unui me-
drese pe malul apei Tundja. Cu mina sa norocoasa el a pus
temeliile for In a patra zi a mai sus aratatei rebi-ul-ahir, In ziva
de marti §i intr-un ceas de bun augur, impartind saracilor multe
animale de jertfa (kurban).
II 315 Ridicindu-se apoi cu oastea norocoasa, sultanul <Baiazid >
a ajuns la Dunare, uncle a gasit gata §i corabiile 118. Dupa aceea
Intimpinindu-1 acolo beiul Tarii Romane§ti 119 cu Intreaga sa
Wire, acesta a devenit cal:6oz/ pentru a merge In vilaietul Mol-
dovei (Kara- Bogdan). La 2 djumadi-ul-ahlr120, in ziva de simbata
(fenbe), au trecut Dunarea pe la schela cunoscuta sub numele
de I,saccea (Ishaki). La 11 tot din lung djumadi- ul -ahlr, in
ziva de luni (dufenbe) 1212 au cazut cu noroc asupra Chiliei
facind lupta mare, au Impresurat-o de pe uscat §i de pe mare.
Dupa aceea, improticInd din tunuri §i din pu§ti, au dat iure§
au atacat din toate partile. Si In felul acesta, ducind lupte timp
de zee() 122 zile, ei au Ingenuncheat (biiklettiler) fortareata.
Ghiaurii cerind indurare (aman), sultanul <Baiazid II>, la rindul
sau, i-a iertat.
Dupa aceea pircalabul (clizdar) 123 cetatii, venind la cortul
papielor, a spur :
115 29 martie 27 aprilie 1484.
116 1 mai 1484.
117 Ulema (pl. de la alien ") : carturari.
118 In II, 315: Spre sfirsitul lunii djumadi I an ajuns la fluviul DunArea".
119 Vlad Calugarul (1482-1495).
120 27 iunie 1484.
121 6 iulie 1484.
122 In II, 315, lipseste numArul zilelor.
123 De fapt erau doi : Ivascu si Maxim. (Cf. I. Ursu, ,51efan cel Mare ¢i turcii, Buc., 1914,
p. 112.)

www.dacoromanica.ro
 IVIHANNUMA, TARIR-I AL-I OSMAN 131

Noi sintem robii padi§ahului §i ne supunem poruncii

sultanului. Fie sa, ne omoare, fie sa, ne lase liberi". Spunind
acestea, ei au predat cetatea la, 20 djumadi-ul-ahlr 124, In ziva
de miercuri. infigIndu-se steagul Islamic in fortAareata Chiliei,
a cIntat muzica ImpArateasa, (nevbet-i statani). Ei an transfor-
mat bisericile In moschei (mesiid) §i an dat slobozenie ghiaurilor
care voiau sar plece. Cei care au vrut slramtna, an Amos §i nimeni
nu le-a facut vreun Am. Au f5,cut ce se cuvenea legii itmparlte§ti.
Slujba de vineri s-a tinut la Chi lia In a treia zi dupg aceast4
I 224 cucerire. La 25 djumadi- ul -ahlr <889> 125, In ziva de hid
II 315
(difenbe) an pornit la .Akkerman. Oastea Tarii Romfine§ti
venise de asemenea Impreung cu banii 125 sgi In slujba sultanului
<Baiazid>. Apoi, la porunca padi§ahului an inaintat. Dupa,
patru zile an cazut asupra Akkermanului. In slujba Impara,tiei
venise acolo cu oaste nenumgrat6 §i hanul de De§t, Mengli 127
Ghirai-han125. Impresurind §i Akkermanul de pe apa, §i de pe
uscat, an Inceput sa dea lupte. Dar acest Akkerman avea arme
nesfIr§ite. Se spun ca avea arme tocmai pentru 30 de ani §i
sgpau de multi ani la §anturile lui. Dupg, aceea, sultanul a porun-
cit de i-au umplut §antul. Purtlnd lupte timp de 15 zile, Mr/
Intrerupere, pe uscat §i pe mare an supus fortareata.
Cetatea avea doi pIrcalabi (dizdar)129. In ziva de 16
II 315 regeb <889 > 139, dIndu-se lupte crincene, grin puterea lui Allah
amIndoi an pierit din pricina tunurilor. Ghiaurii, nemaiavInd
putere, an predat cetatea cerind Indurate (aman).
Infigind §i In ea steagul islamic, a cIntat muzica ImpI-
rateascl. Dup6 aceea, sultanul a poruncit §i credincio§ii (emin),
intrmnd In fortAreat6,, au scos din ea robii care trebuiau sg, fie
sco§i. Pe multi dintre ace§tia padi§ahul i-a (Bruit (ballfils) altora,
pe multi altii i-a surghiunit la Istanbul, iar pe unii i-a trimis la
Eski-Biga din Anatolia. Pentru Inflorirea cetAtii, au dArimat
bisericile ei §i le-au prefacut 4n moschei (mes§id). Casele acelor
ghiauri care an fost surghiuniti, le-au dat ca proprietate (temlik)
gaziilor. Hanul Deft -ului venise de asemenea cu o§ti. Si acelora

124 15 iulie 1484.

124 20 iulie 1484.
124 In II, 315: Eflak leskeri piyadesile" (cu pedestrasii ostii Tarii Romanesti").
127 In II, 315 lipseste numele hanului.
124 Hanul Crimeii In 1476-1515 (a doua cars).
129 Gherman $i Gana (cf. I. Ursu, op. cit., p. 115).
120 9 august 1484.

www.dacoromanica.ro
132 MEHMED NE.$RT

le-au dat nenumArate daruri. Dup/ aceea, la 22 regeb <889 >131,

In zina de simb/t/ (genbe).132, pornind de la Akkerman qi mergind
pe cimpie prin tinutul Chi liei, an trecut Dunarea teferi si sana-
tosi pe ling/ mormintul (tug) lui Sari-Saltik-Baba 133. Pe la sflr-
situl lui Saban <889 > 134 s-au Indreptat cu noroc la Adrianopol.
Mare le Allah, dind urmasilor familiei Osmane mai mult/ putere
decit celor dintii, a sortit ca nnul s/-$i mareascI implratia (devlet)
mai mult decit cela1alt. Cu ajutorul marelui Allah, cei care an
venit mai tirziu 135 an cucerit totdeauna ceea ce nu an putut sa
cucereasc/ inaintasii lor. Si in aceste dou/ cet/ti citindu-se
predica (Maim) In numele sultanului Baiazid, s-au facut slujbe
gi ruga,ciun.i. Int/rind mult aceste cet/tir sultanul a pus In ele
I 225 subasi gf hatib 136 gi cadiu (kadi) gi muhtesibi 1371 dup/ aceea
I 227
II 318 a venit iarai on noroc la Adrianopol.
. .. 890, djumadi I 138.

A TREIA LUPTA SFINTA DIN MOLDOVA

Sultanul Baiazid a cucerit Chiba i .Akkermanul, dar cei

mai multi dintre ghiaurii de acolo erau fatarnici. Ei se speria-
ser/ de sabie si an trimis stire lui Kara-Bogdan-oglu. 139, spuntn-
du-i : Sa, vii numaidecit, not iti vom preda cetatea". Kara-
Bogdan-oglu, la rindul sau, preg/tind scarf qi adunind caste si
inc/rcind, in timpul noptii, ostasi in corAbii, a venit pe apa,
chiar ling/ cetatea Akkerman. iretii ghiauri dinluntru 11
asteptau, uittndu-se la drum. Ghiaurii haini i-au. °mutt pe acei
ghiauri 140 care pazeau cetatea. Pe scurt, in timpul noptii, au
asezat scarf la fort/reata Akkerman ca s/ urce sus. Allah a facut
In asa fel incit unii dintre gazii an aflat despre aceste fapte ale
1St 15 august 1484.
133 In II, 316 : se-fenbe", adica marti.
188 Sari-Saltik, sub conducerea caruia a trecut un grup de populatie turcA din Anatolia
to Dobrogea, in a doua jumatate a veacului al XIII-lea (1261-1263).
134 24 august 21 septembrie 1484.
134 Adica sultanii urmatori.
136 Hatib: cel care oficiazA slujba de vineri. Textual Inseamnii cel care vorbe,te, tine
predicA ; orator.
137 Muhlesib: 1) socotitor, perceptor, contabil; 2) vechiul ef de politie pentru controlul
.mAsurilor ¢i greutatilor.
188 16 mai 14 iunie 1485.
133 Kara-Bogdan-oglu: Stefan cel Mare.
140 Este, desigur, o gre§ealA, Mid vorba de pazitorii turci §I nu de cre§tini. In II, 318,
In loc de ghiaurii" apare : §ehit ettiler", adica au fAcut martini".

www.dacoromanica.ro
 DJIHANNUMA, TARIH-I AL-I OSMAN 133
00

ghiaurului. Ei au trtcut pin& ce citiva gb.iauri s-au urcat pe scari.

Gaziii, la rIndul lor, strigind numele lui Allah, au tras sAbiile
prinzIndu-i, i-au nacelaxit pin& In zori. -gwra-Bogdan -oglu a
ajuns In asa hal, Inch abia li -a scApat capul. Pe multi dintre
ghiaurii care veniserA cu el i-au prins $i, lulndu -i In robie, i-au
trimis la sultan. Padisahul, la rindul s6a, a flout ce se cuvenea
ImpArgtiei.
H 319 Sultanul i-a poruncit apoi lui .Ali-bei 141, beilerbei de Ru-
melia, sa meargl la acel ghiaur 1i, Intilnindu-se cu el sA se str6-
duiascg mult ca sa-i via, de hac, iar dacI nu se va Intlini on el,
s, -i devasteze vilaietul, sa,-1 plrjoleasca, 1i sI-1 aducl In ruing' In.
asa masurl, Incit a nu r6mIna, urm, de veselie. Cu &dui la
lupta stint/ Ali-bei a pornit de 1ndat6 si, ajungind la DunAre, a
trecut apa dincolo far5., nici o greutate. Chad a intrat In vilaietul
T6rii Romanesti, bell 1i boierii (sipahi) Tariff Romkiesti s -au
adunat 1i, venind cu supunere, au mers impreung cu Ali-bei.
In a 25-a zi a lunii Saban <890 > 142, intrInd 1n vilaietul Moldovei,
au vent nenumarati bei ai Moldovei Ii s-au supus, dar Kara-
Bogdan-oglu s-a facut nev5aut. Au cercetat muntii 1i c1mpiile
vilaietului Moldovei, si nu 1-au putut gasi. In cele din urm/ au
prins un ghiaur care a spus ca Bogdan-oglu s-a dus ci a intrat In
vilaietul lesesc. Dupg, aceea, beilerbeiul, la Haul s6u, a poruncit
gaziilor i ei, repezindu-se In toate partile, s-au saturat cu cele
luate de pretutindeni. In afara, de postavuri, au luat mult our
I 228 si argint. S-au lenevit insa, 86 -Oran& Cu ei vitele (djarpa),
deoarece cereau multl ostenea.II f}i erau ieftine. Beilerbeiul, la
rIndul s'au, merglnd, a dIrlmat si a incendiat recedinta Mol-
dovei. Palatele (kiifk) $i seraiurile sale le-a prefacut In ruin.
Dup5, aceea, sub ocrotirea lui Allah, s-a tutors la Poarta cea
glorioas& Ii piing, de dreptate. Cel caruia fi zicem Kara-Bogdan-
oglu este acel ghiaiir care, luptlndu -se cu sultanul Mehmed,
iii salvase capul. De asemenea el, Imprgstiind multe octi, 11
slabise pe Eflak-oglu 143. De asemenea, el ealcase pe craiul 144
ungurului $i 11 Infrtnse pe Suleiman-bei. Rguta,tile acestuia slut
far, sfIrsit. Era un ghiaur foarte trufac (miitekebbir) ci nenoro-

sat Mihaloglu; dupa alte cronici Malkocioglu.

142 6 septembrie 1485.
143 Domnul Tariff Romane§ti.
144 In text : karaaal (caraulA), In foe de ktral (rege, crai).

www.dacoromanica.ro
134 MEHMED NESRI

cit 145 §i Oran (lioryat) 146. Dar a fost infrint §i s-a dus, neputind
s6 se atingl de mrejia $i puterea ca de len a lui Ali-bei. Aeeast/
lupt6 sfint6 s-a Intimplat in 890 147, prin mina lui Ali-bei. Aceasta
este una din cuceririle fleute pin& amnia.
<Aid se termini descrierea evenimentelor politice $i miiitare. Cronica se
inchele cu elogierea domniei sultanului Baiazid al II-lea (1481 - 1512) >.

141 In text : auldbir sau mildebbtr. Se poate citi in doui feluri :1) nenorocit ; 2) care conduce
cu Inielepciune, (prin extindere) prudent. Am preferat prima accepiiune a cuvintuIiii, tinind
seama de pozitia ()stint a cronicarului.
144 Horyat, cuv. grec. : Oran".
147 18 ianuarie 1485 6 ianuarie 1486.

www.dacoromanica.ro
 VIII

MENAKIB-I SULTAN BAYEZID - HAN IBN-I

MITHAMMED-HAN

Acest Menakib privind viata sultanului Baiazid han, fiul lui Mehmed-
ban, este o cronica anoniml, serial de un contemporan, care trateazl domnia
sultanului Baiazid al II-lea, incepind de la na§terea lui (1447/851) si ping,
la anul 1500/905. Manuscrisul original nu este cunoscut. S-a pastrat Intr-o
copie manuscrisl insotita de o traducere in limba francez din 1733,
Melia de Sieur" Rocques sub indrumarea lui R. P. Romain, consilier
de misionari §si Prefect des jeunes de languesm. Manuscrisul are 174 pagini
de traducere §i 64 pagini de text tun, cu o foaie de titlu cu urmAtorul text :
Istoria sultanului Baiazid han, al doilea cu acest nume, fiul sultanului
Muhammed han al II-lea, tradusl din tureeite. .". Primul care a semnalat
aceastl °per/ a fost orientalistul francez E. Blochet, care i-a consacrat
o descriere sumarl 2. Apoi a fost publicatI partial in traducere polong de
istorieul Olgierd GOrka sub titlul : 0 biografie necunoseutet a lui Baiazid II,
ca izvor pentru expeclqia la Mama Neagret ci pentru incursiunile turoilor
pe tiinpul lui loan Albert 3, avind doul recenzii in limbo, romans 4. Acest
Menakib a mai fost semnalat de Agah Sirri Levend 41 care n-a cunoscut
Ins/ studiul lui 0. GOrka, cu prejioase interpretki §i note bibliografice
ample.
Din aceast/ descriere a vietii sultanului Baiazid II merits sl he
retinut fragmentul privind cucerirea cetltilor Chilia gi Akkerman de catre
1 Bibliotheque Nationale, Paris, Anciens fonds turcs, I, 396.
' E. Blochet, Catalogue des Manuscrils Tures de la Bibliothegue Nationale, II (Paris,
1932-1933), supl. nr. 922, 1. 64.
3 Olgierd Gorka, Nieznany zywot Bajezida II dla wyprawy czarnomorskiej i najozdow Turkdw
za Jana Olbrachta, In Kwartalnik Historyczny", an. LII, c. 3 (Lvov, 1938), p. 375-427.
4 Cf. Codrul Cosminului", X (1936-1939), CernAqi, 1940, p. 638-641 (Ille Corfus)
ri Revista istoricA romAna", IX (1939), p. 338-339 (P. P. Panaitescu).
5 Cf. Age Sirri Levend, Gazanat-Nameler oe Mihalogu All Bey 'in Gazeural-Namest
(Cronici de expedifit sl Cronica campaniilor tut Mihaloglu All -bet), Turk Tarn' Kurumu Bast-
mevi", Ankara, 1956, p. 19-20. (Turk Tarih Kurum Yaylnlarindan, XI, nr. 8).

www.dacoromanica.ro
136 MENAKIB -I SULTAN BAYEZID -HAN IBN -I MUHAMMED-HAN

turci, in 1484 (889), inceputul a§ezkii tgtarilor in Bugeac §i mai ales

faptele lui Stefan eel Mare in legatur5, cu expeditia polona, in Moldova la
1497, expeditie care se incheie prin lupta de la Codrul Cosminului.
In leggturg, cu lupta de la Codrul Cosminului, istoricul 0. Gorka
inceare1 s& infirme pkerea ca Stefan eel Mare a participat direct. El sus-
tine aici, ca §i in alte lucrari ale sale, cunoscute istoriografiei romanel}ti0,
el la aceasta, bkalie atacul a lost dat numai de turd si de oastea. Tkii
Romine§ti, iar Stefan eel Mare cu moldovenii a stat deoparte.
In legkur5, cu acest Menakib trebuie sg, amintim §i de cronica lui
Mehmed but Mustafa Sevki, intitulata, Bayezid-name, Buis/ in 1604/1013
qi tratind toatA viata lui Baiazid al II-lea. De fapt, este tot un gazavat-

name (cronica a expeditiilor). Spre deosebire de Menakibul de la Paris, aici

shit relatate ins& si certurile dintre Baiazid II si fiul sgu Selim, care a reuksit
e* ocupe tronul cu ajutorul ienicerilor in 1512 ; deci cuprinde intreaga
domnie a acestui sultan. Merit& BA, fie semnalat ¢i un poem in versuri, in
limba persan'6, intitulat tot Bayezid-name (aflat la Topkapi, Biblioteca
Bevan, nr. 1540), apartinind lui Arif 7.

Olgierd G6rka, Bialogrodi i Kilia a wyprawa 1497 r., (Akkerman 3i Chilia In expedifia
din 1497), In Sprawozs. posiedz. Tow. Nauk. Warszaw"., II, Var§ovia, 1932.
o Ct. Bursali Mehmed Tahir, Osmanli Mdellifleri, III, 176 §i 185; Agah Sim Levend,
op. eil., p. 20.

www.dacoromanica.ro
 MENAKIB-I SULTAN BAYEZID-HAN IBN-I MITHAMIED-HAN
(ed. Olgierd Gerka, Nieznany zywot Bajezida II. . . , 1938)

21 Anul 889 1. Apoi <sultanul> Baiazid al II-lea pled, cu oaste numeroas/

in Moldova {Bogdan). Pulin timp dupa. aceea, dud ajunse acolo, asedie
eetatea Chilia i Akkermanul, la 27 djumadi-ul-ahir 2. In 26 djumadi-ul-
ahir 3 cuceri eetatea Chilia, iar la 25 ale lunii regeb 4 EA i pe cea care se
nume§te Akkerman. El 16s1 acolo oaste tatgarascg impreung, cu hanul lor
numit Murtaza, pentru ca ace§tia, ca unii ce haladuir5, intre aceste doll/
cet/ti, s6, le pazeasca, si s/ impiedice apropierea ghiaurului. Ace§ti tatari,
in rAstimp de trei sau patru ani eft au petrecut aici, in aceasta, tar/, au
pustiit-o fili au jefuit-o in ma, m/sura., incit a devenit aproape de nelocuit.
Yn cele din urm'a, chid nu mai gasira, nimic de prldat, cerur/ sultanului
Baiazid invoire pentru a se intoarce in Vara lor. 0 obtinura, $i plecar6, dup/
ce pustilla cu desIvir§ire aceasta Cara. Aceasta s-a intimplat in 889 5,
and sultanul Baiazid se flcu stapinul acestor cet/ti, prin avizarea tata-
rilor pentru paza lor.
. . .A sosit o solie din Moldova pentru predarea haraciului pe care
sultanul 1-a cerut de la acel domn Cu prejul de a-i acorda pace 6.
22 Anul 902 7. In acest an lekdi an pornit la drum cu o oaste nenum/-
rata, cu gindul de a pustii Moldova. Istefan-bei 8, care era domnul Mol-
dovei, trimise §tire la, Poart5, despre aceasta. Atunci, marele st/pinitor al
lumii, sultanul Baiazid <al II-lea >, trimise firmane beilerbeilor $i san-
geacbeilor sgi ca sa, string/ pentru expeditie 00i din vilaieturile Anatoliei
i Rumeliei. Iakub-pa§a fu trimis din pa§alicul s/u in Rumelia pentru a
inscrie si strange o§ti. Ele s-au adunat in pIrtile lor si an plecat eu. Iakub-
pap. Aceste otIti aveau laolalt/ 50 000 de oameni (neferi). Iakub-parla
trimise mai intii iscoade ca sg, culeag/ §tiri despre starea ()Oil du§manului.
.Aflind a era foarte n.umeroask dadu de §tire padiphului de trebuinta
de a cinsti oastea cu prezenta sa. De aceea, maria sa sultanul dadu firman
ca sai se rinduiascl plecarea oitilor care erau ling/ el pentru pazA, iar °stile
1 1484.
2 22 iulie 1484.
3 21 iulie 1484.
4 18 august 1484.
3 30 ianuarie 1484 17 ianuarie 1485.
Acest eveniment s-a Intimplat in 1486-1487/892 H. (Cf. Cronieile anonime). Este gresitii
pArerea lui 0. Gerka atunci chid susiine ca este vorba de anul 1492.
7 1497.
a Stefan cel Marc.

www.dacoromanica.ro
 138 IdIENAK113X SULTAN BAYEZID HAN ISNI MUHAMMED HAN

Anatoliei trebuiau s& se uneasel cu cele care se aflau ling& scars padi§ahu-
lui. Ele pornirl toate laolalta, Intr-un teas bun §i cu noroc. Iakub-pa§a mai
priori porunca s& se uneascA eu sultanul, iar unirea tuturor o§tilor avu loo
pe cimpia Dunkii. Toate aceste o§tiri strinse se ridicau la 200 000 de
oameni, §i au pornit spre hotarul (serhat) Moldovei. Istefan-bei din Moldova,
om foarte dibaci §i mare meeter in luptele impotriva ghiaurilor, care slujise
foarte bine pe sultanul Murad <al II-lea > §i pe sultanul Mehmed <al II-lea>,
raposatul paxinte al raarelui padi§ah ce domne§te In timpul de fatg, a strins
oastea sa care se ridica la 60 000.
30 . . . Primind §tirea a oastea le§easc6 a tablrit Intr-un loc din veci-
&date, el trimise un sol din partea sa la oastea le§ilor pentru ca ace§tia
sit nu se grAbeasa. §i al nu pustiasca prea mult. Se prefIcea a urea 64
trateze on ei §i. stria intr-una craiului le§esc a amindoi Altera de aceemi
credin.t4 §i lege tisi avem acelea§i interese a§a a, la urmk s6, inconjur6m
oastea turceasa ci. s-o trecem prin sabie. Deoarece oastea turceasca, este
nenurnAratti, va trebui sai lucrAm cu mare bAgare de seams. De aceea, eu
mai voi preface Intr -una a vreau sa,-i ajut <pe turci> §i a pe fat6 slat de
partea for ". Craiul le§esc cazu la invoiala, §i lug, drept bung, §tirea §i sfatul
lui Istefan-bei ; ii trimise om in sole cu scopul de a pune la cale toate trebu-
rile spre a lucra cu intelegere.
Intre timp Ins beiul <Stefan> a in§tiintat pe marele padi§ah asupra
eursei ce o Intinse ghiaurilor <le§i>. Sultanul Ici dadu Incuviintarea §i in-
§tiin.t6 a el 9 va porunci o§tii sale aca cum Ii place. Atunci, Istefan-beil§i
Imparti oastea In trei pilcuri ca sa, fats pe du§man 81 tread/ a este foarte
numeroas4 §i trimise in acelaci timp om la crai care sa.-i spun& s& nu se
nelini§teasca, de§i oastea turceasca era aca de numeroasA. Lecii nu §tiau
deloc a oastea dreptei credinte" este Impartitl in trei cete. Privind intr-o
parte, ei vgzur a a turcii ii lovesc din alt1 parte. Astfel fund, osta§ii dreptei
eredinte se Invalm6§ira cu le§ii. Fie a lecii respingeau pe turci, fie a
turcii d'adeau Inapoi pe levi, amIndoua, o§tirile se amestecarA intre ele.
Gaziii turd t6iarg un mare munAir de ghiauri <loci> §i. varsara mult singe
de-al lor. Musulmanii luptau ca nicte lei, iar ghiaurii, pierzinduli cu totul
eumpAtul ci curajul, o luarl atunci la fug4. Osta§ii credintei celei adevAxate
(turcii), vazind a., infrIngerea intregii o§tiri a necredincio§ilor este de
nelnlfiturat, se Inflackarg pin.1 acolo, Inch Mara ina un num5x oarecare
de ghiauri.
Spre deosebire de cea m.oldoveneasa (Bogdan), oastea PA. Roma.-
ne§ti (Eflak), cu care fur6 int6xiti, i-a ajutat mult In aceastg, infringers
Stefan cel Mare.
" OtomanA.

www.dacoromanica.ro
 MENAKIB -I SULTAN BAYEZID-HAN IBN -I MUHANIMED-RAN 139

deplinn a ghiaurilor. °stile beiului Moldovei se aruncarn asupra carelor

lesesti si luarn tot ce aveau mai stump $i mai ales prndarn toatn vistieria
33 (hazine) ostii lesesti. Ostasii luarn o pradn asa de mare, Incit se imboga-
Virn cu toVii. Astfel, ei gnsirn acolo multe blnnuri $i zibeline §i luarn attjia
robi en nu le stiau socoteala. Acest bei prince noun cApetenii de o§ti si lun
vreo 200 de ostasi care furs a,dusi si Infatisati sultanului, la 28 a lui rebi -ul-
ahir <902> 11.
34
<Urmeaza descrierea campaniei lui Malkocioglu Bali-bei in pArtile le§e§ti, din care
s-a tutors cu o pradA bogatA In pArtile Akkermanului §i Silistrei> .

n 24 decembrie 1497.

www.dacoromanica.ro
 IX

S UZI CELEBI

In istoriografia otomana din a doua jumatate a veacului al XV-lea

§1 Inceputul celui urmator s-a Incetatenit obiceiul ca nu numai sultanii, ci
§i marii viziri sa-§i alba cronicarii lor. Astfel, Mahmud-pap 1-a avut pe
Enveri, care i-a dedicat, pe la 1465/869, Cartea vizirului (Disturname).
Ins/ §i marii bei I i aveau scribii lor, care descriau faptele stapinilor lor.
13n astfel de cronicar a lost §i Suzi Celebi.
Acum zeta ani, Agah Sari Levend, continulnd cercetarile lui Al.
Olesnicki cu privire la cronica lui Suzi Celebi, a publicat un studiu intitulat :
Gazavelt-nelmeler ve Mihaloglu Ali Bey'in Gazavilt-y,timesi (Cronici de expo-
difii si Cronica campaniilor lui Mihaloglu Ali-bei)1.
Partea Intl" a acestei lucrari reprezinta un Catalog care cuprinde des-
erierea a peste 350 de manuscrise de cronici otomane cele mai multe
intitulate : Gazavdt-name, Fetihnelme (Cronicet de cucerire) Zaffername
(Cronica de victorie), Menakibndme etc. datlnd din timpul lui Murad II
(1421-1451) §i ping pe la mijlocul veacului as XIX-lea. Din aceasta
amply lista, merits 0, fie retinute cIteva care privesc direct trecutul tarilor
roman :
1. Fetihndme-i Kara- Bogdan de Nasuh Matrakci 2 (p. 50), In care
se descrie expeditia lui Suleiman Magnificul din 1538/945.. Aceasta mica
Cronicd a cuceririi Moldovei este inserat& 4n volumul de fad/ S.
2.. Miinfeat-i Fetihndme-i Kara-Bogdan (Scrisori privind cucerirea
Moldovei) de Ebu Ishak Hvace-i Cihan" 4 (p. 50-51), fail a/ se indice
de care cucerire este vorba. Acest manuscris a lost publicat In traducere
1 Tiirk Tarih Kurumu Basimevi", Ankara, 1956, 392 + 117 face. (Turk Tarih Kurumu
Yayinlarindan, XI, nr. 8).
Topkapi, Bevan Katalog, nr. 1284, p. 106-122.
3 Vezi mai departe p. 219 232.
4 Mimi, Misir Katalog, nr. 8766/131, p. 159.

www.dacoromanica.ro
 142 SUZI CELEBI

romaneascg, de A. Antalffy 91 care a demonstrat cg, este vorba de cucerirea

lui Baiazid II (1484/889).
3. Fetihndme-i .Kara-Bogdan 6 (Scrisoare de cucerire a Moldovei)
(p. 51). Din relatArile cronicarului nu este clar la care Cucerire se refer&
manuscrisul (1484 ? sau 1538 ?).
4. Tarih-i Sefer-i Hotin (Cronica expediciei la Hotin) de Mehmed
Kilaari (p. 105). Probabil este vorba de expeditia din 1621/1030.
5. Fetihndme-i Kara-Bogdan, de Erzurumlu Ibrahim Miilhimi (m.
1650/1060) (p. 111). Nu se §tie la ce expeditie se refer/.
6. Feth-i Lipova ye Muharebe-i Logos 7 (Cucerirea Lipovei fi, &Italia
de la Lugoj) (p. 132 133), trateaza, expeditia din 1695/1107 a sultanului
Mustafa II, cind a fost cuceritl Lipova §i s-au dat lupte maxi la Lugoj.
7. Vakayi'-i Eflak 8 (Evenimentele din Tara .Romineascd), de un autor
anonim (p. 138), cuprinde de fapt expeditia din 1716-1717/1129 indrep-
tat6 impotriva lui Mihail Racovita., domnul Moldovei, care se r6sculase.
8. Belgrad ye Adakal'a refer ye zaferi (Expedifia f i victoria de la Bel-
grad ci, Ada-Kaleh,), de Musaffa-Mustafa 9 (p. 146 147), trateaz1 expe-
ditia din 1739/1152 impotriva Austriei, in care este vorba de reluarea Bel-
gradului §i a cet/tii insulare Ada-Kaleh de cgtre turci.
9. Hadikatii's-fiiheda (Livada martirilor) ", de Taraa§varli Ibrahim
Nai'm-ed-Din (p. 149-151), care descrie luptele de la, Belgrad §i Timi-
§oara dintre anii 1681 §i 1739 (1092-1152).
Multe alte manuscrise, ca Fetihndme-i .Kamanice (Carte despre cuceri-
rea Kamenifri) din 1712/1124 de Nabi (p. 126-127), care trateaza expe-
ditia lui Kopriilii Fazil Ahmed pap impotriva Camenitei (1672/1083), sau
Kamenice seferine dair tarihce (Cronica privind expedicia 'impotriva Came-
nicei) de Haci .Ali, despre aceemi campanie, cuprind desigur unele §tiri
§i pentru tarile roman, in special pentru Moldova.
A doua parte a operei lui A. S. Levend este consacrata, Cronicii cam-
paniilor (Gazavdt-ndme-i. . .) de Suzi Celebi, care dedia, un poem istoric
5 A. Antalffy, Doud documente din Biblioteca egipleand de la Cairo despre cucerirea Chiliei
;i Celdlii Albe In 1484, In Revista istoricA", XX, 1-3 (1934), p. 33-42.
6 Pertsch, Berlin Katalog, p. 474, nr. 495, semnalat Intr-o colectie de scrisori.
7 Izmir Milli Ktittlphanesi, nr. 35/110; Topkapi, Hazine Kiittiphanesi, nr. 1427 v. 54;
Suleymanie Kiittiphanesi, Lala Ismail nr. 735/4, v. 69-84 ; Istanbul Universitesi Ktittiphanesi
Ty., nr. 3488, v. 91 ; Millet Kilttiphanesi, Resit Efendi 992/11, nr. 1118, nr. 1138 etc.
6 Millet Ktittiphanesi Emirl, Tarih, nr. 80, v. 20.
° Ist. Univ. Ktittiphanesi Ty, nr. 368/1, v. lb -60a; Ankara T.T.K. Klitilphanesi,
nr. 19/3 etc.
10 Ankara, T. T. K. Ktittiphanesi, nr. 40, v. 177; Ankara Dil Tarih ye Cogrofya Fak.
Ktitflp. Ismail Saib. Ef., defter 1, nr. 2037, v. 305 ; Fltigel, Viyana Ktg., C. II, p. 297-298,
nr. 1113, v. 307.

www.dacoromanica.ro
 GAZAVAT-NAME-I MIHALOGLU ALI BEY 143

lui Mihaloglu Ali-bei, comandant ereditar al trupelor de acingii sub Meh-

med al II-lea Cuceritorul §i sub Baiazid al II-lea.

Suzi Celebi este originar din Prizrend (Albania) si a trait in a doua

jumatate a veacului al XV-lea si inceputul celui de al XVI-lea. Numele
sau adevaxat este Mehmed bin Abdullah ibn Muhmud. Data nasterii sale
se presupune ca ar fi intre anii 1455 si 1465. Dupa inscriptia de pe piatra
sa funerara din Prizrend, a murit in 1524/931. A lost secretarul celor doi
Mihaloglu Ali-bei 9i Mehmed-bei, dar el a descris in 15 000 de versuri (beit)
faptele celui dintii intr-o opera intitulata : Gazavdt-name -i Ali bey Mihal-
oglu (Cronica campaniitor lui Mihaloglu Ali-bei) 11. Ea a lost semnalata
pentru prima oars de istoricul iugoslav Al. Olesnicki care, descoperind
doll& manuscrise ale cronicii lui Suzi Celebi, unul la Biblioteca din Zagreb
yi altul la Berlin (Preussische Staatsbibliothek) le-a semnalat printr-un
articol intitulat : Suzi Celebi i Prizrena turski pesnik XIV i X V veka n
(Suzi Celebi si poeme turcefti din Prizren in veacurile XIV fi XV). Aceasta
descoperire a lost semnalata si la not de prof. Th. Tripcea 13 care, printre
altele, pure in discutie si afectiunea lui Mihaloglu Ali-bei fat& de Maria.
(Meryem), fiica unui ban roman. Pe baza cronicilor turcesti, A. S. Levend
reconstituie viata lui Mihaloglu Ali-bei. Printre altele, se arata ca acesta
calcase de citeva on Tara Romaneasca si Moldavia", participase la
expeditia din 1462 impotriva Tariff Romanesti, fiind insarcinat cu urma-
rirea lui Vlad Tepe§, (Kazikli) care fugise in Transilvania. Dupa parerea
autorului, Tara Romfineasca, dupa aceasta expeditie, a lost anexata Impe-
riului otoman.
Luind in discutie afecjiunea deosebita a lui Mihaloglu Ali-bei pentru
Maria (Meryem), spre deosebire de Al. Olesnicki, A. S. Levend se intreaba
dad, nu cumva aceasta ar fi fiica lui Mihail Szilagy, unghiul lui Matei Corvin.
intr-adevar, parerea lui Al. Olesnicki ca Maria ar fi fiica lui Radu cel
Frumos, domnul Tariff Romanesti (1462-1473), nu este suficient de fun-
damentata, deoarece acest down a avut o singura Bid), Voichita-Maria
care a devenit cea de-a treia sotie a lui §tefan. cel Mare 14.
Alte concluzii la care ajunge Al. Olesnicki slut : Mihaloglu Ali-bei,
comandant de acingii, a terorizat populatia crestina pe intreaga linie a

11 Cf. G.O.W., p. 35 (nr. 20).

12 In Glasnik Skopskog Naucnog Drurtva", Skoplje, 1934, p. 69-71.
18 Th. Trtpcea, Din cronica rimata a lui Suzi Celebi, In Balcania", V, 1 (BucurWi,.
1942), p. 431-434.
14 Cf. N. Iorga, Istoria romdnilor, IV (1937), p. 170-171.

www.dacoromanica.ro
144 suzi CELEBI

Dunkii, incepInd din Giurgiu. §i pin& In Carinthia ; a Intreprins doua

incursiuni de prada la nordul fluviului, dintre care una in Transilvania, la
1460". Si aici se pot aduce uncle completki. Din cronica lui Orudj
bin Adi115 rezulta ca In 1474/879, Intreprinend o expeditie cu 7 000 de
acingii In Ungaria, Ali-bei atacase cetatea Oradea (Varat).
S. A. Levend, bazlndu-se tot pe Orudj, remarca participarea lui
Mihaloglu Ali-bei cu 10 000 de ostasi In expeditia lui Mehmed al II-lea
Impotriva Moldovei, din vara anului 1476 (p. 191-192). Tot dupa Levend,
In anul urmator (1477/882), Ali-bei trecu prin Tara Romaneasca In Cara
ungureasca dar nu avu noroc" (p. 192).
Pe baza unui numar considerabil de cronici i istorii turcesti, A. S.
Levend analizea,za §i trecerea lui Mihaloglu, Ali-bei si a altor bei de acingii,
In 1479/884, prin Tara Romaneasca in Transilvania, undo °stile otomane an
suferit o mare InfrIngere. De fapt este vorba de batalia de la CImpul
Minh In 1479.
Ceva mai mult se insista asupra expedijiei lui Mihaloglu Ali-bei In
Moldova la 1485/890 (p. 190).
Editia lui A.S. Levend privind cronica rimata a lui Suzi Celebi
nu cuprinde toata opera acestui poet, ci numai unele fragmente. Astfel,
din 15 000 de versuri (beit), aici sint reproduse numai 1794. Privit In an-
samblu, acest poem istoric are mai mult o valoare literara decIt istorica.
Limba In care a lost Boris prezinta o deosebita importanta pentru cerce-
t Arlie lingvistice.
Faptele istorice ant redate uneori Intr-un mod confuz si destul de
vag. Adesea, realitatea istorica se pierde In spatele acestor versuri, produse
ale unei imaginatii aprinse. Toate acestea nu pot Ina diminua valoarea
acestei opere, care reprezinta un monument de limb/ veche otomana
altoita pe un fond istoric. In ea se reflect faptele comandantilor de acingii
din dinastia Mihalogli -ilor, care au avut diverse legaturi cu tkile roman
fn decursul veacurilor al XV-lea si al XVI-lea.
In cele ce urmeaza dam in traducere fragmente conjinInd stiri privi-
toare la relatiile lui Mihaloglu Ali-bei cu tarn° roman, dupa editia lui
A. S. Levend.

Bibliografie: s.o., III, p. 114; G.O.R., III, p. 466; G.O.D., I, p.

246; 0.M., H, p. 231; G.O.W., p. 34-35.

15 Teuarih-i al-i 'Osman, ed. cit., p. 128-129.

www.dacoromanica.ro
 GAZAVAT- NAME -I MIHALOGLIT ALI BEY
(ed. A. S. Levend, Ankara, 1956)

263 Ace la 1 a fgcut ca orasul Varad 2 sg, fie prgdat,

Tot el a bgigat in ungur ztzanie si ceaxtg.
El 1-a pries pe Isfiladjoglu 3.
El a flout ca sangeacul aceluia sa, fie nenorocit.
El ui -a intins cortul ling& Dungre (Tuna)
i sabia sa a lovit in sufletul dusmanului.
Cu corabia sa, acel comandant care cucerise atitea tgri,
A trecut Dunirea de 330 de ori.
El a aruncat in taxing, onoarea rusului
i a distrus idolul ungurului.
Din cauza strg1ucirii focului sgu nimicitor
Cei din Tara Romgneascg si-au pus in cap tgring 4,
asa cum face vintul,
El i-a &Meat pe leah qi pe ceh.
De sup rare, pgmintul Romei s-a preflcut in ruing,
Din dud. in rind frin.cul, de teama sabiei sale,
Tremura de durere ca frunza de salcie.
Chid acel erou chema la el °stile,
Veneau acolo ping si ingerii nevgzuti.
264 ... ahul sahilor lumii $i sultanul raialelor,
Dgtgtorul hranei si soarele cerului
Aruncase o privire asupra robului sgu umil,
Ingaduindu-i iargsi o incursiune in Transilvania (Erdel)
272 ... Acei ostasi, asemenea ingerilor cerului, au ajuns la Dunare.
... Ostasii an fost rinduiti pentru maxea expedijie sfintg.
Barra si corabia an fost trase la mal,
... Cu totii s-au insirat.pe malul apei curggtoare.
273 lair AO a incalecat pe cal acel stgpin al ragretiei.
i iargsi s-au rugat cerului pentru gloria, lor.
275 Mergind, s-au asternut, clocotind, pe drumul Transilvaniei,
Yn fiecare inimg ardea ca luminarea dorinta de a se rlzboi.
1 Mihaloglu Ali-bei, comandant de acingii.
2 Varad: Oradea.
a Isfiladjoglu, fiul lui Isfiladj" : este vorba de Mihail Szilagy.
4 Veche expresie turcA : Basina toprak koymak", care reprezintA Gi o formulA pentru
a implora pace; se intilneste foarte rar in vechile texte turcesti (d. A. S. Levend, op. cit.,
p. 216).

10 - 0. 48

www.dacoromanica.ro
146 SUZI CELEBI

Pe and acei comandanti strAbAteau popasuri (menzil)

Mergind In tinutul Transilvaniei, au prins limbi (dii).
Luindu -se kitiri de la, ace§ti pringi,
S-a cunoscut starea nenorocitI a ghiaurilor.
<Se descrie inaintarea ogtii acingillor in Transilvania, pomenindu-se numele
unui Iskender Kodja Isa-bei>.

Osta§ii s-au Impr4tiat grin tinuturi §i provincii

Si s-au ng.pustit asupra satelor i ormelor gi fortaretelor.
<Se descrie apoi sosirea ogtii turcegti intr-o zi de sArbAtoare a cregtinilor,
inceputul luptei, prinderea de robi gi intoarcerea>.
295 SA ne dai drumul 5 sa, trecem la, ungur
Misind in Tara Romfineasc6 §i In Rusia jale §i necaz,
Si F31 ne jertfim pentru sarb6torirea expeditiei sfinte.
299 ... S-a adunat oastea ungurului
Si vitejii eii bravii Tariff Romane§ti Eli ai Rusiei.
CIpetenia §i bah }-emirul acestei aduna.ri
Era sfetnicul §i beilerbeiul,
Marele ban Isfiladjoglu Mihail.
Si banii au strUgtut popasuri ca s6, ajung6 la Carina
de la picioarele sale.
<Se prezintA personalitatea lui Mihail Szilagy, curajul cregtinilor in fata
turcilor gi al acestora in fata cregtinilor ; urmeaza apoi descrierea bAtAliei>.
311 Mihaloglu Ali-bei pehlivanul, care acum devenise ca un
Rustem 6 al lumii
L-a zdrobit pe du§manul 85,u ungur.
Tot el a imprktiat adrmarea celor din Tara Romfineasc&
§i a ru§ilor. .

312 Si 1-a prins pe Mihail ban cu Inca alti 16 bath.

313 <Mihail Szilagy gi cei 16 bani sint pringi $1 prezentati sultanului. All-bel
este lAudat gi, In urma acestor fapte, este imbrAcat cu hilat pi I se acorda san-
geacul Vidin>.

315 Un narator credincios care poveste§te totde,auna, aqa

cum se petrec lucrurile
Si care este scribul liber al st6pinului de lima 7

Autorul se adreseazA DunArii, in numele ostagilor.

e Rustem: erou legendar in mitologia persanA.
9 Lisa: steag, drapel, provincie (sandjak ).

www.dacoromanica.ro
 GAZAVAT-NAME-I ILIHALOGLU ALI BEY 147

Si care mai innAnte a descris in versuri uncle

expeditii sfinte,
Spune a in Tara Romfineascl se afla un ban
Care avea in mina sa multe tinuturi gi ono
Si avea o§ti nenumarate in cortuxi
Si comori preggtite cu mult/ truda.
Acest ban avea o fatl, ca Fecioara Maria 81
Care statea ascunsI ca Mesia in perlele minunate.
316 <Se descrie viata Mariei intr-o cetate asemanatA cu o colivie>.
326 <Despre vitejiile lui Hasanbeioglu, Isa-bei, Malkocioglu. §i Evrenosoglu,
Turhanoglu, Omer-bei etc.>.
332 El 9, infringind o§tile Moldovei (Bogdan) kii ale
Tarii Romane§ti (Eflak),
A impus la haraci pe fiecare dintre de.
334 <Vorbindu-se mai departe de Wile lui Mihaloglu All-bei se spune> r
El rii-a stens oastea
Si dad' cel drept ii va ingadui,
Va trecc in Tara Romaneaseg, kii in Rusia.
Si va face incursiuni, din toate partile, asupra ungurilor.
<Descriindu-se frumusetea Mariei se spune> :
345 Acest Bullet 10 a fost da,ruit lumii,
Tar refledinta ei favorita. este Tara Romaneascap,
Cea mai mare parte a acelui pgmint e in mina tatalui ei.
Si era tinut bogat fli vilaiet infloritor ;
Dar poporul de acolo, hei, credinciosule, traie§te cu
fric6 fat& de el,
CAci zgagAnitul sabiei sale nu-i las& pe locuitori
s6 doaxmai
Si lini§tea adungrii sale se schimbase in.geamat,
Tar peste toate satele §i oraqele cazuse nenorocul ...

9 In text : Mergem.
9 Este vorba de sultanul Mehmed al II-lea.
19 Maria.

www.dacoromanica.ro
 IDRIS BITLISI

Cunoscut ca unul dintre marii istoriografi otomani, Idris este fiul

§eihului Husain ed din Ali, originar din Bit lis, ora§ in Anatolia rasariteana,
de unde provine §i porecla sa de Bit lisi (din Bit lis). Data na§terii lui Idris
Bit lisi nu se cun.oalte, dar se presupune ca s-a nascut pe la mijlocul veacului
al XV-lea.
Dupa ce a slujit o vreme la curtea lui Iakub-bei, fiul lui Uzun Hasan,
principe de Akkoyunlu, Bit lisi, la venirea dinastiei Safevizilor in Iran, a
plecat de acolo, refugiindu -se in Imperiul otoman, sub sultanul Baiazid
al II-lea (1481 - 1512). Pentru cuno§tintele sale in diferite domenii, Bitlisi
a fost apreciat de acest sultan, iar apoi a ci§tigat §i increderea sultanului
urmator, Selim I (1512-1520), alaturi de care a participat la campaniile
din Orient impotaiva Iranului §i. Egiptului. A murit in noiembrie 1520
(zil-hidjge 926), flind inmormintat la Istanbul.
Idris Bitlisi a scris mai multe lucrari din diferite domenii (comentarii
religioose, despre morala, politic §.a.), dar a rams consacrat printre
maxii istoriografi otomani prin opera sa in limba persana, intitulata Heft
Behift (Cele opt paradisuri), care cuprinde istoria a opt sultani, de la Osman
I, pins la moartea lui Baiazid al II-lea (1512), respectiv urcarea pe tron a
lui Selim I. Originalul persan este o cronica rimata, avind 80 000 de versuri.
Dupa cum arata Bitlisi insu§i in introducerea la cronica sa, a scris-o
la cererea lui Baiazid al II-lea, in 1502/908, terminind-o dupa doi ani §i
jumatate. Pe ling titlul persan Heft Behift, aceasta opera poarta §1 un
titlu arab : Kitab-es-silat es-semaniye fi ahbar-i Kayasiret-iil-Osmaniye
(Cartea privind virtuliile celor opt sultani in culegerile despre imptiratii
otomani).
Fiecare din cele opt Paradisuri cuprinde istoria domniei unui sultan
§i este impartita intr-o serie de subdiviziuni ca : tali'a (prolog), mukaddimR

www.dacoromanica.ro
 150 IDRIS EITLISI

(introducere), destan (epopee), hatime (Incheiere) f). a., ceea ce reprezinta

de fapt sistematizarea fiecarei domnii pe diferitele ei aspecte. Pentru
aleatuirea acestei opera Bitlisi a folosit toata bogatia cuno§tintelor sale
privitoare nu numai la, istoria propriu-zisg, a Imperiului otoman, ci §i la
istoria Orientului islamic In general, descriind In capitole speciale faptele
contemporanilor din Orient ai sultanilor otomani.
De aceea Heft Behift constitute un izvor pretios atit pentru istoria oto-
maul cot §i pentru cercetarea diverselor aspecte ale istoriei Orientului isla-
mic, mai cu seams sub raport politic §i militar. Bogatia, de informatil este In-
aotita §i de o mare varietate In forma de expunere, Bitlisi folosind aici toata
diversitatea figurilor de stil caracteristica limbii persane. Din acest punct
de vedere, stilul este Intrutotul subordonat seopului urmarit de autor,
anume de a aduce laude faptelor sultanilor de ping, la Baiazid al II-lea.
Dat fiind ea Bitlisi nu indica izvoarele pe care le-a folosit in opera sa,
identificarea for ramine Inca o problems de viitor. Multe din relatarile sale
corespund cu informatiile cuprinse In cronicile lui A§Ik-pa§a-zade §i Ne§ri,
dar unele relatari nu se gases° In alto izvoare narative. Yn orice caz, se
poate presupune es, In calitatea sa de istoriograt oficial al sultanului
Baiazid al II-lea, desemnat pentru alcatuirea unei istorii otomane, Bitlisi
a avut la indemlna multe izvoare necunpseute astazi, care fie ea au
disparut, fie ca, n-au fost Inca descoperite.
O prima traducere turceasca a acestei cronici ii apartine lui Kemal-
pa§a-zade, iar a doua a fost facuta la, cererea sultanului Mahmud I, In
anul 1733 (1146) de catre Abdulbaki Sa'di, unul dintre scribii divanului
imperial, care a fost §i defterdar de Hotin. Ea este th.sa incomplete, cuprin-
and numai pe primii §ase sultani.
Continuinduld opera, Bitlisi a descris §i faptele sultanului Selim I
intr-o alts cronica intitulata Selim-name, din care bug, dupg, moartea sa,
nu s-au gasit decit citeva fragmente. De aceea, fiul sau Ebul-Fazl Mehmed,
a reluat-o §i a completat-o cu relatari proprli.
Opera istorica a lui Bitlisi a folosit ca izvor pentru o serie de cronicari
de mai tirziu cum slut : Sa'adeddin, Ali, Kodja Husein, Solakzade §.a.,
care citeaza adeseori pasaje intregi din Heft Behift. AtIt aceasta crania, cit
§i Selim-name fie gasesc In diverse copli complete sau incomplete In nume-
roase biblioteci din Europa §i Turcia. Nici unul din manuscrise nu a
-vazut In lumina tiparului, de§i publicarea for ar fi prezentat importanta,
dat Rind a opera lui Bitlisi trateaza cu multe amanunte patrunderea
turcilor osmanlii In Peninsula Balcanica.

www.dacoromanica.ro
 IDRIS BITLISI 151

Traducerea extraselor alaturate privind istoria prior roman s-a

f ./cut dupe versiunea turd, incompleta, a lui Abdulbaki Sa'di, folosindu -se
un microfilm all./tor la Biblioteca Central./ de Stat a Republicii Socialists
Romanian sub cota Mf. II. 26.

Bibliografie: O.M., III, p. 6 -8; E. I., I, p. 715 (ed. englezA) ;

G.O.W., p. 45-49 §1 LA., V/2, p. 936; Der Islam", XI, (1921), p. 42 gi
urm. ; Mehmed $ilcril, Das Hell Bihilt des Idris Billisi, in Der Islam", 19, 1931,
p. 131-157.

1 Microfilmul (de pe manuscris) obtinut, avind unele omisiuni 0 nefiind paginat, s-a
convenit o paginare arbitrarA pentru orientarea mai u§oara in lucrare.

www.dacoromanica.ro
 HET BEHIST
(Bibiloteca Centrals de Stat a Republicii Socialiste Romania, microfilm H, 26)

1. 133 v. <In legatura cu ocuparea Galipolei de catre Suleiman pasa, fiul lui Orhan,
se spune> :

Se !}tie c& < Galipoli> este locul de trecere Intro Mona de

Rum 1 si Marea de Firenk 2 gi apoi se leagl de Marea din nord 8.
Galipoli se aflI Intre don& Mari care bleep de la trecAtoarea din
Istanbul si merg apoi spre Bud si vest. In acest golf (hali6) se
Intl lnesc dou6 mAri uriase. In partea de nord 0i rlsArit se dig,
orasul Constantinopol (Kostantiniyye), apoi pArtile Waffei si
Crimeii, pin& la hotarul Tarii Romanesti (Eflak) §i se sfIrseste
In pArtile rusesti ; intre ele 4 se afla, o cale lung/ de trei zile de
mers pe uscat, Incit este o limb/ de mare lung& de 60 :le mile 5.
Negustorii §i caravanele oraselor din Arabia si Persia, ca: §i cele
din jinuturile Rumeliei si Ungariei si Taxii Roma nesti i Moldovei
(Bogdan) §i cehe i lesesti tree prin trecatoarea mai sus-amintita.
.. Cucerirea partilor oraselor ghiaure fiind noroeul
vestitului sehzade 6 eel fericit, timp de case ani la rind a stat el
de sine stat6tor In acel eilaiet 7, cu dragoste i credinO, si a
supus tinuturile care apartineau dpeteniilor (kayser) l'argind
mereu In timpul acesta p6mIntul islamic glasul lui,
curajos a ajuns pin/ acolo IncIt a devenit vestit In toate tarile
ghiaure, iar marile sale merite ost'asesti pe dmpurile de lupt&
s-au raspIndit printre demnitarii 1i purtgtorii de glorie, astfel
Inclt, de teams sabiei sale cuceritoare de OH s-a rAsucit.gltul
legat al color din tairile ghiaure. De aceea, regii si capii color ce
s-au rasculat In t &rile rusesti si unguresti, i cei din Laz si din
Tara Rom'aneasca, si cei din tinuturile frince (Firenk) §i bulgare
f. 134 r. s-au gfabit s& arunce de aproape si de departe priviri asupra
acelui viteaz In lupte.

1 Marea de Ruin: Marea greceasca", probabil Marea de Marmara sau Marea Egee.
I Marea de Firenk: Marea frtncilor", probabil Marea Mediterana.
3 Marea din nord: Marea Neagra.
4 Intre cele cloud marl, Marea Neagra gl Marea MediteranA.
6 Marea de Marmara.
6 Suleiman, fiul lui Orhan.
9 Eialet (sau vilaiel) : provincie, tinut to Rumelia.

www.dacoromanica.ro
 HEST BEHI$T 153

1. 153 r. POVESTIREA A CINCEA

<Se arata ca dupa. caderea Filipopolului (Fi libe) sub turd, stapinul acestei
cetati s-a refugiat la despotul Serbiei, Indemn1ndu-1 pe acesta sa porneasca impo-
triva lui Lala-whin 8 care Ii luase cetatea>.
De aceea, zelul ignorantei acestuia devenind un pretext
de ocrotire $i de respect fat& de mai sus-amintitul < stap1n al
Filipopolului>, acesta s-a unit §i s-a 1nteles cu el si a flout
1ntelegere si a jurat, cu toate capeteniile gi cu tori tiranii ghiau-
rilor din tarile Bosniei 1i TATE Romanestiat precum wii cu cei din
tinuturile unguresti, sa se apare de luptatorii musulmani si 65,
le poarte dusmanie $i, nimicindu-i de tot pe musulmani, sa -$i
sprijine propria credinta, care nu foloseste la nimic, i sa ajute
datinile for ratacite. Increendu-se In putinta for si bizuindu-se
pe puterea for ei au crezut ca este un lucru usor sa-1 Inlature pe
Lala-whin din Rumelia. Dar ratacitii aceia nu §tiau ca ma,rele
sprijin al lui Allah si ocrotirea sa puternica slut de partea lupta-
torilor si credinciosilor §i ca fi Insotesc si sInt cu ei. Pe scurt, In.
anul 766 al Hegirei ", despotul eel mai sus-amintit u i-a Intim-
pinat pe toti regii (miiliik) tarilor ghiaure si pe ostasii rataciti
si In numar mare $i, pregatindu-i asemenea cerului rotitor, au
pornit cu &dui de a-i n1mici de tot pe credinciosii din Rumelia
si de a face ea oastea sultanului gas tread, In Anatolia.
<In continuare, se descrie InfrIngerea ogtilor cregtine la Marna de cAtre
Hagi-Rbeki 12, fall a se mai aminti de romani>.
f. 161 r. <Vorbind de cucerire4 Adrianopolului §i de transformarea acestui oral
In re§edinta de guvernare a Imperiului otoman In formare, se spune mai departe> :
In privinta carnii si a grasimilor, nu duce lipsa de loc ii
nu se ivesc greutati, deoarece In partea sa nordica se afla. vila-
ieturile Moldovei (Kara-Bogdan) §i Varii Romfinesti (Eflak)
§i Dest-i Turkestan-i. Mongolistan 13.
f. 171 v. . . . Pe scurt, in anul 777 al Hegirei 14, el 15 a pornit din
Brusa, resedinta de Cara, si, plecind cu gIndul de a face o expe-

6 Lala-§ahin, dascalul sultanului Murad I §i unul dintre primii beilerbei otomani Ia

Rumelia.
° Coincide cu domnia lui Vladislav I (Vlaicu) (1364-1377).
10 28 septembrie 1364-17 septembrie 1365.
11 Lazar, despotul Serbiei.
1S
Hagi-Ilbeki, una din capeteniile primilor turd care au trecut in Rumelia.
18 Deft-i Turkestan-1 Mongolistan ; clmpiile klpceace §i ale Crimeii.
14 2 iunie 1375-20 mai 1376.
16 Sultanul Murad I (1359-1389).

www.dacoromanica.ro
154 IDRIS B1TLISI

ditie sfIntl (gaza), a trecut marea spre partile Nicopolei si

Silistrei din Cara ghiaurului cu numele de *iaman (Susmanos)
care se numarg printre cApeteniile mari (miiliik-i izam) din
tinuturile ghiaure, ai s-a Indreptat In Cara celui mai sus-amintit.
f. 194 v. <Mal departe se arata cA Si§man s-a supus, dar dupl anul 788 at Hegirei 17
el s-a rasculat din nou, supunindu -se Insa iarA§I lui Ali-pap> 18.
Dar cind padiaahul (fehriar), purt'ator de zel, spre a feri
serhatul islamic de ivirea unor fapte rele, a cerut cetatea
Silistrei care fIcea parte din stapinirile lui iaman (Susmanos),
pentru a mina acolo pe ostaaii credincioai, atunci sus-numitul
primind aceasta en bucurie In fats slujbaailor (nuvvab) sulta-
nului, a fost desemnat Ali-pasa pentru luarea In st6pInire si
proprietate a cetAtii mai sus-amintite. Dar Indata, ce **Ian
a primit Invoire de a se Intoarce din tabara ImpgrAtease6 ai
Indatg ce a intrat In Cara sa, el s-a dus la, Sinatra ai a Intarit
foarte mult cetatea aceea. Cu toate c6, Ali -papa a trimis oameni,
totuai el (iaman) a dat raspuns de jale color care s-au dus
la el.
<All-papa face cunoscut sultanului cum stau lucrurile, iar acesta it trimite
din nou In expeditie>.
1. 195 r. Ali-pasa a fost numit din nou, cu emirii i cu o ceatg,
din oastea purtAtoare de semne de victorie, ca sa supun'a Intreg
vilaietul s6,u si toate ceatile sale si tot ceea ce mai avea aeel
ghiaur nerecunoscator fa0 de binefacere §i care ai-a caleat
legAmintul.
<De astAdatA provincia lui Si§man a fost supusa In Intregime, iar el a fost
1. 198 r. iertat din nou. Mai departe, se arata dorinta sultanului de a se rAzbuna pe despotii
Serbiei §i Bosnia §I rAmInerea lui Murad la Adrianopol In iarna anulul Hegira
79119, pentru a porn' In expeditie primavara>.
1. 199 r. De asemenea, pricina duamlniei i InditrAtniciei regilor
(mita) din celelalte t/ri fata, de musulmani hind. uneltirile
color doul egpetenii 20, Imparatii frinci (selatin-i Firenk) §i.
ungurii tii cei din Tara Romfineasca (E flak) 21 §i. din Albania
(Arnavut), ca si cei ai neamurilor slave (akvam-i sakallithe),
18 Alexandru $isman, tarul Bulgariel rAsAritene (1371-1393).
17 2 februarie 1386-21 ianuarie 1387.
18 Ali -papa (m. 1406), mare vizir otoman, fiul lui Djandarll Kara-Halil.
19 31 decembrie 1388-19 decembrie 1389.
99 Despotil Serbiei pi Bosniei.
81 Mircea cel BAtrin (1386-1418).

www.dacoromanica.ro
 HE$T BEHIET 155

care acum slut numite leak (Leh) gi ceh (Ceh), s-au unit cu
toil ca ajute i pregAtind de la padiflahii neamurilor din
imprejurimi Ian numax de 200 000 de osta§i necredincioqi, demni
de infern, precum gi uneltele de irapotrivire ii dugmanie, au
inaatat la ceruri steagul mfniei qi al ducingniei.
<UrmeazA descrierea pregatirilor pentru bAtAlia de la Kosovo din anul
1389>.

1. 202 v. Pe scurt, Vlik-oglu. 22, fiul surorii lui Laz <6,r >, era viteazul
acelor cete cu credinta rgtacitI qi se deosebea prin suita sa
numeroas6. Printre regii ghiauri care s-au adunat se aflau :
craiul Bosniei 1i stapinul (hakim) Albaniei (Arnavut) gi cape-
tenia (sipeh,salar) ostii fence (Firenk), precum qi capeteniile
moldovenilor (Bogdan) 23 gi celor din Tara Romaneasa
(Eflak) gi ale ungurilor (engitrits). El 1}i -a ar6tat curajul, zicind
ca pe cimpul de bAtaaie el singer, numai cu cei din suita sa,
se va lupta In persoanl cu padiphul. De asemenea, la adu-
narea ghiaurilor §1 Laz <6.r > a spur : Oricine 11 va prinde §i 11
va aduce pe padi§ahtil musulmanilor, ii voi da pe fiica mea gi
zece cetati, impreuna, cu supuqii din ele".
De asemenea @i craiul Bosniei s-a hothlt sa dea cinci
cet/ti cu supuqii i cu lmprejurimile lor. i fiecare dintre ceilalti
regi ghiauri au jurat sat fad., diferite feluri de binefaceri.
<Se aratii mai departe ad Laz-oglu a stat to centrul o§tii cre§tine, tar
1. 206 r. Vtlk-oglu s-a a§ezat pe aripa dreaptii>.

Pe craiul Bosniei :ii pe Levend-oglu 24, Impreung, cu cA1A-

retii de credintl rItazita, (sipah-kemrah) ai acelei tari, i-a
numit in partea stIngl, iar pe apeteniile (sanadid) ungurefiti
ei ai Taxii Romane§ti fi pe cele albaneze si cehe §i le§e§ti,
111Indu-le pe cele doug aripi frmnte ale sale, i-a dus pe toti afuri-
sitii cei plini de IncIpAtinare kti de url 1i doritori de v6rsare de
singe ca sa ciocneascl cu musulmanii paharul colorat cu
bantura.
<Mai departe se descrie batalia de la Kosovo §1 infringerea coalltlet euro-
pene, ford a se mai aminti in mod special de romani>.

22 Vtlk-oglu: probabil Marko Kralevici, fiul lui Vuka§in (1371-1394).

22 Evenimentele descrise s-au petrecut in timpul lui Petru I Mu§at (1374-1391).
24 Neidentificat.

www.dacoromanica.ro
156 IDRIS BITLISI

f. 223 v. <Aducindu -se laude anilor de domnie ai sultanului Baiazid Fulgerul (1389-
-1402) se spune> :
Atunci and regii ghiaurilor si ai color din neamurile
necredinciosilor, ajutlndu'se unii pe altii, se &dean sa, facg,
rgu. §i sa, provoace pagube, el a ggsit potrivit sa porneasca, to
partile frtncului (Firenk) §i ale IIngariei (Cuniirils) E}i ale Ta,rii
Romane§ti (Eflak) tii BA, se lupte cu regii lor.
L 226 r. . De asemenea i Firuz-bei 25, la rindul sgu, Ixn.preung,
cu ()stile nenumgrate afiate pe locul din fata Tarii Romane§ti,
a trecut fluviul Dungrea (Tuna) qi, dui)/ multe lupte cu dug-
mamii credintei islamice, a luat bath (nuked) Eii felurite lucruri
i n.enumgrate prazi si a prins In robie nespus de multi feciori
destoinici i multe fiice cu. Infltisare frumoasg, alegInd a cincea
parte (hums) pentru sultan...
f. 230 v. POVESTIREA A PATRA. DESPRE PLECAREA MARIE! SALE SULTANUL
CEL MAI SUS-AMINTIT 22 SPRE KASTAMONU 22 $I DESPRE /NTOAR-
CEREA SA DIN PARTEA ACEEA $1 PLECAREA SA IN TARA ROMANEA-
SCA CU GINDUL SA FACA 0 EXPEDITIE SFINTA $I DESPRE FAPTUL
CA OASTEA ISLAMICA, AVIND NQROC $1 OBTININD BIRUINTA, S-A
SATURAT DE PRAZI $1 DE ROBI, PRECUM $1 DESPRE ACEEA CA.
DOMNUL (HAKIM) TARII ROMANESTI 28, PRIMIND SUPUNEREA,
A INTARIT LEGAMINTUL $1 INTELEGEREA SA
<La Inceputul capitolului se arata di In Anatolia, hind 41141 de principii
de Aydin, Mentese q.a., KOttiriim Baiazid 22 pi urmasul sAu Isfendiar 80, principi
de Kastamonu, au inceput sl atace posesiunile sultanului Baiazid Ildirim, tar
acesta se IndreaptA spre Kastamonu pentru a-i supune>.
1. 231 r. Dar dupg aceea, emirii mari de In hotarul Rumeliei au
facut arz la scara Impgrgteascg, precum ca tocmai atunci hainul
mai sus- amintit Baiazid), prin §tiri mincinoase $i
prin vorbe atItgtoare, 1-a Intors din calea ascultaxii pe domnul
(hakim) Tarii Romanesti care de multg vreme se afla In ascul-
tare fatg, de sultanul islamic, prin supunere fatg, de oaste §i
prin primirea pla ii tributului (gizie), §i ca 1-a Indemnat sg,
prade si sg, devasteze unele locuri din Rumelia, aflate In veci-
ngtatea sa si cg, acest rebel cu credinta desartg, la, rIn.dul sgu,
datoritg nestiintei sale depline, aduntnd oaste mare, a devastat
25 Firuz-bei, unul dintre demnitarii otomani din Rumelia ; a cAzut la Ankara in 1402.
26 Baiazid IldIrtm (Fulgerul).
27 Kastamonu, emirat turc In Anatolia, cu capitala Sinope.
22 Mircea cel BatrIn.
29 Kotiiriim Baiazid (Baiazid cel Schiop"), principe de Kastamonu.
80 Isfendiar (in. 1443), fiul
pi urmajul lui Baiazid Kotiirtim.

www.dacoromanica.ro
 HEST BEHIST 157

llazanovaein Fii cg dintre musulmani unii an fost Monti

martini. De aceea, fiecare dintre ei (emiri) a fost numit in cite
un loc pentru a se apatra de eel cu credinta de§artg qi demn
de infern. La rindul san, §i sultanul cel cu credinta dreaptg,
prin ilustra poruneg a geriatului §i prin sentinta religioasg
(fetva) purthtoare de In.telepeinne §i noroc, a dat Intlietate,
fat/ de plecarea In Kastamonu, intgririi hotarului islamic fii
Inlgturgrii supirgrilor pricinuite de necredincio§ii cei plini de
urg §i, cu foarte mare iutealg §i mi§care, parcurgind Intoemai
ca un fulger menziluri §i popasuri, pe uscat §i pe apA, a descins,
in scurt timp, ImpArgte§te In capitala Impgrgtiei, Adrianopol,
strIngindu-§i Wile sale, iar de atolo, pornind cu steaguri §i cu
alaiuri, mai marii care 11 insoteau an cuprins vgzduhul. A fost
emis firman semnat pentru ca acingili o§tii din Rumelia sg
porneascg din toate pgrtile atacul asupra Tkii Ronagne§ti.
*i emirii §i. osta§ii Rumeliei §i Anatoliei, Intilnindu-se la Adria-
1. 231 v. nopol, an tulburat cele doug riuri Tundja §i Marita (Meridj)
care se unesc in mijlocul ormului.
...Cu aceastg mgretie §i cu aceastg splendoare §i cu
aceste o§ti numeroase, padi§ahul acela plin de zel s-a 1ndreptat
spre malul fluviului Dungrea ca sg loveascl Tara Romaneascg
din fatg §i sa. is in robie pe ghiaurii aceia rgzvrgtiti §i plini
de uneltiri §i, trecind ca zefirul diminetii, Impreung cu ani-
malele, peste apa aceea ea o pielturg din mare, au Intins stea-
gurile peste ve§nica tiranie a acelor nenorociji din Tara Roma-
neascg (Eflak) qi, prin steagurile purtatoare de glorie ale sulta-
nului cel norocos al orizonturilor §i prin lumina drapelelor
purtgtoare de victorie ale Islamului, an pus capgt prigoanei
din partea ghiaurilor. Pentru fiecare locuintg a musulmanilor
prgdatg de catre ghiaurii cei rgufgatori, luptgtorii. credintei
§i gaziii an pirjolit cu focul cite un ora§ din tinuturile ghiaurilor,
jar trupurile for rele, demne de infern, le-au dat pradg sgbiilor
§i an distrus Cara aceea necredincioasg, devastind-o §i jefuind -o
§i luind robi. Au ajuns chiar intr-un loc undo un domn. (hakim)
cu sfir§it nenorocit, pe mime Mircea (EmirVi) 32, Inerezindu-se
in muntii (Obal) cei taxi §i greu de pgtruns, se preggtise In acel
tinut nenorocit §i-§i rinduise propria sa oaste purtgtoare a
31 in alte izvoare Karinovasi.
" Mircea cel Batrtn.

www.dacoromanica.ro
158 IDRIS BITLISI

stelei nenorocirii pentru a astepta ajutorul celorlalti regi

(miiiiik) kti. stgpini (hiikkiam) kii se intaxise in acel loc muntos si
primejdios si, ascultind de gindul au rAtkit, avusese curajul
sa se lupte en gaziii purt1tori de glorie. Dar, datoritI credintei
fericite a musulmanilor si ajutorului bun al lui Allah, neputind
sg, se mite cu nici un pas, luptAtorii credintei, intoemai ca
uraganul de la sfirsitul lumii, distruggtor de popoare necre-
dincioase, au maturat ca vintul muntii (giih) pe care se bizuiau.
Ricci rebeli, precum $i acele nIscociri ale for carora be spun
grote (magarat) §i, intr-o clipI, leii luptei celei sfinte an pus
mina si i-au apucat pe necredinciosii adunati pe cimpul de
b/t6lie si au trecut prin sabille for Impodobite pe toti ostasii
ghiauri si pe toti pedestrasii si dlaretii raufge6tori. i sus -
numitul Mircea (Emirhi) as care era c6petenia for (serhail),
cu mii de viclenii si InselIciuni a plecat in grabl de pe cimpul
pieirii $i cu inima zdrobitA a fugit intr-altg, parte. El s-a cAit
de faptele nepotrivite pe care le-a f/cut, distrugind el insusi
temelia tarii sale si a norocului sau.
Incepind din nou s5, prezinte ruggmintile sale umile $i
cererea de reinnoire a leeamintului (tedjdid-i and) de slujire,
el a trimis soli (resail) spunind eg, atitAxile $i indemnurile
1. 232 r. uneltitorilor an fort pricina diferitelor sale fapte rele si ale
rAscoalei sale si facind cunoscut naibilor (nuvvab) 34 fericiti
<ai Sultanului> precum ca, dad., la sfirsitul scrisorii (name) sale
se va trage cu condeiul iertaxii greselilor, atunci va inapoia
toate lucrurile prldate din tinuturile islamice, iar pe tale care -
an dispkrut le va plAti cu un prej mai mare si de asemenea va
aduce, an de an, la vistieria impargiteascap, masit (ez'af-ve
muza'af) tributul fixat (Ozie-i mukarrere). De asemenea si-a
luat asupra sa obligatia sa trimita, on de cite on vor avea Inc
expeditii, $i propria sa, ostire spre a sluji pe Bugg, luptatorii
credintei. Demnitazii impargtiei mijlocind si cerind induraze,
acel sultan (fehriar) milos, la rindul sau, primind, cu conditiile
mai sus- amintite, ruggmintea sus-numitului si facind potrivit
cuprinsului vorbei celei drepte ... a inglduit ca sus-numitul,
prin intarirea legamintului sgn de supunere, sa -:}i conducI
treburile $i i-a argtat ingkluinta de a se Intoarce pentru a-si
38 Recta : Emirli.
" Nuvoab (pluralul de la naib): ajutor de cadiu ; aid in sens de demnitar otoman.

www.dacoromanica.ro
 HE$T BEH1$T 159

indrepta grekielile. De asemenea, dindu-se Invoire imparLteaseit

pentru ca ceata de osta§i 0, se intoara la locuintele lor cu
nenumgratele prazi luate din Tara Romanease6, padiphul
cel zelos, la rindulsau, a trecut in grab& marea i s-a rotors
plin pie fericire la regedinta tariff, Brusa, pentru a se pregati
impotriva principelui de Karaman, Ali-bei 33, care, cakind
legamintul si obligatiile sale, se rasculase §i se razvratise.
f. 233 r. . . . Pe scurt, sultanul acela purtator de glorie 36, hind
cu totul farg griji in clipa plecgrii in expeditia impotriva Tarii
Romfine§ti, 41 rasase pe Timurtac -bei 37 ca serdar al Anatoliei
§i-1 pusese sa stea la Ankara.
<Se aratA mai departe cA in acest timp principele de Karaman, atacind
posesiunile lui Baiazid, 11 luase prizonier §i pe Timurtiq-bei>.
In sfir§it, dud a Inceput s5, se raspindeasc6 in popor,
din zi in zi, zvonul precum a acel sultan gaziu, cu ajutorul prea
inaltului Allah, a obtinut victoria ci a fkut cuceriri in expeditia
din Tara RomfineascI, <.Ali-bei 1-a pus in libertate pe
Timurtac -bei. T.Trmeazg, descrierea campaniei lui Baiazid impo-
triva principelui de Karaman ci supunerea acestuia>.
1. 249 v. <Se arata a In anul Hegirei 79788, Baiazid a asediat Constantinopolul
timp de vreo tjapte luni, iar la cererea de ajutor a lmparatului bizantin, Papa a
initiat o cruciada impotriva turcilor>.
... Papa cel nenorocit 33, la rindul sau, exagerind foarte
malt, i-a indemnat pe craiul col ratacit 40 ci pe ceilalti regi
ghiauri sa meargg, potrivit credintei lor, impotriva musulma,-
nilor, iar craiul cel necurat, de asemenea, intelegindu-se cu regii
ghiauri ci impreuna, cu toti adeptii sai din oraflele mari, a pre-
g&tit vreo 130 000 de viteji pentru a porni impotriva mvsul-
manilor. Impreuna cu celelalte capetenii de ghiauri §i ducmani,
inatind impotriva musalmanilor steagul rascoalei rid al raz-
vr6,tirii, ei au trecut fluviul Dungrea, mergind pe drumul din
Tara Romaneasca, ci au asediat mai intii oracul Nicopol, unul
din ormele tinnturilor islamice aflate in calea lor, §i an inceput
s bath zi ci no apte cu tunurile.

85 Ali-bei (sau Alaeddin-bei), principe de Karaman, emirat In Anatolia.

88 Baiazid Fulgerul.
33 Timurta§-bei (Kara-Timurta§-bei), unul dintre primil beilerbei otomani in Rumelia.
38 27 octombrie 1394-15 octombrie 1395.
83 Bonifaciu at IX-lea (Pietro Tomacelli) (1389-1404).
4° Sigismund de Luxemburg (1387-1437), rege al Ungariel.

www.dacoromanica.ro
160 IDRIS Bums'

<UrmeazA descrierea bAtAliel de la Nicopol, fArA a se amino de romani>.

1. 324 r. POVESTIREA A DOUAZECI $1 CINCEA. DESPRE FAPTELE SULTANU-

LUI MEHMED " CARE S-AU INTIMPLAT CU PRINCIPII (MULUK) GHIA-
URI $1 MUSULMANI DE LA ANUL 808" $1 PINA IN GURSUL ANULUI
810 a $1 DESPRE EXPEDITIA SFINTA. (GAZA) IN TARA ROMANEASCA
$1 DESPRE PRIMIREA $1 CUCERIREA VILAIETULUI DJANIK" $1
SAMSUN 46, PRECUM $1 DESPRE SCOATEREA NEAMULUI TATARESC
CARE STATEA DE MULTA VREME IN ANATOLIA $I A$EZAREA LUI
IN RUMELIA

f, 324 v. Pe scurt, dud sultanul Mehmed eel plin de virtuti (hisal)

a stat o vreme, In anal 810, in Anatolia, ca s/ Indrepte faptele
gre§ite §i uneltirile, proem §i purtarile rele §i indlrAtnice ale
lui Karamanoglu 462 atunci, potrivit cuprinsului vorbei celei
intelepte domnul (hakim) Tara Romane§ti 471 care era tribu-
tarul (haradjgiizar) dinastiei Imparaf,iei otomane, a ataeat ho-
tarul Rumeliei $i, Impotrivindu -se sultanului islamic §i akin-
du-$i legAmitntul i supunerea sa, a ar/tat prietenie fat/ de prin-
cipele (hakim) de Karaman $i, trimitInd soli (miiraselat) pentru
inOlegere i pentru leglturi de prietenie, s-au unit in vorbe
intre ei. Ca urmare, sultanul cel neobosit, Intorcindu-se eu
fericire din expeditia Impotriva Karamanului, a trecut Mr/
zabava, in Rumelia §i, cinstind cu persoana sa re§edinta
Adrianopol, a pornit sa -1 pedepseascI pe domnul (hakim)
Tarsi Romane§ti ai s/ se r/zbune pe acel ghiaur care tgglduiekite
binefacerea. Plecind la Dunare cu spahiii lupt/tori pentru
credint/, chiar atunci an fost emise porunci, de care ascult1
toat/ lumea, c/tre principii (miiliik) ai st/pinii (hiikkiam)
t/rilor islamice ca s6, yin/ la aceastl expeditie dint/. De ase-
menea i lui Isfendiar bei, principele de Kastamonu, i s-a trimis
o scrisoare imp/r/teascg, cu un sol anume, ca s/ is parte el
Insu§i la aceasta, expeditie sfintail itmpreung cu okitirea sa bine
preg/tit6, iar dae/ are un motiv Intemeiat, atunci trimitfi
feciorul. Sus-numitul principe avind asemenea motive, a trimis
in slujba (milazemet) sultanului, pentru a se supune firmanului
41 Mehmed I Celebi (1413-1421).
42 29 iunie 1405-17 iunie 1406.
42 8 iunie 1407-26 mai 1408.
44 Djanik : tinut in Anatolia.
41 Samsun: provincie gl ora§ in Anatolia.
40 Karamanoglu : Mehmed-bei al II-lea.
47 Mircea cel BAtrin.

www.dacoromanica.ro
 HEW BEH1$T 161

impkkesc, pe fiul sau, Kasim-bei, Cu oaste bine pregalit4.

Aceast6 slujb'a, priceputa a fost foarte bine primitg, de sultan
(humaiun). Pe gaziii spahii 1i pe ostasii purt5,tori de noroc
i-au pornit Indat6, de pe malul Dunkii Inguntrul Thrii
Romanesti. Desi, din pricina rAutAtilor si a indirjirii domnului
Tarn Romanesti, era de asteptat ca el sa, ias6 inaintea ostii
islaraice, cu toate acestea sus-n.umitul s-a c'ait de afuriseniile
sgivirsite §i nearAtind, in nici un loc, otii islamice fats sa neagra,,
s -a ferit sa vina, fat6 in fat' yi, plecind, s-a ascuns in munti
f. 325 r. grei de patruns si in locuri pr1p6stioase. Cind ostasii gazii,
skurindu-se de diferite feluri de prAzi, s-au intors la tabara
(muasker) im.pgrAteasc5, cu nenumkate avutii Qi cu robi no-
sfirsiti, atunci sus- numitul voievod, dupl ce tara sa a fost rui.-
nata, prin distrugerea locuintelor yi nimicirea sufletelor 1i prin
devastki 1i omoruri, aindu-se de intelegerea sa cu capii unel-
titorilor tai pgrindu-i rau de faptele sale nedemne de mai inainte,
a cerut din nou iertare prin prezentarea scuzelor sale si a
cererii de indurare i, aducind fel de fel de pretexte, a cerut
naijlocirea demnitarilor impkatiei si s-a injosit, umilindu-se
in fel si chip. De asemenea, impreun6 cu tributul (gizie) sau
pe trei ani, pentru vistieria sultanului, trimitind sol, el a arkat,
prin diferite feluri de scuze, supunere fi ascultare ca si mai
inainte si, fatI de demnitarii imparatiei, a luat asupra sa plata
haraciului, fixat mai inainte, 1i indeplinirea de felurite slujbe,
mai multe ca de obicei. De asemenea, a trimis la curtea cea
ocrotitoare a lumii si pe Arab-bei 48 care, fiind. unul dintre
slujbasii apropiati ai lui Musa-bei, fugise mai inainte In Tara
Rionaneasea, rugindu-se totodat6 s6 fie iertate vinovItiile din
trecut ale acestuia. Sultanul Mehmed cel virtuos, la rindul sau,
arkind lark* mil' i intelepciune, a intkit si a reinnoit legl-
mIntul 1i Intelegerei i, dupa, fixarea haraciului care urma
s6, fie trimis in fiecare an din Tara Rom'aneascal a tras cu con-
deiul iertkii peste hirtia (djeride) care cuprindea crimele din
trecut ale acestuia. Apoi, Intoreindu-se, cu oastea victorioas6
si atul/ de prki 1i cu multumire deplinl, In capitala sultana-
tului, Adrianopol, s-a asezat pe tronul shu aduckor de mare
noroc.

48 Corect : Azeb-bei.

11 o. 48

www.dacoromanica.ro
 162 IDRIS BITLISI

f. 327 v. Cadiul Bedreddin. 40, §tiind di, din cauza legaturilor

sale en erezia (elhad) lui Mustafa 50, care era discipolul sau, va
fi fa.r6 lndoial nevoie s5, fie lovit6 gi starea sa proprie, a fugit,
de aceea, In mare grab& din Iznik. Mergind la Isfendiar-bei
principe de Kastamonu, tai nepoposind nici acolo, s-a urcat
In corabie 1i, trecind prin Marea Neagrg, (Irara-Deniz), a ales
vilaietul Taxii RomAne§ti, deoarece mai Inainte, prin mijlocirea
lui Musa Celebi 51, avusese prietenie cu domnul (hakim) TAxii
Romine§ti. In tot cazul, datoritA originii sale tli pirnInd alaturi
f. 328 r. erezia sa discutiile sale cu ghiaurii, sus-numitul domn (hakim),
la rindul sgu, i-a arAtat mult& cinste §i mIrinimie
<Urmeaza descrierea reprimarii raseoalei lui Boriikltige Mustafa :11 Intoar-
cerea sultanului la Serres, din expeditia nereu§itA Impotriva Saloniculti>.

... Si a aflat c Bedreddin, cadiul, a aparut din Tara.

RomfineaseI §i cá, Indemnat de §oaptele diavolului, ca §i de
pretentia de a lua proprietatea (mink) sultanului, venind In
apropierea oraplui Silistra, a pltruns In p6durile Delior-
manului Eji i-a trimis pe adeptii sAi (miirid) In cele patru pArti
ale eialetului Rumeliei ca spa theme locuitorii la rAtleire.
< Urmeaza descrierea rAscoalei lui Bedreddin In Deliorman, luptele, prin-
1. 330 r. derea giomorirea acestuia la Serres, In anul 822 52>.

POVESTIREA A DOUAZECI $1 OPTA. DESPRE PORNIREA SULTA-

NULUI MEHMED CEL VIRTUOS IN EXPEDITIE SFINTA (GAZA) IN
TARA ROMANEASCA $1 DESPRE PLECAREA SA, APOI, SPRE TARA
UNGUREASCA, PRECUM $1 DESPRE PAGUBELE ADUSE TARII GHIAU-
RILOR $1 INTOARCEREA CU MULTE PRAZI A 0$TIRILOR ISLAMICE
DIN EXPEDITIA SFINTA

... In Imprejurimile imediate ale tronului Imp&r/tiei din

tinutul Rumeliei se afll hotarele necredincio§ilor dukimani si
eel mai multi locuitori ai acelui tIri slut ghiauri, ale cgror
tinuturi se intind spre nord §i apus. In partea de nord aflindu-se
tinuturile Taxii Romane§ti, domnii (hiikkiam) 1i guvernatorii
(vali) acelui loc erau tributari (haradjgiizar) gi semnatari ai

49 Bedreddin, fiul cadiului din Simavna, conducAtorul rAscoalei din Anatolia qi Rumelia
Intre anti 1418 §1 1420.
40 Mustafa 'Boriiklage, adeptul lui Bedreddin.
51 Musa Celebi, fiul lui Baiazid Ildfrim ; a guvernat In Rumelia Intre 1411 qi 1413.
49 28 ianuarie 1419-16 ianuarie 1420.

www.dacoromanica.ro
 HEST BEHIST 163

unor legAminte (muahid) pe vremea tatalui Eli strAbunilor sulta-

nului Mehmed <Celebi> Eli, In expeditii sfinte (gazavat) Eli In
rIzboaie, se supuseserA mereu ostii norocoase a musulmanilor.
Dar dud sultanul Mehmed a obtinut victorie gi biruintA asupra
fratelui sau, Musa Celebi 532 Eli dud toate tinuturile ImpAratiei
(tnemalik-kayseri) i s-au supus sultanului, atunci domnul
Tarn Romanesti s-a chit de sprijinul dat mai Inainte lui Musa
Celebi Eli de dusmAnia pe care o azatase fatl de slujbasii (nitvvab)
sultanului i, asa cum s-a spus mai Inainte, and steagul purtAtor
de glorie a fost pornit spre Tara RomaneascA, el (domnul) 54
s-a grAbit sa se supung, iarasi firmanului Eli BA-i ofere slujbele
sale. Dar sultanul cel glorios, IndreptIndu-se spre Brusa pentru
t. 331 r. a construi asezAminte de binefacere (imarat) Eli bind ocupat cu
aducerea la Indeplinire a acestei porunci, steagul sou purtAtor
de biruintA nu s-a mai Indreptat, o vreme, spre nici o parte.
Atunci, domnul Tariff Romfinesti, ascultInd de soaptele diavo-
lului, a Inceput iarki sa, tread, la fapte In afara drumului cel
drept Eli sa -$i arate firea sa de necredincios Eli sa se unease/ Eli
135, cad la Intelegere cu slavii (sakalliibe), precum gi cu craiul
unguresc 55 care este un rege (mita) mare al ghiaurilor din
miazAnoapte. IntelegIndu-se Intro ei, s-au unit potrivit vorbei. : .
Eli an Inceput sa se ImpotriveascA gi sA se rAzvrAteasc5, Eli s,
Incalce legAmIntul de supunere Eli de credint6 Eli de devotament,
rAscullndu-se Impotriva dreptAtiii Eli prieteniei acestei dinastii
<otomane > Eli Eli -au pus In end sA atace gi sA pricinuiascA greutAti
tinuturilor islamice.
<Mai departe se descrie pregAtIrea WU de catre Mehmed Celebi, sosirea
acingiilor din Rumelia, a o§tilor din Karaman, Kastamonu §i din alte tinuturi
din Anatolia, arAtindu-se urmatoarele> :

Trecind pests marele fluviu DunArea In Tara Roma-

neascA, la Inceput au supus (teshir) patru cetAti vestite, pe nume
Isaccea 56 §i Ieni-Sale 57 Eli Norgiin 58 qi Giurgiu 592 tar apoi, In
vederea procurArii de provizii foarte bune, ostasii gazii an

58 In 1413.
54 Mircea cel Batrin.
65 Sigismund de Luxemburg.
58 In text : Isakci.
57 lek -Sate sau Lent -Sale: Enisala.
68 Norgun sau Nurgiin, In loc de Turgiin: Turnu.
69 In text : lerkokii.

www.dacoromanica.ro
 164 IDRIS BITLISI

pornit inguntrul Taxii Romfinesti si au adus din imprejurimi,

la tabara (muasker) islamick nen.umlrate prazi obisnuite.
intrucit domnul (hakim) Taxii Romanesti nu a avut putere sA,
se opun1 ostii islamice, p1r/sindu-si tara, el a cerut ajutor
de la craiul unguresc, iar ostasii musulmani, la rindul lor, s-au
0/twat, lulnd diferite feluri de prIzi si robi (gilman) ksi. sclave
(djevari) $i s-au bucurat foarte mutt.
f. 331 v. . . . Pe scurt, sultanul luptAtorilor pentru eredintI s-a
indreptat spre Ungaria cu aceasta oaste adunat/ §i s'atun de
pr1zi, pentru a se rIzbuna. Prldind si devastInd §1 omorind
si pricinuind pagube, pe unde an ajuns an adus la ruing, vilaietul
din serhatul unguresc, iar apoi an pornit in alt vilaiet si an
distrus locuintele for pentru ea craiul unguresc, prinzlnd curhj,
A vina a se r/zboiasel si 81 aibI loc r/zbunarea asa cum
trebuie. Dar, craiul eel mai sus-amintit neivindu.-se din nici
o parte, nu i s-a vlzut gloria si nu i s-a auzit vocea.
<Mai departe se relateaza ca sultanul Maimed Celebi a refuzat sit se
intoarcA in tail a§a cum ceruse oastea, apoi, cAzind de pe cal, s-a rAnit la pieior.
titre timp se apropia §i larna>.
1. 332 r. . . . Cind aceastI tire insp1imint1toare 60 s-a raspindit
in tinuturile dusmanflor, ea a devenit un prilej de bucurie pentru
craii 17ngariei si Tarii. Rom/nesti si, prin multe minciuni $i
defAimari, s-au r/spindit printre ei diferite feluri de zvonuri.
<Se aratA cA in cele din urma demnitarii otomani 1-au convins pe sultan
§1 astfel, renun %tnd de a mai merge spre Buda, s-au intors in sudul Dunarii>.

1. 342 v. . . . Apoi sultanul eel norocos sit urmarind pe dusmanul

sau zdrobit 62, s-a indreptat spre Adrianopol, scaunul impai-
rItiei. Mustafa eel r/tacit, auzind de sosirea steagurilor sulta-
nului, a pornit numaideclt spre Tara Romanease/ (Eflak) §i
toatI Cara $i tot neamul si toti credinciosii $i toata, irnplatia
an aflat c/ sus-numitui <Mustafa> era un impostor 63 §i s-au
mirat cu totii.

6° Unil cronicari spun cA sultanul a lost rant in lupte, iar altii a §i -a fracturat piciorul
,cazind de pe cal.
61 Murad al 11-lea (1421-1451).
61 Pe Diizme Mustafa, pretendent la tronul otoman cu sprijinul impAratului bizantin.
63 Mustafa raspindise zvonul di este fiul lui Baiazid Fulgerul, pretinzind astfel mcOenirea
tronului.

www.dacoromanica.ro
 HE$T BEH1$T 165

Sus-numitul, mergind, s-a dus la Kizil-Agaci-Ienigesilla

.
dinspre partite Tarn Romanesti 66 §i a stens iarasi raufacatori
in jurul sau.
<Mai departe se relateaza cA ace§tia, convingindu-se de insuccesul lui
Mustafa, 1 -au prins gi, predfndu-1 sultanului Murad II, acesta 1-a spinzurat la
Adrianopol>.

f. 352 r. POVESTIREA A DOUA. DESPRE UNELE CUCERIRI $1 FAPTE NORO-

COASE ALE SULTANULUI PETRECUTE DE LA ANUL 817 $1 PINA
LA <8>19 " $1 DESPRE BATALIA CU ISFENDIAR $1 EXPEDITIA SFINTA
(GAZA) IN TARA ROMANEASCA $1 DESPRE VICTORIA SULTANULUI
ASUPRA DU$MANILOR

1. 352 v. <Se arata cd sultanul Murad II, dupli inlaturarea tulburarilor provocate
de Diizme Mustafa Celebi, s-a dus spre Kastamonu pentru a-1 pedepsi pe Isfendiar,
dar pe atunci a izbucnit In Anatolia §i rAscoala fratelui sau, un al doileaMustafa>.

. .. De asemenea, au ajuns la urechile sultanului vecti

despre aceea ca si in partea Rumeliei, domnul Tarii Romanesti67,
care, fiind unul dintre ghiaurii raufacatori (ak), era din vechime
tributarul (haradjgazar) dinastiei otomane, cdlcindu-5i lega-
mlutul (nahz-i-and), a devastat si a pradat Silistra, situata in
fata Tarii Romanesti, si ca a inceput sa-si arate dusmania
religioasa si lumeasca. Atunci, sultanul cel fericit, la rindul sau,
dupa inlaturarea necazului pricinuit de Mustafa Celebi, a pornit
in grab/ cu oastea aceea c cu armele acelea de lupta din. tinutul
Iznik, mai intii pentru indepartarea lui Isfendiar, iar pentru
inlaturarea rautatilor domnului Tarii Romanesti 1-a numit
pe Firuzbeizade Ali-bei 68. Sus-numitul emir, la kindul sau,
potrivit cerintei poruncii sultanului, a pornit Impreuna cu
gazili Rumeliei in expeditia dint& asupra Tarii Romanesti si,
In scurta vreme, ca raspuns la devastarea vilaietului islamic, a
pradat ci a jefuit Cara ghiaurilor si, saturindu-i pe luptatorii
credintei cu diferite feluri de prazi, an pirjolit Tara Romaneasca
$i an adus cu totul In ruina locuinttele for infloritoare ¢i l2inutu-
rile for vestite. Deoarece sus-numitul down nu avea deice
" KI(11-Agoei-lenitesi, localitate In Rumelia.
" Cronicarul is Tara Romaneasca drept punct de orientare ; nu este vorba de o localitate
din Tara Romaneasca.
" 23 martie 1414-17 februarie 1417 ; evident este o gre§eala de copiere sau de tra-
ducere. Este vorba de evenimentele de dupA 1421.
87 Viad Dracul.
" In alte cronici Mehmed-bei.

www.dacoromanica.ro
168 IDRIS BITLISI

puterea trebuincioasa. ca sa se intilneasel i s& dea lupta cu

ostaVii glorio§i, el s-a ascuns, de aceea, in muntii final i §i nu
a putut sa, se arate luptatorilor credinDei. Astfel, gaziii islamici
i-au nimicit cu sAbille vksaitoare de singe pe acei dintre ghiaurii
demni de infern pe care i-au g&sit, §i s-au bucurat punind mina
pe selave §i robi.
<Urmeazd douA versuri. Se mai aratA ca 1n acest timp sultanul se lupta
cu !stead Jar>.

t. 353 v. ... L6sind la o parte supunerea celorlalte cetgiti. §i fortA-

rete <ale lui Isfendiar, sultanul Murad al II-lea> s-a indreptat
in alt& parte §i a depus toate sfortkile §i §i-a folosit toate
puterile in expedijia sfintai (gaza) Impotriva T6rii Romane§ti.
Pornind din Anatolia la hotarul Rumeliei, §i-a a§ezat cortul slu
glorios la re§edinta sultanatului, Adrianopol, §i a dat firman
pentru preggtirea osta§ilor gazii, precum §i a luptkorilor din
imprejurimi. Cind domnul Tarii Romane§ti, Dirakula 69, a luat
cuno§tin.t& de plecarea §i de preggtirea osta§ilor purtgtori de
noroc, neggsind alt cale decit a/ se roage sultanului Murad
pentru iertarea sa §i pentru indurare, el s-a indreptat nechemat
spre curtea cea ocrotitoare, impreana, cu cei doi feciori ai s&i 70
i cu aianii tkii sale §i cu haraciul pe doi ani (du-sal), precum
si cu mune daruri, avind incredere deplin& in gratia (hatir)
impArkeaseg, 9.n bungitatea §i in iertarea padi§ahului.
Invoindu-se cu soarta ee i-a fost data §i netemindu-se de sable,
el §i-a pus ckaa§a mortis (kefin) si pleclndu -se cu u1nilin a,
la Adrianopol, in fata curtii Califatului...
Aceste versuri frumoase fiind pc placul sultanului (huma-
inn), el a predat numaidecit in mina plinI de sperantI a sus-
numitului domn (hakim) beratul ce se acordI necredin.cio§ilor
care fac leggminte fat6., de Allah §i Profetul s6u §i, cinstindu-1
impreunl cu feciorii §i cu cei din suita sa, 1-a gAsit demn de
a purta hilat straincitor (hilat-i fahire) §i, onorindu-1 cu felurite
binefaceri, i-a dat apoi, ca $i mai inainte, domnia liber4
(miisellim) in Tara Romfineasc6. Dlndu -i vole sa, se intoarc6,
el a deseranat oameni care 86 stringg (muhassil) tributul (gizie)
§i s1-1 trimita, an de an. i de atunci pin& acuma, domnii Tarii

a Dtrakula: Vlad Dracul (1436-1442 si 1443-1446).

70 Vlad Tepe§ ql Radu cel Frumos.

www.dacoromanica.ro
 BEST BEHIST 167

Romine§ti nu s-au abnut de pe calea supunerii §i pe unul dintre

feciorii sai el l -a lIsat la Curtea sultanatului. Cind s-au terminat
treburile sus-numitului §i clad s-a pus stapinire pe tinuturile
Rumeliei, sultanul luptatorilor pentru credintAi 1-a numit §i 1-a
trimis, dup6, aceea, pe Evrenosbeizade Isa-bei 71 intr-o expe-
ditie sfint6, in tara Albaniei (Arnavut), impreanI cu gaziii din
Rumelia.
f. 354 v. <Despre casatoria sultanului Murad al II-lea cu flica lui Isfendiar-bei,
to anul 827 al Hegirei n>.
Pentru cununie §i alto lucruri, el s-a tutors din expe-
ditia din Tara RomaneascA §i a pornit din capitala sultana-
tului, Adrianopol, in cursul anului 800 73.
t. 372 v. <Cererea lui Evrenosbeizade Ali-bei 74 de a pleca el mai Intli In Ungarla,
pentru ca dupa aceea sa mearga §i sultanul>.
Aceasta parere a emirului eel mai sus-amintit fiind
socotit5, bunl de eatre sultan §i numind in alaiul sAu pe toti
osta§ii (sipah) si acingiii Rumeliei, in anul 840 75 acesta a
trecut Dunarea impreuna cu osta§ii luptkori pentru credinta
intrind to tara ungureasd, prin fata oraplui Timi§oaza
(Tamaecar), an devastat §i an prklat din Cara aceea 40 de
ora§e §i tirguri §i an luat atttia robi, tacit cei din tabara islamica
se temeau §i se pazeau pe ei 11100. Indurind multe greutlti
to ducerea nenumaratelor prIzi §i a robilor fara, num5,r, et s-au
tutors cu bine deoarece cuno§teau treckorile (derbend).
1. 373 r. ... Si apoi <sultanul Murad al II-lea insu§i> a pornit in
. <841 76 > la expeditie sfintA §i, trecind in bkaia vintului cu
corabiile peste fluviul Dunarea, impreunI cu oastea sa glorioas1
ca aceea a lui Solomon (Sulernani), in fata oraplui Vidin,
a onorat mai /nth. Tara Romaneasca, Intrucit domnul TArii
RomA,ne§ti 77 era tributar (haradjgiizar) qi avea leggmint eu
sultanul, an trecut, 'de aceea, prin tara sa In vilaietul unguresc
si s-au strAduit sg, mearga in ormul Buda (Budun), capitals
tarii ungure§ti.
<Se arata mai departe cA regele Ungariei nu a venit sa se lupte cu turcii>.

71 Evrenosbeizade Isa-bei, fiul lui Evrenos-bei, unul dintre emirii Rumeliei.

72 5 decembrie 1423-23 noiembrie 1424.
73 24 septembrie 1397-12 septembrie 1398. De fapt 827 =- 1424.
u Mai sus a fost mentionat Isa-bei.
72 16 Julie 1436-4 Julie 1437.
72 5 Julie 1437-23 iunle 1438.
77 Vlad Dracul.

www.dacoromanica.ro
168 IDRIS BIMISI

Ei an umblat vreo patru luni prin Cara aceea mare §i in

tinutul acela intins ca sa terraine lupta sfinta, (djihad). Supunind
citeva cet64i de-ale necredincio§ilor, care aveau turnuri Ina]-
late spre cer, le-au flcut una cu plmintul. Dar supunind cetatea
Herkiii 78, una din cet6tile mari ale acelei OH, an adIugat-o
la tinuturile islamice qi an facut-o sa prospere si an populat-o
a§ezind pe plzitori (muhaliz) §i. intendenti (emin). Apoi au
poposit un timp, filet gaziii musulmani, care plecasera, in
imprejurimi, s-au intors glorio§i §1 biruitori cu pr6zi nenumA-
rate §i cu avutii nemteptat de multe si s-au intilnit la tabgra
cea purtatoare de noroc, avind cu ei si multi robi i numeroase
sclave frumoase, precum gi nenumgrate obiecte de diferite
feluri.
f. 373 v. ... Dar, dup6, patru luni, aerul tinuturilor nordice,
intocmai ca §i rasuflarea asprl a ghiaurilor, devenind prea tare
pentru osta§ii viteji, dind ascultare firmanului, ei s-au intors
devastind toate casele acelor necredinciogi fax§, c/p/tii. Cu
prazile luate la inapoiere, ei an trecut fluviul Dunarea si,
rugindu-se i bucurindu-se, an venit in tinuturile islamice din
partea Nicopolei §i au ajuns la Adrianopol, scaunul im-
p iratiei.
1. 374 r. <Se descrie expeditia in Albania §i asediul Belgradului in 842-843 79.
f. 374 v. Alianta despotului din Semendria cu regele Ungariei>.
i cetatea Semendria aflindu-se la hotarul Ungariei,
locuitorii din Rumelia i Ungaria gi Tara Romaneasca erau
nevoid 86, tread, pe acolo. De aceea, de cele mai multe ori,
din cauza atitgrilor osta§ilor cu fete negre ale ungurilor cei
nenorociti §i din pricina uneltirilor despotului ei 8° patrundeau
in partite tinuturilor islamice §i Wean pe carauzele in partea
de dincoace a Semendriei i, stind la drumul mare, in vilaietul
sirbesc (Sirf), ii atacau si-i prgdau pe musulmani.
f. 375 v. <Urmeaza descrierea asedierii §i supunerii cetAtii Semendria>.
... Cucerirea Semendriei izbutise. Atunci si cu acest
prilej venise la, tabgra imparlteascl domnul Tgrii Romane§ti

79 Berk& (derivat din Hermannstadt): Sibiu.

" 1438-1440.
80 Cei din Semendria.

www.dacoromanica.ro
 HEST BEITI$T 169

Dira Niko la 81, Impreung, cu cei doi feciori ai ski. Prinzlndu-i

kii leglndu -i numaideclt, i-au pus In Inchisoarea din Galipoli.
Deoarece In timpul acestei expeditii s-a aflat despre Intelegerea
lui VIlk-oglu cu craiul unguresc, Indreptatg, Impotriva sulta-
nului, de aceea i-au pries §1 i-au legat pe cei doi feciori ai
sus-numitului, care venisera, la tabgra Impaerateascg, pentru a
argta supunere potrivit obiceiului cerut de lege.

POVESTIREA A TREISPREZECEA. DESPRE INFRINGEREA OSTASILOR

LUPTATORI PENTRU CREDINTA IN TARA GHIAURA A TARII ROMA-
NEST! $I DESPRE CALCAREA LEGAMINTULUI DE CATRE PRINCE -
PELE DE KARAMAN, IBRAHIM-BEI 82

f. 376 r. Deoarece de la anul 845 83 $i ping, la anul <8>47 84 unii

ra,ufgatori dintre musulmani §i ghiauri au aratat unele pretentii
fat& de acel sultan (fehriar) purtgtor de zel, de aceea, la Intoar-
cerea din expeditia sfintg, asupra Semendriei, acesta 1-a aruncat
In Inchisoare pe domnul Tarii Romanesti, Draculea (Dira
Nikola), Impreung, cu cei doi feciori ai sai, iar craiul unguresc 85,
fg,eInd In ciuda musulmanilor, a dat domnia Tgrii Romanesti
unui alt ghiaur care era unul dintre fostii domni (hiikkeint) ai
acelui neam 88 si care, In timpul apkgrii cetg,tii Semendria,
trecuse fluviul Dunarea cu intgaire din partea ungurului cel
mai sus-amintit §i, devastind t,,ii pradind multe intinderi din
Cara islamica luase In robie femei §i copii.
... In sfirsit, dupg, cucerirea Semendriei, farg, sg, mai
stea, sultanul islamic a trimis Intr-acolo, pentru rgzbunare, pe
Mezid-bei, unul dintre emirli vestiti 87, impreung, cu ostirea din
Rumelia, gi i-a poruncit sa-i devasteze tinuturile i sl-i Inlature
rgatatile. Emirul cel mai sus-amintit, la rIndul sgu, trecInd
cu caste mula peste fluviul DunIrea, a dorit sg dea lupte eu
domnul Tgxii Romanesti, dar domnul acela nefiind atIt de
puternic Inclt sa, se Intilneasca, cu oastea islamica, s-a Intarit,
In niste munti puternici si a cerut ajutor de la craiul unguresc.

81 Dtra Nikola: Draculea.

142 Ibrahim-bei, principe de Karaman (1424-1463).
" 22 mai 1441-11 mai 1442.
" 1 mai 1443-19 aprilie 1444.
88 Vladislav I, cu ajutorul lui loan de Hunedoara, care pc atunci era guvernator.
88 Mircea, fiul lui Vlad Dracul ; poate fi si Dan al .II-lea.
87 In alte cronici apare ca beilerbei de Rumelia.

www.dacoromanica.ro
170 IDRIS BITLISI

Dupg cum s-a argtat mai inainte, cei mai multi luptgtori pentru
credintg se imprastiasera in imprejurimi in dorinta de a lua
prazi, iar Mezid-bei, din pricina nedibAciei sale vi crezind ca
face un bine, a argtat curaj vi a inceput sg se laude inguntrul
tarii dusmane. Ceilalti emiri vi oameni mai incercati in lupte
1-au sfltuit dar, increzindu-se in puterea vi in curajul sau, el nu
a dat ascultare nimgnui, ping dud de la nenorocitul de ungur
a venit o caste mare ca sa, se lupte cu musulmanii. Domnul
Tariff Romanesti, la, rindul sau, stringindu-i pe locuitorli Orli
sale, s-a algturat la ostirea ungureaseg. Cei mai multi gazii
Ins erau imprgstiati in cgutare de prgzi si uitaserg de grijg
vi de prevedere. Pe scurt, ei an aflat despre avutiile tgrilor
unguresti vi ale TAriti Romgnesti. Atacind ceata mica la numair
a lui Mezid-bei vi pricinuindu-i sus-numitului Mezid, in timpul
luptei vi al mgcelului o moarte de martir vi punind mina in
intregime pe ostasiigazii imprgstia,ti vi nimicindu-i, unii <dintre
turci> an trecut cu miff de greutaiti peste flu.viul Dungrea vi au
iesit pe malul salviirii, lepgdindu-se de toate avutiile vi armele
lor. Cind, din aceastg pricing, ostasii gazii an fost infrinti
vi clad amgnuntele despre aceastg nenorocire an ajuns la
urechile padisahului (humaiun), atunci, din mare zel impg-
ratesc pentru credintg vi pentru ocrotirea cinstei, el vi -a pus
speranta in ajutorul lui Allah pentru a acoperi prin for acele
pierderi vi nenorociri.
Dupg sfatul tinut cu deranitarii impgrAtiei, a trimis
pentru rgzbunwre toate capeteniile de osti (sipehsalar) ale
Rumeliei vi alto vase capetenii de osti dintre emirii Anatoliei,
sub comanda (serdar) beilerbeiului de Rumelia, Sahin-pasa 88.
Serdarul eel mai sus-amintit, la rindul sau, a pgtruns in Tara
RomAneasca, dar, intrucit, la inceput ghiaurii nu se simteau
in putere sa, vin/ fatg in fat/ vi sg se opung, el a dat voie osta-
f. 376 v. silor gazii sg devasteze vi sg is prgzi, iar comandantul (sipeh-
salar) mai sus-amintit, la rindul sau, avind srabiciune pentru
veselie vi vin, nu era in stare sa pgzeaseg cinsteaarii vi a
legii vi sg-vi stgpin.eascg pornirile sufletesti pentru petreceri.
Si este lege a dacg serdarul ostii este nepgsgtor vi se gindeste
la sine insusi, atunci, in cele din urmg, el cade in mitinile dus-
manilor

88 Tn alte cronici Ku1a-$1thin sau ehabeddin-pa§a.

www.dacoromanica.ro
 KEST BEHIST 171

... In Brush, domnul Tara Rom&nesti, care era dusmanul

sau din tot sufletul, din pricing nep/sarii serdarului, a dat cu
ajutorul ostasilor unguri un atac asupra ostirii luptatoare
pentru credintI a sultanului, pe vremea chid ostasii luptatori
pentru cauza islamului se aflau imprastiati si, venind fatI In
fatk s-au luptat unii cu altii timp de o zi Esi o noapte. Dar, spre
dimineatk chid sabiile s-au ivit In zare Esi clnd sabiile $i rancile
strAlucitoare ale luptatorilor au aparut In fata ochilor dusma-
nilor, asemenea luminii stralucitoare din Iemen, atunci ahin
pasa care era seraskerul islamic, a fugit spre fluviul Dungrea,
Impreuna cu saxmanii care fusesera, zdrobiti In urma atacului
ostirii nenorocite. Deoarece nu s-a impotrivit In Vat lia cu
dusmanul, el a plecat din rindurile luptatorilor. Dupa fuga
sus-numitului, unii emiri Esi ostasi, precum Esi Timurtasbeizade
Osman-bei, dInd dovadA de curaj Eli r6mIrtind pe cImpul de
bAtalie Esi lupt/ndu.-se Impreung cu unii comandanti viteji,
si-au zis : Chiar dac6 eel cu numele de *ahin, purtAtor de
rusine, plrasindu-ne, a fugit de moartea de martir Esi si-a sters
renumele de pe foaia catastifului vitejilor, noi, toti lupt6torii,
sa nu fugim de pe cimpul de lupta, din fata neamului ghiau-
rilor". Desi Osman-bei $i ceilalti emiri s-au luptat cu ostile
mindre ale ghiaurilor i cu dusmanii plini de putere, totusi,
deoarece seraskerul fugise de pe clmpul de luptI si aruncase
la pamInt onoarea luptAtorilor pentru Islam si intrucit cei
mai multi plecaserI Insotindu-1 pe sus-numitul In fuga sa Esi
deoarece ostasii ghiauri erau de douft on mai numerosi decit
luptAtorii islamici Esi Osman-bei, la rindul s'au, scapind printr-o
moarte de martin, ceilalti ostasi, la rindul lor, rImasi fart,
serdar, ataclndu -i pe ostasii necredinciosi, cei mai multi viteji
an intrat In rindurile martirilor si, treclnd sub umbra steagului
martirilor din Kerbela 899 s-au dus printre cei iertati pe vecie.
1. 377 r. Intrucit oastea islamica Esi spahiii sultanului an suferit
una dupa alta dou6 InfrIngeri de acest fel, aceste vesti au ajuns
la urechile ghiaurilor si r6ufaz6torilor.
<Mai departe se aratA eb Ibrahim-bei, principele de Karaman, a trecut la
actiune, atacind posesiunile otomane din Anatolia>.

89 Kerbela: localitate in Orientul islamic (Irak), unde s-a dat o mare batillie intre
Mahomed §1 adversarii slii religion.

www.dacoromanica.ro
172 IDRIS BITLISI

Si acele doug, fapte primejdioase, care s-au intimplat una

dupI alts, s-au petrecut in cursul anului 846 99.
<Urmeaza descrierea expeditiei din Anatolia Impotriva lul Karamanoglu>.
Anul 846
f. 377 v. POVESTIREA A PATRUSPREZECEA. DESPRE ATACUL ASUPRA TA-
RILOR ISLAMICE, PRIN ATITAREA DESPOTULUI < SEMENDRIEI>
$1 ADUCEREA IN RUINA A VILAIETULUI ISLAMIC DE CATRE ACESTA
IN UNIRE CU CRAIUL IANCU 91 SI DESPRE PRINDEREA UNOR EMIRI
LUPTATORI PENTRU ISLAM, DESPRE NENOROCIREA OSTASILOR
GHIAURI LA 0 TRECATOARE (SEBIL) GREA, PRECUM $1 DESPRE
PACEA SULTANULUI CEL PLIN DE ZEL CU DESPOTUL <SEMENDRIEI>
PENTRU SALVAREA CELOR CAZUTI ACOLO IN ROBIE
f. 378 r. <Se arata cd dupa ocuparea Semendriei de catre turd, despotul de acolo
trecuse la unguri, Indemnindu-i sA porneasca Impotriva sultanului>.

Cu fel de fel de viclenii kii minciuni, el a spus kii a arItat

urmItoarele craiului Ungariei 92, precum §i celui de al doilea
crai, afurisitul Iancu, care era vestit printre ghiauri fi care
era unit prin oastea sa §i prin armele sale, ca kii prin rangul
sIu : Acura trebuie ca toti regii (miiliik) §i stApinii (hiikkiam)
§i toti cei de credinta neamului Mesiei sI se r/zbune pe musul-
mani pentru tinuturile for ".
... Acesta 93 incepind cu tmeltirile §i cu tulbur/rile, sus-
numitul Iancu, impreung, cu toti lupatorii unguri qi avind drept
carauzI pe despot, cu suflete diavole§ti §i cu o oaste mai
numeroas/ decit cirezile de animale an trecut prin fata Belgra-
dului fluviul Dungrea §i an intrat in tinuturile islamice. Mai
intii, an ruinat cetatea Izlancea 94 ( 1 ) §i, devastind locuintele
musulmanilor §i luindu-i in robie §i ducindu-i in vilaieturile
for pe acei dintre musulmani pe care puteau sI pun/ mina §i
trecind 1)1)11 la Ni E3 §ti Sehir-Koi §i Sofia, an vrut apoi sg, meargl
prin trecatoarea Zlatita (Izladi) §i SA inainteze in tinutul
Filipopolului (Filibe) pin/ la Adrianopol (Edirne), capitals
sultanatului, rtli A deschicl/ in vilaieturile acelea toate portile
uneltirilor §i. tulburarilor. Pe atunci, sultanul cel dornic de
cuceriri de sari, la rindul sgu, avind ajutorul o§tilor cereqti,
" 12 mai 1442-30 aprilie 1443.
91 Than de Hunedoara.
92 Vadislav I.
92 Despotul Semendriei.
94 In alte cronici apare Aladja-Hisar, adicd Cru§avdt.

www.dacoromanica.ro
 HEST BEHIST 173

pornise spre trecgtoarea Zlatita (Izlacli) In intimpinarea ghiau-

rilor cu credinta dearth §i i§i intinsese pe locul de bgtglie
steagurile luptei sfinte. Dar, din. pricing, numgrului mare a1
ghiaurilor, luptgtorii pentru Islam neputind sa dea batalie,
sultanul luptgtorilor pentru cauza Islamului a impresurat
f. 378 v. trecatoarea aceea cu saline de fier ale vitejilor §i, fiind vreme
de Lung, au dat drum la apele din calea dusmanilor legli.
Cu voia timpului i spre binele ostii islamice, toatg, fata pgmin-
tului s-a acoperit de gheatg, §i, in felul acesta, tgindu.-se calea
pe care se aduceau proviziile ostasilor ghiauri i punindu-se
capgt Intretinerii sufletelor lor animalice, ei nu au putut deloc
sarsi dud, la indeplinire dusnignia lor, din care pricing, s-au
grgbit, ca niste nenorociti, sa, meargg spre tinuturile lor demne
de dispret, iar sultanul (fehriar) cel plin de zel, la rindul sgu,
1-a trimis numaidecit, cu un numgr oarecare de osti, pe star
pinul de Tokat ", Balaban-pap, pentru urmgrirea necredin-
ciosilor. De asemenea §i ghiaurii necurati, chid au allot de so-
sirea ostasilor islamici, au dosit multi ostasi hntr -un loc din
trecgtoarea vilaietului Ni§. Ostasii musulmani, la rindul lor,
nestiind de aceastg, capcana si de acest viclesug al ghiaurilor
§i grgbindu-se ca fulgerul sa ri ajungg pe dusmanii infrinti
ping, la trecerea lor prin trecgtoare, ghiaurii cu credinta
netheaptg s-au folosit de clipa popasului ostasilor musulmani,
astfel cg cei mai multi luptgtori pentru cauza Islamului au
cgzut In curs/ §i inseraciune, iar Mahmud-bei, unul dintre
emirii din Anatolia, care, fiind sta,pinul tinutului Bolu 98, era
fratele lui Halil-pasa 912 a cgzut in prinsoare i cei mai multi
dintre viteji au murit ca niste martini pentru legea sacra,
(feriat) §i, potrivit obiceiului rgzboiului neindurgtor, au suportat
durerile rgnilor. In sfirsit, acest prilej ducind la linistirea region
ghiaurilor care merg pe calea cea rea §i find un motiv de a lua
cu forts $i a pricinui pagube, ei au trecut in grabg fluviul
Dunarea $i au mere in tinuturile for nenorocite, ducind cu ei
pe multi dintre ostasii musulmani legati In lanturi.
§i
<Urmeaza descrierea incheierii unei intelegerf cu despotul Semendriei,
in sensul ca i s-a inapoiat Semendria si cei doi fii ai sal, ostateci, in schimb fiind
eliberat Mahmud-bei>.

95 Ora' in Anatolia.
96 Ora §i provincie In Anatolia.
97 Halil-pasa, mare vizir otoman.

www.dacoromanica.ro
174 IDRIS BITLISI

f. 380 v. <Despre prima urcare pe tron a lui Mehmed al II-lea, in anul 848", prim
cedarea domniel de care tatal sau, Murad al II-lea>.

POVESTIREA A SAISPREZECEA. DESPRE RASCOALA $1 RAZVRATIREA

CRAIULUI UNGURESC " IN UNIRE CU REGII FRINCI (FIRENK) $1
CU CEI DIN TARA ROMANEASCA (EFLAK)10 $1 MOLDOVA (BOGDAN) In
IN TIMPUL RETRAGERII SULTANULUP" DORITOR DE CUCERIRI
DE TARI $I PE VREMEA DOMNIEI SULTANULUI DIN NEAMUL LUI
MAHOMED 108

<Se arata ca, profitind de virsta frageda si de lipsa de experienta a noului

sultan Mehmed al II-lea, principii crestini s-au coalizat Impotriva turcilor>.
Cei mai multi principi (selatin) de credinta Mesiei
indeosebi crali Ungariei $i Moldovei T6rii Romame§ti,
precum yi unii principi (miiliik) frinci 104, unindu-se cu to ii, au
pornit cu ostire mare din partea Ungariei $i, trecind fluviul
Dunarea, an inceput sg, devasteze i sa prade tinuturile islamice.
La inceput an asediat cetatea Varna (Avarina) care se afla in
drum si au supus-o cu lovituri de tunuri si de pu§ti. i frincii,
la rindul lor, an trimis in ajutorul ungurilor si al celorlalti,
dinspre tarmul marii 60 de galere (Kaderga) cu cite 1000 de
ostasi pedestrasi fiecare ca BA opreascA trecerea ostasilor gazii,
pe mare, prin Galipoli si mai cu seams sá-i impiedice pe locui-
torii din Rumelia si Anatolia, pentru ca in felul acesta tinlrul
f. 381 v. sultan sa, se despart6 de ai sai tii s5, nu poata, primi ajutor si
ocrotirea tatalui s'au cel binevoitor.
<Se arata ca Murad at II-lea a venit totusi in ajutorul ttnarului sultan
Mehmed al II-lea, trecind cu oaste In Rumelia>.
In fata ostii a fost trimis beilerbeiul de Anatolia, Davud-
bei, $i au pornit din menzil in menzil in ajutorul cetAtii Varna,
locul de aclunare al ghiaurilor. Dar numarul ghiaurilor era
mult mai mare decit se credea si toti fiind. imbrIcati in zale,
talazaiau ca Marea cea Neagr1.
f. 382 r. <Se descrie lupta de la Varna din 1444, relatindu-se despre infringerea
inijiala a unei bune parti din oastea otomanii>,

96 20 aprilie 1444-8 aprilie 1445.

" Vladislav I.
100 Vlad Dracul (1443-1446); a doua domnie.
1°1 Stefan al II-lea sl Petru al If-lea.
103 Murad al II-lea.
103 Adica Mehmed al II-lea (1444).
104 Burgunzi etc.

www.dacoromanica.ro
 HEST 13E111$T 175

f. 382 v. ... Se poveste§te a, de team& si de groaz6, fugarii

musulmani au ajuns Intr-o singur& zi de la, locul de batalie
zis Kamcisuyu, pe §esul Dobrogei (Tobridja), la o distant& de
trei popasuri (merhale).
<Unneaza descrierea cAderii regelui Ungarlei, Vladislav, pe cimpul de
bAtAlie gi infringerea coalitlei europene la Varna>.

f. 390 v. POVESTIREA A DOUAZECEA. DESPRE PLECAREA SULTANULUI

CEL NOROCOS SPRE EXPEDITIA SFINTA DIN ALBANIA $1 DESPRE
SOSIREA STIRII CU PRIVIRE LA RASCULAREA CRAIULUI UNGARIE1106
CU GINDUL DE A PRICINUI PAGUBE TINUTURILOR ISLAMICE
<Anul 852 106>

f. 391 v. ... Pe dud sultanul se pregAtea s& cur* tot tinutul

acela (Albania) de ghiaurii cei cu credinta desarta, au sosit
la urechile padi§ahului, una dup& a1ta, stiri precum ca rAuf6,-
c&torul care era craiul unguresc a Inceput s& lac& iara§i uneltiri
§i r6ut&ti $i, atacInd tinuturile islamice cu oaste nenumArat&
1i g/sindu-le goale, a Inceput sg, prigoneascl raiaua 0i beraiaual"
gi s& le pricinuiascA pagube. Atunci, <sultanul>, nemaig&sind
potrivit5, §ederea In tinuturile Albaniei, s-a tutors pentru a
InlAtura pagubele acelui ghiaur tiran.

POVESTIREA A DOUAZECI $1 UNA. DESPRE RASCULAREA GHIAU-

RULUI NUMIT IANCU, CRAIUL UNGURESC, $I DESPRE LUPTA ACES.
TUIA, IN UNIRE CU REGII GHIAURI, CU SULTANUL DORITOR DE
CUCERIRE, DATA PE SESUL KOSOVEI

f. 392 r. Craiul ungurilor nenorociti 0i toti regii ghiauri au

trecut cu corgbii tai cu luntre (sal), timp de 30 de zile necon-
tenit, pe marele fluviu Dunatea, cu mare pomp& ¢i cu alaiuri
de r&taciti i cu multi 'ghiauri voio§i ¢i cu credinta deklartI si
au Inaintat cu o§tile inarraate.
<Trimiterea martolozului Togan 108 pentru iscodirea ostii ghiaurilor.
Acesta, intorcindu-se, a spus> :
f. 392 v. Padi§ahul ostii ghiaurilor trufa§i si al apeteniilor for
2

mindri este craiul Tanen, caruia ei i se supun. i oamenii de

105 Iancu de Hunedoara.
1" 7 martie 1448-23 februarie 1449.
107 Beraia : categorie de Virani privllegiali, scutiti de unele dari.
108 Martoloz Togan, iscoada sultanului Murad al II-lea.

www.dacoromanica.ro
176 IDRIS BITLISI

seam, qi notabilii (aian) sAi Ant patru bani (pan), vicleni

qi stapini de ofilti qi de suite §i. de cetati. Unul este banul leah
(Lepe pan) gi altul este banul ceh (fete pan) §i altul este banul
(pan) de Sekvelet, In& fiecare din ei se socoate pe sine neattrnat
8i un al doilea crai.
f. 393 r. <Urmeaza descrierea desfAsuraril batAliei de la Kosovo, din 1448>.

In a treia zi, pe afurisitul de Iancu nu 1-au mai tinut

picioarele 8i au. inceput 86-i tremure 8i miinile.
... De nevoie, craiul eel cu credinta rAtAcita, a ales In
grab calea fugii §i, fiind. 'infrint, a pornit spre Cara sa lipsitA
de noroc, ca qi el 113.8110, qi s-a Indreptat spre drumul Infringerii.
<prmeaza descrierea biruintei ostii sultanului, prinderea unor bani si
omorlrea for pe ctmpul de batalie, dupa care sultanul Murad al II-lea se Intoarce
la Adrianopol>.

www.dacoromanica.ro
 XI

CRONICILE ANONIME TEVARIH-I AL-I OSMAN"

SI CONTINUAREA LOR DE CATRE MUHIEDDIN
AL -D JEMALI

Pe ling& vechile cronici otomane din veacul al XV-lea, ale c&ror

autori slut cunoscuti, mai exist& si un mare numar de cronici anonime.
Cataloagele de manuscrise orientale mentioneaz& o aerie de astfel de izvoare
narative pastrate in diferite biblioteci din lame. Printre acestea merit&
o atentie deosebit6 cele care se af16 In colectiile Bibliotecii Nationale din
Paris si ale Bibliotecii din Viena. Un numar considerabil de astfel de izvoare
se g&sesc si In bibliotecile turcesti din Istanbul.
0 bung parte din manuscrisele cronicilor anonime care ni s-au pAstrat
a lost cercetat/ de turcologul Paul Wittek §i mai en seam& de Fr. Giese
(Breslau), cel mai bun editor al vechilor cronici otomane.
Anonimele poart6, In general, titlul obisnuit al vechilor cronici :
Tevarih-i (sau Tarih) al-i osman, sidle& Istoriile (sau Istoria) dinastiei
osman'e si trateaza istoria osmanliilor de la inceput (sec. XIII) pin& in
ultimele decenii ale veacului al XV-lea sau inceputul celui urmAtor. 17nul
din manuscrisele cele mai importante, aflator la Viena, incheie evenimen-
tele cu anul Hegirei 896 (14 noiembrie 1490 3 noiembrie 1491). Un
singer manuscris (care se gfiseste In Biblioteca National& din Paris, Cod.
reg. CXIX, cat. 315), mai putin cercetat, descrie evenimentele pin& pe
vremea sultanului Selim I (1512). Alte cronici anonime trateaza o perioad/
mai restrins& din istoria otoman& (veacul al XV-lea). Asa bungoara, un
Tarih-i sultan Illehmed-han fatih el-Islamboll (Cronica sultanului Mehmed-
han, cuceritorul Ista,nbulului), scris Yn proz1 si versuri, este consacrat, dupl
cum aratl insusi titlul, domniei lei Mehmed al II-lea (1451-1481) ; altul,

1 Tn izvoarele otomane Istanbulul este denumit adeseori gi Islambol", adicii local undo
se ailii multi musulmani".

12 - C. 42

www.dacoromanica.ro
178 CRONICI ANONIME

intitulat Tarih-i al-i Osman, cuprinde ultimii cinci ani ai domniei lui
Murad al II-lea kii vremea urmaplui sau Mehmed al II-lea.
Din textul cronicilor anonime nu se poate deduce chid au fost scrise.
Avind in vedere faptul a majoritatea sting domnia sultanului Baiazid
al II-lea, se poate presupune a uncle din ele au fost scrise pe la sfirsitul
veacului al XV-lea. In orice caz, nici una din ele nu poate fi anterioara,
domniei sultanului Mehmed al II-lea.
Turcologul Fr. Giese a prezentat In 1922 o edit ie critics a vechilor
cronici anonime otomane 2 luind ca bazI cele mai bune manuscrise, fax
In anul 1925 le-a tradus in limba germana $. Analizind un mare numar de
texte, Fr. Giese a constatat a exists o mare asemanare intre ele atit ca
form/ eft 8i ca fond. De aici, editorul a tras concluzia ca vechile cronici
anonime otomane nu slut lucrari independente, cum se credea pin/ la el,
ci slut variantele a doug prototipuri distincte. Astfel, variantele primului
prototip trebuie A reprezinte o veche redactie a cronicii lui Aft-paqa-zade.
Cronicile otomane anonime pe care le-am avut la indemin5, (din ed.
Fr. Giese) cuprind abia un secol din istoria t'arilor roman. Este posibil ca
manuscrisul de la Paris, amintit mai sus (Bibl. Nat. cod. reg. CXIX, cat.
315), A aibl informatii in plus care ne-ar interesa. 0 atentie deosebita
merits 8i manuscrisul de la Dresda (Land Bibliothek, m.. 11) In care este
vorba de expeditia lui Bali-bei Malkocioglu In Moldova.
Amintim ca, uncle fragmente care ne privesc din aceste anonime an
mai fost publicate In traducere romaneasca de N. Iorga 4, flcutI dup5,
versiunea gerraan1 a lui Fr. Giese, 8i integral de Andrei Antalffy, care s-a
bazat pe textul turcesc 5. Am. socotit necesar s'a dam o noun traducere a
8tirilor privitoare la tkile roman din aceste cronici anonime, mai ales
c5, traducerile mai sus-amintite slut incomplete.
*
Cel care a prelucrat kii a continuat seria cronicilor anonime, ducind
povestirea for ping, la mijlocul veacului al XVI-lea, a fost Muhieddin al-
Djemali.
Din viata acestui istoriograf otoman se cunosc foarte putine date.
Dup/ toate probabilitaVel el s-a nascut pe la finale veacului al XV-lea In
8 Die allosmanischen anonymen Chroniken (Tevarih-i all Osman), herausgegeben von
Dr. Fr. Giese, Tell I, Text and Varianten...., Breslau, 1922, 174 + 412 p.
8 Die altosnuinischen anonymen Chroniken, von Dr. Fr. Giese, Teil II, Ubersetzunge,
Leipzig (1925), 170 p.
4 N. Iorga, Cronicile turcesti ca izvor pentru istoria romanilor, Bucuresti, 1928, Anal.
Acad. Rom., Mem. Sect. Ist.", Ser. III, Tom. IX, Mein. 1, p. 1-22.
8 A. Antalffy, Vechea cronicd otomand ca izvor pentru istoria romanilor, in Revista
'storied", anul XXIII, nr. 7-9, 1937, p. 217-235.

www.dacoromanica.ro
 CRONICI ANONIME 179

orkelul Aksarai din Anatolia si era fiul marelui muftiu Z'enbilli All Razi.
Inca din tinerete a fost initiat in problemele religioase si mai cu seam/ In
cele istorice.
Venind la Istanbul, ajunge dascgl la scoala teologicg, infiin.tat/ de
Murad-pasa, iar mai tirziu 11 g/sim judecator (kadi) la Adrianopol. Mu-
hieddin a murit probabil tot in acest oral, pe la anul 1557/965.
Muhieddin a raraas cunoscut in istoriografia otomanl pentru meritul
de a fi prelucrat vechile cronici anonime intitulate Tevarih-i al-i Osman gi
de a le fi continuat, partea original/ fiind deosebit de important/ datorita,
faptului a autorul a fost martor ocular al multora din evenimentele
povestite. El descrie 1ntimplarile ping, la inceputul lunii regeb din anul
Hegirei 963 (11-20 mai 1556).
Cronica sa, pastratg, in mai multe copii, a fost editat/ de Fr. Giese
ca o continuare a cronicilor anonime amintite mai sus. Dintr-o mentiune
existent/ la sfirsitul operei lui Muhieddin pe una din copii, rezult/ ca,
aceasta dateazI din anul 1004 zil-hidjge (29 august 1596) si a apartinut
unui oarecare Hasan bin Abdul -Aziz.
Cronica lui Muhieddin a fost cunoscut/ si lui Josef von Hammer prin
lucrarea Veranziche Chronik, scris/ de Anton Wranci.6. Bishof (m. 15 VI
1573) 0.
0 traducere fragmental% a dat $i Hans Cauder Spiegel (m. 30 august
1579). De asemenea, ea n-a fost strain/ nici umanistului Hans LOwenklau
(Leunclavius), autorul cunoscutelor Annales Sultanorum Othomanidarum
(Francforti, 1588) si Historiae Musulmanae Turcorum de monumentis
ipsorum exeriptae libri XVIII (Francforti, 1591).
Aceast/ cronic/ a lost utilizat/ ca izvor de istoriografii otomani de
pe la finele secolului al XVI-lea, in special de Sa'adeddin si Mustafa Ali.

Bibliografie: P. Wittek, In M.O.G., II, p. 151 ; 0.M., III, *p. 63;

G.O. W., p. 39-42 §i 72-74:

0 Cf. §1 Der Islam", X, 1920, p. 159.

www.dacoromanica.ro
 TEVARIH -I AL-I OSMAN
(ed. Fr. Giese, Breslau, 1922)

27 <Luptele cu sirbil §i Inceputul domniei sultanului Baiazid I Fulgerul. Cucerirea

minelor de la Kratova>.
Pe atunci 1 era un viteaz caruia i se spunea Firuz-bei ; < sultanul
28 Baiazid > 1-a trimis pe acesta si el, pornind, a cucerit Vidinul. Dupa aceasta
< Ba,iazid> i-a dat voie lui Firuz-bei A fats o incursiune. Acesta, repezin-
du-se, a flout o incursiune in Tara Romaneasta (Eflah) si s-a intors cu
prada bogata ... 792 2.
38 .. . I-a venit §tire lui Baiazid a Timur-han a sosit la Ankara. Chid
a auzit aceasta §tire, Baiazid si-a strins de asemenea oastea, pornind
lntr- acolo. A luat on el si oastea tatareasca care venise din vilaietul Dest
< -i Klpceak> trecind prin Moldova (Kara-Bogdan). De asemenea venise si
oastea voievodului Tariff Roma'nesti (Eflak-oglu) $.
40 <Descrierea luptei de la Ankara din 1402>.

Intr-un cuvint, oastea lui < Baiazid t s-a imprastiat. Apoi oastea
personals, care se gasea ling < Baiazid> Ildirim, de asemenea a tradat,
deoarece fusese jignita, din. care pricing. s-a imprastiat si a plecat.
S-a luptat numai Eflak-oglu 8 care avea o oaste de ghiauri. Clnd
hanul Timur a vazut oastea ghiaura, crezmnd ca. sint dervisi, a spus : Hei,
ce dervisi (ifik) viteji ! Ce strasnic s-au razboit !". Iar cei care se gaseau In
jurul lui i-au spus : Hane, ei nu slut dervisi, ci ant ghiauri !".
Apoi Eflak-oglu, de asemenea, vazin.d ca, nu se poate razboi si ca,
a ramas singur, si-a luat oastea tai, fugind, s-a retras intr-o paste.
<Urmeaza descrierea infringerli §i halt in captivitate a lui Baiazid Fulgerul. Luptele
dintre urma0i sAi>.
48 Apoi, prin mijlocirea lui Ali -pasa 42 Isfendiar 1-a urcat pe Musa
lntr -o corabie si 1-a trimis din Sinop in Tara Romaneasca. In acea vreme
era domn (bei) Mircea ghiaurul, care era un ghiaur tare viteaz. Mircea
1-a luat pe Musa linga el, trecindu-1 apoi In Rumelia. Dupa spusele unora,

1 Anul Hegirei 791 1388-1389, chid a avut loc Militia de la Kosovo.

2 1389 1390.
3 Asupra partial:IAA' romanilor la lupta de la Ankara sint controverse in istoriografia
romaneascA. Dupti unit autori termenul folosit ar desemna pe vlahii din Tessalia (Vlahia mare),
dui:4 altii ar 11 o confuzie cu Vile (Vuc), nume sub care e desemnat Stefan Lazarevici, despotul
Serbiel.
4 Marele vizir al lui Baiazid Fulgerul §i al emirului Suleiman Celebi. A murit la 18
decembrie 1406 (7 regeb 809).

www.dacoromanica.ro
 TEVARIH-I AL-I OSMAN 181

1-a trecut la Silistra. Apoi Musa a plecat de acolo. Toti tavgiii au venit
ling& el. De asemenea, s-au stills In jurul lui §i timario ju. Apoi, adunin-
du-se ou totii, an inaintat spre Adrianopol. Intre timp, s-a dat de §tire
emirului Suleiman despre trecerea lui Musa Celebi in Rumelia.
<Descrierea luptelor dintre Suleiman sl Musa. Ocuparea Rumeliei de cAtre acesta din
urma. Lupta dintre Musa si Mehmed Celebi>.

52 Sultanul Musa a domnit trei ani §i jumatate §i apoi a plecat din lumea
aceasta.
... De asemenea, 1-au prins pe Simavna-kadisioglu 67 impreung cu
fiul §i fiica sa, §i 1-au trimis la Iznik fii i-au dat o leaf, de 1 000 de aspri
(akee) pe lung. In ce prive§te pe Azap -bei, el a fugit §i a plecat in Tara
Romfineasca. Astfel, tont/ Rumelia a trecut de partea sultanului Mehmed
care a devenit padi§ah in anul 816 al Hegirei 6. Apoi sultanul Mehmed a
trimis soli in toate tgrile invecinate §i la beii din imprejurimi §i s-au impgcat
intre ei.
53 ... Sultanul Mehmed, intorcindu-se de acolo 7, a venit la Brusa ;
pornind §i de aici, a sosit la Adrianopol. Iar de aici a intreprins o expeditie
in Tara Romaneasca. A luat oaste §i de la Karamanoglu §i de la Isfen-
diaroglu. Kasim-bei, de asemenea, a dat oaste. Sultanul Mehmed, venind,
s-a oprit la Dun ,re i a fgcut cetatea Giurgiu (Ierkokii).
El a trimis acingii In Tara Romgneascg. Ace§tia s-au. slturat <de
pradg>. Apoi, bell Tgrii Romane§ti Mend pace, an trimis haraci §i au..
trimis Ii pe fiii for la Poartg ca ostateci. Sultanul Mehmed, pornind dup&
aceea, a venit la Brusa.
<Descrierea pregAtirii rAscoalei din Aidin de cAtre Bortiklilge Mustafa>.

54 Pe de altg parte, §eihul Bedreddin, fiul cadiului din Simavna, auzind

a Boriikliige Mustafa are izbinzi, a fugit §i el din Iznik, plecind la Isfendiar.
Intr-o noapte, pe clad statea linga Isfendiar, urcindu-se intr-o corabie, el
a trecut in Tara Romaneasca. De aici, venind, a intrat In mares de copaci"
(agar denizi), dar se spune c& avea intelegere cu BOriikliige Mustafa.
<La Kara-Burun, In Anatolia, rascoala lui BoraklOge este infrInta de °stile sulta-
nului. UrmeazA atacul asupra Salonicului §i reprimarea rAscoalei din Rumelia, condusA
de seihul Bedreddin Mahmud, care a Post spInzurat la Serres>.

5 *eihul Bedreddin Mahmud.

° 3 aprilie 1413-22 martie 1414.
9 Din Karaman.

www.dacoromanica.ro
 182 CRONICI ANONIME

64 Se poveste§te astfel ca, pe chid sultanul ktedea la Adrianopol, Dracula

(Dirakul) 5; beiul Tkii Romane§ti, trecind Dunkea, a pricinuit multe
stricIciuni In Rumelia. Atunci sultanul Murad (al II-lea), ducindu -se
acolo, s-a tutors cu prada, bogat6 §i s-a a§ezat la Adrianopol. Aceasta s-a
IntImplat In anul 826 al Hegirei S.
In anul 844 al Hegirei 10, sultanul Murad, mezIndu.-se din nou la
66 Adrianopol, 1-a trimis pe Mezid-bei In incursiune. Trecind prin Tara Ro-
maneascg Qf ajung/nd In vilaietul unguresc, el n-a avut noroc, iar Mezid-
bei, suferind IntrIngere, 0i-a gasit moartea, murind ca un martir. Dupa, ce
musulmanii au suferit o astfel de Infringers, In anul 845 al Hegirei 11,
sultanul Murad, a§ezindu-se iarki la Sofia, beilerbeiul s5m.*ehabeddin.-pa§a,
Impreun5, cu oastea rumeliotg, cu acIngiii si cu ienicerii, a trecut prin
Tara Romaneasc6 qi a ajuns In ITngaria. AcIngiii i ceilal i eetaqi Impr6§-
tiindu-se Ii beilerbeiul Hadlm-pa§a 12 ramlnind singer, a fost atacat de
afurisitul de Iancu <de Hunedoara >. Ace§tia fiind gasiti In nepgsare, ca tai
Mezid-bei, an fost Infrini. Dup5., aceasta, In anul 846 al Hegirei " . . .
<urmeaz6 descrierea rgscoalei lui Karamanoglu §i supunerea acestuia>.
67 Pe clnd sultanul Murad se afla In doliu <In urma morph fiului sAu
Alaeddin sultan), afurisitul de crai unguresc Eii Iancu eel blestemat §i
despotul Laz-oglu, care se pusese In fruntea tor, an venit la tree6toarea
Zlatita.
<DesfAsurarea bdtiiliei, Infringerea initial' a ostii turcesti ¢i fuga crestinilor>.
<Discutia dintre Karamanoglu 51 bufonul sAu, care i -a spus In derldere:>
. Bine ai facut ca ai mers Impotriva acestor osmanlii !". Karamanoglu
a Intrebat : De ce I". Bufonul a zis : Sultanul meu, to din partea aceasta
§i fratele t5m. Iancu <de Hunedoara > din partea cealalth, bine ar if sa,
distrugeti islamismul !".
68 Pe la anul 84714, dupa ce sultanul Mehmed <al II-lea> a fost urcat
pe tron, craiul unguresc cel blestemat 15 §i afurisitul de Iancu an atacat
iarki cu ungurii Qi eu °stile sgseoi, nemte§ti, cehe, latine, bosniece i cu
cei din Apulia (Polie) 16, precum gi cu cei din Tara Romaneasc6, cu frincii

6 Vlad Dracut. De fapt lnsA In acel an domn al Tarn Romanesti era Dan al II-lea
(1420-1431).
9 15 decembrie 1422-4 decembrie 1423.
'° 2 iunie 1440-21 mai 1441.
11 22 mai 1441-11 mai 1442.
2.9 Este vorba de ehabeddin amintit mai sus. Porecla Hadim InseamnA eunueul",
13 12 mai 1442-30 aprilie 1443.
14 1 mai 1443-19 aprilie 1444.
is Vladislav I.
13 Prin Polie cronicarli otomani 1ntelegeau nu numai Apulia, provincie in sud-estul
Italiei, el si Neapole.

www.dacoromanica.ro
 TEVARIH-I AL -I OSMAN 183

(Firenk) §i cu Karamanoglu Afar. de Karamanoglu, toti acestia se aflau

lingg crai. Astfel, stringind multe osti, an adunat laolaltg 70 000 sau 80 000
de ostasi. De asemenea an adus si mai multe mu de tunuri17. Oastea sa era
invesmintatg din cap ping In picioare in zale albastre. Cu astfel de infatisare
mgreatg, trecind pe la, Belgrad si Severin, an venit si an pustiit vilaieturile
Matara 18 EA umla, 19. De aici an venit si an asediat cetgtile Nicopol si
Provadia 20, pe care insg nu le-au putut lua, iar de acolo au trecut mai
departe. Atunci Firuzbeioglu Mehmed-bei, sangeacbei de Nicopol, cu oastea
din Nicopol si cu acingiii sgi, care erau de fatg, i-a atacat pe ghiauri pe la
spate $i a nimicit o multime de ghiauri. Prinzlndu -i pe ghiaurii imbrIcati
to zale §i armuri, i-au adus <in tabgra turcea,scg > ; pe de altg parte, an
dat de §tire sultanului Murad care era la Manisa.
69 <Sultanul, rugat de bell din Rumelia, vine din Anatolia cu oastea de acolo>.
Si asa, stringindu-i pe toti musulmanii, sultanul Murad, de asemenea,
a inaintat asupra afurisitului de ungur. Astfel, s-au intilnit si a avut loc o
mare bgtglie. Tunurile, pustile gi zenberecurile improscau uncle asupra
altora ca o ploaie vijelioasg. Craiul cel blestemat era in mijlocul ostii.
Afurisitul de lancu inaintind dintr-o parte si Kara-Mihal dintr-o alt.
parte, 1-au atacat pe sultanul Murad. Ei an obtinut victorie asupra sulta-
nului Murad, an infrint amindoug aripile ostii sale si s-au inclestat cu
oastea de Anatolia. S-a dat o luptg crinceng in care Gheikii-Karadja,
beilerbeiul Anatoliei, a murit ca un martir. Vgzind aceastg nenorocire
<oastea de > Anatolia s-a risipit.
<Se descrie ImprAstierea flancurilor turcesti, omortrea craiului unguresc yi ImbArbatarea
oltii otomane la aceastA veste>.

Atunci, toti ostasii care se imprastiasera, s-au string in jurul sultanului

Murad. Ostasii ghiauri, vgzind aceasta, an dat de tiro lui lancu cel Bles-
temat i lancu afurisitul a vgzut cum stau lucrurile. Atunci oastea sa a
inceput sa se imprgstie, dar el nu i-a lgsat sg se risipeascg. Se mai spune ca
Iancu blestematul, vgzind ca oastea a inceput sa se imprgstie, a vorbit
astfel ghiaurilor : Noi am venit aid pentru credinta noastrg si nu pentru
crai". In felul acesta el si-a stapinit din nou oastea si, intorcindu-se, a
atacat de clteva ori, dar, vgzind cg musulmanii s-au inmultit, a luat-o la
70 fugg, scgpind cu viatg. Oastea ghiaurilor hind invinsg, a, rupt-o la fugg,

17 Desigur, este o exagerare. Probabil mai multe sute".

is Matara, sat la 15 km est de Sumla (Bulgaria).
19.5umla sau $umni, azi Kolarovgrad, oral In Bulgaria.
20 Provadia (Pravadi), localitate la cca. 25 km vest de Varna (Bulgaria).

www.dacoromanica.ro
184 CRONICI ANONIME

iar ostasii islamici, vazind aceasta, an inceput sa,-i alunge din toate partile
pe ghiauri si, Invingindu-i, sari macelareasca. Toti ostasii <turci>, care se
impra,stiasera, s-au tutors. Apoi an venit la Adrianopol 4n anul Hegirei
848 21.
<UrmArirea fugarilor si luarea carelor de lupta. Expeditia impotriva Albaniei>.

Tocmai pe dud musulmanii se bucurau fn acel vilaiet (In Albania),

sultanului Murad i-a venit vestea c afurisitul de Iancu, devenind singur
crai, In locul craiului, a itnceput 86, atace. I s-a mai facut cunoscut c, nea-
murile ungurului, sasului, cehului, germanului si latinului, precum si
oastea Tarii Romanesti, Incheind o intelegere si adunlnd o armata nenu-
mairata, an trecut prin Belgrad si Cufin 22 si ca, stau acolo cu totii. and
sultanul Murad a auzit aceasta stire, a parasit Albania $i, mergind la
Sofia, s-a oprit acolo.
<Pregatirea ostli turcesti si plecarea spre Kosovo >.

Lulnd impreuna si pe printul Mehmed, tocmai trod erau sa, porneasca,

oastea Tarii Roman.esti, care nutrea glnduri rele, a pornit asupra Nicopo-
lului, vrind s6, prade acele parji. Dupa, aceea, beii de margin, Firuzbei-
oglu Mehmed-bei si Hasan-bei 13, ataclnd oastea Tarii Romanesti pe la
spate si lovind cu citeva mii de acingii, i-au niraicit pe ghiauri. Lupta a
Inceput ; aceasta a lost prima expeditie impotriva ghiaurilor si stirea
despre ea a pricinuit bucurie sultanului Murad. Plini de aceasta bucurie,
stringind 50 000 sau 60 000 de ostasi dintre pedestrasi si calareti, an ajuns
pe urmele ghiaurilor la Kosovo.
Intilnindu-se cu ghiaurul Iancu blestematul, s-a dat batalie $i s-a,
facut macel. Dar, timp de o zi si o noapte, sand fats 4n fats,, an tras unul
intr-altul din tunuri si zenberecuri. Plrea ca o ploaie vijelioasa cade
asupra ambelor o$tiri. S-a dat o mare batalie. Si de asta data, afurisitul
de Iancu, inaintind din amtndoua, partile, a respins cele doua, aripi ale
padisahului, oastea de Anatolia $i cea din Rumelia. Astfel, aripa dreapta,
si cea stinga fiind infrinte, padisahul a ramas singur. Ienicerii si azapii
s-au aparat cu scuturile. S-au tras din tunuri si pusti dintr-o parte si alta.
A lost un macel atIt de mare, Inch nu se poate descrie. Dar sultanul Murad,

21 20 aprilie 1444-8 aprilie 1445.

22 In alta variants (p. 213) se arata : trecind prin Belgrad, aveau de Bind sA mearga
la Kosovo". Totusi, aid e vorba de o localitate numita Rubin sau Kowin, mentionata
intr-o scrisoare din 8 septembrie 1448 a lui loan de Hunedoara catre Papa (cf. Die allosmanischen
anonymen Chroniken, ed. F. Giese (1925), II, p. 95, nota 2).
n In alte variante figureaza ¢i Uzguroglu Isa-bei.

www.dacoromanica.ro
 TEVARM-I AL-I OSMAN 185

la rindul sa,u, s-a jinut asa de tare, hien oastea ghiaur6, oricit s-a straduit,
n-a putut 86,-1 urneasca din loc pe sultanul Murad.
72 <Retragerea turcilor din fate cre$tinilor, apoi Incercuirea acestora de dare turd>.

In sfirsit, afurisitul de Iancu, vazind nenorocirea a recurs la un.

viclesug fatl de ghiauri si, spunindu-le : voi staiti aici, eu am. sai plec Eii
am sa, tree in spatele turcului, ca astfel sari distrugem, voi din fatl $i en
din spate", a luat pe cei care ii erau apropiati si a fugit. Apoi, necredinciosii
care se aflau in care s-au luptat pin/ dimineata. Dimineata an vAzut el
blestematul de Iancu nu este printre ei si nu se vede nici afara, iar musul-
manii an inconjurat carele. Atunci, grija ghiaurilor a fost sa fuga numai-
decit iii astfel an fost infriati. In acea zi musulmanii an avut o biruinta.
asupra ghiaurilor.
<Infringerea ei fugarirea cre$tinilor. Printre cei primi a fost 6t Kara-Mihal, care apoi a
fost eliberat>.

Aceast& lupta s-a intimplat in anul 852 al Hegirei 24. SI ne intoarcern

din nou la povestirea despre afurisitul de Iancu <de Hunedoara >. V6zind
in ce hal a ajuns, el a luat indata pe unii care ti erau apropiati si a fugit.
Pe cind fugeau, despotul 25 a trimis un om dup6 el si 1-a ospatat si el a stat
acolo citeva zile.
<Indemnul beilor turd de a-1 prinde pe Iancu $i ref uzul sultanului de a merge impo
triva lui, motivind ca este singur $i nu merits. Retragerea lui Iancu in Cara sa>.
73 In anul urnfator, pornind iarki, a pus de a construit cetatea Giurgiu
(Ierkohii). De aici, au fAcut incursiuni in Tara Rom&neasa gi punlnd aici
bei pe Tepe§ (Kaziklu), fiul lui Dracul, i-a dat steag si hilat, fkindu-i tot
felul de favoruri. Dui:4 aceea 1-au trimis impreun1 cu acingiii, care s-au
dus gi 1-au pus bei in locul parintelui sau. Intorcindu-se, <sultanul> s-a
asezat la Adrianopol. In anul 853 al Hegirei 26, sultanul Murad a f/cut
iarki o incursiune in Albania:
77
Dincoace de vilaietul Deft se all& Cara cerchezilor gi Kaffa ;
dincolo de aceea se ggseste vilaietul celor de neam lesesc <i dincolo > slut
rusii 27, iar dincoace se afla, Moldova (Kara-Bogdan). Mai sus de acestea
este Tara Rom&neasca. Mai incolo e ungurul. Mai departe de acesta se

24 7 martie 1448-23 februarie 1449, mai precis intre 17 $i 20 octombrie 1448.

26 Gheorghe Brankovici, despotul Serbiei (1427-1456).
26 24 februarie 13 februarie 1450.
so Intr-o altA variant' (vezi p. 283 din cronicA): dincolo de Zara le$eascA este Rusia".

www.dacoromanica.ro
 186 CRONICI ANONIME

afla, cehul §i dincolo de el cezarul 28 moscovitul. Acesta de asemenea este

un popor ; e o Sara nesfir§ita,.
111 <Asedierea Belgradultd de cAtre Mehmed II In 1456/860, dar fArS succes. Nu se aminte0e
de loan de Hunedoara>.
112 In anul 865 al Hegirei ", sultanul Mehmed iar5,§i a 16,cut o expeditie
In Tara RonAneasc5,, trecindDunkea. Dracul-oglu Tepe§ (Kaziklu), venind
fat& in fatl, a atacat peste noapte. Neobtini.nd biruinta., el a fugit §i toat'5,
oastea sa a pierit, iar el a ramas singur. Par&sindu-§i tara §i vilaietul 85,u,
el a plecat in vilaietul unguresc. In sflr§it, craiul unguresc 80 1-a ucis pe
TePe§. Sultanul Mehmed a pus ca bei In Tara Romaneasca, pe fratele lui
Tepe§ 81. Apoi sultanul Mehmed, dupa, supunerea depling a TArii Romane§ti,
a trimis corgbii pe mare, iar el, merglnd pe uscat, <a cucerit insula §i
cetatea, Mitilene >. Tara Romfineasc6 §i insula Mitilene, amindoug, an fost
cucerite intr-un an, in anul 866 al Hegirei 32.
115 In aceast5., parte, Suleiman-pap, neputind lua Alexandria (Iskenderie)
gi pornind de acolo, a facut o expeditie impotriva Moldovei (Kara- Bogdan).
Intilnindu-se cu moldoveanul 33, s-au r/zboit. Oastea islamic5, era slabk
deoarece indurase expeditia impotriva Alexandriei, iar pe de alt5, parte
era o iarng, foarte grea. Din cauza gerului oastea n-a putut sg, reziste §i a
suferit o infringere In anul 879 al Hegirei 34.
Sultanul Mehmed iaraqi s-a alezat la Istanbul §i pe Ghedik Ahmed
1-a trimis cu corabiile pe mare. Acesta, mergind cu multe mii de osta§i,
a cucerit Kaffa §i Mangupul. Apoi, luind §i alte cet5,4,i, tinuturi vi vilaieturi,
oastea <t6tarilor > din Crimeea, precum §i oastea din De§t-i Klpceak an
venit §1 i s-au supus in anul 880 al Hegirei 35.
Sultanul Mehmed iara'§i a fIcut o expeditie In Moldova. Adunind
osta§i din toate pArtile, in a patra zi a lui rebi-ul-evvel 36 s-a intilnit cu
oastea moldoveneascA. Aceasta fiind invinsg, a fost nimicitk iar el insu§i
(tefan cel Mare) a fugit. Sultanul Mehmed a pr6dat vilaietul Moldovei §i,
intorcindu-se, a facut expeditie pe vreme de lama, §i cucerind cetatea
construitg de unguri pe apa Moravei, a darimat-o. In a cincea zi a lui

28 Imparatul Austriei.
" 17 octombrie 1460-5 octombrie 1461.
36 Matei Corvin (1456-1490).
31 Radu cel Frumos.
32 6 octombrie 1461 25 septembrie 1462.
" Kara-Bogdan ile, adicA cu Stefan cel Mare.
34 18 mai 1474 6 mai 1475. *Mai precis la 10 ianuarie 1475.
" 7 mai 1475 25 aprilie 1476.
36 4 rebl I <881> = 27 hmie 1476.

www.dacoromanica.ro
 TEVARIH -I AL-I OSMAN 187

ramazan s-a intors §i s-a mezat la Istanbul, in 881 al Hegirei ". Ali-bei,
care era fiul lui Mihail trecind prin Tara Romaneasc4, a Meut o incursiune
in vilaietul unguresc, in anul 882 al Hegirei 38, dar n-a reuktit.
115 Anul 883 al Hegirei 22. Sultanul Mehmed iarki s-a mezat la Istanbul.
116
In aceast5, vreme, Mihaloglu Ali-bei, Hasanbeioglu Isa-bei kii Malkocioglu
Bali-bei fli de asemenea multi alti bei, an trecut cu acingiii din Tara Roma-
nease6, in vilaietul unguresc, dar, sosind pe neasteptate oastea ungureaseg,
§i dindu-se o lupt6, Isa-bei a murit ca un martir. Oastea musulman6 a
suferit o Infringere in anul 884 al Hegirei 40.
117 . .. <Sultanul Baiazid al II-lea >, pornind din Adrianopol, a fAcut
o expeditie In Moldova cli a cucerit cetatea Chills (Kili) in a 27-a zi a lunii
djumadi- ul -ahlr 417 intr-o zi de miercuri, apoi a cucerit fli Akkermanul in
a 20-a zi a lui regeb 42. Cucerind acest vilaiet, s-a intors §1 s-a mezat la
Adrianopol in anul 889 al Hegirei 43.
... Beilerbeiul Hadim Ali-bei, impreun6 cu oastea rumeliota, cu
voia padiphului tili avind cu el kit °atm" din oastea de Poart5, (gape halki),
dintre silandari " §i de la sipahioglani, luindu.-i §i pe acingiii de Rumelia
§i oastea Taxii Rom'.'ne§ti §i mergind inaintea lor, au pornit cu totii im-
potriva Moldovei. Ei an jefuit §i au pustiit vilaietul Moldovei cu 30 000
sau 40 000 de osta§i. Pe la sfir§itul lunii ramazan 48 In.apoindu-se la Adria-
nopol, s-au a§ezat acolo in anul Hegirei 890 46.
Pe la, inceputul lui muharrem 47) sultanul Baiazid iarki s-a a§ezat
cu noroc Fii fericire la Istanbul, Iskender-bei, fratele lui Al! -bei, §i Malko-
cioglu Bali-bei, mergind in Moldova Impreun5, cu oastea Tariff Romane§ti,
an flout o incursiune. Prin grija, lui Allah, obtinind biruint5, de dougi-trei
ori, eau intors cu nenumarate prIzi kii cu multi robi.
118 Pornindu-se cu tot felul de arme in Cara arabeasel, a venit apoi
solul Moldovei, care a plecat dup5, ce s-a incheiat pacea. Davud-pa§a a
mars cu maretie in Cara arlbeasc5,.
<UrmeazA descrierea luptelor In_ Arabia cu Ali-bei Zu'l-Kadlroglu>.

37 22 decembrie 1476.
as 15 aprilie 1477 3 aprilie 1478.
a° 4 aprilie 1478 24 martie 1479.
4° 25 martie 1479 12 martie 1480. Este vorba de bAtalia de la Cimpul PHIAL
41 22 lulie <1484>.
42 20 regeb <889> = 17 august 1484.
48 30 ianuarie 1484 17 ianuarie 1485.
" Vechi unitati otomane de cavalerie.
42 Ramazan <890>= 11 septembrie 10 octombrie 1485.
4° 18 ianuarie 1485 6 ianuarie 1486.
67 Muharrem <891> = 7 ianuarie 5 februarle 1486.

www.dacoromanica.ro
 MITHIEDDLN : Tevarih-i al-i Osman
(ed. F. Giese, Breslau, I, p. 125-152)

125 Pe de alt/ parte, beiul unguresc, craiul Iancu-oglu 48 murind, Sevize-

oglu 491 -a atacat pe fiul lui Iancu-oglu 55, pe care, prinzindu-1, 1-a aruncat
in temnit5s. Apoi devenind crai In locul sau, s-a urcat pe tron ili trims Ind
sol sultanului Baiazid, s-au Impacat.
<Aceste evenimente s-au petrecut inainte de qevval 897 al Hegirei>51.
130 Apoi printul (sultan) Selim 52, iesind din Trapezunt gi ureindu-se
Intr-o corabie, a trecut la Caffa (Trete). De aici a iesit la Chilia gi Akkerman,
spre Rumelia. Chid sultanul Baiazid a auzit aceasta, a trimis printului
Selim In solie pe cadiul de Istanbul, Sari-Kirez 53, gi pe segbanbasi 54 ca.
s/-1 sf/tuiase5, <65, primeasc5, un sangeac In Rumelia. Selim insist/ Ins/
ca at se intilneasca, cu tat/1 s/u>.
140 Sultanul Suleiman <Magnificul> s-a indreptat spre Ungaria. Trecind
apa Dunarii la Belgrad, el a ajuns la Buda. Aici venind banul de Transil-
vania ", s-a supus. Aducind daruri (pelskef), el a slrutat mina padisahului.
146 Padisahul fiind multumit de el, a 1/sat In grija acestuia tronul Budei.
<UrmeazA primul asediu al Vienei in 1529>.

De acolo (din Iran), intorcindu-se padisahul In a noua zi a lunii

djumadi-ul-ahir din anul 944 al Hegirei 58 s-a asezat la Istanbul.
De asta, datI sultanul avind de gind s5, porneasd, o expediiie impo-
triva Moldovei, In a unsprezecea zi a lui safer <945 > 57, intr-o zi de luni, a
pornit cu oaste din Istanbul.
Trecind apa Dunlrii pe la Isaccea (Asaklu), a mers impotriva Mol-
dovei. Beiul Moldovei 58, fugind, nu s-a aratat. Tara si tot ce era Intr-Insa
48 Matei Corvin, fiul lui Ioan de Hunedoara.
65 Vladislav al II-lea (?) (1490-1516), fiul regelui Cazimir al Poloniel, care a urmat lui
Matei Corvin.
55 Joan, fiul natural al lui Matei Corvin.
51 4 noiembrie 1491 22 octombrie 1492.
52 Selim I Iavuz (cel fioros") un timp a lost fugar la socrul sau Mengli-Ghirai, hanul
Crimcii (1467-1515).
68 Sari-Kirez Celebi a fost de doua on cadiu de Istanbul in anii 1511-1512 (917) §i
1515-1521 (920-927).
66 Capetenie de seimeni (sekban), oaste de ieniceri.
65 loan Zapolya.
65 13 noiembrie 1537.
57 9 iulie 1538.
68 Petru Rare!) (1527-1538).

www.dacoromanica.ro
 TEVARIH-I AL-I OSMAN 189

s-au supus padi§ahului. Apoi, padiphul facitnd hotar (sinir) apa numita,
Prut (Purut), a fost numit In partea de dincoace un bei, In tinutul care avea
mirimea unui sangeac. Cit prive§te partea care se g6se§ite dincolo de apa
Prut, a fost Incredintata. unui ghiaur din neamul moldovenilor care se afla
In slujba Portii 56. Pe acesta 1-a pus dome (bei) acolo. Dupa. aceea Ins6
fostul bei, care fugise, a venit el insu§i la Poartk cerind iertare, $i a fost
numit din non In tara sa. De acolo, padi§ahul, Intorclndu -se, pe la sfIrqitul
lui djumadi-ul-evvel <945> 60 a intrat In Adrianopol $i a stat acolo.
<Sultanul Suleiman se hotarA§te sA facA o noui expeditie In Ungaria>.
148 <Dupa. cucerirea Ungariei>, oral% Budei fusese data. de padi§ah
banului de Transilvania 61. El poruncea acolo. Dupa, un timp InsA, murind
banal de Transilvania, i-a ramas un fin minor 62. Acesta nefiind In stare
64 st4Ineasc5, tara, guverna mama sa 63. Apoi, printre banii acelui tinut
eel care se chema Perin Betreh 64, ra,sculindu-se, a vrut sa. atace Buda cu
glndul de a lua tronul.
<Certurile dintre Pereny (Betreh) §i Isabella>.
149 <Dupa moartea lui Ioan Zapolya, Ferdinand de Austria ataca Buda, dar turcil 11 hiving
§1 cuceresc Ungaria>.

Acelei femei (Isabella) §i fiului ei Joan Sigismund) sultanul le-a

acordat tara i vilaietul Transilvaniei, provincie stkiinit5, din vechime de
banal de Transilvania. Si i-au trimis acolo, In Transilvania. Padisahul
Intorcindu.-se de acolo, In a opta zi a lui Saban a intrat si s-a mezat la
Istanbul. Era anul 948 al Hegirei 65,
151 <In anul 957 al Hegirei, In a 27-a zi a lunii djumadi-ul-evvel 66, sultanul s-a a§ezat la
Istanbul>.

Apoi, padi§ahul a trimis pe vizirul Ahmed pa§a spre partite ungureqti

cu o ceata. de ieniceri si cu silandari §i cu oastea rumeliotI. Acesta, morend,
a cazut asupra cetatii Timi§oara (Temesvar) i a asediat -o timp de 20 de
zile. Putin. Inainte de a o lua, ghiaurul, cerInd iertare, s-a Invoit sa, predea
pe prinsii Inchi§i Intr-Insa. Iar dupa, aceea, predind cetatea, In timp ce

59 Stefan Lacusta, numit In izvoarele turce§ti Cetne voievoda".

" 25 septembrie-24 octombrie 1538.
" loan Zapolya.
52 loan Sigismund.
" Isabella, din familia Iagellonilor.
64 In alta varianta apare Petru to loc de Betreh. Este vorba de Petru de Pereny, voievod
Intre 1526 qi 1529.
as 27 noiembrie 1541.
63 13 iunie 1550.

www.dacoromanica.ro
 190 MUKCEDDIN

ieseau ci plecau, a iesit la ivealg, trgdarea ghiaurului, deoarece ascunsesera

pe unii dintre pringii turci. Din aceastg pricing, gaziii din Rumelia, ng-
pustindu-se asupra ghiaurilor, i-au trecut pe toti prin tgisul sabiei 1i n-a
scgpat nici mgcar un suflet. Aceastg cucerire a avut loc In luna Saban ci
era anul 959 al Hegirei 67.
152 Pe clnd sultanul Suleiman §edea In tabgra sa de varg (yaylak) la
Bolu 68) a aparut din Dobrogea (Dobrige) din Rumelia un razvratit (gelali)
care, spnnInd a eu slut printul (sultan) Mustafa", a strIns o oaste mare
numind numerosi cadli, a dat pedepse. De asemenea, luind cu sila
roadele care se aflau la intendenti (emenna), el si le-a Insusit ci, de asemenea,
luind bani de la unii boggtasi binefgcgtori, a Inceput sat stgpIneascg Cara.
Printul Baiazid 69 se afla la Adrianopol. De acolo, el a fgcut cunoscutg,
stares aceea tatglui sgu, sultanul Suleiman. Sultanul Suleiman, la rmndul
eau, a poruncit si an fost trimise acolo cele vase bulucuri (boliik) din oastea
de Poartg, yi beilerbeiul Rumeliei cu 2 000 de ieniceri. Si In a cincispre-
zecea zi a lunii ramazan 70, 1-a trimis In urma for pe Mehmed-pasa
cu 25 de tunuri (darbzan). Dupg, aceea sultanul, intrind In Istanbul, a
ramas acolo. Oastea care fusese trimisa s-a asezat in apropiere de Adria-
nopol ci a1tele se adunau. Pe atunci acest rebel (gelali) avea pe linga, el un
sfetnic care era vizirul sgu ; acesta, pe neasteptate, pe la miezul noptii,
punInd In lanturi pe acel gelali, 1-a trimis la Mehmed-pasa, care la rIndul
sau 1-a trimis la maria sa padisahul, ocrotitorul lumii. Padisahul a porun-
cit i, la sfIrsitul lui ramazan, In ajun de bairam 71, 1-au spinzurat. Apoi,
In anul 962, In a cincisprezecea zi a lunii zil-kade 72, luni, dupg un divan, a
lost ucis Ahmed-pasa 78. . . . .

67 23 iulie 20 august 1552.

68 Ora in Asia Mica.
" Unul dintre fill lui Suleiman Magnificul.
86 15 ramazan <962> = 3 august 1555.
n 30 ramazan 962 = 18 august 1555.
72 1 octombrie 1555.
48 Cuceritorul Timi§oarei.

www.dacoromanica.ro
 XII

§EMSEDDIN AHMED BIN SULEIMAN

KEMAL -PA§A-ZADE
(IBN KEMAL)

emseddin Ahmed, fiul lui Kemal-pasa (Ibn Kemal), este cunoscut

nu numai ca istoriograf, ci si ca jurist, stilist, om de stat si mare
carturar.
Kemal-pasa-zade s-a ngscut in a doua jumatate a secolului al XV-lea
in orasul Tokat undo tata1 som isi avea slujba. In tinerete a facut parte
din oastea lui Baiazid al II-lea. °Rya timp a functionat ca pro-
fesor (miiderris) la Scoplje (tiskiib), la Adrianopol si la Dupnita, in
Bulgaria.
Kemal-pasa-zade a desfAsurat o activitate bogatal fiind autorul unui
numax mare de luerki din diverse domenii (istorie, literature, drept,
stilistic6, logic& s.a.). Inca de pe vremea sultanului Baiazid al II-lea, a
fost ins4reinat cu intoemirea unei istorii a Imperiului otoman.
In anul 1516, fiind. numit cadiasker, 1-a insotit pe sultanul Selim I
in expeditia impotriva Egiptului. Printre altele, a primit si inisiunea de
a traduce opera lui Abul-Mahasin ibn Taghriberdi 1, cu primire la Ca lifat.
La intoarcerea din campanie, $i -a luat in primire functia de miiderris la
Adrianopol. In acelasi timp s-a consacrat lucrarilor stiintifice siliterare.
Influentat de operele seihulni Sa'di, In special de Gradina trandafirilor
(Gillistan), Ibn Kemal a scris in limba persang un poem intitulat
Nighiaristan (Galeria portretelor).
Sub Suleiman Magnificul, incepind cu anul 1525 si ping, la moartea
sa (6 aprilie 1535), a indeplinit inalta functie de mare muftiu (Feih-ul-
islam).

1 Cronicar arab (1411-1466).

www.dacoromanica.ro
192 $EMSEDDIN AHMED BIN SULEIMAN ICEMAL-PASA-Z ADE

Kemal-pa§a-zade a participat la campania din 1526 impotriva

Ungariei, pe care a descris-o amanuntit. Acest fragment a fost tradus in
1859 in limba franceza de Pavet de Courteille (Histoire de la Campagne
de Mehetcs, Paris).
cronica lui Ibn Kemal, intitulata : Tevarih-i al-i Osman (Istoriile
dinastiei otomane), inceputa din indemnul lui Baiazid al II-lea, trateaza eve-
nimentele de la inceputul os pin& in primii ani de domnie ai lui
Suleiman Magnificul, consacrindu-se fiecarui sultan cite o carte" (def-
ter). Ea s-a pastrat in diverse manuscrise copiate la date diferite. Citeva
manuscrise descriu faptele ping, la lupta de la Mohaci (august 1526) ; unul
singur atinge anal 1533. Partea original& a acestei cronici incepe cu anal
1481, adica o data cu urcarea pe tron a sultanului Baiazid al II-lea. In
ce prive§te partea anterioara, este o prelucrare dupa cronici mai vechi,
Impletita cu unele §tiri culese pe tale oral/.
In 1954 a aparut o editie turceasca a acestei cronici, dar privind
numai domnia lui Mehmed II (1451-1481) 2, iar in 1957 a fost editata
in transcriere cu caractere latine $.
Partile privitoare la Ungaria au fost traduse de J. Thury, In Torok
Tortenetirok, Budapesta, 1893, I, p. 191-275.
De§i cronica lui Ibn Kemal a lost scrisa pe la inceputul veacului al
XVI-lea, and istoriografia otomana nu era Inca evoluata din punctul de
vedere al formei de exprimare, totu§i Tevarih-i al-i Osman a lui Kemal-
pa§a-zade se distinge prin bogatia stilistic& §i varietatea continutului
sau.
Din acest punct de vedere ea poate fi comparata on cronica
Heft Behift a lui Idris Bit lisi §i en opera lui Tursun-bei.
De aceea §i §tirile referitoare la tarile roman.) slut prezentate mult
mai amplu decit In celelalte izvoare narative otomane, cu. unele date not
demne de luat in seams, cum slut, de plias, cele privind apararea eroica a
Belgradului de loan de Hunedoara In 1456, campania impotriva Tarii
Romane§ti pe vremea lui Vla,d Tepeq (1462), luptele viteje§ti ale lui Stefan
eel Mare la Vaslui §i la Razboieni, ca tii incursiunile beilor de acingii (Mi-
haloglu Ali-bei, Malkocioglu Bali-bei §.a.) in Transilvania, cu descrieri
ample asupra desfa§urarii luptei de la Cimpul Plini, din 1479.
2 Ibn Kemal, Teodrih-i Al-i Osman, VII. Defter, Onsaz. Indeks, sub Ingrijirea Jul $eraffet-
-tin Turan, T. T. K. Basimevi, Ankara, 1954, XXI + 625 + 51 p.
8 Ibn Kemal : Tevdrih-1 Al -i Osman, VII. Defter, sub Ingrijirea Jul $erafettin Turan,
T. T. K. Basimevi, Ankara, 1957, 51 p. (Ong; Indeks) + 625 p. (text).

www.dacoromanica.ro
 SEMSEDDIN ABMED BIN SULEIMAN KEMAL-PASA-ZADE 193

In ceea ce prive§te lucrkile lui Kemal-paqa-zade din site domenii,

pot fi amintite : Divan-i War (Tratat de peetied), Dekaik-ul hakaik (Dic-
(ionar persan), Tefsir-i-ferif (Comentarii pregoase).
Extrasele al6turate slut traduce dup6 editia turceasc§, amintit& mai
sus. In anexA, dam §i citeva §tiri existente in editia lui J. Thury, dar care
nu se fall in editia turceascg, a cronicii lui Thu Kemal.

Bibliogratie: 0 M., I, p. 223 ; G. 0. W., p. 61-63 ; Ismet

Parmaksizoglu, Kemal pqa-zade, In I. A. vol. VI, 1955, p. 561-566.

IS - 0. 48

www.dacoromanica.ro
 TEVARIH-I AL-I OSMAN
(ed. Istanbul, 1954)

VII. Defter (Caietul VII)

121 DESPRE PLECAREA $1 LUPTA SA1 PENTRU CUCERIREA BELGRADULUI

$1 INTILNIREA LA CETATEA ACEEA MAI SUS-AMINTITA CU CRAIUL
UNGURESC CEL RAUFACATOR 2

122 ... In a cinsprezecea zi a lui regeb cel venerat an trecut peste Hui
vestit cu numele de Morava cea Mare (Ulu Morava).
123 <Trimiterea de oameni spre Semendria §i Belgrad ca sA cerceteze situalla du§manilor
124 si sA aducli §tiri. Mare vizir era Zaganos-pa§a. Serbia a ceruse ajutor de la unguri>.

124 De asemenea, cei care plecaserA spre Belgrad, prinzind limbi (dil)
dintre ostasii cetatii, care st6pineau unele stiri, an cercetat starea dusma-
nului cel rAu din fire. Au aflat ca necredinciosul cel cu ginduri rele zis
lance. 4 s-a preg6tit la resedinta sa Impreuna, Cu oastea sa rAtAcitI de
credin.ta, si asteaptI clipa luptei si a InfruntArii.

125 <La sosirea ve§tii a yin ungurii, sultanul a pornit spre Semendria §i de acolo spre
126 Belgrad, care a lost impresurat>.

129 DESPRE ACEEA CA $1 CRAIUL CEL NENOROCIT, PREGATINDU-I PE DEM-

NITARII DIN TARA UNGUREASCA, A VENIT $1 S-A A$EZAT IN FATA CETATII,
PRECUM $1 DESPRE ACEEA CA OSTA$II ISLAMICI INCLESTINDU-SE PE APA CU
OSTA$II GHIAURILOR CEI DEMNI DE INFERN, FATA APEI DUNAREA (TUNA)
S-A INROSIT DE SINGE

Craiul cel raufAcator, aflind ca oastea musulmanl purt6toare de

noroc a pornit la cucerirea Belgradului, a venit cu armasii cei ral din fire
aflatj ling/ el si s-a asezat la trecAtoarea de pe cealaltI parte a fortaretei.
<Sultanul, vAzind aceasta, sine un sfat cu emiril turci>.

Beii ostii an zis : Mune corabii de-ale noastre stau gata pregnite
en °stall si cu unelte de luptA. Trebuie ca, trecind ca fulgerul peste apA,

1 A sultanului Mehmed al II-lea.

2 Ioan de Hunedoara.
8 Laz: Gheorghe Brankovici (1427-1456).
4 loan de Hunedoara.

www.dacoromanica.ro
 TEVARIH-I AL-I OSMAN 195

ele sg imprktie cu loviturile sabiilor strglucitoare <ale ostalilor > alaiul

ghiaurilor care stg intunecat ca un nor de primgvarg.
<Propunerea ca In partea ghiaurilor sA treaca fie sultanul InsuSi, fie o parte din oaste
sub comanda unui bei, qi neacceptarea ei de catre unii>.
130 Ei au zis : Nu se poate ca padiphul sg treacg pe malul
deoarece e be primejdios, iar ca sg trimiti nnmai oastea cea ocrotitoare
de taxi e kti mai rgu decit aceasta"... §i 1-au impiedicat pe sultanul cel
vingtor de du§mani de la amindoug mgsurile.
...Istovindu-se puterile ghiaurilor aflati in fortgreata, pierise forty
lor, dar <oastea ungureascg>, intarindu-le inimile, a venit §i s-a ailezat
in fata lor. Pe atunci crai unguresc era rauflcatorul eel nenorocit cu numele
de Iancu. Se spune ca atunci cind a aflat a la Scoplje (Uskiib) se town&
tunuri, iar ling& Semendria se fac corgbii, el, la rindul sgu, fleind nenu-
mgarate corgbii la izvoarele Dungrii, care este un loc unde nu poate cglca
picior de du§man §i uncle nu poate ajunge nici mina du§manului, 1 i pre-
ggtise uneltele 1i orAile sale.
...Corgbiile du§manilor rgi din fire au sosit pe nea§teptate, venind
pe cursul Dunarii. Osta§ii purtgtori de victorie, care se aflau in a§teptare
pe apg, prinzind de veste, an pus numaidecit mina pe arme. Mergind asupra
corgbiilor care veneau iute ca vintul, s-au incle§tat. Luind multe corgbii,
i-au nimicit pe ghismrii aflati in ele tli i-au aruncat in apg.
131 ...Intr-adevgr, osta§ii purtgtori de victorie au luat numeroase
corabii de la ghiauri, dar corgbiile acelor rgufgegtori s-au tot inmultit
mereu §i s-au ingramadit in lungul §i in latul fluviului, pe intinderea eft
o mare fi4 i un ocean din fata ormului. Fiind in fata propriei lor cetgti,
le-au sosit ajutoare din spate §i astfel prinzind puteri, au ie§it biruitori.
<VAzInd aceasta sultanul is uncle mAsuri>.

A poruncit sg se dea iure§ ping eind oastea ghiaurg va intra iar in

fortgreatg. In ziva aceea, oastea islamicg luptindu-se 1i Wind mgcel de
dimineatg (felek- i -bam) ping seam (fafek-i-sam) §i ciocnindu-se 4n elocotul
bgtgliei, a obosit foarte mult §i s-a imprktiat.
32 <Urmeaza descrierea a incA unui atac>.
133
134 Cucerirea neizbutind ci atacurile o§tilor islamice slgbind, ele au
argtat semne de infringere. Neegjindu-se de faptul c& miinile lor nu au
ajuns ping la poalele fecioarei norocului, sfortgrile §i strldania lor an
fost zdruncinate i, intorcindu-se, au plecat. Osta§ii cu credinta ratgcitg,

www.dacoromanica.ro
 196 SEMSEDDIN AHMED BIN SULEIMAN 10EMAL-PASA-ZADE

vazind a fetele gaziilor s-au intors,, an legit afara din cetate punindu-se
pe urmele lor. Neastimparatii aceia i-au impins gi i-au bagat In ordie
pe ostagii slabiD,i i obositi care veneau Inspaimintati ca o turma de oi.
Afurisitul eel necredincios, zis Ianeu, a inceput sa se agite numaidecit
zicind : Turcul a parasit lupta 0i, luindu-si capul a plecat In fuga !"
Si incalecind impreuna cu serdarli ghiauri, an pornit spre partea de jos a
cetatii ca un torent aducator de nenorociri, punind in fats, sa pe cei peste
30 000 de pedestragi ai sat imbracati in zale.
136 <Mai departe se arata minia padisahului fag de aga de ieniceri §I atacul personal al
sultanului pentru a Incuraja oastea otomanA ; dar totul a Post In zadar>.

Ghiaurii cei ratacitori atacind din dreapta gi din stinga, ne-au

impragtiat din amindoua aripile.
Eu5 ma, aflam linga Ishakbeioglu Isa-bei. Degi pornisem cu el
pe drumul infringerii si degi mersesem o cale oarecare, despartindu-se de
cimpul de batalie Eii separindu-se de padigahul eel ocrotitor de sari...
<Se arata cd ei s-au tutors tartlet, determlnatl de insultele primite de la altii de cAtre
/ugarul Ishakbeioglu Isa-bei>.

137 Eu, la rindul men, m-am intors cu. el. Chid am ajuns la locul de
batalie, am Want ca lupta era pe sfirgite. Fata dugmanului ingalbenise
gi se vestejise ca frunza de toamna.
...,Sosind alaiul vitejilor de azapi, ii indepartase de linga padigahul
(fehriyar) eel fericit pe dugmanii rataciti. Pe de alts parte, mergind of
acingiii tineri, aflatiaeolo gata pregatiti, an ajuns gi ei 1i, intorcind fetele
ghiaurilor, i-au nimicit de tot.
139 ...Stind In calea ghiaurilor cei nenorociri care veneau ca un torent
de munte in zilele de primavara, ei le-au tutors fetele. Au scapat cei care,
fugind de acolo, au putut sa intro in fortareata. Pe cei ramagi afara,
taindu-le picioarele cu ajutorul sabiilor seinteietoare, an trimis In focul
iadului vreo 50-100 dintre ei.
i40 ...I-au nimicit intr-atita pe ghiauri, Incit dintre eel care iegisera
afara, nici unul dintr-o But& n-a putut sa mearga ¢i ea intro in cetate,
scapind cu viata.
. . .Diavolul acela raufacatore si plin de viclenii, care era capul rauta-
tilor gi al uneltirilor capetenia (reis) ghiaurilor raj din fire, plecind
¢i
din seraiul sau de serdar, s-a dus li s-a agezat la poarta infernului aducator

5 Povestitorul de la care cronicarul si-a cules informatia.

6 loan, de Hunedoara.

www.dacoromanica.ro
 TEVARIH-I AL-/ OSMAN 197

de necazuri !ii in timp ce nenoroeitul acela umbla printre pedestragil

ell oi vorbea, fAcind semne cu mina celor din fata sa, un gaziu 1-a ochit.
FAcind sa, zboare sageata so, inaripat5, ca paskea, el a nimerit imbrAc6-
mintea sa auritg, §i, trecind prin ea, 1-a lovit sub brat.
...Zbatindu-se timp de trei zile, Iancu a murit in a patra zi. De
141 rucline ascunzind ca, a fost rant, s-a raspindit in Cara sa §i in popor
zvonul ca afurisitul acela a murit de ciumg, (taun).
<Sultanul tine un alt divan pentru a hotAri supunerea cetAtii, socotind ca dupl respin-
gerea ungurilor va Ii biruitor, dar bell nu 1 -au mai lasat>.

Zicind ca oastea purtkoare de victorie a slgbit foarte mult si

nu an mai rAmas arme oi unelte, toate s-au isprayit", ei s-au straduit
<s'a-1 conving6,> §i, rugindu-se de padiphul musulraanilor, a doua zi 1-au
flcut sti, piece dis-de-dimineatl Dup5, ce oastea vingtoare de dumani,
plecind de ling cetate, a intrat in tinutul dinguntru (is -il), s-a auzit
nenorocitul Iancu, craiul eel rAufgcator al ungurilor, s-a dus in intuneeimea
nefiintei i s-a inchis cu diavolii in groapa iadului.
<Se vorbeste apoi de intoarcerea ostil otomane la Adrianopol>.

146 ... In anul acela, stind cu noroc, <sulta,nul > a trimis pentru incursiune
in Ungaria (Ungiiriis) §i in Albania (Arnavut).
<Plecare lui Mahmud-pasa pentru ocuparea Serbiei. Se aratA ea despotii acestui tinut
erau de partea lui Iancu, dar dupA moartea sa, slabind, s-au supus sultanului>.
156 <Ocuparea cet54ii Golub At (Gaverginlik)>.

Terminind cu treburile acelei cetAti, osta§ii musulma,ni an trecut

Dunkea, devastind tinutul ghiaurilor de pe malul celWalt. Mergind in
grab& spre cetatea -ungurului eel nenorocit, zis6, Tirnavi7, care este o
fortkeatI puternic§, in partea de dincolo a Dunkii, an nimicit pe multi
dintre ghia,urii din ea. Lovind Qi tinuturile din imprejurimi 1i nimicind
pe oamenii de acolo i minind vitele, s-au tutors apoi teferi ¢i sanatosi.

172 DESPRE INCURSIUNEA LUI EVRENOSOGLU ISA-BE1 IN ALBANIA... $1

DESPRE ACEEA CA HASANBEIOGLU ISA-BEI, TRECIND IN TARA UNGUREASCA
A SUFERIT INFRINGERE, IAR MIHALOGLU ALI-BEI L-A BIRUIT PE ISVILADJ-
OGLU8, BEILERBEIUL CRAIULUI <UNGURESC>

...Tot in anul acela, Hasanbeioglu Isa-bei, care era stapinul sangea-

cului Vidin..., trecind Dunkea, a plecat la lupt/ sfint6, in tinutul ungu-
7 Poate Turnu.
e Mihail Szilagy.

www.dacoromanica.ro
 198 SEMSEDDIN AHMED BIN SULEIMAN KEMAL-PASA-ZADE

resc. ...Dar, nefiindu-i war& expeditia, nu a remit in treaba la care

pornise. ...De asta data plecarea sa s-a nimerit iarna. Devastind de mai
multe on vilaietul acela, el s-a ospatat cu mieii de acolo.
<Mai departe se aratA cA, nafilnd ajutat de soartA, aceastA incursiune s-a soldat cu o
Infringere >.

173 Pe vremea aceea, craiul unguresc avea un beilerbei viteaz, cunoscut

sub numele de Isviladj-oglu Milo§ bang. Era curajos §i vestit pentru vitejia
sa. El a fost eel care 1-a calcat in incursiune pe sus-numitul Isa-bei.
<Se aratA cA Mihaloglu Ali -bei a pornit i el impotriva lui Mihail Szilagy, flind ajutat in
174 aceastA luptA de fratele sAu Iskender-bei, pe care 1-a trimis apoi la PoartA pentru a anunta
victoria>.

176 Dar, pe trod viteazul eel mai sus-aratat, pornind la drum, se ducea
linietit, a sosit clipa neeazului. Zarindu-1 iscoadele araminilor din Severin,
177 au dat de tire tovargeilor for ei un alai de ghiauri cu ginduri rele, punin-
du-se de-a curmezi§ul drumului sail, 1-au luat prizonier pe viteazul acela.
Punindu-1 in lanturi pe acest leu, 1-au dus in cetatea Severin §i, eazind
in mlinile acestor nenorociti, el a ramas acolo in inchisoare. Ali-bei,
aflind aceasta, 1-a fascumparat on 10 000 de florini, iar pe Isviladj-oglu
1-a trimis la curtea cea ocrotitoare a sultanului lumii impreuna on toba
Eli cu steagul sau. §i impreuna, on slugile ei on oamenii sal cazuti prizonieri
impreuna on el.

208 DESPRE ACEEA CA STAPINUL (.5EHRIYAR) TARII ROMANE§TI " A DEVENIT

NEASCULTATOR (AK) FATA DE SULTANUL LUMII, PRECUM §I DESPRE ACEEA
CA PRIN CAPUL ACELUI RASCULAT, CU SFIR§IT NENOROCIT, A SUFLAT VINTUL
TULBURARII (BAD-I-FESAD)

Nenorocitul de stapin al T'arii Roma,ne§ti, care in gura musulmanilor

§i. ghiaurilor §ezatori sau in trecere devenise cunoscut sub numele de
voievodul Tepee (Kaziklu voivoda), avind obiceiul de a trage in teapl
pe cei pe care Ii osindea la moarte pe vremea sa, fusese de aceea poreclit
Kaziklu (Tepee).
...El slujise o vreme la inalta Curte a sultanului eel ocrotitor al
lumii. Murind tatal san, Dracula, padieahul eel datator de coroane ii
acordase vilaietul Tarii Rom&neeti. El devenise cunoscut prin mares

° Banul Mihail, fiul lid Szilagy.

10 Vlad TePe*.

www.dacoromanica.ro
 TEVARIH -I AL-I OSMAN 199

maretie a sultanului si plecase de la pragul sau eel aducator de fericire Cu.

steag cu vlrf aurit si cu spada impodobita cu aur.
Prin osIndirile sale la moarte, el plrjolise Tara Romaneasca pin/ la
ceruri, iar rautatile sale se raspIndisera pe tot Intinsul tinuturilor
a celora.
209 Pentru el nu Insemna pacat sail distruga pins si propria sa avere
$i sa verse chiar singele sotiei si al copiilor sai.
Pentru crime putine el aducea multe necazuri $i pentru un pie de
rautate el dadea pedeapsa foarte mare.
Pentru putine pacate, el dadea pedeapsa mare,
Fata de nimeni nu avea mil' $i Indurare".
Dad, vreun ghiaur savIrsea o tradare $i daca crima aceasta se
Intlmpla ling/ el, atunci el tragea In teapa pe acel hair si chiar pe toji
ghiaurii din satul acestuia, Impreuna cu soDiile §i cu copiii lor, pin. si
pe copiii mici, si nu lasa sa fie dati jos. Daca vedea pe cineva coborInd
pe careva dintre morji, atunci legea de osInda a acelui singeros era ca
acela A fie spInzurat de teapa In locul lui. Re§edinta de domnie a acelui
nenorocit ratacit era o cetate de lemn (Agac Hisar); zicInd a voi face
o grading, din ea", el pusese sa se Impleteasca garduri pe amIndoua 02N
drumului, pe o Intindere de ease leghe (mil), si pusese sa fie trasi acolo
In tkapa rebelii din propriul sau tinut si cei din vilaietul Moldovei, precum
si cei din Cara ungureasca, pe care putuse sa -i prinda. Locul dintre Imple-
titurile mai sus-aratate, care era gradina sa, se umpluse cu criminal
(djinayet ehli) pe care 1i trasese In teapa, omorIndu-i prin osindire la moarte.
SIngele proaspat Imprastiat pe jos forma lalelele Inflorite ale acelei gradini,
iar tigvele oamenilor erau fructele coapte, /tit vara eft si iarna, ale pomilor.
<Mai departe se aratA ca rautAtile" acestuia nu aveau sfIrsit>.
210 ...De asemenea el era vestit printre cei de o seam/ cu el §i In
privinta m.estesugului de a conduce o§ti (sipah salarlik). La fel, era unic
si In serdarie, un al doilea ca el nefiind In Vara ghiaurilor. Implor/nd
ajutorul cerului, el devenise de nenumarate on biruitor asupra moldo-
veanului (Kara-Bogdan) §i, InfrIngInd de mai multe on °stile curajoase ale
nenorocitului de ungur, Imprastiase °stile acestuia.
Bizuindu-se pe sultanul lumii, el facea ca pin' $i o But& de dusmani
Ali intoarca fetelef
In cele din urma afurisitul acela a devenit Ingimfat si si-a Inchipuit
ca este satana".

www.dacoromanica.ro
 200 SEMSEDDIN AHMED BIN SUL.EIMAN HEMAL-PASA-ZADE

Pornirile sale launtrice, atitindu-1, 1-au scos de pe drumul eel drept

§i 1-au fa,cut sl se rAzvrateasca qi, r&sculindu-1 pe acela impotriva bine-
fkittorului sAu., 1-au flout sa devina, rebel.
<Mai departe se arata c5 sultanul Bind plecat In expeditia din Trebizonda, Vlad Tepes
a atacat tinuturile islamice>.
El a supaxat tinuturile aflate la hotarele Tariff Romane§ti §i i-a
neca,jit foarte molt pe musulmanii aflati in acele locuri. In timpul expe-
diDiei mai sus-aratate, Ishak-pa§a fusese pus sa, stea in capitala Adrianopol
(Edirne) pentru a p6zi tronul, dar neavind putere s6,-1 cake in picioare
el s§,-1 loveasca, cu pumnii pe acel ratacit plin de ingimfare, el inghitea
toate de nevoie.
<Dupg Intoarcerea sultanului din Orient, Ishak-pa§a se plinge de
Vlad Tepe§, dar sultanul nu se grAbe§te sa porneasca, numaidecit asupra
lui >.
211 Legea veche a acelui afurisit (Vlad Tepe§) era ca In fiecare an, aducind
el insu§i haraciul Tariff Romane§ti, sa-1 predea slujba§ilor Pragului §i,
dindu-i-se hilat pretios (hilat-i eemin) f}i coroang aurita, §i. primind invoire,
se ducea inapoi cu fel de fel de favoruri impaxate§ti §i cu diferite daruri
impaxg,te§ti.
...In anul 866n, impotrivindu-se obiceiului sgu cel cunoscut, a
intrat frica in el, potrivit vorbei : tot hainul este un fricos"....

DESPRE ACEEA CA SUS-NUMITUL RAUFACATOR, ARATIND NEPASARE IN

TRIMITEREA BANILOR DE GIZIE is (MAL-I DJIZIE) $1 LUIND DREPT CALAUZA
CALEA SCUZELOR, $I-A DAT PE FATA RAZVRATIREA IMPOTRIVA FIRMANULUI
SULTANULUI LUMII, ATUNCI CIND A FOST POFTIT LA CUIBUL FERICIRII

Intrucit in anul cel mai sus-amintit, voievodul Tarii Romknesti nu

a vent la Poarta fericirii si a arAtat nepIsare in trimiterea banilor de
gizie, de aceea de la cuibul cel Ina% asemenea cerului a plecat om cu uh
firman care cere supunere, pentru a-1 pofti la Curtea cea ocrotitoare a
lumii. Dar nedind ascultare chemaxii, el a pornit pe calea scuzelor.
212 ...El a spus : In jurul meu slut multi du§mani pizma§i. Dad, m-a§
duce eu la Poartg, nu are eine sarmi p§,zeascl tare. Dar padi§ahul eel
ocrotitor de On sa arate bunlvointA fat& de robul de mine §i, venind
un numar oarecare de osta§i pe malul Dunarii, tinutul meu a fie astfel
pazit. Atunci a§ putea avea puterea sa merg la curtea imparateascA cea
11 6 octombrie 1461 25 septembrie 1462.
" In sens de tribut (haraci).

www.dacoromanica.ro
 TEVARIH-I AL-I OSMAN 201

ocrotitoare a lumii cu giziaua cuvenita, i, potrivit obiceiului, sa slujesc

la cuibul eel dataitor de fericire ".
...Venind omul care s-a dus, el a predat scrisoarea plina, de uneltire
a acelui nenorocit c1 vorbele sale de scuze ajungind la Curtea cea ocro-
titoare a lumii, atunci nAria sa sultanul, nectiind ca prin prezentarea
scuzelor sale el urmarea sa fad, ram., a trimis pe malul Dunarii, ca sa
pazeasca, Tara Romaneasca, pe beiul de Silistra, Iunus-bei, precum ci
pe beiul de Nicopol, Ceakirgibmi Hamza-bei, of i-a trimis, prin firmane
strakinice, spre partea ceruta, de sus-numitul nenorocit, care if}i spusese ca
acolo se poate pune ucor mina pe prazi. Cei doi sangeacbei, la rindul lor,
aratind ascultare fats de poruncl, an pregalit indata, armele yi, mergind
pe malul Dunarii on tobe §i cu steaguri ci on slujitori ci cu oameni, au
stat la, serhatul Tarii Romanefiti. Dar in timp ce ei, Aicindu-si cat am
vent sa,-1 slujim ci sa ocrotim vilaietul ski", sperau favoruri ci stateau
nepaagtori, afurisitul acela a dat intr-o noapte un atac ci, galopind in
intuneric ci trecind Dunlrea, a dat peste ei. Fazindu-1 martir pe Iunus-
213 bei fi prinzindu-1 de via pe Hamza-bei, a risipit octile lor. Acel rAzvratit
a taiat picioarele musulmanilor care incapusera, in mlinile sale la locul
bataliei $i, dindu-qi pe fata, revolts sa 1t vestea razvratirii sale, el §i-a
descoperit capul f}i a intrat pe cimpul de lupt6. Pe Hamza-bei, pe care
pusese mina in timpul ciocnirii, luindu-1 in prinsoare (dutsak), 1-a luat on
el ci 1-a dus in Tara Rom'aneasc6. Taindu-i capul, 1-a trimis craiului ungu-
resc 18 deci era din vechime ducman on el, totuci, gindindu-se sa-1
fad, prieten, i-a zis : De azi incolo, pas'asind prietenia prefacuta cu
turcul, m-am botArit sa merg pe calea dufpnaniei. impra4tiindu-i oastea
care venise sarmi ocroteasca Cara, am intors pe dos tinuturile sale aflate
in vecinatatea mea. Taind capul lui Ceakirgibakii Hamza-bei, care era ser-
darul lor, 1-am trimis in partea voastra. Pe pima care erau luptatorii
sai puternici, i-am facut ca ci cum nu s-ar fi nascut".

DESPRE PLECAREA GRABNICA A SULTANULUI CEL RAZBUNATOR PE

PAMINTUL NENOROCIT AL TARII ROMANESTI $1 DESPRE FELUL CUM L-A FACUT
PE VOIEVODUL TEPE$ (KAZIKLU) SA SE RATACEASCA IN TINUTUL SAU, FACIN-
DU-I UNA CU PAMINTUL PE RAZVRATITII AFLATI LINGA EL

214 <La Inceput se vorbeste de pregatirlle facute de sultan si de stringerea ostilor $i de-
venirea beilor, dupA ce au auzit prin olAcarl ca padisahul va porni impotriva PHI Roma-
nesti >.

19 Matei Corvin.

www.dacoromanica.ro
 202 $E.M.SEDDIN AHMED BIN SULEIMAN HENL9L-PASA-ZADE

...Impkatul eel glorios ca .Alexandru (iskender)14 a mers cu 15

tiimeni 15 de osta§i purt5tori de victorii asupra Tkii Romanekti cea piing,
de rlutati.
...Peste sus-numitul fluviu. vestit (Tuna = Dunkea), care era lat
eh Oceanul Atlantic (Bahr-i-Muhit), a trecut repede cu vasele In b Itaia
zefirului §i, raspindind focul nimicirii In satele fii oraele acelui nenorocit
ratacit, a impraqtiat prin Cara sa scinteile copitelor cailor. 0§tile asemenea
oceanului s-au scurs val dup5, val In diferite pkti ale acelui sari. N-au
litsat nici un tinut neatins, ei le-au devastat §i le-au pirjolit sub potcoavele
lor scinteietoare.
...Potrivit inaltului firman impkatesc, p-artator de glorie, Alibei-
oglu Evrenos-bei 16 a facut incursiuni In unele locuri din Imprejurimi.
Treclnd mun(ii §i padurile prin focul rgzboiului, el a zburat iute ca vintul
§i a plecat repede a§a precum curge un torent. Dup5, ce a lovit locurile
care erau de lovit din tara ghiaurk pe and serdarul cel mai sus-arltat
se Intorcea spre ordie, ducind cu el, dupl putintl, robi lisi vite din acea
Cara, a aflat despre aceasta cApetenia o§tii voievodului Tepe§ (Kaziklu)
qi a ocupat intrarea trecgtorii aflate In calea lor.

216 <Mai departe se aratA ca Inaintea luI Ali-bei sosise la aceasta trecAtoare oastea cea mare
Impreuna cu sultanul §1 care era In cAutare de apA, din cauza lipsei cAreia oastea suferise mult
de tot>.

Cind du§manii nenorociti au v5..zut In Imprejurimi o mare de cerce-

ta§i ai ordiei care se a§ezaser5, §i sgteau acolo, crezind ca slnt cetele imprgq-
tiate In Imprejurimi ale calketilor care se intorceau din incursiune, s-au
ngpustit asupra lor. Ei (turcii) au fugit, qi ei (romlnii) au venit dup5,
ei §i astfel, gonindu-i, i-au adus pia, la ordie. Ei an venit ksi au atacat
din partea unde se afla oastea rumeliotI.
217 <Se spune cA sultanul nu a trecut imediat la atac, poruncind ca nici oastea anatolianA
sA nu se mi§te>.

Lui Mahmud-pap, care avea asupra sa cli comanda o§tii din Rumelia,
i ria, poruncit s5, taie calea acelor calketi nenorociti care veniserai ca
torentul, ascultind de hotkirea cIpeteniei tkii celei mai sus- amintite.
.. . Ace la, la rindul s'au, dind indatI ascultare poruncii, k4i-a rinduit alaiurile
§i a pornit la make].
14 Alexandru Macedon.
15 Tilmen : unitate militarA de 10 000 de osta0.
16 De fapt Evrenosoglu Ali-bei.

www.dacoromanica.ro
 TEVARIH -I AI,/ OSMAN 203

.Iar el (sultanul) a plecat asupra du8manului, a8ezind In dreapta sa

pe Turhanoglu Omer-bei qi pe Evrenosoglu Ahmed-bei i pe Mihaloglu
218 Ali-bei eli pe Malkocioglu. Bali-bei si pe alti cItiva bei mari ca ei, iar
In stInga sa 1-a pus pe beiul de Arnavut, Nasuh-bei, tii pe beiul de Iania,
Duraluoglu 19 TJmur-bei i pe Mihaloglu. Iskender-bei si pe multi altii,
impodobind cu ei stInga persoanei sale Impgrgte8ti.
...Cind du8manul cel nenorocit s-a uitat la steagurile stralucitoare
ca luna 8i care imprg8tiau luming, a vgzut atunci de aproape ca osta8ii
care veneau nu erau cei care se duseserg In incursiune. Venind fatg
In fatg pe cImpul de luptg, el s-a tutors totu8i pe calea Infringerii inainte
de a se lupta 8i de a fi fost Infrint. Gaziii 8-au pus pe urmele for
ajungindu-i din urmg cu iuteala unui ogar (taxi), an fgcut sg disparg
multi dintre acei nenorociti rgufgcgtori, trimitindu-i In iad.
<Cei care scapasera de sAbii au continuat sa fugA>.
219 Dar ping sa iasg ei din cImpul de luptg pe malul salvgrii §i ping
sg, se odihneascg si sg-8i ingrijeascg call, s-a ivit pe nea8teptate In fata
for Evrenos-bei Impreung cu acingiii sgi.
...Evrenos-bei, crezInd ca nenorocitii aceia an venit sa se lupte
cu el, s-a preggtit de luptg si macel 8i a pornit la bgtglie. Dar ping ce
acIngiii, rinduindu-8i alaiurile, sa transforme acel be de bgtalie Intr -o
grgding de lalele alaiul acelor nenorociti s-a Imprktiat Intocmai ca
un harman 18 mgturat de un uragan. Acingiii, ai cgror cai erau puternici
ca ni8te lei, s-au dus gonindu-i pe acei nenorociti slgbiti qi, ajunglndu-i
din urmg, pe unii i-au pries, fgclndu-i robi, iar pe altii, trintindu-i pe
pgmIntul negru, i-au mgcelarit. ...I-au nimicit Intr -atita pe ghiauri,
melt n-a scApat nici unul din zece 8i, din cei 7 000 de nenorociti, n-au
scapat cu viata nici 700.
220 <Urmeaza descrierea divanului, dupla care robii au fost macelariti>.
...Hur8idul cel puternic si Cem8idu119 eel maret (sultanul) umblind
timp de o lung Incheiata prin vilaietul Tgrii Romfine8ti, a devastat tinutul
ghiaurilor i, multumindu-i pe cei din ordia impgrateascg cu prAzi nenu-
ingrate, a pirjolit 8i a dgrimat casele ghiaurilor cu sgbiile cele purtgtoare
de foc.
Voievodul Tepe§ (Kazikka), care era cgpetenia rgzvratitilor 8i con-
ducgtorul rgsculatilor 8i al du8manilor, cind ti -a vgzut rgsturnat cortul
rgscoalei 1i cind a vazut ca locul undo 8edea el a fost devastat prin
17 In alte cronici : Uzguroglu.
18 Harman : arie, arman.
18 Eroi legendari In mitologia persana.

www.dacoromanica.ro
 204 SEMSEDDIN AHMED BIN SULEIMAN KEMAL-PASA -ZADE

atacul ca o vijelie al o§tilor curajoase, iar calea fugii sale a fost Inchisa
de sabille purtatoare de foe, s-a strlduit atunci Ca, aduninduli Intr-o
noapte supu§ii gi lucrurile sale, a se arunce asupra Impgratului eel stra,-
lucitor gi puternic, cu glndul sa dea un atac de noapte.

DESPRE ATACUL DE NOAPTE AL DU$MANULU1 GROSOLAN MAI SUS-

AMINTIT ASUPRA ORDIEI PURTATOARE DE NOROC A SULTANULUI LUMII,
PRECUM $1 DESPRE PLECAREA SA, INTORCINDU -SE CU FATA INNEGRITA, IN
TIMPUL NOPTII, DUPA CE OASTEA SA A FOST INFRINTA DE 0$TILE NOROCOASE

221 ...Nenorocitul eel mai sus-amintit, venind In grabs calare asupra

o§tii purtatoare de noroc, a sosit pe neaqteptate ca un torent de noapte.
<Ostasii musulmani s-au sculat din sown si s-au pregAtit de lupta. Se face o descriere
poeticA a bAtAliel, aratindu-se ca sclnteiele iesite din loviturile sabillor luminau ca ziva local
MUM>.
222 Cetele de ostasi In zale cenukiii-albastre (gomgok) ale nenorocitilor
se vedeau ca nikite nori negri. Chad pe cImpul de lupta trompetele sunau
gi tobele bubuiau ca cerul Innourat, atunci ploaia de singe devenea torent,
iar s biile segparau ca fulgerele.
Ostasii ghiaurilor s-au Invirtit ca nifite altri calgtori In jurul ordiei,
asemenea cerului, a padiphului care tine universul. Osta§ii islamici, sand
pe locurile lor ca ni§te stele, s-au rgzboit en duqmanul care venise asupra
lor. In calea lor, nenorocitii aceia au dat mai Intl" peste osta§ii Anatoliei.
Ace§tia, neprimindu-i In congeire, nu le-au dat drumul sa intre. Voind
a BO na,pusteascI asupra lor cu forts, ca ni§te oaspeti nepoftiti, ei s-au
b6tut si i-au izgonit de la u§a, i nu i-au lasat a tread, la loc de cinste.
Peste oricare dintre corturi au dat, ei (ienicerii) au taiat cu sabiile odgoa-
nele lor. Funiile acelea au devenit §treanguri pentru propriul lor git
Inf5,§urindu-se de picioarele tailor lor, s-au preschimbat In pripoane. Ei
n-au putut sa mean& §f 85, intre inauntru §1 nu §i-au putut Implini dorin.ta.
Atunci, ocolind pe partea wade se afla oastea de PoartA (Kapu halki),
s-au dus drept spre cortul eel venerat §i au dat peste carareti §i peste
223 celialti ostasi care stateau culcaji, f6eInd core In jurul sultanului lumii.
Nici ei nu i-au 16sat s5., intro inauntru. &Nile Inchizindu-le drumul, au
stet de-a curmezi§ul In calea lor. La orice usa au batut acei oaspeti
nepoftiti, neprimindu-i la zaiafet, i-au izgonit cu dojane. In noaptea
aceea, calaretii ostii Tariff Romane§ti s-au rotit ca orizontul In jurul o§tii
$i a ordiei, asemenea cerului, rgitkind §i mi§cindu-se necontenit. ...si
osta§ii aceia nenorociji s-au Impr4tiat, plecInd cu fetele Innegrite.

www.dacoromanica.ro
 TEVARIFI-I AL-I OSMAN 205

Voievodul Tepek; (Kaziklu) s-a razboit aBa cum trebuia, dar clad a
vazut ca nu se poate ajunge la sultanul lumii, care era steaua polaza a
califatului vremii, ...a fugit Indata IntorcIndu-se Indarat ca said scape
viata si, mInjindu-Bi fata cu singele atitor mu de oameni, risipit pe
pamInt propria sa cinste.
224 ...Si In timp ce fugeau, ieBind din ceata ordiei cea norocoasa, ei
au dat peste oastea rumeliota o parte din ei au fost de asemenea
macelariti cu sabiile §i cu baltagurile de catre vitejii aceia. Tocmai pe
clnd Iii ziceau : ImbarcIndu-ne In corabie, sg, ne ducem pe malul salvarii",
au cazut mai adinc In ocean, iar pe clad Iii ziceau : mergIn.d pe drumul
cel mare, sg, ajungem la locul liniBtii", au nimerit sub focul soarelui.
Voievodul Tepe§ abia a ieBit dintre corturi, Inainte ca funia de pripon
sa se fi Incolacit In jurul gltului sau. gi, Inainte ca tavalugul sa-i fi cazut
pe cap, el Bi-a si lovit calul cu biciul InfrIngerii.
<Se aratit apoi cA oastea tut Tepee s-a impArtit In trei cete>.

0 ceata a cazut pradg, sabiilor ; alta a nimerit In lanturile balaurilor ;

iar alta ceata, luinduld capul, B-a dus In munti Bi printre stinci cu inima
necajitg, i cu lacrimi In ochi. S-a dat porunca lui Mihaloglu Ali-bei care
incalecInd Indata, s-a dus cu acingiii dupg, fugarii aceia raufacatori. VInind
mai multe Bute dintre ei, i-au pus In lanturi, iar pe razvratitii ramaBi
i-au urmarit atit de mult, in& i-au Smut sa tread, prin gropile iadului.
225 <Se arata mai departe c5 toti emirii s-au prezentat In fata padi§ahulul>.

Emirii au adus robii pe care-i prinsesera In timpul bataliilor. Pe cei

2 700 de luptatori ealki nenorociti i-au pus sa se culce la locul de osInda,
Bi la firmanul dat de stapInul lumii, i-au despicat In doug, pe razvratitii
aceia plini de uneltiri.

DESPRE CEEA CE S-A INTIMPLAT CU VOIEVODUL TEPE$ (KAZIKLU) DUPA

CE EL, FIND INFRINT, A FOST IZGONIT CU MAZILIRE DIN VILAIETUL TARII
ROMANE$TI $1 DESPRE FELUL CUM S-AU SFIRSIT ZILELE ACELEI STELE PURTA-
TOARE DE RAUTATE, DUPA CE A FOST INCHEIAT CATASTIFUL (DEFTER) SAU
DE DOMNIE

Dupg, ce maria sa padiBahul (sahib kiran), scotindu-1 din Tara

Romaneasca pe voievodul Tepe§, capul uneltirilor, 1-a Inlaturat de la locul
sau, el a dat acel vilaiet lui Dracula ( Tarakula)-oglu Radu12°, care era fratele

20 Radu cel Frumos.

www.dacoromanica.ro
 206 SEMSEDDIN AHMED BIN SULEIMAN ICEMAL-PASA-ZADE

mai mic al acelui nenorocit infrint. Serdarul acela statea de mult la Curtea
aducatoare de noroc a sultanului lumii, slujind cu plecgciune. El §1 -a
sting scopul dorit.
Potrivit legii cunoscute, i s-a dat iiskiif aunt §i hilat §1, mergind Cu.
toll& §1 cu steag, cu cal 0 cu slujitori, el s-a dus §1 a intrat fn Cara.
226 Chid raialele an auzit ca, Cara i-a fost data lui, supunindu-se, an
ascultat de poruncile sale. Tara supunindu-se fratelui sgu, voievodul Tepe§
§1 -a luat capul §1 s-a dus la ungur cu suita sa §i cu lucrurile sale. Craiul
11 ura inca dinainte pe acest nenorocit. <Tepep mergind la picioarele
sale, acesta nu a lgsat sa -i scape prilejul, ci 1-a prins §i 1-a virit In
temnitg.
...Nenorocitul acela a rgmas un timp in vilaietul unguresc in inchi-
soarea aducatoare de necazuri. Nu numai cg el a pgrasit dorinta de a
deveni iarki domn (salar) peste Cara sa, dar §1 -a pierdut speranta ca va
putea fi stapin (sultan) chiar §i pe capul sgu. Dupg mult timp §i dupg
ce a trecut vreme indelungatg de la leggmint (and), dud Radul flind
mazilit, in Tara Romaneasca a devenit domn (salar) Cepelu§ 21, abia
atunci, scapind din inchisoarea cea trainicg, cu multe eforturi §1 stra-
duinte, nenorocitul acela (Tepe§) a gasit cu mii de necazuri calea ca sa
intre iarg§i in vilaietul sgu. Mergind asupra lui Tepelu§ <Wile > celor doi
caRreti, revIrsindu-se ca Nilul §1 rostogolindu-se ca torentul, s-au rgzboit
una cu alta.
...Vintul norocului a suflat din partea lui Tepelu§ §i, ggsind prilej,
el i-a Mat acelui nenorocit capul.
227 <Revenind la expeditia sultanului Mehmed al II-lea in Tara Romitneascii, cronicarul
spune mai departe> :

Deoarece sultanul du§manilor §i. hanul (hakan) inamicilor a ispra-

vit indeplinirea poruncii de rgzbunare impotriva du§manilor purtgtori
de mutate §1 intrucit capii razvratitilor din vilaietul Tarii Romane§ti
au fost ar§i in focul infringerii viteazului vremii §1 dud treaba aceea
s-a isprIvit, atunci, Intorcindu-se din expeditia aceea, el s-a inapoiat
la Poarta impgratiei.
...Mai sus-amintitul rgzboi vestit s-a intimplat in cursul anului
<86 >6 22.
i Adrianopolul umplindu-se cu sclavi de seams, slujitorii §1 oamenii
de rind (hadm ye ham) s-au bucurat.

21 Basarab cel Tinar, Tepelu§.

22 6 octombrie 1461 25 septembrie 1462.

www.dacoromanica.ro
 TEVARIH-I AL-I OSMAN 207

268 DESPRE ASEDIEREA CETATII ZVORNIK (IZVORNIK) DE CATRE CRAIUL

CEL RAUFACATOR AL NENOROCITILOR DE UNGURI $1 FUGA DU$MANULUI
PURTATOR DE NENOROCIRE, INDATA DUPA VENIREA GRABNICA, ASUPRA SA,
A LUI MEHMED-PA$A CEL CHIBZUIT, IMPREUNA CU OASTEA PURTATOARE DE
VICTORIE

269 <Se arata cA, cu toatA asprimea iernii, ungurii n-au parasit asediul. Atunci a fost
trimis Mahmud-papa cu oastea de Rumelia ca sa despresoare cetatea Zvornik. Zapada acoperise
drumurile, dar turcii au dat peste o trecatoare Ingusta>.
270 Ghiaurii acelui tinut erau vestiti sub numele de vlahi"(Eflaklar).
Ei se Intaxisera., avind sprijinul ungurilor si, intaind in mtinile for pri-
lejul de a deveni dusmani Cu. musulmanii, razvrAtitii aceia deveniserl
rebeli, arAtind dusm/Die.
<Mai departe se arata ca ei pazeau trecatoarea aceea, nelastnd pe nimeni sA treaca pe
acolo. Neputind sA pAtrundA, turcii au recurs la o viclenie, mergInd la Zvornic pe altA cale-
Ungutrii pArAsesc asediul>.
297 <Se arata cA in anul 883 at Hegirei 23, Mihaloglu Ali-bei a fost trimis in incursiune
In Ungaria, prin Vidin, Impreuna cu sangeacbeiul de Cirmen, Davud-pasa, Ii s-au tutors
cu prAzi>.
298 Pe vremea aceea, in vilaietul unguresc se aflau doua marl. capetenii
de osti, care I i f/cuser/ faima prin bravurile lor. Li se spunea Iahsioglii24.
<Mai departe se spune CA ei an vent pe urmele acIngiilor lui Mihaloglu, care s-au retras
dincolo de Vidin>.
Si dud an Oat cg, (inuturile acelea an famas pustii, atunci, trecind
prin. fata Severinului (Sevarin), an lovit pe neasteptate cetatea aceea
mai sus-amintita (Vidin), revArsindu-se ca un torent de noapte pe chid
oamenli nu stiau nimic. Si dupl ce s-au n/pustit asupra ei ca niste balauri,
an pirjolit-o apoi, incendiind-o.
299 <Auzind aceasta, Mihaloglu Ali-bei §i Davud-papa pornesc din nou asupra ungurilor
care sosiserA la Vidin, mAcelarindu-i ¢i urmarindu-i ptna ce s-au urcat In corAbil s-au tutors
Inapoi>.

406 DESPRE ACEEA CA STAPINUL(SAH/B KIRAN) VREMII, SULTANUL MEHMED-

HAN, L-A INVOIT PENTRU INCURSIUNE PE CAPETENIA DEMNITARILOR, MIHAL-
OGLU ALI-BEI, PRECUM $1 DESPRE FELUL CUM CAPETENIA ACELEI 0$TI, MER-
GIND CU OASTEA NOROCOASA IN TARA NENOROCITA A UNGURILOR, A RIDICAT
VINTUL NELIN1$TII PRINTRE DU$MANII ARAMINI
< Se arata a In timp ce sultanul era plecat In Orient, craiul unguresc, trimittnd un
sol, ceruse unele teritorii, In schimbul Incheierii pAcii cuturcii. Dar sultanul, intorcIndu-se
victorios, a poruncit lui Mihaloglu Ali-bei sa piece lmpotriva ungurilor>.
23 4 aprilie 1478 24 martie 1479.
24 Poate In loc de Isfiladj-oglu, adica Mihail Szilagy.

www.dacoromanica.ro
 208 SEMSEDDIN ARMED BIN SULEIMAN ICEMAL-PASA-ZADE

408 ...Si fazind schela, In fata cetatii cunoscute sub numele de Pojon 253
el a trecut §i s-a dus indatI mai departs iute ca fulgerul. In a §asea zi
a ajuns la apa Cri§ (Kirif); era prima intrare a acingiilor In apa aceea
409 curgatoare.
In vilaietul acela, norocoasa fecioar6 abia daduse mina on mirele
Incercat In razboiul dint 26. ...Mergind Inca, cloud, zile on cai iuti ca
torentul, an plrjolit §i au devastat tinuturile aflate In calea for §i, on
miini pradalnice, au pricinuit pagube acelui tinut. A opta zi an faicut
incursiune asupra ormului pe mime Oradea (Varat), care era flair ca o
fecioara, §i plin de podoabe §i era sta,pinit de ungurii cei nenoroeiti.
Au sosit acolo pe nea§teptate, ca un torent de munte, in zorli zilei,
pe chid ghiaurii din acel tinut dormeau nep6s6tori §i nu. §tiau nimic.
...Valuri dupa, valuri, acingiii, impresurin.d ormul, 1-au Inconjurat ca un
briu (kemer) §i au invalmalit femeile §i. copiii, tinerii §i batrinii aflati In el.
Neputincio§ii aceia, deschizinduli ochii, s-au vazut inotind In valuri de
singe, ca ni§te ochi insingerati. Tinerii §i batrinii an ramas uimiti in fata
lupt/torilor la marginea Oradiei (Varat) numero§i ca In ziva judeatii
de apoi. Din ora§ an adunat atitia robi, incit erau faara, numair. Aural §i
argintul care au incaput In mlinile gaziilor era de asemenea nespus de mult.
Ormul acela era un vestit loc de trecere In vilaietul unguresc cel infloritor.
Fiind un ora§ de negot, fiecare fecioara, era ca un tezaur de argint §i de aur.
Era o mina, de argint §i de giuvaeruri,
lar fecioarele erau ca un tezaur plin de aur".
CercetInd tinutul acela §i luind de acolo fecioarele, an devastat
maturind totul in tale §i luind tinerii §i avutiile aflate in&untru, tinutul
410 acela a ramas pustiu, apoi i-au dat foe de la margins.
Dupa aceea, IntorcIndu -se teferi §i sa,nato§i, au scos de acolo
cete de robi, numeroase ca ni§te turme de oi.
Se spune ca, in afara, de cei aseun§i In vreun colt, gaziii an dat catre
beille, la schelg, pengik 87 pentru 30 000 de robi.
413 DESPRE ACEEA CA SULTANUL DATATOR DE FIRMANE L-A TRIMIS PE
BEILERBEIUL DE RUMELIA, SULEIMAN-PASA, ASUPRA ALEXANDRIEI (IS-
KENDERIE) DIN ALBANIA $1, DUPA CE S-A INTORS DE ACOLO, TRIMITINDU-L
IN MOLDOVA (KARA-BOGDAN), IN TARA ACEEA AFURISITII GHIAURI, FACIND
ZID DE FIER, AU INTORS FETELE CALARETILOR IUTI CA TORENTUL "

414 <Se aratA a In urma neputin%ei de a cuceri Alexandria, Suleiman -papa a primit firman
de Intoarcere>.
" Pozsony.
" Este deci vorba de un tinut pina atunci neatins de turd.
27 Penoik : dare pentru robi (o cincime).
as Cronicarul se referA la bStSlia de la Vaslui cu Stefan eel Mare (ianuarie 1475).

www.dacoromanica.ro
 TEVARIN-I AL-/ OSMAN 209

Indatg, ce a vent la cuibul aduator de fericire, mIria sa padi§ahul

(hudavendighiar) i-a poruneit §i el, stringind din nou oastea, a pregatit
armele pentru expediVia impotriva VArii Moldovei (Kara-Bogdan). Beiului
Moldovei ii fusese trimisS o malt porunel glorioask in care i se spunea :
Sa, nu trim* cu omul tau haraciul tau la curtea, cea oerotitoare a lumii,
ci sä-1 aduci tu Insuji ea §i beiul Tarii Romanesti". Necredinciosul acela era
un afurisit plin de trufie. Din revolta sa prea mare, neluind in seams
firmanul care cere ascultare, el §i-a arltat rSzvrAtirea faV5, de sultanul
lumii. De aceea s-a aprins flacSra miniei de rSzbunare a padi§ahului
(hursev). Aceasta a fost pricina trimiterii numaidecit a o§tii asupra acelui
razvratit. intr-adevair, nu erau zile bune pentru expediVie ; se apropia
lama. Ierburile se uscaserk legumele se vestejiserk iar frunzele copacilor
cazuserS.
...Dar, Intrucit sosise firmanul care cerea supunere, beii dIdurg,
ascultare. De aceea, adunind numaidecit oastea Imprktiatg, s-au dus
415 asupra celui razvratit. i voievoduiui Radul 292 beiul Tariff Romanesti,
i se scrisese firmanul care cere ascultare, zicIndu -i -se De asemenea §i
tu ss pregSte§ti oastea acelei sri §i sa, mergi In Vara Moldovei (Kara-
Bogdan), Intllnindu-te cu oastea mea pe care am dat-o supusului meu
Suleiman-pa,§a".
Cind firmanul cel respectat i-a sosit serdarului amintit mai sus,
supunIndu-se §i luindu -1 In seams, el a strIns numaidecit pe osta§ii s5A
imbrAcati in zale §i, rind Suleiman-pa§a, a trecut Dunarea cu osta§ii
din Rumelia, a vent §i s-a alAturat acestora.
<Mai departe se descrie in cuvinte pompoase inaintarea o§tilor spre Moldova>.

Pe drum, oastea pradStoare a fost surprins6 de vremea de iarna,

care, aruncind din arcuri asupra for sggeti de ploaie, a dat eel dintli
semnul infrIngerii In inimile osta§ilor ocrotitori de VAri. Asa s-au stricat
podoabele lor, asemenea, unor gfadini ; s-a dus prospetimea lor. . . . Torentul
de ploaie udindu-i de tot pe acei alketi §i slujitori, toji §oimii care zburau
In lupte an devenit ca ni§te glini jumulite.
416 . . .Nu era Ingaduit ca, fiind In halul acela, Intilnindu-se cu du§manul
eel raufacator, sa, se lupte §i sg, se bath, cu el. Dar pentru cg, ajunseserg
acolo unde trebuiau ss ajungS, le-a fost ru§ine s5, se mai IntoarcA.
In partea aceea, serdarul eel raufacator al tarn Moldovei In scopul
pregsatirii o§tilor a trimis de kitire ghiaurilor din V6rile de la marginea

29 Radu eel Frumos. In acest tamp in Tara RomaneaseA domnea de rapt LaiotA Basarab.

14 c. 48

www.dacoromanica.ro
 210 SEMSEDDIN AHMED BIN SULEIMAN KEMAL-PA$A-ZADE

tinuturilor sale si, stringind pe alaretii §i pe slujitorii ail a adunat

destul de multa, oaste. Fieclruia dintre ratAcitii aceia, i-a dat arme i zale
si a preschimbat oastea sa, plina, de mketie, intr-un munte de zale
de °tel.
...Nelgsindu-i 86 se apropie pe osta.sii care se duseserA acolo, el a
tras asupra for din fat& cu tunuri gi pusti, cu arcuri si cu zenberecuri.
De cele doug pArti ale sale. se aflau pgduri, inch nu era cu putinta. sa
se treaca, fn spatele lui din nici o parte, iar din fatl nu se putea merge
de loc spre el. De aceea oastea nu putea sä se impotriveascl tunurilor gi
darbzenurilor i loviturilor sale de pusti. Cele dougi osti numeroase an stat
o vreme, luptindu-se pe locul de batalie. Gaziii s-au invirtit pe acolo cu
ogarii 80 lor, dar an vazut ca ei (moldovenii) nu ies din pldure. Atunci,
un buluc dintre ei (turci), format din ostasi bravi i pentru al clror suflet
batalia era o placere, potrivindu-se lui Mihaloglu Ali-bei gi punindu.-$i
capul in primejdie, s-au ajutat unii pe altii ti s-au n&pustit asupra ostii
ghiaurilor.
Dar gi oastea ghiaurilor rai din fire, care era eft un ocean de
intins6, punindu.-se in miscare ca un uragan 1i ca un Ant puternic aducgtor
de nenorociri, a aruncat cu vintul orgoliului s &u butoiul gi 1-a impins
spre mal pe un val.
418 <Se arata mai departe eforturile depuse in lupta de oastea otomand, descriindu-se In
culori vii ciocnirile dintre cele doul olti. Beii turci au propus sA continuie lupta dupa ce se vor
retrage putin mai Inapoi>.

Dar acei ageamii care nu erau obisnuiti cu luptele, au obosit de a

mai privi batalia inca, inainte ca ea sa, se fi isprgvit. Abia cgatau prilej
de fug5,. Cind an vazut oarecare inggduint'a, ei s-au impfastiat de tot
si an fost cauza infringerii si a celorlalti. PArlsind lupta si msacelul, au
fugit astfel Inch nici nu s-au mai uitat Margit. Nici nu era chip. Ei s-au
alcat in picioare unii pe altii ca niste turme de of si nici cei viteji gi
bravi nu an mai putut ggsi cale ca sa mai lupte. Suleiman-pasa nu a
putut string& Intr-alt loc pc ostasii aceia care se imprgstiau. °rich
de mult s-a straduit gi oricit de multe sfortlri a depus, el nu a putut
totusi sa-gi inchege s, -!ii rinduiasea, alaiul.
Cgiaretul cel plin de uneltiri din Tara llomk'neasca,, neamestecindu-se
deloc in lupta, st5ituse de o parte si privise. Vgzind risipirea, ostii de pe
locul de batalie, el 1 i luase capul gi plecase in alt5, parte impreun& cu
ceata sa. Dupa, o vreme, vazind moldoveanul (Kara-Bogdan) c5, tinutul
30 In foe de call for ".

www.dacoromanica.ro
 TEVARIH-I AL-I OSMAN 211

acela a ramas pustiu gi aflind ca dufionanul a fugit, a pornit pe urmele

lui §i a pus mina pe cei pe care i-a g'asit slabi.
<Mai departe se aratA cA n-ar fi fost chip ca moldovenii s5 -i ajungA din urm5, dar turdi
au dat peste o vale greu de strAbatut>.

419 and c616,retii, venind iute ca vintul gi cu iuteala unui torent, s-au
ingrAm'adit in groapa (azmak) aceea, cei care an dat primii peste ea an
TAMA Impotmoliti, devenind astfel punte pentru cei care an sosit dupg
ei. Cetele care veneau uncle dup6 altele s-au r6v6§it ca valurile. In groapa
aceea s-au impotmolit caii multor mu de oameni gi picioarele multor
trupuri, raminind astfel in mla§tina mortii. DupI ei an venit du§manii §i,
trintindu-i 13i pe cei care nu cazuserg, Inc , de pe calul vigil, le-au lust
capul gi camagile. Osta§ii care s-au salvat din nenorocirea aceea an scapat
din mina du§manului iqind din Tara Romaneasca. Intimplarea mai
sus-amintitl s-a petrecut In anul <87>9, intr-o zi de miercuri, in a patra
zi a lunii ramazan 31.
426 <Referindu-se la cauzele lnlocuirii lui Nur-Devlet-Ghirai, hanul Crimeii, cu Mengli-
Ghirai, cronicarul motiveaza aceasta prin refuzul lui Nur-Devlet-Ghirai de a participa la cam-
pania sultanului Mehmed al II-lea impotriva Moldovei (1476), dui:a supunerea Crimeii>.

DESPRE ACEEA CA SULTANUL, CUCERITORUL LUMII, RIDICIND STEAGUL

442
RAZBOIULUI SF/NT, S-A DUS CU OASTEA CUCERITOARE DE TARI IN MOLDOVA
(KARA-BOGDAN) $I, RUININD $1 DISTRUGIND RE$EDINTA ACELUI NENOROCIT
PLIN DE INDARATNICIE, A TNLATURAT DE PE DRUM SPINUL MARETIEI SALE 32

Aga cum s-a aratat mai inainte, st/pinul (fehriyar) Orli Moldovei
(Kara-Bogdan), opunindu-se mariei sale padigahului eel ocrotitor al
Califatidui, continuase cu rAzvrAtirea. Apoi, and beilerbeiul Suleiman-
pap s-a dus cu oastea din Rumens, infringindu-1, el a indr/znit sa osin-
dease6, la moarte pe prin§ii care inegpusera pe mina sa gi §i-a arltat
astfel pe fatl rAzvrAtirea sa.
443 <Se arata cA sultanul, auzind de nelegiuirile lui, s-a pregStit pentru expeditie Impotriva
Moldovei>.

In a dougzecea zi a lunii zil-kade din anul 880 al Hegirei", §ahul

a pornit din inaltul s6u cuib de re§edintl.
<Mai departe se descrie inaintarea cu fast a oltii pinA la trecerea Dunaril, dupA care
444 turcii patrund In Moldova>.
31 12 ianuarie 1475.
82 Cronicarul se referA la batAlia de la Valea AlbA (1476).
33 16 martie 1476.

www.dacoromanica.ro
 212 sEMSEDDIN ARMED BIN SULEIMAN ICEMAL-PASA-ZADE

Incendiind cu focul biruinjei regiunile pe care le-au vAzut, ei au

inecat cu torentul aducAtor de pagube tin.uturile peste care au dat. Desi
au umblat multe zile, cer1ndu-1 pe rAzvrAtit, gi desi 1-au cAutat pe acel
rAsculat Eli rebel peste tot pe uncle au blnuit ca, ar putea fi, totusi el
445 nu a fost gAsit si nu s-a stint undo se Oa. Au mers prin Cara aceea
timp de 40 de zile ; au trecut peste Hurile gi st1ncile acelei sari. Tinutul
acela era vatra veche a acelui mare rAufacator, iar acestia (turcii) erau
ca niste lei strain. El Be asezase Intr-un loc tli, iscodind, cunostea conacele
dusmanului (ale turcilor) si, tinind seama de aceasta, iii pregAtea locurile
sale pentru fuga. (kacamak). Oriunde se Indrepta cu mare viltoare oastea
purtAtoare de victorie, cel cu g1nduri role, la, rindul slu, ajungea si el
Intr-un loc gi, on de cite on gAsea prilej, fi nimicea pe cei liberi Eii pe
supusii care, despArtindu-se de ordia ImpArAteascA, plecau pe sesuri gi pe
clmpii dupA pradg.
Ca un viclean ce era, scopul acelui rAtIcit rid cu fata neagrA era
acela ca, ferindu-se, s& nu fie vinat si s& facA s& i se piarda urma si
scopul pentru care 1i fAcea sA umble de-a lungul si de-a latul pAraIntului
pustiu al Moldovei era acela ea, prin umblet, sA le pricinuiascA necazuri.
Dar nu a putut scApa prin fug $i nu s-a putut salva de mlinile acelor
vinatori...

DESPRE INTILNIREA $I LUPTA OSTII ISLAMICE PURTATOARE DE NORM

$1 VICTORIE CU OASTEA RAUFACATOARE A GHIAURILOR, CU SFIRSIT NENO-
ROCIT, PRECUM SI DESPRE ACEEA CA. DUSMANII CEI RAUFACATORI, DEVENIND
'PINTA SAGETILOR UCIGATOARE, AU FOST INFRINTI.

446 <La inceput se aratA el oastea otomanA a rAtacit mult timp prin Moldova>.

Desi dusmanul cel rAufacAtor se ascunsese intr-un loc greu de pAtruns,

Impreung cu oastea sa ratAcitA, totusi 1-au zArit pe neasteptate. In timp
ce acel vinat bAtrin sAtea, ascuns de fricA Intr-un loc ferit, leii acestia au
dat deodatl peste el.
Cind raufacAtorul acela a vgzut ca nu e chip BA fugA, s-a strlduit,
de nevoie, sa, se lupte pe elmpul de bAtAlie lii, zbAtIndu-se de durerea
sufletului, s-a ciocnit, dind glas Intregii sale puteri i bravuri.
447 El a stat cu spatele la o pAdure, intr -o vale Ingustl gi greu de trecut,
cum nu exist in (ara Moldovei un alt loc mai strImt ca acesta. Pe lup-
tatorii de ling& el, care erau vreo 20 000, flelndu-i pe toji pedestrasi,
i-a rinduit pentru lupta, 1ntArind-u.-se Imprejurul slu din toate pArtile.
Pe toti caii slobozi, c1 i erau, legindu-i unii de altii, a 1nchis cu ei spatele

www.dacoromanica.ro
 TEVARIH-I AL-/ OSMAN 213

ostii sale gi, insirind in fata sa mai multe Bute de tunuri, a fkut zid
in fata ostii sale cu aeel perete strasnic.
Cind au dat de stirs sultanului (fehriyar) cel puternic i vinator de
dusmani precum ca inamicul ne-a intrat in miini", atunci el a poruncit
i beilerbeiul de Anatolia, impreung, cu beilerbeiul de Rumelia, s-a dus
asupra lui <tefan cel Mare>.
<Se relateazA atacul pornit de Wile otomane in bataia tobelor §i in sunetul goarnelor
de razboi>.

Dar si ostasii cei cu credinta nenorocita,, tragind la rindul lor din

tunuri §i pusti, an facut sa, cad, asupra lor o adevarata ploaie de piatra,
iar din arcuri pi zenberecuri an tras de part, ploua.
Oricum an atacat ostasii musulmani, totusi, neputind ea, strive
ceata color cu credinta nenorocita, nu an putut-o urni din loc. Ei se
448 luptau bine si nu ar&tau tradare in eforturile gi in straduinta lor, dar nu
an putut s, tread, dincolo de carele acelor nenorociti. Serdarii pi capeteniile
de osti, trimitind stire rakiei sale padisahului (hudavendikiar), i-au
adus la cunostintg, starea aceea.
...De indat& ce stirea aceasta a sosit la padisahul cel purtator de
victorie, el a poruncit ostasilor purtatori de noroc, aflati ling& el, Eli acestia.
an inaintat numaidecit. Acoperind ca valurile masii fata pamintului cu_
armurile lor, an umplut vazduhul cu spadele lor stralucitoare tai cu sulitele
lor scinteietoare. .Agitindu-se ca apele Mash Mediterane (Ak-Deniz), ieni-
cerii s-au scum cu mare fierbere asupra, dusmanului. Sosind ca un fulger
pe cimpul de lupta, ei s-au aruncat numaidecit, asemenea unui uragan,
In focul luptei cu toata puterea lor, (Mid un atac furtunos.
Gliaurul a tintit asupra lor cu tunurile ali cu pustile sale. .Acestia, la
rindul lor, an tras asupra ghiaurilor din arcuri gi zenberecuri. Luminindu-se
tot locul de flacIra focului tunurilor, cerul s-a umplut de stralucire.
...Slujitorii sultanului cel fericit Eii pedestrasii Eli calaretii sal, care
Ygi pun viata in primejdie, netinind seam& de tunuri Eli de pusti, au mers,
inainte gi, ducindu-se, s-au intilnit cu dusmanii si, n&pustindu-se printre
care si luindu.-se de par cu ghiaurii, s-au jumulit intro ei.
449 <Autorul continua descrierea luptei, folosind termeni pompo§i el figuri de stil>.
450 Batalia a inceput pe la amiazg, in ziva de vineri. ...Raufacatorii
pi, intrind in lupta,
aceia, fiind oameni ai mortii, si-au descoperit capetele
s-an macelkit cu ostasii islamici pin& trod s-a Haat seara pi soarele a
apus. ...Picioarele dirze ale ghiaurilor nemaiputind al ting, ei au ales.

www.dacoromanica.ro
 214 SEMSEDDIN AHMED BIN SULEIMAN 10EMAL-PA$A-EADE

calea fugii, pgrasind macelul de pe cimpul de bgtalie. ...Pe unii i-au

luat prizonieri, iar pe altii i-au nimicit.
451 ...Beiul Moldovei (Kara-Bogdan), voievodul *tefan (Esteban), fugind
cu citiva cAlketi dintre cei din suite sa, a scApat din strimtoarea bkaliei,
dar cApetenia ostirii sale, hind. vinat In lupt6 impreun6 cu ceilalji serdari,
a cAzut In lanturile robiei...
Bogdanul 34 a fugit cu fata in.negritI,
Cu lacrimi In ochi $i cu inima zdrobita,".
<Mai departe se spune cA au fost luate tobele si celelalte lucruri ale sale, iar cimpul de
Millie devenise MI bazar de vesminte si o IngrAmAdire de leSuri si de capete tAiate>.
...0astea Moldovei a fost calcatI la patru rebi-sani,*cel norocos,
452 din anal 881 al Hegirei mkiei sale profetului cel mket 85.
<Se arata ca 7 000-8 000 de prizonieri an fost ucisi in feta sultanului>.
...Trimitindu-i apoi in incursiune pe serdari, cu ostasii viteji,
in diferite pkti, a flout ca tara aceea sa fie din non plrjolita% de focul
<potcoavelor> cailor In fugl.
...Transformind tara aceea in pgmint negru, el a Mout Ca orasul
zis Suceava (SaJav), care este capitala tkii Moldovei, 81 fie devastat si
incendiat. De asemenea, inundind on riuri de singe si alto °rase inflori-
toare, an facut 86 piara, in de orice urme de case. N-au mai ramas nici
sate, toate an fost preschimbate in cenusI neagra,.
453 ...Dintre cetatile afurisitului cel mai sus-amintit an rAmas doar
cele aflate pe malul Dunkii si cele din vecingtatea Mkii Negro.
<Mai departe se aratii cA tocmai dud sultanul se pregAtea sit mearga Impotriva acelor
cetati, a venit o iscoada care a anuntat trecerea la atac a regelui Ungariei. Sultanul pleaca
spre Semendria pentru a dArima cetiltile construite de regele unguresc pe cind sultanul se
454 afla in Moldova>.

466 DESPRE PLECAREA TN INCURSIUNE A TREI SERDARI DINTRE BEII DE

MARGINE, CU OASTEA VITEAZA, IN NENOROCITA TARA UNGUREASCA, $I
DESPRE ACEEA CA HASANBEIOGLU ISA-BEI, DEVENIND MARTIR FERICIT,
MIHALOGLU ALI-BEI $1 MALKOCIOGLU BALI-BEI AU FOST INFRINTI $1 EI

Tot In anul amintit mai sus 38, sultanul lumii, Mehmed-han <al
11-lea >, a poruncit sa, se mearga, cu oastea de caketi in rkboi dint
in tara ungureasa,
<Plecarea in expeditie a celor trei bei de acingii amintitl mai sus>.
34 Adica Stefan cel Mare.
35 27 iulie 1476.
" 1479.

www.dacoromanica.ro
 TEVARM-I AL-I OSMAN 215

...Merglnd ca vIntul, an ajuns n.umaidecit pe malul Dun'rii. Tre-

chid peste apa aceea curgAtoare prin serhatul Tariff Romfine§ti, au mers
cIteva zile In tinutul amintit mai Inainte.
467 .Ajungind la marginea cealalta a Taxii Romfine§ti, au patruns In
Cara ungureascg §i au ajuns In vilaietul Transilvaniei (Erdel) care este
tinutul vestit al acelei Vari.
<Se vorbeste apoi de devastari sl de incendieri>.

Au luat multe raii de robi dintre b6ieti §i batfini §i Mead. Plrjolind

tinutul acela, s-au Indreptat Inapoi, dup6 ce au devastat Cara ghiaurilor
§i dupg ce, ducind cu ei robi, an luat eft an putut §i din postavurile
(kumaf) ce se puteau lua.
468 <Mai departe se arata cA i-a ajuns din tumA cneazul Pavel (Pauli) 87, cu peste 10 000
de ostasi si Impreuna cu aliatii sal>.

...De asemenea, unul era banul Bedru§39, care era ban vestit In
Transilvania. Pe ling6 el se aflau 7 000-8 000 de callreti bine Inarmati.
De asemenea, unul era oastea fostului bei al Tgrii Romfine§ti, Basa-
raba 39 cel neascultAtor §i plin de uneltiri, care, atunci cind plecase din
Cara aceea sus-amintit6, se mutase cu suita sa §i cu lucrurile sale §i, tre-
dud fn vilaietul unguresc cu slugile §i au oamenii sgsi, i se supusese craiului
eel nenorocit. i ling/ afurisitul acela plin de trufie §i de url se aflau
vreo 10 000 de osta§i.
469 <Se aratA ca fiecare dintre ei a atacat pe cite un bei otoman>.
Cneazul Pavel (Pauli) s-a Incle§tat ea Mihaloglu Ali-bei. Alaiul
lui Basaraba a cAzut pe seama lui Malkocioglu <Bali-bei>, iar oastea
banului Bathory (Bedruf) s-a nApustit asupra lui Isa-bei.
470 <UrmeazA o descriere poetica a bAtAliei>.

Oastea transilvang 1-a flout pe Isa-bei as cad/ <de pe cal> §i s-a

nApustit asupra lui cu sabiile §i spadele. Gaziul acela devenind martir
pe calea celui drept, barba sa alb/ s-a Inro§it de sIngele de pe cimpul
de bgtaie.
...La Inceput atacaserl gaziii Impreuna, cu Isa-bei §i, flcindu.-1
pe banul Transilvaniei, Bedru§-ban, sa cad/ de pe cal, fi Imprl§tiasertb
37 Pavel Chinezul.
88 Stefan Bathory.
se Basaraba, probabil Laiota Basarab. Pe atunci in Tara RomaneascA domnea Basarab
cel TinarTepelus (1477-1481).

www.dacoromanica.ro
 216 $EMSEDDIN AHMED BIN SULEIMAN HEMAL-PASA-ZADE

alaiul. Dar un nenorocit necunoscut, on numele de Antal, intorcin.du-se

la batalie §i luptindu-se zdravan, 1-a scapat pe raufacatorul acela.
<Antal 11 dAduse propriul sau cal>.

471 Dar cazind Isa-bei, slugile §i oamenii sad s-au imprastiat. Pierind
capul, picioarele nu an mai putut sa stea pe loc.
...Pe de alta, parte, chid Malkocioglu <Bali-bei> s-a inclestat on
dusmanul sau, Basaraba, §i dud s-au ciocnit pe cimpul de lupta ca niste
berbeci bataiosi, luptatorii iuti ca tigrii 1-au impins inapoi pe nenoro-
citul acela.
pe dusmanii afla,ti ling& el $i facind ca vintul
sa, risipeasca armanul acelor nenorocijii, ei an trimis In foc, on sabiile
scin.teietoare, pe cei mai multi dintre ei. Dar, ein.d Mihaloglu Ali-bei a
vazut ca alaiul necredinciosului §i raufacatorului Pavel cneazul este ase-
menea unui munte... §i ca acingiii obosiji §i neorinduiti nu slut in stare
sa se ciocneasca on ei, nu s-a luptat on dusmanul sau, pentru a se masura
on el, ci, facind ca $i cum §i -ar fi dat mina, s-a retras de pe cimpul de
batalie si a plecat. Dar dusmanul cel on ginduri rele nu s-a dus sa -1 urma-
reasca, stricindu-$i alaiul ; el s-a temut ca <beiul> are oaste dosita, §i ca
ar putea sa fax& vreun viclesug. Dupg, retragerea §i plecarea lui Ali-bei
impreuna cu alaiul sau si dupa ce banul Bedrus a ispravit cu Isa-bei,
472 cneazul Pavel si oastea transilvaneana an impresurat alaiul lui
Malko cioglu.

<Mal departe se relateaza cA, vAzind aceasta, oastea lui Malkocioglu Bali-bei a
tnceput sii fugA pi deal osta§ii erau plini de prfizi, totul au lepadat totul, rAminind got
ca ni§te copaci cu frunzele spulberate de vIntut toamnei>.
Din cei citiva mil de prieteni ", unii au ramas pe cimpul de lupta,
miscindu-si capul 41, altii au fost prinsi, iar ceilali i s-au dus cu ogarii 42
for iuti ca vintul, scapind asa cum scapa si corabia din ghizdapuri §i,
imprastiindu-se pe eimpie, an iesit in Tara Itomaneasca.
614 <Vorbind de cuceririle sultanului Mebmed al H-lea, se spune printre altele>

El pusese gizie pentru Moldova (Bogdan) §i Tara Romaneasca,

(Eflak) $i Venetia (V enedik). si Kios (Sakiz) §i Dubrovnic (Tobravenik).

40 Osta§i turd.
41 In sens de zbAtIndu-se In dureri".
49 Cu call lor.

www.dacoromanica.ro
 TEVARIFI-I AL-I OSMAN 217

ANEXA
(Dupa I. Thury, TOrfik Tortenetirok, Budapesta) 1893, I, p. 232-273

232 ACEST CAPITOL VORBE$TE DESPRE FELUL TN CARE $1 CND A NAVALIT

OASTEA PUSTIITOARE A TATARILOR IN TARA $1 CARE DINTRE GLORIO$I1 HANI
A ,PURTAT, CU OASTEA SA, RAZBOI CU GHIAURII

Chad s-au terminat luptele din acele pa.* 48, cei dornici de rasplata
pentru expeditii razboinice an plecat cu corabiile din Sinop si Samsun,
In Rumelia. Aici, in locul numit cimpia Dobrogei, s-au strin.s in jurul
lui Sari-Saltuk-sultan ".
Toti ascultau de poruncile lui Sari-Saltuk si, netinind seama de
apropiere sau departare, faceau adesea incursiuni In Bulgaria si Tara
Romaneasca (Eflak).
Vestitul Deft -i Kipceak era in stapinirea lui Berke-han 45, unul
dintre marii nepoti ai lui Ginghis-han, cuceritorul lumii. El purta pe cap
podoaba coroanei Islamului. Acesta a navalit cu calaretii sai, ce se revar-
sara asemenea until Hu, in tarn, Moldovei (irara- Bogdan) qi acolo a repurtat
victorii asupra facatosilor de ghiauri ce locuiau prin acele parti. Malul
Dunarii i imprejurimile Chiliei i Akkermanului slujeau luptatorilor
credintei ca loc de asezare i petrecere. Amintirea for se pastreaza pin&
in ziva de azi in acea regiune, prin mormintele capeteniilor de acolo :
Tarhan-Iazis146, Ialpi-Golii47, Kutlu-Buga48, Takli-Suiu49, locuri cunoscute
in Cara amintita care si-au luat numele de la acele triburi care an trait
cindva pe acolo.
<Apoi se povesteste cum o testa a lui Berke-ban, trecind prin Tara Romaneasca
si muntil Balcani, a navalit In Ungaria unde a Post Infrinta pe cimpia de la Mohaci>.

252 ACEST CAPITOL ARATA CUM SULTANUL 5°, CUCERITORUL LUMII, A TRIMIS
IN TOATE PARTILE LUMII $1 TUTUROR POPOARELOR FETIHNAME-LE 51 I CUM
S-A INDREPTAT APOI SPRE RE$EDINTA DU$MANULUI

Olacii, iuti ea pasarea in zbor, an dus vestea imbucuratoare in toate

partile : in Moldova, in Tara Romaneasca si in Deft -i Klpceak.
as Din Asia Mica.
" Cunoscut si sub numele de Sarf-Saltfk-Dede.
as Berke, han al Hoardei de our (1256-1266), fiul lui Djuji sl nepotul lui Ginghis-han.
4° Neidentificat.
47 : lacul Ialpug, In Bugeac.
a° Kutlu-Buga (Catlabuga, Catalpug) : lac, rfu si localitate In Bugeac.
" Neidentificat.
6° Suleiman Magnificul (1520-1566).
sl Fetih-name: scrisoare prin care se anunta o cucerire. Aici se refers la victoria de la Mohaci.

www.dacoromanica.ro
 218 $EMSEDD1N AHMED BIN SULEIMAN KEMAL-PA$A-ZADE

273 ACEST CAPITOL ARATA DIN CE CAUZA SULTANUL A AMINAT CUCERIREA

UNOR PART! ALE UNGARIEI 8I CE INTIMPLARE NEA8TEPTATA A AVUT LOC CND
A AJUNS CU OASTEA VICTORIOASA PE MALUL TISEI, IN APROPIERE DE CETATEA
TIMI$OARA (DEMEWAR).

In partea de raskit a marelui riu Tisa, care vine, dupg cum am

spus, dinspre nord, sint multe ora§e kii cet5iti cunoscute sub numele de
tinutul Timi§oarei §i tara Transilvaniei...

www.dacoromanica.ro
 XIII

NASIIH MATRAKCI

Via4a cronicarului Matrakci (sau Matraki), fiul unui oarecare Abdul-

lah, este in general putin cunoscuta. El a fost contemporan on sultanul
Suleiman Magnificul (1520-1566) si a Boris o cronica intitulata Suleiman-
name, care trateaza domnia acestui sultan de la inceput (926/1520) si
ping, in anul Hegirei 954 (1547). A doua sa opera, Fetihname-i Kara-Bogdan
(Cronica cuceririi Moldovei)1, descrie expedijiia din anul 1538/945 a sulta-
nului Suleiman impotriva lui Petru Rare§.
Pentru extrasele alaturate a fost folosita o fotocopie din Fetihname
...facuta dupa manuscrisul original turcesc aflator la Ilevan-Ko§kii.
(Muzeul Topkapi Sarayi, nr. 1284, Istanbul). Fiind scris In nesih 2, dead-
frarea textului nu prezinta greutati. In schimb, limbs acestui Fetihname
este incarcata on elemente arabe §i persane, fiind in acela§i timp o limbs
poetics on foarte multe figuri de stil. Facind abstractie de anumite parti
care nu an valoare istorica, ci numai diplomatica sau literara, cronica
lui Matrakci cuprinde o serie de date prejioase in legatura cu evenimentul
povestit.
Este grew de precizat dad, Matrakci a scris acest Fetihname-i Kara-
Bogdan din porunca sultanului sau a marelui vizir Rustem-pap, ginerele
lui Suleiman Magnificul. In oriCe caz, cronica lui Rustem-pa§a, tradusa

1 Fr. Babinger, Yn G.O.W., p. 66, confunda Moldova cu Tara Romaneasca traducind

Eroberung der Walachei" ; de asemenea, informatia de la nota 1 (ibidern) In legAturA cu
scrisorile privitoare la Moldova : Miinga'at-i Kara-Bogdan (1538), apartinind cronicarului Ebu
Ishak (Hodja Djihan), nu corespunde, fiind vorba de fapt de cucerirea cetatilor Chilia gi Cetatea-
Alba (1484). (Cf. dr. Andrei Antalffy, Doull documente din Biblioleca Egipteand de la Cairo
despre cucerirea Chiliei i CeM(ii-Albe In 1484, 1n Revista Istorica", anul XX, nr. 1-3 (1934),
p. 33-42).
2 Tip de scriere otomana lipsit de exagerari caligrafice, care mai tirziu (1727) a fost
luat drept model pentru tipar de Ibrahim Muteferrika (originar din Cluj), fondatorul tipogra-
fiei otomane.

www.dacoromanica.ro
220 NASUH MATRAKCI

de L. Forrer a, cuprinde un rezumat fidel 4 dupa acest izvor privind expe-

ditia din 1538 Impotriva Moldovei.
Din porunca sultanului Suleiman, Matrakci a prelucrat In 1520
cronica lui At- Tabari 5, intitulind-o Medjmua-iit-tevarih (eclectic de cronici).
In sfirsit, o alts opera istorica scrisa de Matrakci este Tultfet-ul-Guz-
zat, adica Expeditii minunate.
In istoriografia osmana, Matrakci a fost apreciat gi pentru calitile
sale de stilist gi caligraf, de numele sau fiind legat tipul de scriere cep.
Din ultimele cercetari rezulta c Matrakci a murit pe la anul
1564/971.

Bibliografie: S. 0., IV, p. 555 ; 0.M., III, 150 §i 306 ; G. O. W.,

p. 66-67 ;Htlseyin G. Yurdaydln, Matrakci Nasuh, &thsigeti, Eserleri (Nasuh
Matrakci, Personal itatea, Opera), in IslAm Ilimieri Enstittisti Dergisi", I, Istanbul,
1959, p. 111 112 ; F. Taeschner, Matrakci Nasuh, in Der Islam", 19,
1965, Bd. 40, Hf. 2-3, p. 200-206.

8 Dr. Ludwig Forrer, Die osmanische Chronik des Ruston pacha, Leipzig, 1923, VIII +
208 p. (Tiirkische Bibliothek, XXI).
4 Ludwig Forrer, op. cit., p. 97-98.
5 Tabari, cronicar arab din Tabaristan (1435-1517).

www.dacoromanica.ro
 FETIHN.AME-I KARA-BOGDAN
(fotocopie dupli manuscrisul original turc, Istanbul Muzeul Topkapl Sarayi, nr. 1284)

1 Aceastg cronicg de cucerire (Fetihname), scrisg la sfirt3itul biruintei

obtinute de padiphul lumii, aratg urmgtoarele :
<Se arata bucuria sultanulul de a Intreprinde o expeditie>.
9 Sultanul cere cat printr-un mare rgzboi stint, iute ca §oimul, sa -1
prindg cu Wile sale pe voievodul vilaietului Moldova, numit Petri 1 eel
cu ginduri rele, din neamul pgginilor §i din tabasa diavolilor, §i apoi
sg-1 tins m lanturile captivilor. Acest Petru, fiind. unul dintre umilii
ghiauri rgufgegtori dispretuiti de sggetile nimicitoare ale musulmanilor,
Inca de pe vremea marilor stranao§i §i parinti genero§i ai mgriei sale sul-
tanul, care este umbra lui Allah §i calif pe pgmint, argta supunere, devo-
tament i sinceritate fail de Pragul §i Curtea cea ocrotitoare a lumii fli
chiar era supus, plgtind tributul (gizia) cu propria sa mina. In felul
acesta, el 2 era lini§tit eii farg griji, dar, dintr-o data, fiind. ademenit
de §oaptele ratgeitoare ale satanei imelatoare, el s-a aliat tii a flout
cauzg comung 3 2 In vielefluguri fgtgrnicii, cu ghia,urii rgi din fire, precum
§i cu du§manii plini de rgutate §i demni de infern, apucind astfel pe calea
razvrItirii, a vicleniei .§i a discordiei. Ace§tia aiteptau hotarirea soartei
for §i semnul providentei, pindind zile mai potrivite pentru a Intinde o
curd i pentru a incerca o rgzbunare pggubitoare prietenilor credintei
islamice kti poporului cu renume bun al lui Allah. In acest timp, la pragul
impargtiei §i la marile porti s-a aflat despre uneltirile, viclenia §i nesu-
punerea, precum §i despre faptele mai sus-argtatului umil (Petru) purtgtor
de nenorocire, impreung en dukfmanii cei rgufgegtori. De aceea, s-a hotgrit
sa se porneascg la razboi pentru a stinge eu puterea sgbiilor focul vietii
for trecgtoare, inainte ca aceqti rgzvratiti sa se agite intocraai. ca *alurile
marii... De aceea, s-a planuit o expeditie pentru ca acei du§mani
sg fie imprg§tiati.
De la tronul malt al padi§ahului Ili de la Curtea imparateascg a
sultanului eel norocos s-a flout chemare cgtre vitejii °FAH din Rumelia,
egtre marii comandanti de spahii ai provinciilor din Anatolia, precum
§i efitre dinastia mareatg §i mindrg a hanului. De In inalta re§edintg Im-

1 Petru Rares.
' Petru Rare§.
3 Autorul se refers la tratatul de aliantil tncheiat de Petru Rare cu Ferdinand, ImpA-
ratul Austriei, la 4 aprilie 1535 (cf. Hurmuzaki, Documente, II, 1, p. 91-93).

www.dacoromanica.ro
 222 NASUR MATRAKCI

pkgtease& s-a trimis mkiei sale Sahib-Ghirai-han 4, purtAtor de coroanI

yi mare capetenie peste provinciile renumite i Intinse ale Deft -i Kipcea-
kului 62 un Erman str6lucitor al sultanului eel cuceritor, ilustru sewn al
gloriosului sultan, $i s-a poruncit sa se faca, ad-vinare pe clmpia Dunkii,
cu toat6 suita, en tuiurile, cu tobele c cu steagurile §i cu toate cele
pregatite pentru luptI, toate Intocmite In cea mai bung, rInduia15, pentru
rkboi.
< Au venit §i taft ceilalti o§teni doritori de lupta>.

S-a poruncit ca oastea, Intocmai ca lumina soarelui puternic, sd,

pornease5, de la cuibul norocos al cuceritorului... §i, o data cu Inaintarea
trupelor, s5, se batl din tobe, sa, se ante din timbale pentru a vesti
plecarea.
4 <Mai departe se aratA cA §i Sahib- Ghirai, hanul Crimeii, a prima firmanul pentru a
lua parte la expeditie>.
5 La chemarea lnaltei porunci, vitejii din Rumelia, nemaizabovind
deloc In jinuturile lor, i comandantii de osti din Anatolia, nemairabdind
sa stea macar o clipa In casele lor ..., au plecat cu. totii In cea mai mare
grabk ca niste non de primavarg, pentru a se aduna pe eImpia Dunkii.
. .Dup5, aceea, cu ajutorul lui Allah atotstapinitorul i atotstiu-
torul, la data de 11 a lui safer, 945 al Hegirei 6 profetului, Allah sa -1
binecuvinteze i sa -1 milostiveasck mania sa hanul hanilor, purtkor de
coroane ImpkAtesti v ... a pornit din capitala sa, Istanbul, paradisul
lumii islamice, cu o caste numeroasl ca stelele algtoare i cu steagurile
purtkoare de victorii. ParcurgInd menziluri §1 str6b6tInd popasuri, au
ajuns In localitatea cunoseuta sub numele de Duna-1quart 8 de lingai
Provadia, In ziva a 12-a a lui rebi-ul-evvel din anul mai sus-aratat 9.
...Acel dusman necredincios (Petra), demn de infern, aflind despre
sosirea marelui sultan al lumii islamice ... la locul mai sus-aratat, Impre-
unA cu °stile vesnic biruitoare §i cu armatele numeroase, Insotite de
steag-uri victorioase, a recurs la viclesuguri si la felurite tertipuri pentru a
Impiedica pornirea rkboinicilor.-
...Astfel, scriind Intr-o scrisoare fel de fel de minciuni, ticluite
cu maiestrie, i asternindu-si cu f6tIrnicie gIndurile sale diavolesti §i
4 Sahib-Ghirai, fiul lui Mengli-Ghirai, han al Crimeii in 1532-1551 (939-957).
5 Cronicarul se retell aid la Crimeea.
9 Julie 1538.
7 Adica sultanul.
8 Duna- Btnart sau Dane-Blnari, in traducere textualA : Fintina dunAreana" sau Fin-
Una cu roata". Vezi §i p.254 din volumul de fatA.
9 12 Rebi I 945 = 8 august 1538.

www.dacoromanica.ro
 FETDENAME-I KARA-BOGDAN 223

coborind din cetatea puternica a muntilor inalti qi umilindu-se ping. la

pan:ant i implorind ajutor, el a aratat Incredere in. mila, Indurarea qi
binefacerea poalei iertatoare a marelui sultan. De aceea, trimitindu-1 pe
capugibaBi al sau, numit Ongra (Ungra) din Taula (Tula) 10, la curtea
fericirii, el a fost cuprins de pocainta, aBteptind in ce fel va fi data
prea stralucita porunca.
Capugibacd al afurisitului mai sus-aratat, venind in graba la locul
afatat mai sus 11, s-a infatiBat la puternica curie imparateasca, spunind
tot ce avea pe suflet : Inca de pe vremea raposatului sultan Mehmed.
han12, gaziul eel purtator de razboaie, 1i 'Ana' in zilele noastre a fost ne-
intrerupta stradania noastra pentru supunere i ascultare. Voievodul
nostru iii pleaca capul cu supunere Bi se bucura de indurare. Atunci care
este pricina ca in clipa de fata a inceput n.eintelegere ¢f lupta, spre a
se pricinui pagube oBtii i raialei noastre, Bi de ce sa fie devastata Bi
pustiita Cara noastra f Este demn de padiBahul lumii i neinvinsul
imparat al vremii ca, in zilele sale norocoase §i in epoca sa mareata, el
66, fad, sa bata vintul lini§tii §i sa fie fericire §i multumire sufleteaseg,
Qi 86, lac& in arm, fel in& <supuBii lui> sa traiasca zi §i noapte numai
in placeri Bi petreceri. Supusul de mine am venit aici cu gindul de a face
sa se Btearga din inima <sultanului> ura i duBmania, sa arat since-
ritate eli sa fac ca sultanul sa creada ca satana s-a amestecat in unel-
tirile sale"13. Dupa ce solul §i-a infatiBat dorinta neintemeiata Bi stra-
dania sa nedreapta, s-a emir un Erman imparatesc de ascultare in care,
potrivit versetului fapta pornita an se amin.a", se spune : Este o gre-
Beala sa se acorde ragaz duBmanului. Indepartarea nestatorniciei, rautatii
uneltirii acestuia fiind nu numai trebuincioasa dar i un prilej de glorie,
am pornit cu o caste puternica 4i numeroasa ca stelele. Daca, venind
inaintea sublimei mele Porti, el se va inchina la Poarta fericirii mele,
atunci cel mai sus-aratatul <Petru> va obtine nu numai Btergerea greBe-
lilor pomenite, ci va fi totodata onorat si cu iertarea, binefacerea qi
favoarea imparateasca. Altfel, nu-1 voi lasa pina ce nu-1 voi inalta la
ceruri §i ping, ce nu-1 voi alunga, din aceasta lume". Auzind de aceasta
porunca, capugibaBi, printr-un om al sau, a trimis acestui blestemat
ran din fire urmatoarea Btire : Va trebui sa vii ca say to inchini la pi-
g cioarele tronului iii sa fii onorat cu sarutarea miinii mariei sale sultanului
care este eroul celor Bapte taxi, ca Neriman 14, viteazul lumii pamin-
to E vorba, probabil, de Petre Ungurul.
11 Duna (DOne)-Btnart.
is Mehmed al II-lea (1451- 1481).
13 Ale hit Petru Rare§.
14 Neriman : erou In mitologia persana.

www.dacoromanica.ro
 224 NASUH MATRAKCI

testi, padisah peste sapte taxi §i §ahul sahilor pe mare §i pe uscat,

deoarece a vent ca sa atace cu razboi Cara noastra §i sa calm cu lupta
tinutul nostru. Daca, Indaratnicindu-te, nu vei veni, atunci <sultanul>
nu se va lasa pita ce nu va devasta si nu va pustii vilaietul nostru E}i

ping, ce nu va pricinui pagube vetrelor noastre".

Acel nenorocit 15, nedemn de un sflrsit bun, aflind aceasta veste,
sufletul sau nelegiuit §i rau s-a ametit ca dupa bautura sau ca dupa lute-
patura unei viespi, din cauza ostii care mergea 1mpotriva sa revgr-
sindu-se ca un torent iute §i zbuciumat ca marea cea agitata. Trezindu-se
din plgcerea vinului Imbatator §i dispgrIndu-i trufia, el s-a adresat curte-
nilor §i deranitarilor B6i lipsiti de glorie, precum f dreggtorilor sai ne-
demni, In felul urmator : Maria sa padisahul lumii f neInvinsul Impa-
rat al timpului a vent cu lupta §i razboi lmpotriva noastra". Atunci,
ghiaurii logofeti §i cel cu numele de Mihu, aflind care este starea ade-
to varata f Intrezarind stirsitul lucrurilor §i judecindu -le cu o minte sang,-
toasg, an graft : Pentru 1ndeplinirea gIndului este nevoie de curaj,
prevedere f dlrzenie §i trebuie sa mergi cu acest end ping, la capat ca
sa, to poti feri de drumul care duce la pieire.
...Ceea ce trebuie a facem de 1ndata este sa ne Inchinam cu umi-
RIO, plecind fata noastra supusa la Poarta fericirii f sa ne oferim
slujba pentru fericirea taro noastre, a avutiei §i familiilor noastre,
pentru ca In fata sultanului, ca §i alt/ data, sa devenim ferfcftf, not §i
Cara noastra, cu avutiile §i familiile noastre. Nu se poate spera vreun
ajutor din partea ostii noastre, a supusilor provinciei §i nici din partea Orli,
deoarece norocul §i-a 1ntors fata de la noi" Apoi, spunind ca restul
poruncii 4i priveste pe el (pe Petru Rare§), logofatul a ramas lini§tit
la, locul sau.
it and Insa ace§tia an tacut, dupa ce an spur ca restul hotaritrii
to prive§te", acel om diabolic plin de viclesug ... a graft astfel : Ceea
ce gInditi voi este o parere gresitg §i o iluzie desarta. Norocul este un dar
dumnezeiesc. Marirea avutiei f cresterea ostii nu se fac prin. nepasare.
In clipa de fatl, scotlnd afar/ din mtneci infinite voastre curajoase sa le
folositi In asap fel, Inch sa se mire char §i zeul Martel minuitorul de sabii
$i de la lupta noastra vitejeasca sa is pilda vintul §i focul trecator".
Netinlnd seama de urmari si de vintul nenorocirii, Ei aparIndu.-se astfel
prin soaptele diavolului §i prin spirite supraomenesti f inchipuindu-$i
In &dul sau nestiutor ca norocul 11 va ajuta, el (Petru) a hotarlt sa-§i
dea pe fata nesupunerea §i razvratirea sa. De aceea, el i-a adunat pe
is Petru Rare*.

www.dacoromanica.ro
 FETIHNAME-I KARA-BOGDAN 225

toDi boierii sal nedemni, pe nelegiuijii care se aflau sub stIpinirea sa,
pe josnicii sal caTareti, precum si raiaua sa, mica, la, nuralr, si a
inceput sa, se pregIteasca, pentru luptl. A pus sa, se saps santuri si a/
se bat& pari la trecItorile pe unde urmau BI treacI gaziii cu sfirsit
glorios din jurul cunoscutului deal Budsan 182 din apropiere de Dirag-
san 17, socotite ca locurile cele, mai grew de .pItruns. Astfel, cu copacii
12 talati din pIdurile mai sus-arItate, a fost zagazuita, o intindere de citeva
leghe (mit) si s-au strlduit sI dea in acel loc o luptI si al pricinuiascI
rIu intocmai ca focul fulgerului.
Toate acestea fiind aduse la cunostinta curiii impairltesti, ocro-
titoarea lumii, si infatisate la Pragul fericirii, maria sa sultanul a pornit
din localitatea mai sus- aratata (Provadia) si a sosit la Baba<dag> unde
se odihneste in pace si liniste Sari-Saltuk-Sultan 18 cel cu puteri miracu.-
loase, si cu insusiri alese si purtItor de coroana si stIpinitor
de tinuturi.
<Mormtntul sAu a fost vizitat de sultan>.
Dupg' ce s-a inchinat, el s-a rugat sa he ajutat de puterea aces-
tuia si dupl ce s-a simjit multumit de vizitI, pornind <de la Babadag>
cu mare alai si pompl, <sultanul> a mars inconjurat de pilcuri de osti.
Ajungind la Isaccea, schelI la Dun Ire, s-a flout un popas cu ono-
ruri kti glorie in ziva de 24 rebi-ul-evvel a3. anului mai sus- aratat 19.
13 P/rea ca intreg p/mtntal a fost acoperit de ostile impIrItesti, intinse pe
cimpie, cu corturile impodobite in diferite culori. Plrea ca oastea call-
toare k; i strIlucitoare ca stelae a acoperit pamintul de la un capat la altul.
Pentru trecerea fluviului, care era agitat ca marea si pIrea un nor
in plinI involburare, se poruncise mai inainte sa se construiascl un pod
de vase: Potrivit vechii porunci 20, s-a legat un pod cu lanturi hmodate
foarte bine si prinse cu &lige puternice, iar in ceea ce priveste trlinicia,
era in afar& de orice primejdie... Astfel, <podul> astepta trecerea
marelui sultan.
Dupg o sedere de ease zile in localitatea mai sus-pomenitI, s-a dat
poruncl vitejilor ostii din Rumelia si bravilor serdari de spahii ai vilaie-
turilor din Anatolia Ca, trecind. Dunlrea cu a3aiurile, tuiurile, tobele,
steagurile si uneltele de luptI, sI astepte de partea cealaltI.
16 Budsan : Botosani (?)
17 Diragfan : Draguseni. Intre Suceava, Darohoi si Batosani exista mai multe localitari
cu acest nume.
18 Sultan : aid are sens de starer, pArinte.
18 24 rebi I 945 = 20 august 1538.
20 Adresate sangeacbeilor din Silistra, Nicopol si Vidin (vezi Ibrahim, Pecevi, Tarih, I,
208).

15 - 0. 48

www.dacoromanica.ro
 226 NASUH MATRAKCI

14 lahiapasaoglu Mehmed-bei, unul dintre comandantii beilor din

Rumelia..., Hiisrev-pasa, beilerbei de Rumelia, Mehmed-pasa, egpetenia
vitejilor bei $i a luptgtorilor inflazgrati din provinciile intregii Anatolii..
in sfirsit si Mihaloglu Fizir-bei, cu acingii sal incendiatori de case $i de-
vastatori de vilaieturi, cu totii, potrivit inaltei porunci, trecind in ordine
Dungrea, si-au asezat rindurile ca 19,nurile de grin, formind alaiuri de
ostasi. Dupg ce an stat asa, a trecut <Dungrea> i marele sultan, ocro-
titorul lumii.
15 ...Prin voia lui Allah, <sultanul> era impreung cu cei doi printi
tineri si fericiti, Mehmed 1i Salim, vrednici de a purta coroana si de a sedea
pe tron, cu vizirii chibzuiti care ascultg de porunca marelui sultan, cu
arturarii (ulema) care onoreazg seriatul, cu luptgtorii care ruineaza.
cetgtile, cu spahii viteji, cu rgzboinici care asteaptg prilej de luptg, cu
algreti inarmati, cu puseasi pedestrasi, cu tuiuri cu. virfuri aurite,
scinteind ca soarele, precum gi eu steaguri albs care strainceau ca lamina
puternicg a lunei Ii pgreau niste balauri. Astfel, <sultanul> a trecut
Dungrea in prima zi a lunii rebi-ul-ahir 211 cu gindul de a porni la luptg,
si de a obtine victorie.
Cu ajutorul atotputernicului Allah eel binefgcator, s-a ajuns cu
chaste Ii onoare in cesul Kahve 22 din vilaietul Moldovei (Kara-Bogdan),
care se bucurg an numai de o climg plgcutg ci $i de o intindere mare.
Toti serdarii gi egpeteniile de octi, precum tii armata victorioas, im-
brgeind, atit ei eft ci caii lor, cam:1601e de luptg, erau cu tote acoperiti
16 on zale i eu cgsti de fier, din crectet ping, in Obi, ¢i numai ochii li se
zgreau ea jarul prin fum sau ca niste stele printre norii negri.
Intocraindu-se alaiurile, in dreapta si In stinga, cu o deosebitg
grijg, steagurile cu virfurile aurite strainceau puternic ca razele soarelui
care lumiueazg, lumea, iar filflielile for se oglindeau ca niste raze de soars
in apele limpezi, inch bgtrina lung, de clad se mile& iu hotarele ceresti,
n-a vgzut pfn scum o asemenea oaste calgtoare . . Dupg ce an inaintat .
si au mers astfel un timp, an ajuns, in al patrulea popas, la tirgusorul
numit Vitol 23 de pe marginea marelui riu zis Prut (Berut) care curge
prin Cara ducmanului nedemn M dispretuit. Sosind victorios Ii poposind cu
noroc <in acel loc>, an rgraas acolo timp de patru zile.
...Trecerea mai sus-argtatului rfu Lind anevoioasg, a trebuit sa
lege un pod peste el. Atunci, construindu-se in grabg un pod, m5ria, sa,
17 sultanul, umbra lui Allah pe pgmint 1i sprijinitor al credintei... a dat
22 1 rebi II 945 = 27 august 1538.
" Kai= : Cahul.
" Vit01 : Vitole$ti, localitate lInga Fdlciu, azi Villototi.

www.dacoromanica.ro
 FETIHNAME -I KARA-BOGDAN 227

semnalul de plecare. Oastea viteazI 1i mult& ca apa, marii a trecut inghe-

suindu-se apa mai sus-amintia. Ajungind cu noroc, in al patrulea popas,
la apa cunoscut& sub numele de Budan ", au construit ski peste acest
riu, in ziva aceea, trei poduri, iar in ziva urmItoare, prin grija lui Allah
cel atotstIpinitor si atotstiutor, oastea victorious/ a trecut Cu. usurintg.
La al treilea menzil au ajuns pe cimpia unuia dintre tirgusoarele
cunoscute ale dusmanului cel nenorocit qi ratacit, numit Iasi 25.
Potrivit ilustrei porunci a ms.relui sultan al Islamului . . a sosit aici,
din partile Crimeii, Sahib-Ghirai-han, incalecindu-si calul de expeditie
si intarindu-ski sfortlrile de plecare, pentru a sluji Islamul si pentru binele
omenirii. Acesta a pornit insotit de beii sal, tot aria de mindri ca si
18 regele persan Kiavus 26, si urmat de 100 000 de -Mari 27, iuti ca torentul,
care, dibaci in minuirea arcului veninos ce provoaca, rani pline de singe,
tragind din arcul mesterit flintr-un inel de os, fac ca sagetile s& cad/ ase-
menea unei ploi dintr-un nor primejdios, si care, cu Obi& for straluci-
toare, baga, mereu, in dusman frica de moarte. Toti acestia veneau in
grab& asupra dusman.ului credintei, ridicind in gonna copitelor cailor
nori de praf.
La sosirea acestora in localitatea mai sus-amintita, an vent osti
din toate partile, valuri dupa valuri, fornaindu-se alaiuri si rinduri <de
osteni>. S-au pus in miscare si valuri de osti din Marea °aspic/. Din
cauza bonetelor albe si roil ale vitejilor ieniceri de Rumelia oameni
nepasatori in fata mortii, p&rea c& inflorise o gradina, urias/, iar
pinzele steagarilor victorioase qi stralucitoare, care filfliau in bataia, vin-
tului, precum si 81biile stralucitoare ale ostii victorioase, care vars&
singele dusmanului, pareau c& slut frunzele. Cimpiile preschimbindu-se
astfel in. gradini de trandafiri, 8-au tras salve de tunuri si de pusti.
...Dupl ce, cu diferite onoruri si bucurii, s-au oprit la popasul
19 mai sus-aratat, s-a tinut -an divan la care s-au infatisat vizirii si inaltii
deranitari. Astfel, 8-au adunat vizirii si inaltii dregatori la divanul im-
paratesc.
Maria sa Sahib-Ghirai-han, raminind neclintit pe locul sau, s-a
pregatit pentru supunere si ascultare <fat& de sultan>. De aceea, el a
vault la Curtea fericirii impreun1 cu toti beii sal. El a atins pImintul
en mina si a stat asa privindu-1 pe padisahul lumii si eroul secolului
24 Din descriere si din hArti rezultA cA nu poate fi vorba decit de Bahlui, afluentul Jijiei,
sau chiar de Jijia.
22 In text : As-Pazarl, adicA Tirgul
26 Kiaous : numele primului rege al dinastiei persane (Kei sau Kelanid).
27 Cifra exagerata. Alte izvoare dau 70 000. Sursele europene vorbesc de 50 000 de
Mari.

www.dacoromanica.ro
 228 NASUH litATHAKCI

/care se a§ezase cu mare pompa, si fast pe tronul sau plin de fericire, la

20 umbra norilor purpurii si a perdelelor de diferite culori ale cortului im-
p6r/tesc. Maria sa, hanul eel mai sus-kaintit, InchinIndu-se la picioarele
tronului eel inalt al padilahului, a sArutat p6mIntul si a spus : Tu esti
eel care esti demo sa cucere§ti taxi".
<Sultanul i-a rAspuns ca biruintele se obtin numai cu ajutorul lui Allah>.
El i-a propus sa meargI impreung In Cara du§rnanI. Maria sa mai
21 was-amintitul Sahib-Ghirai-han, vorbind cu sultanul, i patrunzind,
Intelesul acestor vorbe pracute, in timp ce darea al'Aturi de sultan
a gr6it
<Hanul 11 laudA pe sultan; apoi se descrie ceremonialul legamintului de supunere
a hanului fata de sultan. Apol hanul a spus;>
Pentru a obtine victoria impotriva inamicilor rii pentru a cuceri
<taxa> dufmanului, voi Indeplini porunca to ; te voi ap6ra §i voi sili
pd duqmanul credintei la locul bAtaliei. Ma voi duce prin trecgtoarea
inevoioasI a Boto§anilor eu numerokd tatari, lacomi de singele ghiau-
silor umili, §i voi spulbera rguta.tile §i uneltirile dusmanului". Ascul-
tind dorinta mai sus-amintitului han, s-a poruncit ea <Sahib-Ghirai>
436 inainteze prin pIrtile sus-amintitului ora§ Boto§ani.
A doua zi, dis-de-dimineata, cu ajutorul lui. Allah, sultanul cuceri-
tor de Vari, lupt'ator pentru credinta i suveran al vremii, a pornit
<asupra mbldovenilor> de pe la Berail aflat pe malul apusean al riului
Siret 23, eu o oaste agitat6 ca ms,rea gi InvolburatA, ca norii. Ataeul
gaziilor purt6tori de victorie In.dreptindu-se In cea mai mare grab6, spre
muntii gi spre viile rAsculate 29, la orizont s-a ridicat pentru ei <moldo-
veni> steaua nenorocirii §i de aceea fericirea i bucuria for s-au vestejit
asemenea frumusetii treatoare a unui buchet de ttandafiri.
<Se spune cd moldovenil erau de fapt 1nvin§i Inca lnainte de a se da lupt;>.

23 Acel blestemat f6ra, de credinta (Petru voievod) s-a adresat astfel

color din jurul sAu, frati intru diavolul
: Este oars cu putintl sa ne
trapotrivim acestora I". Iar cei mai. sus-ar6tati, la rindul lor, i-au
spus urm6toarele : Sultanul eel de neinduplecat a 16sat pe soama sabiei
in.deplinirea gindurilor sale. A ne Impotrivi este cu neputintl i 4ti voi
da searaa de aceasta. FaxI Indoial6 ca toti putem fi trecuti prin foe
yi sabie. Ceea ce trebuie sa fad Mira znavgi este : fie sa mergi sa te inehini
la picioarele tronului, implorInd iertare, ca sa putem scIpa de lovi-
" Probabll Bahlui, localizarea rata de Siret fiind gresita.
so Autorul se refers; la faptul ci totul era lmpotriva sultanului.

www.dacoromanica.ro
 FETIHNAME-I ICARA-BOGDAN 229

24 turile sAbillor strglucitoare §i de mgcelul hangerului, fie, pentru a ne

salva vietile de ghiarele §oimului, sa presehimbgm in fug& §ederea noastrg,
lgsindu-ne fericirea pe drumul infringerii".
Acei du§mani plini de ciudg, gindindu-se, an vgzut ea, intr-adevAr
cu puteri mid nu se poate lupta §i, vgzindu-se legati de rani f}i de pi-
cioare §i cu impotrivirea zdrobitg an renuntat la gindurile for de luptg
§i an hotarit sg pgraseaseg cimpul de bgtalie. Spunind ca fuga la
timp inseamng blrbgtie", ei an ales ealea fugii §i, Wind Cara din miinfle
lor, an inceput sa se imprg§tie prin munli §i cimpii. De aceea, labia-
papogln Mehmed-bei, impreung cu citeva mil de oameni viteji §i raz-
boinici, nimicitori ai du§manilor In luptg, a fost trimis in urmgrirea.
acestora. De asemenea, maria sa sultanul cel puternic ca cerul, trecind
Inca doug popasuri, In a 22-a zi a lunii rebi-ul-ahir din anul mai sus-
25 argtat 80 a descins cu noroc pe cimpia cetgtii Suceava, cea ca o pasgre-
minunatg §i cu ziduri numeroase §i puternice, asemenea celor ridicate
de Alexandra cel Mare (Iskender), gi avind dintr-un capat la, altul trei
rinduri de turnuri care se inaltg, la cer.
Acea cimpie plgcutg. §i intinsg §i locul stela de desf/tare s-a trans-
format intr-un tinut batut de valuri, deoarece s-au intins acolo nesfir§itele
corturi care se ingltau spre cer §i la vederea carora toti rgmineau uimiti.
Yn fata acestui fapt, plinsetele, suspinele §i gemetele de indurare
ale nenorocitilor de diavoli ghiauri, asediati §i atacati in cetatea mai sus-
amintitg, au cuprins vazduhul. A§terninduli la pgmint fetele for umile §i
desfigurate de ruga iertarii, ei au predat, cu supunere adevgratg §i ne-
prefAcutg, cheile care incuiau trainic §i cu aide lacgtul cetatii §i, cgzind
la poalele indurgtoare <ale sultanului>, an cerut iertare de la Curtea
ocrotitoare a lumii. Deoarece, prin gratia puternicului §i indurgtorului
Allah, se obtinuse biruintg asupra du§manului s-a hotgrit sa, se acorde
iertare §i indurare locuitorilor cetgtii.
In acela§i timp, in cetatea mai sus- aratata s-a descoperit o comoarg,
bogatg, In parte aseunsg, care a fost luatg In stgpinire depling pentru
vistieria, (hazine) impgrgteascg. De asemenea, Mehmed-bei, impreung cu
oastea calguzitg de victorie, a mers tale de trei sau patru zile pe urmele
du§manului, a carui stare a fost descrisg cu pana de sggeti In paginile de
mai sus ale cgrtii. Stingindu.-se steaua fericirii for §i fiind. cu totul §ter§i
din catastife, ...Mihu. sI §i logoratul 32, care au fost argtati mai sus,
§i care slut rai din fire, an ramas uimiti, vgzindu-se aruncaji in valea
30 22 rebi H 945 = 17 septembrie 1538.
81 Mihu hatmanul.
32 Trotu§an (In cronici) sau Totru§an (In documente).

www.dacoromanica.ro
 230 NASUH MATRAKCI

plIngerii gi pe insula nenorocirii 33. De aceea, au venit cu supunere la

Mehmed-bei, ce,rIndu-i iertare. 0 data cu supunerea acestora, ram5,§itele
duBmanului fiind nimicite Bi rAminInd fkai putere, au fugit in pustiu
alergind mai jute ca cerbul Bi, In InvalmlBeala strImtorkii n-au mai
putut fi prin§i.
In vilaietul ghiaurilor raj din fire, In locul clopotelor dispretuite
pentru binele omenirii s-a bAtut din tobe Bi darabane Bi s-a cintat din
timbalele islamice. Templele numeroase ale ghiaurilor rgi din fire, precum
fii ve§mintele for au fost incendiate Bi distruse In focul furiei In alp, masurl,
melt de la profetul Mahomed Bi ping, In zilele noastre, duBmanul nu a
vg,zut o astfel de distrugere, §i nici musulmanli nu an distrus vreodatl
In asa mIsurg, din ambitie.
27 Cu toate aceste fapte de mine, fiind amInatI prinderea duBmanului
umil, mai sus- amintitul Mehmed-bei s-a InfAtiBat cu oastea vestitoare
de victorii la Pragul fericirii §i. la Curtea ImparAteascg, puternia, precum
cerul, Bi s-a unit <cu oastea sultanului>. Dupg, vechiul obicei, tinIn-
du-se un divan, s-au luat urmAtoarele ingsuri chibzuite In urma, vic-
toriei : flBia de p6mInt care se Intinde In lungime IncepInd din partea
de nord spre sudul vilaietului mai sus-arkat Bi al tariff Invinse, la apus
§i la raskit de riul Prut, pia, la cetatea de serhat a Chiliei, kii care, Intin-
zIndu-se, se terming, pe malurile Dunkii, a fost adgagat5, la tinuturile
glorioasei familii osmane, ca §i alte tinuturi magi. S-a dat poruncI s5, Be
construiascl la raskit de rIul mai sus-amintit (Prat) don& cetAti : Berwi-
ck,. 84kli FMCIII 352 pentru ca, Incepind on vremea mwelui cuceritor
<Suleiman>, acest tinut al fie stapInit §i pazit cu sabia. CH priveSte
restul Moldovei, adicI paminturile care se Intind de pe malul apusean
al fluid mai sus-ar5,tat (Prut) spre apus, acolo urma ets fie numit un
voievod din vilaietul ghiaurilor pAc'ato§i. In felul acesta, a fost numit,
28 din vita ra.posatului Stefan (Istefan) care mai Inainte fusese voievod In
aceast6 tars, Cetne 36 voievod care era mii/azim 37 la Poarta fericirii,
ziclndu-se a acesta va pedepsi, cu ascutiBul sabiei §i cu fierul ucig5,tor,
pe Auflcatorii ce nu vor da ascultare poruncilor.
In ceea ce priveSte treburile din acele tinuturi, toate urmau 0, fie
Indeplinite §i f acute dupg, glndurile Bi sfaturile aducatoare de victorie
" Pentru a discuta situatia, s-a tinut un divan boieresc in satul Badeuti (Cf. Gr. Ureche,
Letopiseful pelt Moldooet . . . , Craiova, 1939, p. 105).
34 Probabil Bender, amintit si in alte izvoare.
" Ar pSrea sA fie Falciu, dar aceastA localitate e la apus si nu la rasArit de Prut.
36 Stefan LAcustA, care in unele izvoare apare drept fiul lui Stefan cel Mare (Cf. Documents
prioind istoria Romonlei, veac. XVI, A, Moldova, vol. 1(1501-1550), Buc., 1953, p. 394, 395 $.a.).
67 Mulazirn : locotenent, slujbas ; de fapt era ostatec.

www.dacoromanica.ro
 FETIHNAME-I ItARA-BOGDAN 231

ale mariei sale padifiahul, a§a cum prevede §eriatul. In Cara <Moldovei>
cea ca o grading Inverzita, ca un paradis si ca o grading de trandafiri,
toate treburile au fost intocmite dupa nizamul lmparatese. Maria sa
sultanul, plin de bucurie, a stat cinei zile In localitatea mai sus-amin-
titk acordind sus-numitului Sahib-Ghirai-han, ca semn de mare chaste,
un. hilat. Apoi, i-a dat vole <A se intoarea In Crimeea>. Dupa aceea,
In ziva de 27 a lunii rebi-ul-ahlr 38, sultanul stapinitor al tronului califa-
tului, puternie ca cerul, conducind frinele norocoase ale dreptatii, prin
grija si ajutorul lui Allah, dupa, ce depusese o mare sfortare, a dat sem-
nalul de intoarcere spre Curtea fericirii §i spre tronul califatului.
Trecind prin anevoioasa trecatoare a Boto§anilor, care a fost
aratata mai fnainte, la al cincilea menzil an construit un pod pentru
29 trecerea apei Prut IMO, localitatea numita Lamuir 39) cunoscuta sub
numele de Deghirmen-Bendi" 40. Astfel, a trecut sultanul lumii cu
toata oastea de musulmani $i cu. toata armata de credincio§i.
Dupa, Intoarcerea <turcilor >, ghiaurul eel plin de pleat° (Petru),
care scapase de sabii ascunzIndu-se cu grila si vicle§ug In acele pamInturi
nenorocite, $i -a pus fn end sa-1 nimiceasca cu puterea sabiei si prin lupta
pe voievodul Stefan Lacusta (Cetne), care fusese numit In locul lui.
Ratacitul §i razvratitul dusman 41 se &de& sa ruineze prin foc
acea tare, ca o grading de trandafiri $i stralueind de culoarea lalelelor...
Avesta (Petru), seapat din captivitatea capcanei, renuntInd la fugal si-a
ales calea primejdiei si, adunind pe blestematii sai devastatori, frati cu
diavolul §i porniti pe rascoale si rautati, urmat fiind si de suite sa43
ksi de qtenii 43 ski, precum §i de servitorii sai devotati, all iesit cu totii
din ascunzipri.
Astfel, renuntInd la fuga §i alegind pericolul, ei au Inceput sai In-
calece §1 an pornit cu. Indrazneala la lupta, <Petru> hind Insotit si de
cei doi fii ai sai 44. Ei an fnaintat asemenea unui balaur cu trei capete
care Imprailtie foc prin gura sa deschisa. Sus-numitul Stefan Lacusta, ( Cetne
voievod), la rindul sau, a ie§it In Intlmpinarea acestuia, cu oamenii care
30 se aflau Rugg, el, primindu-1 pe acest dusman nenorocit'cu sageti ucigatoare.
In zilele glorioase ale padi§ahului nimicind cetele de blestemaji, Cetne
voievod a taiat capul unui fiu de-al aceluia 44 §i 1-a trimis la Curtea fericirii.
" 27 rebi II <945> = 22 septembrie 1538.
44 Posibil sA fie La Movile, in apropiere de Boto§ani.
4° AdicA Gtrla morn".
41 Petru Rams.
" In text : hass.
43 In text : haramin.
" Ilia si Stefan.
45 Unui fiu al lui Petru Rams.

www.dacoromanica.ro
232 NASUH ifATRAKCI

La al §aptelea popas (menzil) de la localitatea mai sus-arltata.,

sultanul a poposit cu mare cinste pe clmpia DunArii, undo a sosit plin
de izbIndI §i a descalecat cu glorie. Aici, fiind mezate cortul §i curtea
Implrateascg, s-au Intins perdelele trandafirii §i alto cortuti de culoarea
purpurei. Oastea, mIndra, ca luna, a vestit bucuria cuceririi prin sunete
de tobe, darabane §i timbale, ale caror cintece de vidorie umpleau, o data
eu razele de luminA, nu numai viile §i grAdinile pamIntulai, dar §i 10.1-
timile v,zduhului.
La re§edinta Curtii, asemenea cerului §i planetei Saturn, au fost
compuse ci Intocmite scrisori de cucerire (fetihname) cu cuprins bogat,
demne de a fi comparate cu cele mai Inane hrisoave. Dug, ce aceste
fetihname-le au fost trimise In toate par ile lumii §i la toate popoarele, a
avut loc un divan, aca cum se cuvenea dupg legea imparateasca §i dupa
obiceiul marelui cuceritor.
< La acest divan iau parte toil demnitarii imparatiei>.

<Inainte de Inceputul iernii>, sultanul a dorit sa tread, munjii

Balcani, mindri prin Ina1timea lor, prin trecatorile for pr6p6stioase §i de
aceeaci vIrstA ea R-arakanul 46, pentru a se aceza ci a se otlihni In
acele parti.
...Pentru a ajunge la locul dorit, slobozind oastea ca1anzitoare de
victorie, au rgmas patru zile In mai sus-azatatul popas renumit (Isaccea).
Dupl aceea maria sa sultanul, umbra lui Allah pe pkaInt §i ca-
liful lumii lui Allah, strAlAtInd cimpia Dobrogei, a trecut printr-o tre-
cAtoare anevoioasl a Balcanilor, numita, Cealik-Kavak.
Cu grija §i cu ajutorul lui Allah celprea malt, de care se tame ci pe
care-1 respectl toat6 lumea, In al 16-lea popas (menzil) el a sosit In
vechea re§edint5, a sultanatului §i califatului, capitala drept6tii ci a feri-
cirii, adic5, In stralucitul orac Adrianopol cel bine p6zit.
Si astfel s-a terminat cu noroc, In a cincea zi a lunii djumadi-ul-
ahlr din anul 945 47, cea mai strakcita expeditie victorioas1 Impotriva
ghiaurilor, care a atins culmea gloriei, sfir§indu-se cu noroc.
<Se aratA apoi_cA cel care a descris aceasta expeditie este Nasuh Matrakci>.

Cu ajutorul prealnaltului Allah, aceasta lucrare a lost scrisai In

zilele celei de a treia decade a lunii djumadi-ul-ahlr, una dintre lunile
anului 945, dupl anii Hegirei 48.
46 Karakan: munte legendar, ca §i Kaf.
47 29 octombrie 1538.
48 12 21 noiembrie 1538.

www.dacoromanica.ro
 XIV

LtPIFI-PAPA

Hadji Liitfi-pa§a bin Abd-el-Muir, cunoscut ca om de stat otoman,

carturar §i istoriograf, era originar din Albania. Local gi data nalterii
sale nu se cunosc. A fost crescut ca pag la seraiul sultanilor, uncle fusese
introdus pe vremea lui Baiazid al II-lea (1481-1512), recrutat, probabil,
spre a fi ienicer. Propriile sale mIrturii biografice atIt In Tevarih, (Cronied)
eft §i In Asafname (Cartea vizirului) sInt foarte prejioase pentru cunoa§-
terea vie ii cti operei cronicarului. In seraiul din Constantinopol el a Inceput
s. studieze istoria si teologia.
Timp de 25 de ani Liitfi-pa§a a fost In slujba sultanilor, mai rata
in provincii declt In eapitala, ocupind diverse slujbe In ierarhia Portii
otomane. Din relatarile sale rezulta, ca a participat la toate bataliile lui
Se lim I In Persia, Arabia, Egipt §.a. De asemenea, sub Suleiman Mag-
nificul a luat parte la campanili° Impotriva Belgradului, lJngariei, Per-
siei, Bagdadului, insulei Corfu etc. In calitate de al doilea vizir, 1-a
insotit'pe sultan, din tulle pin/ In noiembrie 1538, In campania Impotriva
Moldovei lui Petru Itareki. Cronicarul Ibrahim Pecevi (Tari,h, I, 209)
subliniaza ca podul de peste Prut ling/ Falciu a fost construit sub
supravegherea direct./ a vizirului Lfitfi-paqa, cu ocazia expeditiei In
Moldova din 1538. La moarteg, marelui vizir Aias-pa§a 1, 1-a lomat In
rangul de prim sfetnic al sultanului. In aceasta calitate el a depus efor-
turi pentru organizarea marinei si pentru infaptui.rea unor reforme in
administratia statului. In politica extern/ a Imperiului otoman a dat
dovada, de abilitate diplomatical mai ales In relatiile cu Venetia, Austria
§i Franta.

1 Aias-pa§a a murit de ciumA la 26 safer 946/13 Wile 1539 (v. Ltitfi-pa§a, Tevarih-i
Al-i Osman, p. 370). Deci Liitfi-pa§a a devenit mare vizir la 13-14 iulie 1539 §i nu la nit&
'data cum se aratA in uncle tabele cronologice.

www.dacoromanica.ro
234 LIITFI-PA$A

Prin casatoria sa cu printesa Sah-sultan, sora lui Suleiman Magni-

ficul, Liitfi-pava s-a immdit cu dinastia otomanI. Cu toate acestea, in
1541, el a fost mazilit si surghiunit la Dimotica uncle avea o movie, acor-
dindu-i-se yi o pensie. Aici, Liitfi-pava stria o serie de lucr&ri in limbile
arab& si turcl. Din cauza opozitiei lui Rustein-pava2, succesorul sau la
marele vizirat, nu a putut relua legaturile sale cu sultanul. Liitfi-pava
a murit pe la anul 1562/970.
Printre cele 21 de lucrari ale lui Liitfi-pasa, dintre care 13 in limba
arab& vi 8 in limba tura, merit& sa fie semnalat& opera sa legisiativ& :
Asafname, privitoare la organizarea Imperiului. In Asafname s, un fel de
regulament al vizirilor, autorul, pe baza vastei experiente civtigate in ca-
riera sa politic& vi administratival d& o seam/ de precepte' pentru succe-
sorii BM.
0 deosebita, important& pentru cunoavterea istoriei otomane, mai ales
pentru veacul al XVI-lea, prezint& cronica sa Tevarih-i Al-i Osman, care
trateazI evenimentele osmartliilor de la inceput (sec XIII) vi pin& la
14 august 1554 ( =15 ramazan 961). Pe baza unui manuscris incomplet
descoperit de Mehmed Tahir la Brusa, conservatorul Muzeului de antichitaiti
din Istanbul, Ali, a dat in 1923-1924 o editie critic& a acestei opera 4.
0 serie de completah la acest text se pot face pe baza manuscrisului aflat
in Biblioteca National& din. Viena 5, care a fost cunoscut i utilizat de
I. V. Hammer °. Tot pe baza manuscrisului din Viena, orientalistul
ungur J. Thury a tradus unele fragmente privitoare la Ungaria (Torok
Tortenetirok, Budapesta, 1896, II, 279-363).
Cronica lui Liitfi-pava are factura vechilor cronici otomane din
secolul al XV-lea (Enveri, Orudj b. Adil, Azik-pava-zade, Cronicile ano-
nime, Negri v.a.) nu numai datorit& titlului sgu Tevarih-i Al-i Osman, ci
8i prin continutul, limba si stilul ei. Devi autorul trAievte in secolul al
XVI-lea, totuvi cronica sa prezint& un contrast izbitor cu istoriografia
-oficial/ a Curtii otomane. Pentru epoca anterioar/ domnieilui Baiazid II
(1481-1512), el reproduce sau prelucreaz6 cronicile mai vechi. Merit&
interes tii aceast& parte a operei sale, deoarece a utilizat Bursa care slut
inaccesibile sa,u care au clisp6rut. Partea original& a cronicii o consti-
2 Mare vizir : 1544-1553 $i 1555-1561.
8 Rudolf Tschudi, Das Asafname des Latfi Pascha..., In Tarkische Bibliothek, Berlin,
1910, 45 -I- XXI + 38 p.
4 Ltitfl-pasa, Tevarih -i Al-i Osman (Istoriile dinastiei Osmane), Istanbul, 1923 (1341),
456 p.
5 Fitigel, Katalog Orient. Handschriften (II, 224, nr. 1001).
Hammer-Purgstall, Histoire de !'Empire ottoman (ed. J. J. Hellert), vol. V si VI;
idem, Geschichte der osmanischen Dichtkunst..., si Die Osm. Staatsverfassung... (1815), I,
p. 358-360.

www.dacoromanica.ro
 LIITFI-PA$A 235

tuie descrierea evenimentelor la, care Liitfi-pap a fost martor ocular

(p. 191 456, ed. Ali). Aid se trateazg domniile a trei sultani (Baiazid
al II-lea, Selim I qi Suleiman Magnificul), In slujba elrora a fost Liitfi-
pap,. Cea mai pretioasa, deseriere este aceea a domniei lui Suleiman Mag-
nificul §i mai cu seams a perioadei 1539-1541, dad autorul a in.deplinit
fwictia de mare vizir. Spre deosebire de istoriografii oficiali de mai tirziu
el dl, o descriere simply a evenimentelor farA, a lua o atitudine critica,
fat/ de ale. Cele doul scrieri (Asafname Fi Tevarih...) constitute sursele
tale mai pretioase care semnaleazA, primele semne de slIbiciun.e riii coruplie
a Imperiului otoman ap/rute In secolul al XVI-lea. Traducerea extra-
aelor allturate s-a flout dup/ editia lui Ali, mentionatI mai sus.

Bibliografie: Ahmed Ta'ib, Hadikat til-vdzera (Schife biografice de,

viziri), Constantinopol, 1854/1271; 0.M., III, p. 132-134; G.O. W., p. 80-81 ;
g.I., III, p. 56-58 ; I.A., VII, 1957, p. 96-101.

www.dacoromanica.ro
 TEVARIH-I AL-I OSMAN-
(ed. Ali, Istanbul, 1923/1341).

44 ...Sultanul Murad a domnit timp de 30 de anil §i la Kosovo, pe

locul unde a murit ca un martir, i s-a ridicat un mausoleu (tiirbe),
iar trupul s,u fiind trimis la Brusa, a fost ingropat <acolo> In anul
Hegirei 791 2.

DOMNIA SULTANULUI BAIAZID-HAN I

Baiazid Fulgerul (Ildirim), plecind de acolo (din Kosovo), s-a tu-

tors la Adrianopol. In anul acela cucerind minele de la Cratova, cu impre-
jurimile ei, tot In acel an a fost cucerit §i Vidinul. Dupl aceea, Firuz-
bei, galopind, a fg,cut o incursiune in Tara Romaneasc5, §i s-a intors
cu mult6, prad6.
...Aceste cuceriri au avut loc in anul 792 al Hegirei S. Apoi sul-
tanul Baiazid, treclnd din Galipoli, a atacat Constantinopolul. PrAdin-
du-i imprejurimile, pe dud cei din cetate se luptau, a sosit craiul un-
guresc4 §1, atacmnd Nicopolul, a inceput s6,-1 asedieze. and sultanul Ba-
iazid a primit §tirea, ridicind asediul Constantinopolului, s-a dus §i 1-a
atacat pe crai §i oastea sa. Pe cind craiul voia s, treacI Dun5,rea cu
oastea sa, ghiaurii an fost atacati din spate de musulmani §i an pierit
Mr/ numgr, iar musulmanli s-au s6turat de prazi fn anul 793 al Hegirei 5.
Apoi Ildirim-han a cucerit imprejurimile Nicopolului §i. Silistrei.
<UrmeazA relatarea incursiunilor in Moreea ; lupta de la Ankara (1402) si caderea lui
Baiazid>.

61 Hanul Ildlrim a avut §ase fii, dintre care unul a disparut In 1upt5, 4,
raminindu-i In viata, cinci fii 7.
Sultanul 8 Mehmed s-a intors §i s-a stabilit iara§i la Amasia, iar
Musa §i Isa, urmgrindu-se unul pe altul, s-au dus in tinutul Karasi.
1 Murad I (1359-1389).
2 1389.
3 20 decembrie 1389-8 decembrie 1390.
4 Sigismund de Luxemburg (1387-1437).
6 9 decembrie 1390-28 noiembrie 1391.
6 Este vorba de Mustafa Celebi, zis Dilzme, adica falsul" ; dupA unit cronicari, a cAzut
In captivitate tatAreascA In 1402 si apoi s-a intors la inceputul domniei lui Murad al II-lea,
ridicind o rAscoala in Rumelia.
7 Emirul Suleiman, Isa Celebi, Musa Celebi, printul Mehmed, devenit sultan, si Kasha
Celebi.
6 Mehmet Celebi (1413-1421); aici termenul de sultan are sensul de print.

www.dacoromanica.ro
 TEVARIII-I AL-I OSMAN 237

In sfirsit, Musa, g5sindu-1 pe Isa, 1-a f/cut pe acesta s& disparai. De

acolo, Musa s-a tutors la Brusa. Emirul Suleiman 9 a venit si el la
Brusa. Musa, fugind de acolo, a plecat 4n Karaman.
...Apoi, emirul Suleiman. a trimis tire lui Karamanoglu 10, spu-
ntn.du-i s5, nu dea drumul fratelui sga, zicInd : Dac& faci prietenie cu
noi, de asemenea i noi Iti vom fi < prieteni >". Chid Musa a v5,zut c& tli
Karamanoglu. s-a Impakat cu emirul Suleiman, a fugit la Isfendiar 11.
Emirul Suleiman se afla la Brusa dud a primit stirea a Musa a fugit
la Isfendiar.
62 Isfendiar, urcIndu.-1pe Musa Celebi Intr-o cdrabie la Sinop (Sinap),
1-a trimis In Tara Romkneascg (Eflak). In aces vreme, bei In Tara Roma-
neasca, era Mircea ghiaurul. Ghiaurul Mircea, luIndu-1 pe Musa ling&
dInsul, 1-a trecut In Rumelia. Acest Musa, adunind In jurul sau multi
ostasi, s-a dus Impotriva Adrianopolei. Emirul Suleiman, auzind de
trecerea fratelui sgu In Rumelia, a pornit In mare grabl cu scopul de a
merge la Adrianopol si a ajuns acolo. i totusi nu se 15,s5, nici o clipA
de petreceri $i de Vautur5i. Astfel, se povesteste ca rAmInea Intr-un loc
mai multe zile In sir ca s& bea. Pe cind era foarte ocupat on Mutura, si
anume In timp ce beat vin Intr-o bae (hamam) din Adrianopol, Musa
Celebi a venit 1mpotriva sa. El dormea. S-a trezit, fns& ce folos ! and
Musa ajunsese la Adrianopol, toat5, Rumelia trecuse de partea lui. La
rIndul sg,u, emirul Suleiman, desteptIndu-se, a plecat mahmur din locul
unde se afla. Ping 85, Intrebe ce e cu Musa, acesta a si sosit, ng,v5.1in.d
asupra lui. Emirul Suleiman a fugit $i, pe chid mergea spre Istanbul
(181anbol), pe drum a nimerit intr-un sat. In acel sat era o nuntI.
El a vrut s& Intrebe de drum, dar nuntasii, recunoscindu-1 de departe,
1-au ucis. Apoi, Musa Celebi tnchizInd pe locuitorii acestui sat In casele
lor, le-a dat foc i acestia an murit cu. totii.
63 ...Apoi, Musa Celebi, hntorcindu -se, s-a urcat pe tronul de la
Adrianopol §i a devenit padisah. Emirul Suleiman a domnit de la anul
805 al Hegirei 12, iar dud a venit anul 81313, a devout bei fratele s5u.
Musa.
67 ...Domnia lui Musa a durat trei ani si jum6tate, dup6 care el a
ss plecat din <aceastl> lume. Pe beilerbeiul s6,u, care era Mihaloglu, 1-a
prins " tai 1-a trimis la Tokat unde a fost aruncat intr-o inchisoare.
9 Emirul Suleiman a domnit In Rumelia (1402- 1411).
10 Principele de Karaman Mehmed II.
11 Principele de Kastamonu Isfendiar, fiul Jul Bpiazid KOttirtim.
12 Incepe la 1 august 1402.
l4 Incepe la 6 mai 1410. De fapt, el a ocupat Adrlanopolul In primavara anului 1411.
14 Mehmed I Celebi (1413-1421).

www.dacoromanica.ro
 238 LrITFI-PA*A

Pe judele sau de oaste (kadiasker) care era .cadiul din Samauna 153 da
asemenea 1-a prins $i, impreun6 cu fiul §i fiica sa, 1-a trimis la Iznik.
Beiul azapilor 16 a fugit in Tara Romfineascl.

70 DOMNIA SULTANULUI MEHMED-HAN I

kumelia toast& a trecut de partea sultanului Mehmed, care in

71 814 17 a devenit padi§ah. Apoi a trimis soli la beii din vecin6tate §i s-au
imp/cat intre ei.
...Sultanul Mehmed, intorcindu-se <din Karaman>, a vault la,
Brusa §i, plecind de acolo, a sosit la Adrianopol.
Apoi, pornind in vilaietul Taxii Itom'ane§ti, a poruncit s5, se lac&
pe malul Dunkii fortgreata Giurgiu. (lerkokit).
El §i-a trimis acingiii in Tara Romaneasc& §i ace§tia s-au intors
foarte satui. Apoi, domnii (beii) Tariff Roma'ne§ti, ImpAcin.du-se, §i-au
trimis haraciul, impreun6 cu fill for ca ostateci, la Poarta. Dupai aceea,
sultanul Mehmed, pornind de acolo, s-a intors.
Simavnaoglu, pe cind era cadiasker pe vremea lui Musa, avea un
intendent (kethuda) cu numele de Boriikliige Mustafa care, fugind in
timpul bgtaliei, s-a dus la Kara-Burun din tinutul Aidin §i a pricinuit
multe greut64,i §i neajunsuri populatiei din acel loc. El a flout sa i se
spuna. profet (nebi). De asemenea, facind §i alto multe lucruri nechib-
zuite ca acestea, el s-a rAsculat in acel vilaiet, dupa ce ci§tigase o mare
73 faiml. Baiazid-pa§a §i printul Murad, pornind < impotriva lui> §i intil-
nindu-se cu Boriikliige, an dat multe lupte. Din amin.dou& partile an
murit multi oameni. Yn sfir§it, 1-au ucis acolo pe Boriikliige §1, inlgturind
rauta,tile din aceast provincie, au pus stapinire pe acele tinuturi.
<Lupta cu Torlak-Kemal, un alt discipol al lui Bedreddin, §i spinzurarea lui>.

i §eihul Bedreddin, fiul cadiului de Simavna, ner/minind la

Iznik, a plecat la Isfencliaroglu. Pe and st6tea acolo, intr-o noapte s-a
urcat intr-o corabie §i a trecut in Tara Romfineascg. Venind din Tara
Romaneasc6, el a intrat in mazea de copaci" (Agag Denizi). De aseme-
nea, ie§ind din mares de copaci", a trimis citiva sufii (sofa) nenoro-
citi in §esul Za,grei ca 81 pofteascI populatia la dinsul. Acei sufii, venind
in §esul Zagra, au spus < In numele §eihului> : De acum inainte bei-
15 $eihul Bedreddin Mahmud, Elul cadiului din Simavna.
16 Azab-bei, comandantul cetelor de azapi.
17 25 aprille 1411-12 aprilie 1412. De /apt In 816=1413.

www.dacoromanica.ro
 TEVAR1H-I AL-I OSMAN 239

licul este al men, tronul mi s-a acordat mie". Poftind populatia, multi
i-au ascultat si In jurul sau s-au strIns multi oameni fara cgpgtli 18,
servitori $i sufii. Au mai vent multi naibi $i prieteni de pe vremea cind
era cadiasker pe ling& Musa Celebi. Apoi au vgzut a nu e nimic bun
In faptele acestuia. Din ac,eastg pricing s-au Imprgstiat si In jurul lui
a rgmas un numar mic de oameni.
Sultanul Mehmed, atacInd Salonicul, a wait aceastg stire tocmai
74 pe cind era sa -1 cucereascg. De aceea, a trimis multi oameni In pgrtile
Zagrei, unde acestia, ggsindu-1 < pe seih>, 1-au prins. Apoi 1-au dus la
Serres (Siroz), la sultanul Mehmed care a Intrebat : Ce BA facem cu.
acesta I A fgcut atitea nelegiuiri ! Este oare pleat sa -1 ucidem ?". Pa-
disahii acelor vremuri erau astfel de musulmani, In& aveau milg chiar
si de acei care se rgzvrateau fgclnd astfel de rautati.
Insg In vremea aceea era un mare Invatat cu numele de Halil 19.
Acesta a dat sentinta (feiva), zicInd : SIngele sgu este bun (halal),
far averea sa este pacgtoasg, (haram)". Pe baza hotgrIrii data de acesta,
1-au spinzurat pe sal la Serres.
Apoi, sultanul Mehmed plecind din nou, s-a asezat la Brusa.

76 EPOCA SULTANULUI MURAD-HAN AL II -LEA

(Descrierea luptelor dintre Dame Mustafa si Murad al II-lea).

84 Sa revenim la subiect : Pe cind sultanul Murad se rgzboia cu fra-
tele sgu, beiul Taxi' Romanesti, Sara-kular-virde 20, trecInd Dungrea
85 lncoace, sgvIrsea In Rumelia multe rgut4i. Sultanul Murad, pornin.d
si trecind Duna.'rea, a flcut ca Tara Romaneascg sa fie jefuitg si oastea
sa, dupg ce s-a saturat < de pradg>, s-a Intors si s-a asezat la Adrianopol
In 826 al Hegirei 21.
95 ...< Sultanul> a trimis pe Iezid-bei 22 Intr-o incursiune, dar, nes-
vind noroc In Ungaria, acesta a fost InfrInt.
Apoi, sultanul Murad, plecInd din Adrianopol si asezindu-se la
98 Sofia, beilerbeiul ehabeddin pasa cu <oastea> din Rumelia si cu acIngiii
99 1;41 cu ienicerii, a trecut prin Tara Romaneasca §1 acingiii s-au Imprgstiat
in vilaietul unguresc. Beilerbeiul Ha,d1m <ehabeddin>-pasa rgmInind.
12 In text : hadlm §i haffm.
12 Haidar Haravi.
20 In We de: Drakula-voivoda. E vorba de Vlad Dracul.
21 15 decembrie 1422 4 decembrie 1423.
82 Recte: Mezid-bei.

www.dacoromanica.ro
 240 LtITFI -PA$A

100 singer, blestematul de Iancu < de Hunedoara > 1-a Infrint §i i-a tAiat
capul 22, glsindu-1 nepAsAtor 1ntocmai ca pe Mezid-bei.
101 In 845 al Hegirei 24, Ibrahim-bei Karamanoglu Lug* s-a rAsculat.
102 ... Pe dud stAtea la Adrianopol, sultanului Murad i-a venit tire
103 despre moartea printului Alaeddin. 25. Pe dud sultanul Murad era In
doliu, craiul unguresc 26 §i blestematul de Iancu <de Hunedoara > §i des-
potul Laz-oglu 27, nAvAlind asupra sa, an venit la trecAtoarea Zlatita
(Izlacti Derbendi). Ghiaurii, infringlnd pe beilerbeiul Rumeliei, Kaslm-
pa§a, ImpreunI cu <oastea > rumeliotA, au dat foc Sofiei.
Dindu-se §tire sultanului Murad-han, el a plecat din Adrianopol
pe vreme de ger cu oastea sa de PoartA, cu oastea din Anatolia §i cu
105 azapii §i, 1ntllnindu-se cu ghiaurii la trecatoarea Zlatita, s -au luptat, dud
o mare bAtAlie. Oastea ghiaurilor a lost respinsl. Pe urmele for an trimis
osta§i. De§i an lost prin§i multi oameni dintre ghiauri, totu§i. ghiaurii, .

106 macelArind pe acei care veneau dupA ei, an pricinuit musulmanilor nume-
roase InfrIngeri. Dup5., aceasta sultanul Murad a venit la Adrianopol.
ImpAc1ndu-se cu Laz-oglu, i-a 1napoiat vilaietul §1 cetAtile sale.
107 Karamanoglu 28 avea un bufon. Se spune ca acesta i-a vorbit
astfel : Bine ati fAcut ca v-ati dus <impotriva lui Osmanoglu>". Kara-
manoglu 111ntreabA : De ce am fAcut bine ?" Acesta ii rAspunse : Din-
tr-o parte sultanul 25, din cealailta parte fratele tau Iancu, sperA sa -i calce
peste putinA vreme sub picipare pe musulmani, fAcIndu-i sa pias6".
... Printului Mehmed i s-a acordat tronul In anul 847 38.
109 Craiu131 §i blestematul de Iancu, an atacat din non ImpreunI, to
1ntelegere cu ungurli cu sa§ii (Sas) si cu germanii (Aleman)
110 61 cu cei din vilaietul ceh, cu oastea din Bosnia, cu cei din Apulia (Pulia)
111 §i din Tara Romaneascl, cu frIncii (Firenk) cu Karamanoglu. Dar,
112 in afar de Karamanoglu, toti erau ling afurisitul de crai, care adunase o
113 oaste de 70 000 80 000, dintre care un.ii aduseserA §i citeva mii de tunuri.
114 Osta§ii sai erau ImbrAcati In zale albastre §i, on o astfel de Infati§are ma-
115 reatA, an trecut prin Belgrad. Devastind vilaietul Sumla (qumnu) §i.
Nicopol, an asediat cetatea Provadia. DupA aceasta, Firuzbeioglu Meh-
med-bei, bei de Nicopol, cu oastea sa cu ac1ngiii sAi de fatl, ataclndu-i
23 In celelalte izvoare se spune cA ehabeddin-pa§a a fugit in sudul Gunge'.
24 22 mai 1441-11 mai 1442.
24 Acesta era unul dintre fiii lui Murad al II-lea.
24 Vladislav 1.
27 Gheorghe BrankoviciVukovici (1427-1456).
" Ibrahim-bei (1424-1463).
29 AdicA stApinul meu".
39 1 mai 1443-19 aprilie 1444.
31 Regale Ungarlei, Vladislav I.

www.dacoromanica.ro
 TEVARIHI ALI OSMAN 241

116 pe ghiauri pe la, spate, au ucis pe multi dintre ei. PrinzIndu-i pe ghiaurii
Imbrficati In zale, an dat de tire sultanului Murad la Manisa, dar el
nu a venit, ci a spus : Beiul vostru este acolo ; mergeti si va
luptati...".
117 Sultanul Murad si oastea din Anatolia au trecut cu o nava fainca
118 de la Galata, prin Ieni-Hisar. Pe dud sultanul statea la Adrianopol,
119 Firuz-bei i-a trimis pe acei ghiauri prinsi Imbracati In zale. Sultanul
120 Murad, socotind aceasta victorie de bun augur, a spus : treaba noastra
este norocoasa" si a adus multe multumiri prea Inaltului Allah. Apoi,
121 depunInd zel pentru expeditia sfInta, au pornit din Adrianopol cu multi
ieniceri $i cu oastea rumeliota $i cu acIngii FA cu azapi si cu serahori. A
122 venit si un mare numir de mahomedani din Imprejurimi, zielnd ca este
ridicarea gloatelor"..Astfel, strIngIndu-se cu totii, sultanul Murad de ase-
menea s-a dus Impotriva afurisitului de ungur, cu care s-a Intllnit. Dindu -se
o mare lupta, tunurile !ii pustile si zenberecurile Improseau din amindoufi
123 partile ca o ploaie aducatoare de nenorocire.
Craiul eel afurisit stied In mijlocul ostii, blestematul de Iancu
124 Inainta, dintr-o parte si Kara-Mihal 32 din alts parte ; acestia obtinind
125 o mare victorie asupra sultanului Murad, i-au InfrInt cele doua flancuri.
126 Atunci Karadja-pasa, beilerbeiul Anatoliei, a murit ca un martir. Oastea
127 Anatoliei, vazInd aceasta, s-a Imprastiat, iar cei din oastea Rumeliei,
vazInd risipirea celor din Anatolia, an rupt-o la fug/ Inainte de a veni
ghiaurii la ei, si fail, 13g se uite In urma.
132 In trufia, sa, crezundu -se erou $i zicind : eu singur voi imprastia
.. .
aceasta oaste", <Vladislav > s-a repezit spre oastea otomana de Poarta,
133 unde era sultanul. Prin grija si bun.atatea prea lualtului Allah, calul
craiului, poticnindu-se, a cazut. El Insusi s-a rostogolit cu fata la pamInt.
134 Clad a avut loc aceasta Intimplare, gasindu-se de fats citiva ieniceri, i-au
135 taiat capul si 1-au dus sultanului Murad care, vazindu-1, a multumit
136 prea Inaltului Allah. Capul craiului cel blestemat ffind pus pe o prajinal
1-au ridicat In sus. Telaliii an Inceput sa vesteasca pretutindeni ca aceasta
este tigva craiului. Oastea care se Imprgstiase, s-a adunat iargsi In
jurul sultanului. Oastea ghiaurilor, vazInd aceasta, a dat de stire bleste-
matului de Iancu. Acesta, vazInd cum stau lucrurile, nu i-a lgsat pe
140 ghiauri sa se Imprastie, ci le-a spus : Noi am venit aid pentru credinta
noastra si nu pentru crai !". In felul acesta iarasi a stapInit oastea.
141 Intorelndu-se, a mai atacat de douit ori, dal; vazInd a musulmanii s-au
142 Inmultit iargsi, au Inceput sa fug Inapoi, apucind care Incotro.
32 Mihail Szilagy.

16 is. 43

www.dacoromanica.ro
 242 LIITFI-PA$A

Oastea islamick vIzind cum a lost infrintI oastea ghiaurilor, s-a

143 dus sI-i fuetreascI pe ghiauri. DupI aceea, ienicerii §i azapii au 'Vent
144 asupra carelor ghiaurilor §i an dat multe lupte. Yn sfirsit, fiind devastate
si carele, ei s-au saturat <de pradI>. Apoi, intorcindu-se la sultanul
145 Murad, i-a urat : Sarti fie binecuvintat bairamul !" DupI ce an rImas
146 timp de trei zile la locul b/taliei, a patra zi s-au tutors cu o bogatI prad/
147 de animale la Adrianopol In anul 848 al Hegirei 33.

MEHMED S-A URCAT PENTRU A DOUA OARA PE TRON

148 Pe dud musulmanii st/teau cu mare pomp In acele vilaieturi, i-a

157 venit stire sultanului Murad cum a Iancu blestematul, luind locul
158 craiului <imguresc> si facind intelegere cu ungtuii si Basil si cu cehii §i
159 nemtii si latinii, ca si cu oastea TIrii Romfiaesti, a trecut prin Belgrad,
venind s/ atace" 34.
160 Cind sultanul Murad a auzit aceasta, iesind din Albania, s-a asezat
161 la Sofia. Trimitind scrisori pretutindeni, el a strins osti in Rnmelia. Astfel,
162 au vault in jurul sultanului Murad 10 000 de azapi, ieniceri si serahori si
multe alte o§ti zicind : Se face mare expeditie sfintl si se ridicI toate
gloatele".
PregItin.d toate cele trebuincioase pentru razboi, an luat impreunl
si pe printul Mehmed §i an pornit Indatg.
Din aceasta parte, oastea Tarii Romane§ti, trecind spre Nicopol, a
vrut sa devasteze acele tinuturi. Atunci, beii de margine, Firuzbeioglu
Mehmed-bei si Hasan-bei si Ahmed-bei, cu multe mu de acIngii, trecind
in spatele ostii Tarii Rom/nesti si ataclndu -i pe ghiauri, i-au ucis. Aceasta
a lost prima bItalie impotriva ghiaurilor. DupI aceea, stirea placuta
ajungind la sultanul Murad, acesta s-a bucurat mult.
163 Cu aceasta bucurie, intilnindu-se cu Iancu afurisitul la Kosovo,
<Wile for > nu s-au r/zboit <la inceput >, ci numai s -au asezat 446 in fat/ >.
Stind fatI fn 146 o zi si o noapte, tunurile si pustile si zenberecurile an
improscat o ploaie aducItoare de nenorociri si cele doua osti s-au razboit
in acest chip. Apoi, Iancu afurisitul, died un atac asupra musulmanilort
a respins cele dou/ aripi ale ostii padisahului si anume oastea de Anatolia
si cea de Rumelia. A ramas oastea de Poartl a padisahului. Ienicerii si
azapii punind inaintealor scuturile ", s-a tras din tunuri si pusti dintr-o
33 20 aprilie 1444-8 aprilie 1445.
34 Evenimentele din acest paragrat se refers la anul 1448.
as In text : kalkan.

www.dacoromanica.ro
 TEVARIH-I AL-I OSMAN 243

parte In alta. BAtalia a lost aBa de crIncenA, In.clt nu se poate descrie.

Sultanul Murad a stat neclintit Bil deBi s-au dat multe lupte, oastea ghiaura,
nu 1-a putut mica din loc. Burg, aceea, unii din oastea musulmanA, vAzInd
c6, ghiaurii erau InveBmIntati fn zale albastre din cap pia, fn picioare,
an spus : In fats fierului nu se poate sta" si, dIndu-se la o parte, le-au
deschis calea. IndatA dup& trecerea ghiaurilor, cazIndu-le In spate, an
Inceput sá-i mAcelgreascA pe ghiauri, iar aceStia, neavind putere sA se
IntoarcA, au rupt-o la fugg. Oastea islamica, nimicind pfna spre sears
oastea ghiaurA, a dat o mare bAtalie. lJnii dintre ghiauri an lost
altiui, care au scApat, au intrat iarki printre carele de luptA, iar unii au
fugit pe cimpie. Musulmanii an mers pe urmele ghiaurilor fugiti pe cimpie.
Caii ghiaurilor erau slabi ti neputincioBi. Acolo au dat peste un sat ; acolo
i-au bAgat pe ghiauri cu ceata lor. i InchizInd uBile caselor de frica musul-
manilor, ei n-au ieBit afar Bi an pierit In flAcAri, de teama musulmanilorr.
Apoi, gaziii, ImpresurInd carele, au tras cu tun.urile ¢f s-au luptat de seara-
131)11 dimineata. lanai afurisitul, vAzInd ca lucrurile s-au schimbat, i-a
InBelat pe ghiauri zicInd : ,,Voi s& staji pe loc, iar eu voi pleca i voi trece
In spatele turcului, arla fncft, voi din fat/ i eu pe La spate, s5,-i nimicim pe
turci". Astfel, luInd oamenii care fAceau parte mai demult din suita sa,
164 el a fugit, lasindu-i pe ghiaurii care erau In care. AceStia s-au rAzboit pinA
In zori. Dimineata, vAzind cA, Iancu nu se mai all acolo Qi ea musulmanii
le-au Inconjurat carele, ghiaurii s-au zApacit Bi an Inceput sa fugl. Musul-
manii, la rIndul lor, au Inceput sA-i macerireasca, pe ghiauri Bi le-au luat
carele. Pe necioplitii de Omni (horiat), care erau In de, trecIndu-i prin
sable) pe ceilalti i-au luat In prinsoare ci s-au sAturat <de prAzi>. DupA aceea,
beii, venind la sultanul Murad, i-au spus sarutIndu-i mina : Biruinta
sl-ti fie cu noroc". Ei an stat trei zile 86 pe locul de bAtIlie. Sultanul
Murad, plimbindu-se pe cimpul de luptA, a vAzut ca an lost nimiciti atItia
165 ghiauri, IncIt acel Bes era plin de leBuri ingrAmAdite uncle peste altele.
Era un bei bAtrIn cu o barbA albA cAruia i se spunea Azap -bei. Sultanul
Murad, IntorcIndu-Se cAtre acesta, i-a zis : Beiule de azapil sAs vezi co,
intre ghiaurii nimiciti nu se gAseSte nici unul cu barb& albA 1". Atunci
acel bei fi rAspunde : Hei padiBahule, de aceea li s-a Intimplat aceastA
nenorocire ; dacA Intre ei s-ar fi gAsit un om chibzuit, nu ajungeau In
aceastA stare !". Apoi, sultanul Murad, IntorcIndu-se la Adrianopol, se
aBezA acolo.
In acel an n-a mai mers In expeditie ; a pus sA se facA pentru a doua
"6 oar cetatea Giurgiu. De acolo, a dat /nvoire BA se meargA In incursiune
" Editorul semnaleaza aici o lacunA In text.

www.dacoromanica.ro
 244 IXTFI-PA8A

in Tara Itomanease4 si 1-a pus ca domn In Tara Romaneasc1 pe Dracula-

oglu Kaziklu VI. fili de aici, intorcindu-se, s-a asezat la Adrianopol In anul
853 al Hegirei 38.

170 DOMNIA SULTANULUI MEHMED AL II-LEA

184 <Sultanul Mehmed at II-lea> mergind la Belgrad si neputtndu-1 lua, beilerbeiul sau al
sl-a gasit o moarte de martir. Sultanul, Intorcindu -se, s-a asezat la Adrianopol.
<UrmeazA descrlerea luptei din Moreea>.
185 Anul 861 al Hegirei 40.
<Cucerlrea Trapezuntului In 1461>.

Apoi, a facut expediDie in Tara Romaneascti. Trecind Dungrea, Tepe§,

fiul lui Dracut (Taraktu-oglu Haziklu), nu s-a luptat pe fatk ci a dat pe
neasteptate un atac peste noapte. Apoi, neputind obtin.e victorie, toga,
oastea sa a fost mgcelarita, $i a pierit. El Insusi a fugit singur in vilaietul
186 ungurese. Craiul unguresc 41, la rmndul sAu, prinzlndu -1 pe Tepe§, 1-a
spinzurat numaidecit. Sultanul Mehmed, dupai ce a numit ca domn In
Tara Rometneasett pe fratele lui Tepes 421 s-a tutors si s-a asezat la Adria-
nopol.
...Expeditia in Tara -Romaneasa, 43 kti cea impotriva cetgtii insu-
lare Mitilene au avut loc In anul 966 al Hegirei 44.
189 ...Pe de alt5, parte <In anul 878, 1474-1475> Suleiman-pasa,
neputind cuceri Alexandria ( Iskenderie), a plecat de aici impotriva Moldo-
vei (Kara-Bogdan). Oastea islamica, fiind obosita din cauza expedijiei
tmpotriva ceta.tii Iskenderie si suferind din pricina gerului, ea a lost
infrInt6 in ciocnire <de oastea moldoveneascA>.
...In 879 al Hegirei ", sultanul Mehmed, asezindu-se iarAsi la
Istanbul, a trimis pe vizirul s5,u Ghedik Ahmed-rasa, cu multe mu de
oameni, pe mare la Caffa. El a cucerit Caffa si Mangup cu imprejurimile
tor. De asemenea, oastea din Crimeea si Dest<4 Kipceak > s-au supus.
Aceasta 0-a intImplat in 880 al Hegirei 46.

- 1456).sa 24Dupafebruarie
nume pare a ti Viad Tepes; de fapt este vorba de Vladislav al II-lea (1446-
117

1449-13 ianuarie 1450.

84 Karadja-bel.
4° 21 noiembrie 1456-19 noiembrie 1457.
" Matei Corvin.
{11 Radu eel Frumos.
" Editorul semnaleaza o lacuna In text.
" 6 octombrie 1461-26 septembrie 1462.
46 18 mai 1474-7 mai 1475.
4° 8 mai 1475-26 aprilie 1476.

www.dacoromanica.ro
 TEVARIH-I AL-I OSMAN 245

Apoi sultanul Mehmed, f&cind expeditie in Moldova, a string of}ti

din toate partile lumii §i s-a intilnit cu oastea Moldovei in lung rebi-ul-
evvel 47. Moldoveanul " fiind invins §i oastea
sa distrusal el insu§i (domnul)
a fugit. Iar sultanul Mehmed a devastat Cara sa cli s-a tutors.
...Mihalbeioglu Ali-bei, treclnd prin Tara Romaneaseg, a facut o
incursiune in Ungaria, dar fapta lui n-a reu§it, in 882 al Hegirei 49.
190 Mihaloglu .Ali-bei §i Huseinbeioglu. Isa-bei §i Malkocioglu Bali-bei,
cu mai mune mu de acingii, trecind prin. Tara Itomaneaseg, an intrat in
Ungaria unde an devastat §i au jefuit multe locuri. Fiind atacaDi pe nea§tep-
tate de oastea ungureasa, care stAtea preg/tit6, Isa-bei a murit ca un
martir. Astfel, musulmanii, dind de nenorocire, s-au intors in 884 al
Hegirei b0... .

191 DOMNIA SULTANULUI BALAZIDHAN AL II-LEA

192 ...Ridicindu-se de acolo (Adrianopol), el a pornit in expeditie

impotriva Moldovei, unde a cucerit cetatea Chilia §i Akkermanul. Apoi
intorcindu-se, s-a a§ezat la Adrianopol. In 890 al Hegirei, in 29 ale lunii
safer ", intr-o zi de miercuri, intro chindie §i sears, a fort o eclips/ de
soare, din trei p6rti rAmIntndu-i nnmai una.
. . .Dupg, aceasta, in anul 890, beilerbeiul Hadim, Ali-pma, avind
invoirea padiphului, a mers cu oastea rumeliotai on oastea de Poartg,
193 Cu 30 000 sau 40 000 de oameni, §i a devastat Cara Moldovei §i s-a rotors la
Adrianopol unde a §i Amts. In 891 al Hegirei52, a pornit din nou de la
Adrianopol, stabilindu -se apoi la Constantinopol.
Mihaloglu. Ali-bei, fratele lui Iskender, §i. Malkocioglu Bali-bei§
mergind impreung cu oastea Tariff Romfine§ti, an flout o incursiune in
Moldova. Prin grija prea inaltului Allah §i prin puterea facAtoare de minuni
a profetului Mahomed, reu§ind sa aiba, noroc in citeva rinduri, s-au tutors
cu o prada, foarte bogat6 §i cu robi nenumArati.
... <In anul 917 > 5, printul Selim, trecind prin Trapezunt la Calla, ai
201 venit de aici la Akkerman §i Chilia. ...
47 Rebi-ul-evvel <881> = 24 iunie 24 iulie 1476.
45 Kara-Bogdan : Stefan cel Mare.
42 15 aprilie 1477-3 aprilie 1478.
52 25 martie 1479-12 martie 1480.
51 17 martie 1485.
52 7 ianuarie 27 decembrie 1486.
43 31 martie 1511-18 martie 1512.

www.dacoromanica.ro
 246 Lt7TFI -PA$A

DOMNIA LUI SULEIMAN-HAN

333
In acest an 54 impkatul de la Viena 55 a venit cu oaste la Buda, pe
care a luat-o din mina lui Ianos, voievodul Transilvaniei56. Mai inainte
de aceasta, chid a avut loc lupta de la Mohaci, lavus 51, craiul Ungariei,
murind gi Ianos mergind la Buda, a g6sit-o fk5, crai si s-a asezat acolo
bei. Dupa ce a stat la Buda mai multe luni, craiul Laios fiind ginerele 59
craiului de la Viena (Bee), acesta din urm5, a venit cu aliatii sad plin de
Indrazneala, si curaj ca sa pung, stapinire <pe Buda>. De aceea, mergind cu
oastea impotriva lui Ianos, 1-a scos din Buda si a pus oameni in ea ca s-o
stapineasd. ; el s-a intors iarIsi la, Viena (Bedj).
Lucrurile stind astfel voievodul Ianos a trimis stirs sultanului
Suleiman, splinindu-i urmkoarele : Dad, padisahul Islamului va stoats
pe craiul de Viena din Buda, si imi va da cradia acesteia, atunci in fiecare
an ti voi da mai multe mii de galbeni ca hand din Cara Ungariei ". Sultanul
Suleiman, cind a auzit aceasta, stire de la Ianos, s-a supkat mult pentru
ca craiiji din Viena (Bee) a luat Buda si de aceea a dat porund sg, se adune
indata. oastea islamict.
334 Sultanul Suleiman, iesind apoi din Istanbul en gindul de a purta
r6,zboi impotriva ghiaurilor, a str1b5.,tut popasuri dupa. popasuri. CInd a
335 ajuns la Belgrad, a durat un pod peste Sava si a trecut in cimpia Sirmium.
(Serem), iar de aici la, Liike 59. Fka. 81 tread prin Vazadin 60, a mars
drept la Ossek 61. In apropiere de Ossek an construit un pod paste Drava
$i s-au indreptat spre Buda. Venind solii lui Janos, au grgit : Care este
porunca padisahului ? Iano§ a venit la aman (incbinare). Care este porun-
ca, ce slujb6,porunciti I". Iar padisahul, primind bine pe soil. care venisera
le-a raspuns : Iatat, eu plec drept spre Buda. i Ianos sl tread Dunkea
ca sa vin mai incoace de Buda $i sa se intilneasd, <eu nob". Sultanul
Suleiman, indreptindu-se spre Buda, a trecut mai multe conace si dud a.
336 ajuns in apropiere de Buda, Ianos, la rindul sam., venind cu peschesuri
bogate, du$ ce le-a oferit, a dirutat mina sultanului Suleiman. Pe cind
ti skuta mina, sultanul Suleiman 1-a intrebat : Credinta to hind alta
decit a meal intre noi nu.este dragoste F;ii prietenie ; atunci care este pricina
venirii tale I". Cind t5,1maciul a fAcut cunoscut lui Iano§ aceste cuvinte
54 <936> 1528.
55 In text : Bedj ktrali"
" Ioan Zapolya.
57 Trebule sit fi Post Lavus" (Laic's): Ludovic H (1516- 1526).
55 Ludovic fusese cAsatorit cu Maria, sora lui Ferdinand de Austria, fiica ImpAratului
Maximilian.
59 Luke: Banya-Luca (?), localitate in Bosnia.
" Cunoscut si sub numele de Petrovaradin.
61 Ossek (Osjek), pe Drava; in text : Esek.

www.dacoromanica.ro
 TEVARIH-I AL-I OSMAN 247

ale sultanului Suleiman, acesta, inchinindu-se ping la plmint, a spus :

Ah, padi§ahule ! In impgrgtia to cea, ocrotitoare, supu§ii tad musulmani
§1 ghiauri sint faxg, numgm Am vent sa intru §i en in rindul acestor supu§i
§1 am o dorintg, fatg de padi§ah ; daca imi. este inggduit, sn o spun". Tgl-
maciul a spus vorbele lui Iano§ cgtre sultanul Suleiman care, bucurindu-se,
a zis : Spun ce dore§ti §i sa ne straduim sg-ti indeplinim dorinta atit
pe cit putem". Ianos a graft : In clipa de fatg cralia uugureascg este liberg.
Eu am legaturi de rudenie cu craw Ungariei §i nu sint de origine necunoscu-
tg. Am dreptul la crgiie. Potrivit cu aceasta, 11 rog pe padi§ah sa ma a§eze
ca bei la Buda cu urmg,torul legamint : dacg, scotind pe oamenii lui
Ferdinand, care se ggsesc in Buda (Budun), mi-o yeti incredinta mie,
atunci in fiecare an voi da mii de galbeni drept haraci. Buda fiind in apro-
pierea Vienei, ace§tia (austriecii) vin mereu. §1 fac rgu Budei. Din aceasta
pricing, sg, aveti grija, s-o luati §i sg, mi-o dati pe aceasta (Buda)". Atunci
padi§ahul rgspunse : Sg, mergem. la Buda §i sg, facem potrivit dorintei
tale". Iano§, bucuros de cinstea ce i s-a argtat, a mers de bungvoie cu
oastea padi§ahului. In sfir§it, an ajuns la Buda uncle craiul din Viena
337 avea multi oameni. Oamenii craiului de la Viena nesupunindu -se, <turcii>
an a§ezat..tunuri §i an inceput sg, batg, Buda. Mai tirziu, <ghiaurii>, fiind"
sigh*, au cerut iertare, ceea ce li s-a acordat. Ei an ie§it a,farg ; atunci,
oamenii farg, cg,pgtii (evbaf) din oaste an pus mina pe ei §i le-au luat toate
lucrurile. Pe unii i-au facut robi, iar pe altif i-au ucis.
<Razvratirea ienicerilor Si lnchiderea lui Ibrahim -papa Intr-o biserica, pentru luare de
ruget>.
Cind a fost luatg Buda, pacli§ahul Islamic a dat crgiia acesteia 02
lui Iano§, predindu-i §i Buda.
Dupg, acestea, sultanul Suleiman a inaintat spre Viena, uncle a ajuns
dupg ce a trecut noun menziluri 63. Iar corgbiile, urcind pe Dungre, s-au
338 strins linga cetatea balk 64. Mai sus de aici n putut trece, deoarece
necredinciosul inchisese calea Dunarii.
365 lumii, ridicind steaguri cu virfuri aurite, a ie§it cu
noroc din Islambol65. Dorind sg, fac cu oaste nenumgratg o.expeditie in
vilaietul Moldovei, a trecut la Adrianopol. Trimitindu-se un firman hanu-
lui tg,tgresC, Sahib-Ghirai-han, i se poruncea : Tu de asemenea sg, vii in
Moldova cu tobe §i. cu arme".
" Ungariei.
62 Yn Ruzname (Jurnalul campaniei lui Suleiman Magnificul impolriva Vienei), ed. Ber-
nauer..., se 4:15. data : muharrem 936 = septembrie 1529.
'4 Denumirea turceascA a cetatil Raab (Gyor).
" Istanbul.

www.dacoromanica.ro
 248 LOTFI-PMA

Apoi, padisahul Islamului, plecind de la Adrianopol la Ianboli si de aici

strabatind Balcanii, a ajuns in vilaietul Dobrogea (Dobridja). Durindu -se
un pod peste Dun/re ling/ localitatea Isaccea s-a trecut in Cara Moldovei.
366 Nenorocitul voievod al Moldovei nearatindu-se, numele si urma sa
au disparut ; dup6, ce acesta a pierit fara, urme, padisahul Islaraului,
sultanul Suleiman, a plecat drept spre cetatea acestuia numitl Suceava
(Siidjav). Usin.d neatinse Cara gi avutul, a acordat iertare supusilor. De
asemenea, a pus peste ei un voievod Qi, g/sind in cetatea Suceava o vis-
tierie bogatI, a luat-o In st/pinire. Iar hanului tAtarilor, care, de asemenea,
venise Impreung, acordindu-i-se maxi binefaceri ¢i favoruri, i s-a dat
invoirea sa piece in Cara sa.
367 Apoi, sultanul Islamului, Mr/ a& aboveasc6, ridicindu-se din Suceava
i strabatind multe conace bi parcurgind distante maxi, s-a intors iarki la
Dun/re. Aici, ling/ Isaccea, intinzindu-se corturile eta curtile imp/I./testi,
s-a batut din tobe s-a cintat din timbale pentru a se da vestea cea bun/ a
cuceririi. Dupg ce an fost scrise scrisorile de cucerire (fetihname) §i trimise
in toate p/rtile lumii, s-au dat vizirilor i emirilor hilaturi §i turban
stralucitoare qi cai argbesti cu sei Qi harnasamente stralucitoare. Ostilor
din Rumelia si Anatolia li s-a dat invoire <sa plece>, iar padisahul Islamu-
lui, pornind din acea localitate, a venit in Dobrogea.
<Sosirea unel scrisori din partea capudanului Haireddin-pa§a, care iii anunta victoria,
1540/948>.
375 In aceastg, vreme s-au adunat la Constantinopol, capitala imp5r5,-
tiei, soli veniti din partea mai multor padisahi. Unul dintre acesti soli
era din Franta (Firenkistan) §i unul din Spania si unul de la, Ferdinand,
craiul de la Viena, gi unul era din Tara Leseasc/ i unul era de la Moscova
(Moskov) §i unul era din partea lui lanos, craiul Budei, gi altul era din
Moldova. Sand de vorba cu toti acestia, sultanul a intrebat pe fiecare
376 In parte : In vilaieturile voastre exist/ impilarea olaciei ?" 66. Cu totii an
rgispuns zicind : Fereasc/ Allah I Sa p/zeascl prea inaltul Allah pe padi-
sahii nostri si tarile noastre de astfel de tiranii. Astfel de tiranie nu se
face in vilaieturile noastre ....".
377 <Descrierea cre§terii corvezilor de olacie pe masura cre§terii Imperiului otoman>.
386 Padisahul de Rum 67, In a 25-a zi a lunii safer, intr-o zi de luni, din
anul ar/tat (948) 68, luindu-1 impreun./ si pe printul Mehmed si pe Selim-
" Olac curier. Aici in sens de corooadd, obligafie.
67 Suleiman Magnificul, care se intitula ¢i impArat al Bizantului" (vezi inscriptia din
1538/945).
" 23 lunie 1541.

www.dacoromanica.ro
 TEVARIH-I AL-I OSMAN 249

sultan en o oaste victorioasa §i, ridicind steagurile §i %mind sa, sune tobele
§1 darabanele, au ie§it cu noroc din Istanbul (Islanbol). Spunind a are
de gind sa dud, razboi impotriva ghiaurilor, au plecat spre Buda.
387 <Descrierea drumului spre Transilvania, apoi a despresurarii Budei asediata de austriaci>.

388 Acea femeie din Transilvania 69, care se afla la Buda, a trimis pe
fiul ei 70 cu daruri (pefIcef) bogate §i en mai multi nobili (bei) la sultan.
Padi§ahul Islamului i-a dat drumul, einstindu-1 a§a cum se cuvine §i
dindu-i eingltoare batut/ en pietre pretioase, un 'cal impodobit cu lanturi
de aur, precum §i multe alte amintiri §i numeroase favoruri pentru mama sa.
Pe boil ski, care se gAseau in cetate, onorindu-i cum se cuvine, i-a cinstit
cu hilaturi stralueitoare. Apoi, adresindu-se beilor lui Iano§, a grait :
Craiul de la Viena (Bedj), Ferdinand, nu va in.g6dui ca voi sa stIpiniti
Buda ; oricin.d va poate tulbura. Mai potrivit este sa, va dau Cara Transil-
vaniei, impreun& cu imprejurimile sale, wade a va duceti §i sa trliti".
Ace§tia, la rindul lor, primind din toata, inima, s-au a§ezat acolo, st/pinind
acele linuturi.
<Buda este incredintatA lui Suleiman-pasa, beilerbeiul de Anatolia>.

i cind anul a ajuns la 958 71, beilerbeiul Rumeliei, cu oastea rums-

446 liotg, a pornit §i, trecind prin. Belgrad, a plecat la Varadin. De aici,
pregatind o schela, §i trecind prin esul turcului (Turk Sahrasi), a mat
din mina ghiaurului cetatea numita Pecevi 72 de pe malul riului Tisa ",
in care an pus osta§i <turci>.
De aici, beilerbeiul Rumeliei, mergind asupra Timi§oarei, a asediat-o
mai multe zile dar, n.eavInd timp lndeajuns, a 16sat-o. De aici a mere in
447 cetatea numitai Pecs (Pecevi) uncle an venit solii de la Lipova, care an argtat
ca ori mare oaste de ghiauri asediaza Lipova. Auzind aceasta §tire, bailer=
beiul a trimis multg, oaste In ajutor. Dar oastea trimis/ n-a putut sa se
apropie de cetate din pricina armatei ghiaurilor §i a locurilor stincoase.
Astfel, ghiaurii care veniserA asupra oraplui Lipova, b5,tindu-1 timp de
doartrei zile §i apoi dind un iure§, 1-au luat din miinile musulmanilor.
Dupg luarea ormului Lipova, musulmanii s-au inchis in cetatea interioara.
a Lipovei. Cei care an rgmas afar/ an fost uci§i de ghiauri, iar multi an
sdipat predindu-se cetelor ghiaure. Apoi, musulmanii din cetate an f§,cut
0 Regina Isabella, vAduva lui Ioan Zapolya.
72 loan Sigismund Zapolya, in izvoarele turcesti : Islefan (Stefan).
71 9 ianuarie 28 decembrie 1551.
79 Pecs, oras In Ungaria.
7s De 'apt orasul Pecs nu se aflA pe Tisa, el este situat intre Dmiare si Drava.

www.dacoromanica.ro
 250 Wrri-PA.gA

intelegere cu ghiaurii. An predat (vire) Lipova ghiaurilor, iar musulmanilor

li s-a dat drumul sa piece.
448 ...In prim&vara anului 959 74, timpul devenind prielnic pentru
expeclitie, padisahul eel ocrotitor al Islamului a dat vizirului sau, numit
449 Ahmed-pasa, multi oameni din oastea de Poart5, (Kapuhalki) si 1-a trimis
impreuna, cu oastea rumeliota. Acestia, mergind cu mai multe mii de
ostasi, au trecut Dunkea, in apropiere de Semendria, la Koilovici 74.
Luind din Semendria tunuri pentru asediul cetAtilor, an mere la
Timisoara (Demqvar). Aducind tunuri Qi mii de viteji, au impresurat
Timisoara. Apoi, s5,pindu-se din loc in loe metereze si asezindu-se tunurile
au bAtut-o vreme indelungata. Mild mai multe atacuri, a pierit mult5,
oaste.
In sfirsit, ghiaurii, slabind, an cerut iertare (aman) qi, predind
cetatea, mus-ulmanii an pus stApinire pe ea. Apoi, an pus inauntrul ei arme,
zaherea qi oameni. De aici an mars la, Lipova. Ghiaurii din Lipova, auzind
de sosirea musulmanilor, an pkasit-o, lassind-o pustie. Musulmanii, la
rindul lor, wend oameni 1i arme in Lipova, au pus stApinire pe ea.
<Urmeazii descrierea cuceririi cetalii Tatar-Hisart" 74, denumitA apoi Parkan, 4l asedie-
rca cetAtii Agria, adicA Erlau sau Egri> 77.

74 29 decembrie 1551-17 decembrie 1552.

76 Koilovici : localitate intre Semendria gi Timisoara. Posibil sA fie Panciova, unde
coborau turcii dupA ce treceau Dunlirea.
76 Tatar-Hisarl: fortareata tiitfireasca", in apropiere de Szolnok. (Cf. Thury, op. cit.,
II, p. 38).
77 Egri: Eger, oras In Ungaria.

www.dacoromanica.ro
 XV

R1JSTEM-PAPA

Mare vizir si istoriograf otoman, Rustem-pasa s-a nIscut din parinti

bosniaci pe la anul 1500 (906) In apropiere de Sarajevo. Traditia spun
a la origin familia sa purta numele de Opukovici (Cigalici). Rustem-pasa
a fost fratele marelui kapudan Sinan-pasa.
Inca, din. tinerete, Rustem-pasa a intrat In rindurile pajilor din
Istanbul, de undo a ajuns In serviciul Curtii sultanului. El $i -a Inceput
cariera en functia de rikiabdar 1. Ca sfetnic al sultanului Suleiman Magnifi-
cul, a fost numit bei de Diarbekir, apoi beilerbei de Anatolia. In 1539,
dup5, expeditia din Moldova, a fost numit al treilea vizir ; in 1541 a devenit
al doilea vizir, iar la, 1 decembrie 1544 a fost numit mare vizir. In anul
1553, la cererea sa, fiind pus In retragere, Rustem-pasa s-a stabilit la
Scutari, uncle sotia sa Mihr-Ma,h-Sultan, fiica lui Suleiman Magnificul,
avea un. palat. In 1555 a lost numit pentru a doua oar5, mare vizir si s-a
mentinut In aceasta, demnitate ping, la moarte (10 iulie 1561).
Austem-pasa a rAmas cunoscut In istoriografia otoman printr-o
cronica intitulatl : Tarih-i al-i Osman (Istoria dinastiei Osmane). Aceast4
operg, trateazA evenimentele otoman.e de la Inceputul secolului al XIII-
lea $i pin/ la anul Hegirei 968 (1560 - 1561). Pentru vremea anterioara,
cuceririi Constantinopolului (1453), expunerea autorului se bazeaa, pe
cronicile anonime Tevarih-i al-i Osman, pe analele lui Muhieddin al-Dje-
mali, pe cronica lui Nesri (Gihannuma VI) q.a. Incepind cu vremea sultanu-
lui Mehmed al II-lea si mai cu seam& cu urma,sul slut Baiazid al II-lea
(1481), cronicarul Rustem-pasa arata oarecare notg, personalI In expune-
rea evenimentelor istorice. Merit/ un deosebit interes partea cronicii in
care autorul red& evenimentele contemporane lui.

1 Rikiabdar : slujitor In suita sultanului.

www.dacoromanica.ro
 RUSTEM-PA.5A 252

Este cert faptul ca Rustem-pa§a a favorizat qi a incurajat cerce-

tarile istorice, totu§i nu se §tie sigur daca chiar el este autorul cronicii
figurind sub numele lui. Este foarte posibil ca aceasta opera sa fi lost
scrisa de unul din secretarli sM. Amintim ca partea privitoare la campania
din Moldova (1538) nu este cleat un rezumat fidel al operei lui Nasuh
Matrakci : Fetihname-i Kara-Bogdan (Cronica cuceririi Moldovei), deyi
Rustem-pap a participat §i el ca vizir la expeditia Impotriva Moldovei
In fruntea trupelor din Anatolia.
Partea originals a operei lui Rustem-pap, Incepind cu vremea lui
Baiazid al II-lea, a fost publicata de turcologul elvejian L. Forrer sub
titlul : Die Osmanisehe Chronik des Rustem Pasch,a (Tarih-i al-i Osman),
in Tiirkische Bibliothek, XXI (Leipzig, 1923, VIII + 207 p.). Din aceasta
traducere partial& s-au facut extrasele care privesc piffle roman.
Undo fragmente din aceasta cronica, de pilda campania sultanului
Suleiman Magnificul In Moldova, au fost semnalate de N. Iorga In comuni-
carea : Cronicile tureefti ca izvor pentru istoria romdnilor (Anal. Acad.
Rom., Mem. sect. ist., s. III, t.IX, mem. 1, Buc., 1928, p. 15-22).

Bibliografie: S. 0., II, p. 377-378; G. 0. W., p. 81-82; E. I.,

111, p. 1269.

www.dacoromanica.ro
 TARIH-I AL-I OSMAN
(ed. L. Forrer, Leipzig, 1923)

16 PLECAREA SULTANULUI BAIAZID AL II-LEA ASUPRA MOLDOVEI $1 CUCE-

RIREA CHILIEI $1 AKKERMANULUI

17 . ...Prin Marea Neagrg s-au trimis corabii la Dunke. Baiazid trecu

pe la Adrianopol, made porunci 0, se Inceapl construirea moscheielor si
apoi porni spre Isaccea (Isak§i) uncle trecu Dunkea la 2 djurnadi-ul-
ahlr 8891. El a luat Chills dupl un asecliu de 12 zile. in drum spre Akker-
man, au fost IntImpinati de trupele din Tara RomaneaseI §i de Meng li-
Ghirai 2, han de Caffa, care se alkurg, o§tii (turce§ti) Stmpreun6 cu Math.
Akkermanul a fost luat la 16 regeb 39 dupg, un asediu de 15 zile. Aceste
evenimente s-au IntImplAt In anul 889 al Hegirei 4. Dupg, aceasta, Baiazid
a plecat la Ankoare la Adrianopol. Venira, soli din Egipt, din India (Hin-
dustan) k4i Ungaria. Dupl aceea, sultanul Baiazid a trimis pe Ali-pasa cu
oastea de Poarta, (Kapu halki) 49 cu oastea din Rumelia qi cu oastea T6rii
Rom'ane§ti In Moldova, ai carei apkatori n-au putut s6 opunI nici o Impo-
trivire, iar Cara fora fost jefuit4 i pasta/. Aceasta s-a IntImplat In anul
890 al Hegirei 6 si apoi Mihaloglu Iskender-bei §i Malkocioglu <Bali-bei>
au fAcut din nou o incursiune (akin) In Moldova.

73 A DOUA EXPEDITIE A SULTANULUI SULEIMAN IN UNGARIA

Ferdinand (Ferandus) din Austria a ocupat Buda Inainte ca Suleiman

sg, fi Inceput un nou rkboi. Prin mar§uri fortate, <sultanul> a plecat
spre Buda si s-a pus la cale asediul. Tunurile an fost mezate 1i corpurile
de oaste an fost Impartite intro viziri. A Inceput asaltul, care a durat
neIntrerupt ping, ce au luat cetatea exterioara. Apoi a fost atacatai cea
interioarA care era apitratg, de o garnizoanai austriad, qi care nu s-a predat
cleat dupI o apkare Inver§unatI. Garnizoana a fost totu§i distrusg.
14 Tinutul Budei a fost supus In 10 zil-kade <935 >7. Iar craiul Ia,nol 8 a
lost rasplkit.
1 27 iunie 1484.
2 Mengli-Ghirai, Elul lui Hadji-Ghirai, hanul Crimeii In 1467-1515 (872-921).
3 16 regeb <889> = 9 august 1484.
4 30 ianuarie 1484-17 ianuarie 1485.
5 Kapuhalkt: oaste de PoartA", garda imparAteascri, ienicerimea.
6 18 ianuarie 1485-6 ianuarie 1486.
7 27 Julie 1528.
8 loan Zapolya.

www.dacoromanica.ro
 254 RTJSTEM-PASA

...La 14 safer 9 <turcii> s-au tutors la Buda. Au trecut podul pe

care 11 construise craiul Budei (Ianos), banal Transilvaniei. . . .

97 EXPEDITIA SULTANULUI SULEIMAN IN MOLDOVA

Voievodul Moldovei, Petri 10, care se supunea de obicei Porjii, fAcu

cauz& comung cu ghiaurii. De aceea s-a hot&rit pedepsirea lui. Ostile
Rumeliei si Anatoliei an fost chemate si s-a trimis un firman si lui Sahib-
Ghirai-hanu., st6pinul vilaietului Dest-i Kipceak, ca sg, se string& cu totii
pe cimpia Dun6rii. Sultanul Suleiman porni intr-acolo si cind sosi la
Duna-Bunari 121 ling& Provadia, dusmanul legii trimisese pe portarul sau
.Angra (sau Ungra), fiul lui Taula 13, fiti se declarg gata de supunere.
I s-a ar/tat cg, nu are voie s&-i ajute pe ghiauri. Dusmanul Ili adunase
emirii sat i pe mai marii sat, puce s5, se sape santuri si s& se lac& palisade
la vadul cel grew de pe Jijia, la Botosani. Pe o distant& de dou&-trei leghe
(mil), an fost taiate pAdurile de pe deal. Acestea au fost aduse la cunostinta
lui Suleiman-han. El a intreprins un pelerinaj la Sari-Saltuk-Sultan14 si
98 apoi s-a indreptat spre vadul Isaccei. La 24 rebi-ul-evvel 945 al Hegirei 15
an trecut pe podul de vase : Iahiapasaoglu <Mehmed -bei>, dintre supusii
beilerbeiului de Rumelia, 91 beilerbeiul Hilsrev-pasa, cu oastea Rumeliei,
Mehmed-pasa cu trupele Anatoliei si Mihaloglu <Hazir-bei> Cu acingiii.
A urmat apoi sultanul Suleiman, el 1118110 1ndreptindu-se spre sesul Kah-
ye 10.In a patra zi de mers el 10 asezI tablra ling& riul numit Prut,
afl&tor In Cara dusmanului, i apoi au trecut peste acesta si peste riul
Jijiei. i au inaintat pin& in sesul Tirgului Iasi, unde a venit Sahib- Ghirai
cu 100 000 de tatari. Acesta se prezenta, la divan. A doua zi, sultanul
Suleiman porni spre Hui Siret si Berail 17. Rebelii s-au sfatuit Intre ei si
aveau de gind s& fug in locuri pustii. Iahiapasaoglu Mehmed-bei a fost
trimis in urmitrirea dusmanului. Suleiman Insusi a plecat In grab& spre
sesul Sucevei, la 22 rebi-ul-ahir 192 si a ocupat <orasul>. Comorile de acolo
an fost luate in st5,pinire. Mehmed-pasa 1-a urmarit pe dusman timp de
trei-patru zile. Pe cind boierii Mihu 19 0 logotatul" se supuseserI, dusma-
a 15 safer <935> = 29 octombrie 1529.
" Petru Rarer.
11 Sahib- Ghirai, hanul Crimeii In anii 1532 1550 (939 957).
12 Pentru Duna-Bunarl sau Done-Blnari, vezi nota 8 de la p. 222.
ID Petre Ungurul (?).
14 La Babadag, unde se Old mormintul lui Sari-Saltfk-Dede.
la 20 august 1538.
la Kahve : Cahul.
17 Trebuie stl fie Bahlui, vezi nota 28 de la p. 228.
18 22 rebi II <945> = 17 septembrie 1538.
la Hatmanul Mihu arbanasul.
40 Trotusan (sau Totrusan).

www.dacoromanica.ro
 TARIII-I AL-I OSMAN 255

nul a fugit mai departe rii tara sa a fost prAdatA cum n-au mai pit ghiaurii
de la intemeierea Islamului. Parindu-i cu neputinta, sA-1 ajungA, pe dusman,
Mehmed-bei s-a intors. S-a tinut un divan §i s-a hotArit ca tara sg, se
intindA in 15,time de la nord spre sud, iar in lungime de la rasarit la apus 21,
ajungind de la Prut pia, la hotarul Chi liei, iar marginea ei sa, atingA
Dunarea. Restul trebuia, sa fie adAugat la Imperiul otoman, iar la, rasa.rit
de Dunare sa se clAdeascA doua, cetAti : Cein 22 §i Kalcein 23. Pentru tinu.-
tul asezat la apus de riul <Prut > sa se nu.measca, un voievod cu numele de
Cetne 24, un vlAstar al rAposatului Stefan <cel Mare>. Acesta a fost numit
s-au luat mAsurile care priveau aceastA tara,. Lui Sahib- Ghirai i s-a
dat drumul. La 27 rebi-ul-ahir <945> 28 s-a inceput retragerea. S-a trecut
pe un pod de peste Prut pe la vadul mai sus- amintit al Botosanilor.
Dusmanul care acum era liber, cu cei doi fii ai sai, s-a luptat si mai
departe. Voievodul Stefan (Cetne) i s-a impotrivit, 1-a bAtut si a trimis
lui Suleiman capul fiului acestuia. La Dun.Are s-a sarbAtorit biruinta Qi
s-a dat drum ostirii. Suleiman s-a intors prin Dobrogea Ii pe la Cealik-
Kayak de prin pasul Balcanilor, ajungind in a 16-a zi la Adrianopol,
uncle a petrecut iarna cu vinAtoriile, iar la 14 zil-kade 945 al Hegirei 28
s-a intors la Istanbul.
In anul 959 27 Ahmed-pasa 28i capetenia de seimeni (segbanbafi)
au fost trim. i cu 2 000 de ieniceri, cu azapi si cu un buluc (boliik) de lefegii
(nliifedji) spre Timisoara. Padisahul s-a dus la Ianbolu la yin Atoare.

al Asa e In text.
" Probabil Bender.
" Kalcein: recte Mein, adicA Fiilciu, gresit citit de editor.
24 Stefan Lacusta, fiul lui Alexandru ql nepotul lui Stefan eel Mare.
" 22 septembrie 1538.
" 3 aprilie 1539.
27 29 decembrie 1551-17 decembrie 1552.
U Beilerbei de Rumelia, cuceritorul Timisoarei la 25 Julie 1552.

www.dacoromanica.ro
 XVI

MUSTAFA 6ELALZADE

Mustafa Celebi, fiul lui 6elaleddin, cunoscut si sub numele de Kodja

Nisangi 1, Era originar din orasul Tosia 2, unde tatgl sau fusese cadiu (ju-
decgtor). Dupg wail autori el s-ar fi ngscut pe la anul Hegirei 900 (1494 -
- 1495).
Tinkul Celalzade si-a inceput cariera intrind In slujba lui Ibrahim-
aga care a ajuns mare vizir 3. Trecind prin diferite dreggtorii, In anul 1524
(931) a fost numit reis-efendi, In 1534 (941) a ajuns nifangi 41 iar In 1556
(964) milteferrika-basi 5. Din cauza lui Rustem-pasa a fost inlgturat un
time din viata politicg. Dar dupg un rgstimp de zece ani, adicl In 1566,
celalzade a fost numit pentru a doua oars in funcjia de mare nifangi.
Mustafa 6elalzade a murit In octombrie 1568 (rebi II 975).
Cronica sa intitula,t1 : Tabakat al-memalik ye daradjat al-mesalik
(Pc turile sociale fi slujbele in Imperiul otoman) este pretioasg prin faptul
ea autorul zugrAveste evenimentele contemporane la care a fost martor
ocular. "Astfel, el isi incepe relatarea cu ultimii ani ai domniei sultanului
Selim I (1512 1520) si o continua ping la anul 1555 (963). Prin partici-
parea sa la diferite expeditii, printre care si In Moldova in 1538 (945),
dar mai cu seams datorita functiilor sale de reis-efendi si nisangi, a avut
ocazia sl ducg diverse tratative. cu puterile strgine si a devenit un bun
cunoscgtor al viejii politice si railitare. Valorificind acest fapt, Celalzade
a Boris o istorie amgnuntitg a domniei lui Suleiman Magnificul. Cronica sa
este impktitg In 30 de capitole si 3f de paragrafe. Cercetgtorii istoriogra-
1 Mamie cancelar", spre deosebire de Kticitlic-Nisangi, adicA micul cancelar", porecla
cronicarului Mehmed-papa, contemporan cu Gelalzade.
2 Tosia, ora' in apropiere de Sinop (Anatolia).
3 Ibrahim-pasa, unul dintre marii viziri otomani Intre 1525 sI 1536.
4 Nigan§i : cel care trasa monograma sultanului, numitA nigan, tugra sau teal.
5 Capetenia unui corp de cAlAreti.

17 - C. 48

www.dacoromanica.ro
 258 MUSTAFA GELALZADE

fiei otomane subliniaza a opera istorica a lui aelalzade Mustafa este unul
dintre cele mai importante izvoare contemporane pentru istoria Imperiu-
lui otoman In epoca infloririi sale" e. Informatiile privitoare la trecutul
tarilor roman slut cit se poate de bogate gi interesante.
Desi exist/ un numar considerabil de manuscrise, pastrate In diferite
biblioteci gi arhive, totusi ping, astazi nu avem o editie critics a acestei
cronici. Editia lui Sa'adeddin Tokdemir 7) dupa care s-au fkut traducerile
alaturate, este incompleta 8 si defectuoasa, deoarece editorul a modernizat
9 textul acestei op ere istorice. Partea privind cucerirea Timisoarei si a regiuni-
lor invecinate a fost tradusa dupa, un manuscris aflat la, Biblioteca Academiei
Republicii SOcialiste Romania, care reprezinta, un fragment din cronica lui
Gelalza,de, cum dovedesc o serie de elemente comune cu textul tradus
de Thury 9 din aceasta cronica.
6elalzade Mustafa a mai scris o cronica, Selimname, consacrat1
domniei sultanului Selim I, precum gi alte lucrari istorice care Ins/ nu
prezinta interes pentru trecutul *nor roman.
Cronica lui (elalzade, Tabakat. . . a Lost cunoscuta partial in Europa
datorits extraselor publicate de J. v. Hammer In : Fundgruben des Orients,
II, 143 1M, si mai cu seama, datorita, lui J. Thury (Torok Tortenetirokr
II, Budapest, 1896, p. 112 178). Extrasele lui J. Thury, foarte largi,
cuprind stiri bogate care privesc gi teritoriul tarii noastre.

Bibliografie: S. 0., IV, p. 375; G. 0. R., III, p. 756; G. 0. D., II,

330; 0. M., III, p. 37; G. O. W., p. 102-103; E. I., I, p. 1035-1036; I. A.,
vol. III, 1945, p. 61-64; N. Beldiceanu, G. Zerva, Une source ottomane relative
a la campagne de Suleyman le Ligislateur contre la Moldavie (1538), In Societas
Academica Dacoromana. Acta Historica", tom I, Roma, 1959, p. 38-55.

6 F. Babinger, In G.O.W., p. 102.

7 Gelaloglu Mustafa, Tabakat-ill-memalik ve derecat- ill - mesalik. Osmanit Imperatorla--
jun galcseklik devrinde. Turk ordusunun savc4lart ye devlet kurumu. Ig ye tiff Sigaseti, Istanbul,
1937, II + 257 p.
8 Se bazeazA pe un singur manuscris, far textul este dat to transcriere latina.
° Cf. J. Thury, op. cit., II, p. 256-272.

www.dacoromanica.ro
 TABAKAT AL -M1 MALIK VE DARADJAT AL-MESALIK
(ed. S. Tokdemir, Istanbul, 1937)

. 68-78 Cap. 14. LUPTA DE LA MOHACI

< In legatura cu ordinea de bAtaie a luptei se arata cA oastea din aripa dreaptii
era sub comanda unui preot foarte viteaz numit Berene 1, care s-a luptat cu Bali-bei, dar
a fost Infrint >.

98 Cap. 20. LUPTA DE LA PEGS

Am scris mai sus a pornind impotriva ungurului, Mohaciul a fost

luat la inceputul anului Hegirei 933 2. Dupg, moartea craiului Ludovic
(Lavuf) in lupta de la Mohaci, craiia a fost acordatI lui loan (Ianos) <Z4-
polya>, care pe atunci era ban in Transilvania (Erdil). Acest crai, adieg
loan <Zapolya>, era fratele lui Ludovic (sic) cAruia, dupl cum se §-tie,
i se spunea §i. Lavu§. Pe timpul craliei lui Ioan, Austria §i Cehia erau sub
stapinirea unuia care se chema Ferdinandus (Feranduf), fratele craiului
Spaniei. Acest om 1§i atintise privirile asupra arii ungure§ti §i mergind
asupra lui loan, numit din partea noastrA, luase en forta multe tinuturi
cu numeroase cetati. Apoi, falindu-se cu puterea sa §i profitind de lipsa
sultanului, incepu s5, se lege chiar §i de maria sa sultanul Legiaitor 3.
Dar craiul loan neimpgcindu-se cu aceasta, ap/r1 eft putn Buda, apoi
retragindu-se de acolo, ormul Buda a fost ocupat de cAtre Austria*.
100 <DupA lupta de la Mohaci, In 1529, avInd loc o expeditie lmpotriva Austriei, trupele
otomane, dupa ce tree prin Filibe, poposesc clteva zile la Sofia>.

Dar din pricina mul imli o§tilor §i a inguatimii drumurilor, seras-

cherul Ibrahim-pap, luind numai oastea Rumeliei, s-a a§ezat ling& satul
Eflaklar* , situat la un conac depgrtare. Tabgra padi§ahului §i celelate
cete ale ordiei, rgmase cu un conac in urmI, veneau unele dupl altele.
<Trupele turcesti, dupa ce ajung la Belgrad traverslnd podul peste Sava, tree prin fata
cetatii Ossek>.

1 In alte cronici : Berata, Brata, de la Frater : Gheorghe Martinuzzi, mai tlrziu guver-
nator al Transilvaniei sub minoratul lui Ioan Sigismund.
2 Muharrem 933 = 8 octombrie 6 noiembrie 1526, dar lupta a fost In august (26).
8 In text El-kanunl", adica Legiuitorul", epitet dat lui Suleiman I Magnificul In
istoriografia otomana.
4 In text : Alaman (german) si Nemee (austriac, Austria).
6 AdicA al vlahilor" sau valahilor" sat de rot/Atli.

www.dacoromanica.ro
 260 MUSTAFA GELALZADE

In ziva a 13-a a aceleiasi luni °, cind tabkra s-a asezat pe cimpia

Mohaci, craiul loan <Zapolya> a iesit In intimpinarea padisahului...
Atunci, ei (transilvknenii) s-au apropiat de tabkra de divan a padisahului.
Oastea crestink vazind oastea noastra, 7 s-a mirat foarte mult. Craiul lor,
apropiindu-se de marginea locului unde se Linea divanul, a descalecat si
dupa, ce si-a cercetat garda de arcasi (solak alyini) a venit la cortul padi-
sahului. Apropiindu-se de acesta, a skutat mSinile padisahului care sedea
pe un scaun de aur In faDa tronului. Padisahul i-a facut o bunk primire
si 1-a intrebat <pe loan Zapolya> de starea sa §i 1-a consolat de r'a'ul ce
suferise din partea lui Ferdinandus. Dupa, terminarea ceremonialului de
primire, craiul a iesit din cort i In faDa u ii cortului i-au dat patru caf-
tan° (hilat) din fire aurite. La intoarcere, craiul a skrutat iarki mSinile
padisahului. Pentru a a luat parte la aceasta expeditie i-au dat patru
cai Inseuati (binek), cu .eile lucrate In aur, cu frlie aurite i Impodobiti
pe la coaste cu pietre pretioase. Bucurindu-se foarte mult de toate acestea,
101 craiul s-a intors la cortul sku.
<Inaintarea sultanului Suleiman spre Buda si alungarea austriecilor din cetate ; are loe
un divan §i Impartirea de caftane>.
La deschiderea portilor cetatii., craiul Joan venind Jingle padisah
i-a arkta,t cinste prin Inchinare si iarki a cerut de la padisah sa -i dea
Buda. Si padisahul acceptind cererea sa, ck'petenia de seiraeni (sekban-
basi) pornind cu ienicerii 1-au urcat pe loan <Zapolya> pe tronul Budei.
104 In a 22-a zi a lunii safer 8, padisahul a vent la Buda si loan, craiul
unguresc, 1-a intimpinat pe padisah. La 25 safer 9 avind loc un divan la
Pesta (Peste), craiul de mai sus prezentindu-se a skutat mina padisahului,
care i-a dat daruri pretioase. In ziva urmktoare <tureii> au pornit de la
Pesta la Istanbul. Craiul <loan>, pe clnd petrecea pe padisah, salutindu-1,
1-a rugat trimit5, coroana (tadj) nurait5, koron". Aceasta, coroana
pretioask era lucrata, din perle (ingi) §i din rubine (yakut tad). Luat5,
din vistieria Budei, coroana fusese dusk In vistieria padisahului. Maghiarii
lei recunosteau craii numai clack aveau o astfel de coroana. Faptul ca
aceast5, coroank era necesala craiului loan In timpul ceremoniei reli-
gioase si ca altfel nu-ei putea incepe craiia, a fost flout cunoscut (arz)
sultanului Suleiman. Padisahul a primit aceasta ruganainte a lui Ianos.
antoarcerea din expeditie §i sosirea padi§ahului la Istanbul>.

6 13 zil-hidjge 935 = 20 august 1529.

7 Adicli turceascA.
8 22 safer 935 = 5 noiembrie 1529.
9 25 safer 935 = 8 noiembrie 1529.

www.dacoromanica.ro
 TABAKAT AL- MEMALIK VE BARADJAT AL-MESALIK 261

109 Cap. 23. AGRESIUNEA AUSTRIECILOR ASUPRA TARII UN GURESTI

SI ALUNGAREA LOR

Prin daruirea orasului Buda craiului loan <Zapolya> si prin faptul

ca Ungaria se gasea sub ocrotirea turcilor osmanlii, craiul loan avea,
desigur, legaturi cu turcii. Unul dintre comandantii vecini care intelegea
no aceasta situatie si acest interes era Ferdinandus, imparat al Austriei
al Cehiei. Aceasta stare de lucruri neconvenindu-i lui Ferdinandus, el a
strins multa oaste, trimitind spre cetatea Buda pe pedestrasi cu cora-
bile, iar pe calareti pe uscat. Astfel, la 3 djdmaui I din anul 93710 fortele
lui Ferdinandus impresoara cetatea Buda taindu-i legaturile cu exterio-
rul. Pentru cucerirea cetatii, ei au asezat multe tunuri §i mari si mici In
locuri potrivite §i Incoltind cetatea din diferite parti au Inceput s-o ase-
dieze. Craiul Ferdinandus din pricina lasitatii lui loan <Zapolya> a dat
multa important& cuceririi de indata a Budei. Scopul sau era ca dupa
luarea Budei sa ocupe si craiia Ungariei, deoarece craiul loan <Zapolya>
era o jucarie" in Cara maghiara (Madjaristan). De pilda, dael vedea
ca dusmanul trimite o§ti in vreun colt sau altul al Orli sale, atunci el
fugind ca soarecele de pisica cauta o gaura in care sa se ascunda. Astfel,
el nu Indeplinea conditiile si nu avea urma de bravura si vitejie necesare
spre a fi crai... De aceea, nu este de mirare ca padisahul luind Buda de
la dusnlani puse acolo oameni de-ai sai. Cind avea loc vreo lupta, loan
<Zapolya> nu iesea la iyeala.
<Cu toate cd acesta era un crai papusa", turcii cucerind Buda acorda lara5l craila Unga-
riei lui Ioan Zapolya>.

112 Cap. 26. EXPEDITIA LUI SULEIMAN LEGISLATORUL IN AUSTRIA (ALMAN)

S-a aratat mai sus ca luarea Ungariei de catre turci, numirea lui
loan <Zapolya> acolo ca rege (kiral) §i ocrotirea acestuia de catre padisah
fi cadeau foarte greu craiului Ferdinandus.
. . . Yn anul Hegirei 945, luna lui muharrem 11, c,ind sultanul Suleiman
<Magnificul> s-a hotarit sa faca o expeditie impotriva Moldovei, a cerut
sa se intoemeasca o porunca imperial& catre toti sangeacbeii i beilerbeii,
in scopul ridicarii gloatelor, in felul urmator : sangeacbeii, §i beilerbeii
vor terming, in timpul eel mai scurt, pregatirile necesare pentru o expeditie
si vor veni la Istanbul uncle vor primi ultimele sfaturi".

10 23 decembrie 1530.
11 30 mai 18 iunie 1538.

www.dacoromanica.ro
262 MUSTAFA GELALZADE

Dupa emiterea acestui firman Imparatesc, s-au trimis In toate par-

tile ceau§i §i, In urma sfaturilor date, au Inceput sa se strings In acest
stop armele de lupta §i munitiile trebuincioase pentru expeditia hotarIta.
Cauzele care au determinat aceasta campanie slat doua, §i anume :
1) Incheierea unei aliante Impotrivalmparatiei otomane la care participau
§i moldovenii ; 2) nesocotitele fapte de nesupunere ale acestora.
Dupa luptele <de la Polye >12 care au avut be cu venetienii, Impotriva
Imparatiei otomane s-au unit cu Venetia portughezii, spaniolii §i. Papa.
Aceasta alianta a tarilor cre§tine 1-a facut pe sultan sa pornesaca o expedi-
tie imparkeasca. Dupa ce Imparatul a hotarit aceasta campanie a dat
marelui sau vizir 13 urmkorul firman ImpAratesc :
Din o§tile care vor fi strinse la Istanbul, o parte va fi trimisa pe
uscat, iar alts pe calea marii, fn vilaietul Dunarii. Oastea care va fi dusa
pe calea marii, pe vase, urmeaza sa fie formats din osta§i voluntari, pri-
ceputi In treburile de mare. Pentru satisfacerea nevoilor acestei campanii
arsenalul imperial va da numarul necesar de tunuri, pu§ti §i munitii. La
aceasta expeditie vor participa vreo 3 000 de ieniceri din oastea de Poarta.
Ace§tia, vor fi Inzestrati cu armele trebuincioase : pu§ti, sabii, lanci, arcuri,
buzdugane, plato§e, scuturi §i altele".
Dupa ce s-a dat aceasta porunc'a Imparateasca, s-au luat mIsuri
.spre a se numi capeteniile militare care urmau sa participe la, aceasta expe-
ditie §i cei care trebuiau sa ramlna In posturile importante.
Ali-bei, guvernatorul sangeacului Kodja-ili14, Hurrem-bei, guverna-
torul sangeacului Tokat, .Ali-bei, guvernatorul sangeacului Hamid-ili,
Mustafa-bei, guvernatorul sangeacului Alaie §i guvernatorul sangeacului
Galipoli, Impreuna cu o§tile lor, se vor uni cu flota de sub comanda eapu-
danului Haireddin-pa§a, beilerbeiul Algeriei. Dupa ce an fost numiti co-
.mandanti care vor merge Impreuna cu Haireddin-pa§a, beilerbeiul Algeriei,
§i dupa ce s-au fixat o§tile necesare, munitiile §i zahereaua an fost luck-
cate pe vase. In urma acestor pregatiri, capudanul Haireddin s-a Infa-
ti§at Yn fata imparatului spre a-i da §tirea ca flota este gata de plecare.
Yn ziva de slmbata 9 a lunii.safer a anului Hegirei 945 157 Haireddin
<Barbarossa > a scos flota din Cornul de Aur (Halidj). Aceasta flota, cora-
pusa din mai multe unitati de nave mici §i marl, Impodobite cu steaguri,
a§tepta porunca de plecare.. . .

12 Aid este vorba de Napoli di Romania din sudul Greciei.

13 Aias-pasa, mare vizir intre 1536 $i 1539 (942-945); este autorul unei cronici intitulatti
Tarih-i al-i Seldjuk ye al-i Osman.
14 Parte din vechea Bitinie (In Anatolia).
13 7 Julie 1538.

www.dacoromanica.ro
 TABAKAT AL-MEMALIK VE DARADJAT AL-MESALUC 263

Beilerbeiul Rumeliei, Mehmed-pasa, pe baza Inaltului Erman Impa-

rAtesc a Inceput sa adune la Filipopol (Filibe) °stile din Rumelia, Impreunl
cu capeteniile militare. Av Ind In vedere c6, tori oamenii ImpArAtiei urmau
sa se adune pe acest Oxlip de adunare a ostii, a fost chemat si vizirul
KasIm-pasa.
<Cronicarul descrie alaiul §i serbarile date cu prilejul plecarii in expeditie a oftil sulta-
nului, precum §i mar§ul ptna la Adrianopol>.
In ziva sosirii la Adrianopol 16 a fiului Raid si a suitei sale, an venit
de asemenea si beilerbeiul Rumeliei, Husrev-pasa, precum §i ostile din
Anatolia, prin Galipoli, unindu-se sub comanda supremA a sultanului.
In ziva de 7 a lunii In curs 17, din ordinul padisahului s-a convocat divanul.
Capeteniile ImpArAtiei, aflate impreunA cu beilerbeii Rumeliei $i Anatoliei,
an fost prezentate padisahului. In onoarea for s-a dat un zaiafet fji s-au
Impartit daruri.
Ping, La sosirea la Adrianopol, padisahul n-a dat nici un semn Impo-
triva carei tAri anume este IndreptatA expeditio, impArAteascA. Se prea
cA, de data aceasta expedijia era IndreptatA Irapotriva Bogdaniei, careia
i se spun si Moldova. In sudul Moldovei se gAseste riul DunArea la si spre
aceasta parte se alai granita cu Imparatia otomanA ; Inspre apus se aflA
Ungaria, spre Polonia si spre est se gAseste un tinut care merge spre Cara
tatArascA, Crimeea. Inspre partea fluviului DunArea, pe vremea sultanului
Baiazid Ildtrim erau doua cetAti luate de la rusi. Una este situatA la gurile
Dunarii, §i anume cetatea Chiliei, si cealalta este Akkerman care se aflA
pe tarmul MArii Negro. Locuitorii din aceste meleaguri dadeau turcilor
o dare In aur.
Cind sultanul Mehmed < al -II-lea > Cuceritorul a venit prin aceste
tinutuii, sprijinindu-1 pe voievodul Petru 19 al acestor moldoveni, acestia
au pricinuit multe pierderi ostii sultanului Mehmed. Este adevArat ca
aceste tinuturi an fost cucerite de Mehmed Cuceritorul, dar, totusi, dupA,
retragerea sa, moldovenii s-au rAsculat din nou si s-au purtat ca niste
dusmani. Deoarece padisahul Suleiman <liagnificul> a Inteles prea bine
aceasta stare de lucruri, on gindul de a se rIzbuna, a declarat la plecarea
din Adrianopol ca tinta acestei expeditii imperiale este Vara Moldovei.
In acest scop a trimis ceausi la Nicopol, Silistra si Semendria cu Erman

16 18 lulie 1538.
17 Data gresita. Divanul la care an venit beilerbeii s-a tinut In ziva de 21 iulie 1538, dupil
cum se aratA In Ruzname (Jurnalul de campanie) a lui A. Feridun Ruksanzade (Munfeal-es-
selatin, II, p. 602).
19 Tuna.
" Probabil Petre Hronade (Hroiot) care a luptat Impotriva lui Stefan ccl Mare.

www.dacoromanica.ro
264 MUSTAFA GELALZADE

pentru construirea de vase. Aceste corabii trebuiau sä asigure trecerea

o§tii pe malul de nord al Dunarii. Spre a merge In Cara Moldovei, cel mai
bun drum este acela care trece prin ormul Isaccea. Turcii au ggsit calauze
care cuno§teau bine acest drum. Imparatul, In ziva de 28 a lunii In curs 20,
a pornit din ormul Adrianopol. Pina la sosirea o§tii turce§ti In localitatea
Sultan- Ceairl, voievodul Moldovei 21 n-a avut nici o cuno§tint6 c6 expedi-
tia era Indreptat5, Impotriva t5xii sale. A-1%nd despre sosirea turcilor, Petru
a fost cuprins de groazg. Spre a afla §tiri despre scopul urmgrit, adica daca,
expeditia este Indreptat6 Impotriva Moldovei sau a altei taxi, Petru a
trimis pe capugiba§lul Onkor 22, impreuna cu terzimanul 23 Aivanco 241
cu daruri constind din blanuri de samur §i citiva §oimi. In timp ce Onkor a
Inceput, pe de-o parte, a vorbeasc6 cu sultanul despre supunerea lui Petru,
pe de alt, parte, el a trimis pe dragoman la Petru spre a-1 In§tiinta c
sultanul merge Impotriva Moldovei. A doua zi, oastea a plecat din sus-
amintita localitate, denumit5, Done 25. In aceemi zi, padi§ahul a scris o
scrisoare §i a trimis-o lui Petru. In aceastA scrisoare se spunea Intre altele :
Deoarece purtarea to a fost ca a unui rasculat §i om ra,u, am pornit cu
razboi Impotriva Moldovei Am sa te fac sa te cale§ti §i am s'a te silesc B./. -mi
dai cuvIntul cg, nu vei mai face asemenea fapte du§m5,noase §i vei veni
la pragul tronului meu, Inchinindu-te §i grutInd p6mIntul din faDa mea.
Poate ca primind aceste conditii, vei gaai miluire la, mine §i te voi ierta ".
Aceasta scrisoare a fost trimis cu emeniul ormului Caffa, Sinan
Celebi 26. Dup5, aceasta, sultanul §i-a continuat drumul timp de doug zile
far6 81 se opreasca. In ziva de 22 a lunii rebi-ul-evvel 27, oastea otoman'a a
sosit la schela fluviala Isaccea (Isakci). In acea zi a venit al doilea vizir
Sokollu Mehmed-pap 28, Impreung cu Wile sale de Rumelia, §i s-a all-
twat ordiei Imp6rale§ti. Husrev-pa§a a venit Impreun6 cu oastea din
Anatolia. Nu sosisera, MO, la locul de adunare beilerbeiul Rumeliei §i al
Anatoliei. S-au dat porunci ca Husrev-pa§a s, is comanda o§tii. din Rumelia.
In r5,zboaiele sfinte (gaza) ale Impargtiei otomane, Wile din Anatolia
erau totdeauna a§ezate la dreapta sultanului. Beilerbeiul acestei o§ti neso-

20 28 <rebi I 945> = 24 august 1538.

21 Petru Rarel.
22 Onkor, de fapt Ongra sau Ungra, adica Petre Ungurul.
23 Terziman (tercIfilman), adica dragoman sau tllmaci.
24Probabil o forma corupta din Ivanko sau loan.
23 Done, In alte cronici Duna-Bunart sau D5ne-Bunari (vezi nota 8 de la p. 222).
26 Sinan Celebi, intendentul orasului Caffa, roman de origine (vezi N. Iorga, Reneqati
In trecutul tdrilor romdne#1, Anal. Acad. Rom., mem. sect. ist., Ser. II, torn XXXVI, 1914,
p. 2-3).
27 22 rebi I <945> = 18 august 1538.
26 Yn alte cronici : Mehmed-bei lahiapasaoglu, bei de Semendria.

www.dacoromanica.ro
 TABAKAT AL-MEktALIK VE DARADTAT .AL-MESALIK 265

sind Inca, imparatul a fost nevoit sa dea comanda acestei ostiri celui de-al
doilea vizir al sau Mehmed-pasa, care a fost insarcinat sa se ocupe de cer-
cetarea imprejurimilor tirgului Isaccea. Pe vremuri, aid se afla un mare
oral care avea in jur -an zid foarte gros i trainic. Acest ora§, intarit in
vechime, era unul din cele mai cunoscute in lume. Cu timpul 1i treptat,
locuitorii acestui ora§ s-au raspindit In toate partile §i mare parte din acest
oral s-a preschimbat in ruine. Cu toate acestea, era socotit ca schen, pentru
Crimeea, Tara Leseasca, i pentru inuturile cehe. Produsele, banii $i negotul
se dezvoltau aici din belsug. Fluviul Dunarea a facut sa infloreasca foarte
mult aceste tinuturi. Apa fluviului Dunarea este aca de mare, inch chiar of
in timpul anotimpului in care apa scade, aceasta scadere aici nu se poate
vedea. In comparatie cu Dunarea, riuri ca Nilul §i Djeihunul 29 par nicte
linii inguste. Aici fiind nevoie de construirea unui pod, comandantul san-
geacului de Silistra a fost insarcinat cu procurarea materialului si a vaselor
necesare. Intr-un timp foarte scurt, acesta a constiuit un pod atit de solid,
cum nu se mai vazuse pima la acea data.
In urma poruncii imparatesti, oastea a trecut Dunarea spre miaza-
noapte, cu meterhaneaua. In frunte erau acingiii fi apoi, rind pe rind, urmau
comandantii, gaziii din Semendria si Rume lia. Trecerea ostii pe celalalt
farm s-a facut in rastimp de 30 de ore. Cei din urma au trecut Dunarea
padicahul 1i capeteniile militare ale suitei imparate§ti. Dupa ce oastea a
trecut pe celalalt mal, comandantii au acezat cetele for la dreapta si la
stinga podului, spre a da salutul. La dreapta podului, adica, la rasarit, a fost
asezata cavaleria, lefegiii de dreapta i strainii (gureba) 39, iar la apus, adica
la stinga, silandarii of lefegiii de stinga , bulucurile de spahii, care alcatuiau,
toate impreuna, doua ziduri de cetate. Toti ace§ti ostaci erau imbracati
in zale .din cap pins in picioare.
In cele din urma, vizirii s-au intrunit la divan, iar la dreapta si la
stinga acestora au stat ceilalti dregatori ai octii avind cueme de aur, sabii
si hangere aurite, iar o parte caciuli cu fire de argint. La spatele vizirilor
an fost asezati ostacii anatolieni care formau un fel de zid. Printre ei, in
diferite locuri, au fost pu§i sangeacbei cu ve§minte stralucind de curatenie.
Lancile ci halebardele fiind tinute drept in sus, pareau o padure de trestii.
La dreapta §i la stinga vizirului Mehmed-pasa care fusese numit comandantul
ostilor din Anatolia se gaseau capeteniile sangeacurilor, avind in mina
steaguri si tuiuri. Dincolo de °stile amintite mai sus se aflau acingiii.

29 Djeihun sau Djaihun, numele arabo-persan al fluviului Amu-Daria.

90 Garda : ostasi provenind din alte popoare islamice (arabi, iranieni etc.).

www.dacoromanica.ro
266 MUSTAFA GELALZADE

In fruntea acestor ostasi de acingii se gasea Mihaloglu Hizir-bei.

De la intemeierea imparltiei otomane §i ping, astazi, ei 31 au luat parte la
toate luptele si razboaiele si totdeauna s-au distin.s prin faptele for eroice.
La spatele acingiilor s-a insirat multa gloat /, purtind felurite si curioase
lucruri : caciuli de bland de lup, scuturi de lemn, pene de vulturi, piei de
urs si de tigru, matanii de Kerbela 32, lanturi §i buzdugane cu lanturi.
Yn partea stinga, spre apus, se afla oastea din Rumelia cu uneltele ei
de razboi si cu imbrazamintea de zale. Aceasta, grupindu-se pe unita,ti,
§i-a ocupat pozitiile. Husrev-pasa se gasea in fruntea unei parti a ostii
rumeliote. La dreapta si la stinga lui se aflau asezati, ca si In oastea Anato-
liei, sangeacbeii din. Rumelia, cu steaguri §i tuiuri. IInii dintre cronicari
exagereaza, citeodatl In relatasile lor, not insa, nu numai a nu exagerlm
nimic, ci dimpotriva, , poate ca n-am putut sa facem o descriere cu toate
ama,nuntele a ceea, ce & fost. Cel care a vazut oastea astfel rinduita, cu
portul si armele ei, poate spunk ca, asa ceva nu s-a mai vAzut de la facerea
lumii la nici un imparat. Astfel ca, daca, cineva, ar trece peste pod, ar vedea
In dreapta si in stinga Dunasii soldatii orinduiti fata, in fats. Indata ce s-a
terminat asezarea ostii pentru salut si prezentarea salutului, padisahul
a sosit de pe cealalta parte a Dunarii. El a vent a-vind inaintea lui pe
solaci 337 pe puscasi §i, salutind la dreapta §i la stinga a trecut lnainte si a
mere drept in cortul san. Tocmai atunci a sosit §i Sinan Celebi. Acesta
se dusese In Moldova, 1.1 gasise pe Petru la Iasi §i ii inminase scrisoarea
<sultanului>. Acesta, nedind un raspuns deschis, cauta sa ci§tige timp,
pentru a strings oaste.
Dupg aceasta, padisahul a poruncit ca <oastea > sa se indrepte spre
Iasi fasa, 0, se opreasca undeva. In ziva de 6 a lunii rebi-ul-ahir 342 oastea
a sosit la riul Prut. Deoarece riul acesta era adinc, nu se putea trece fax/
sa se construiasca, un pod. Izvorul acestui rill se afla, In Tara Le§easca,, §i
el trece prin mijlocul Moldovei. Era nevoie sa, se faca un pod solid. Fara,
a pierde mult timp vizirul Liitfi-pasa §i-a luat obligatia sa con.struiasca
podul. Acest Liitfi-pasa era unul din oamenii invastati ai acelei vremi. In
scurt timp el a construit un pod foarte solid §i oastea a inceput sa tread,
peste el. In acest timp Husein-sah, sangeacbeiul de Karl -ili ", a trimis
olacari care au ajuns la sultan.

31 Adicii Mihaloglu gi urmasii acestuia.

88 Kerbela : localitate in Irak.
33 Solak : osta§ pedestru din garda sultanului.
34 1 septembrie 1538.
" Karlf-ili : tinut pe coasta Moreel.

www.dacoromanica.ro
 TABA1CAT AL-MEMALIK VE DARADJAT AL-NCESALIK 267

<Ei aduceau vestea ca >, prin expeditia sultanului in Moldova fortkle

din aceste tinuturi Mud slAbite, venetienii an Incercat al profite de aceasta.
Acum, in Moldova, intilnirea turcilor cu Petru fiind foarte apropiatA, sulta-
nul nu putea da olacilor alt rAspuns <decit acela de a se impotrivi vene-
tienilor, *Mend timp ping la venirea sultanului > . . . .
Acum sg, vedem ce s-a petrecut In Cara Moldovei. Dupa, ce a trecut
din partea de rAsarit a riului Prut, oastea s-a indreptat spre localitatea
Falciu (Falindj). Desi aceasta localitate nu este un oral, totusi are biserici
maxi Imprejurimile acestei localitAti erau deluroase si pline de pAduri.
Locuitorii ei aflind de sosirea ostii, au fugit de frica in pAduri si in munti.
IndatA ce ostasii turci an sosit acolo, au dat foc orAselului, in care se
gasea un conac apartinind voievodului. De multe on el se ducea acolo la
Anat. Acest conac a fost construct pentru ca voievodul BA se odihneascl
atunci dud venea la vinAtoare. Padisahul si oastea, sosind in apropierea
acestui conac, au poposit acolo.
In acest timp a sosit vestea CA se apropie ostile hanului Sahib- Ghirai Be,
hanul Crimeii (Kara-Kurum). Pe cind padisahul se afla Inca la Istanbul
el i-a scris lui Sahib- Ghirai-han o scrisoare prin care Ii arata dorinta ca hanul
sai vina el insusi, impreunl cu oastea lui, la aceasta expeditie imparAteascA.
In urma poruncii primite, hanul Sahib-Ghirai a venit cu oastea. Dupg, ce
oastea lui Sahib - Ghirai a trecut Prutul s-a oprit acolo, urmind ca ostile
sale sa fie primite en ceremonie. Aceasta trebuia sa se faca. In ziva chid, in
drumul lor, oastea tatara urma BA se uneasca cu ostile turcesti.
Astfel, ziva sosirii si drumul pe unde veneau fiind cunoscute, ostile
turcesti an luat urmatoarele masuri in vederea indeplinirii ceremoniilor
obisnuite si an.ume : unitAtile de cAlAreti din alaiul imparatului an fost
asezate. in frunte. DupA ce aceasta an luat pozitia cuvenita, in fata for s -au
asezat principii imperiali $i vizirii, car dupa acestia impAratul. La dreapta
$i la stinga pa,disahului erau beilerbeii, impreunA cu ceilalti oameni ai impA
rAtiei. La cele dou6 aripi, potrivit obiceiului otoman en privire la cere-
monial, se gAseau odabafiii 37 cu caciuli aurite si eApeteniile ienicerilor.
Acestia purtau briuri (kemer) FA hangere aurite. In urma for an luat loc
-ostasii de PoartA, car ostile sangeacurilor s-au asezat In ordinea paxticipArii
la expeditie. In fata acestora, si la o depArtare de 500 600 de pasi, an
fost pusi tunarii si In apropierea acestora s-au asezat puscasii (tiifekci)
ImpreunA cu meterhaneaua. Astfel rinduiti, se astepta sosirea ostii hanului
Sahib- Ghirai. In acest timp au aparut cei din tabara <hanului>. Oastea lui

36 Sahib-Ghirai (1542-1550).
87 Odabaft : cdpetenie de oaste.

www.dacoromanica.ro
-268 'MUSTAFA GELALZADE

Ghirai-laan era compusa. din 200 000 38 de ostasi. Indata ce s-a vAzut ca,
yin, tunarii §i puscasii an inceput sg, traga. Hanul §i imparatul s-au intre-
tinut cglare. Hanul, impreunI cu oastea sa, au inceput sa inainteze §i s-au
dus la tabara anume pregatitI.
In vederea prezentarii ostii sale, dup5, o zi, Sahib- Ghirai-han a chemat
la o adunare pe hanii, mirzacii §i bell sai. Ei an facut toate pregAtirile ne-
cesare in vederea ceremoniei ostkesti care trebuia sa aibI loc. Potrivit
ceremonialului obisnuit s-a luat urm'atoarea hotgrire :
La aripa dreaptl 86 fie Ghirai-han, iar ling5, el urmAtorii principi
(sultan) t6tari : Hanoglu Masuk, Abdullahoglan, Murtazaoglau. i Hagi
Hall ; dupg, aceea : guvernatorul vilaietului Shin, cu beilerbeii Hogea
Mami, Hasan. Bolat, Pig Boldas ; dupa. aceea Marun-bei, Hadji Ali, Kii-
citik, beiul Kipceakului, Gani, beiul de Menkat, Ibrahim Tagalip, Biirtgai,
Kemal, Aka-Kiiciiik §i alti bei §i hani. Acestia s-au asezat inainte in rindul
intii, iar oastea t'atara, a fost rinduitI pe dou'a' coloane, asteptind sosirea
padisahului. Imp6ratul, impreun'a cu alaiul s'au, an inaintat spre locul de
ceremonie. In acest timp tunarii i puscasii (tilfekei) an inceput sa traga,
focuri. Padisahul a salutat ostile de sub comanda lui Ghirai-han §i, dupa,
ce le-a controlat, s-a intors din.d porunc6 pentru stringerea unui divan.
Beilerbeii Rumeliei, impreung, cu unii sangeacbei, s-au dus §i 1-au
adus pe Sahib- Ghirai-han, pe mirzaci §i pe principi. Acestia, sosind la
divan, an s6rutat mina impa'ratului care, la rindul lui, le-a dat daruri i i-a
poftit la osp6turi impaaltesti. Dup6 terminarea acestor ceremonii s-au tri-
mis oameni cu misiunea sa cerceteze care este purtarea lui Petru <voievod >.
Dupa, cum s-a aflat, Petru strinsese o oaste de 70 000 80 000 de oameni §i
se asezase cu oastea sa intr-un loc numit Botosani, unde construise un fel
de intgritufa. Petru, neflind multumit numai cu aceste masuri, a stricat
§i o parte din drumuri, facindu-le mai inguste §i luind mAsurile necesare
pentru a atrage °stile turcesti intr-o curs6.
Printre crestinii care se supusesera, padisahului se afla un neam numit
valahi (Eflak). Padisahul chemase la luptI §i acest popor, din care un
num6r de vreo 3 000, inarmati cu topoare, s-a unit cu oastea turceascI.
Turcii an atacat pe neasteptate tirgul Ia§i si 1-au incendiat. Acolo se &eau
biserici, monumente §i palatele lui Petru. Tin timp, aici a fost scaunul
st6pinirii lui Petru. Turcii, in urma unui atac dat pe neasteptate, an
dat foc orasului, preschimbindu-1 in ruin. Moldovenii aveau citeva ceta,ti
88 Rustem-pasa da 100 000 (op. cit., p. 90) ; Liltfi-pasa se mullumeste sA aminteascA
de venirea hanului. Ali, care a publicat aceasta din urma cronica, citeaza si alte izvoare.
Dupa unul din ele (Sahailf-ul-ahbar, de Miinedjdjim-bast), hanul aducea cu el 50 000 de
ostasi (cf. LAM, op. cit., p. 367, notele). Dupa Hammer ar fi fost numai 8 000 de ostasi (op.
cit., V, p. 290).

www.dacoromanica.ro
 TABAKAT AL-MEMALIK VE DARADJAT AL-MESALIK 269

la hotarul for cu Polonia 39. Chid au aflat c6, °stile turce§ti an ajuns in
Moldova, polonezii, profitind de faptul ca aceste cetati erau mai mult
sau mai putin slabe, au venit §i le-au ocupat. Aceasta 1-a pus pe Petru
Intr-o Incurcaturg foarte mare. Domnul s-a dus la polonezi §i le-a fIgaduit
ca le va da uncle tinuturi, dup/ ce va se/pa de acest r/zboi cu turcii. El a
jurat ca, nu se va mai rAzboi cu polonezii. In felul acesta, dup/ ce s-a Imp/-
cat cu ei, s-a tutors. Hainul Petru, Intelegind a nu poate tine piept turcilor,
ui -a l'asat oastea §i s-a ascuns prin paduri. Turcii inaintind, duksamnit s-au
retras §i s-au impr/§tiat In p/duri. Pentru urm/rirea for turcii au trimis
o§tile provinciei Semendria impreunl cu o ceat5, tat/rase/. Pentru ca sa,-i
impiedice In drum, Petru a Mat arborii ce se aflau In apropiere. le
parti ale drumului au fost astfel Ingustate, Inch au devenit greu de umblat.
Ajungind la fata locului §i vIzind cg, situatia este grea, padi§ahul a porun-
cit de indat/ celor 3 000 de o§teni din Tara Romauease/ sa deschida, drum
prin padure aind arborii. Ace§tia an facut un drum foarte bun §i au con-
struit §i podurile necesare. Oastea, a trecut pe acest drum §i a Inaintat destul
de mult in ziva de 21 a lunii rebi-ul-ahtr.40, ocupind mai multe localit/ti,
§i a sosit In °rap' Suceava, adevArata capital/ a Moldovei. Locuitorii
acestui ora§, de Erica o§tii turce§ti, s-au imprl§tiat In toate pArtile. Suceava
este un ora§ foarte infloritor. Clima lui este teraperat/ §i are ape dulci §i
curate. Imprejurimile slut imp/durite §i acoperite cu verdeatai. Pe scurt,
este un ora§ frumos din toate punctele de vedere. Cetatea este malt /, tur-
nurile ant solide, portile inguste, §anturile largi, deci este cu neputint/ de
p/truns chiar pentru zborul unei p/sAri. In turnurile sale se gasesc ave-
zate tunuri de toate m'Arimile, munitii §i provizii din bel§ug. In van-
turtle cetatii sint Infipte tepu§e de fier §i de lemn, care ale/Wiese alto
piedici. Cetatea este a§a de bine intarit6, Inch foarte greu poate fi cucerit/.
In turnurile clopotnitelor, construite cu grij/, bat indata, la ochi chipuri
lucrate cu me§te§ug. Cind o§tile turce§ti au ajuns aici, ele au a§ezat tabIra
In imprejurimile cet/tii, pe vale, muntii, dealurile §i cimpiile din jur.
Cei din cetate, dindu-§i seama a nu vor putea s/ se °pun/ o§tii turce§ti,
au trebuit, vrind-nevrind, s/ se Mupuna, ; astfel, ei s-au predat §i au adus
padi§ahului cheile cet/tii.
Scopul urmarit prin cucerirea t/rii Moldovei a fost acela de a o alipi
implr/tiet. Dar imp/ratul, dup/ ce §i-a atins scopul, a Inceput shit arate
mile §i dragostea sa fat/ de locuitorii tkii. De astfel, frunta§ii acestei
/ri, fiul unui fost voievod, preotii §i negustorii doreau sa yin/ §i sa, se roage

$9 A§a e in edi %ia lui Tokdemir.

4° 15 septembrie 1538.

www.dacoromanica.ro
270 MUSTAFA CELALZ ADE

pe Rugg, cei din jurul sultanului pentru a infatisa cererea lor de supunere
§i pentru a cere iertarea greselilor lor. Deoarece sultanul nu putea sa-i
astepte prea mult, a poruncit sa li se aduca la ,cunostiinta c& urmeaza sa
se prezinte cel mult In patru zile.
Petru, cu scopul de a-si apara averea, a ingropat-o intr-o parte a
cetatii yi dupa, aceea a fugit. Dar inclata ce sultanul a aflat despre acest
lucru, a chemat pe imbrahorul sau (mirahor) Husein-aga i 1-a insarcinat
on descoperirea tezaurului. Husein-aga, in urma inaltului ordin primit,
a inceput s& sape 4n locurile undo se credea ca ar fi fost ingropat tezaurul.
Facindu-se sapaturile cuvenite, s-au descoperit lucrurile §i averea lui
Petru, care se compunea din urmatoarele obiecte §i anume : berbeci de
argint, carafe, ibrice, cusme (serpuq), pahare, sabii incrustate cu pietre
pretioase, sabii germane, sabii foarte inguste §1 cu virful ascutit, perle
pretioase, giuvaiericale, vase pretioase de pus flori, camasi de matase,
car ti legate in argint §i aur, evanghelii (indjil), cruci, monede in mare canti-
tate, obiecte §i marfuri si de asemenea §i obiecte de podoaba si lux, stofe
de matase si multe alte lucruri care nu pot fi descrise de pana autorului.
Banii §1 toate aceste lucruri au fost luate pentru a fi depuse in vistieria
imparateasea drept obiecte de pret.
Dupa, cum s-a mentionat mai sus, oamenii de seama, preotii, boierii
gi altii, venind la divan, au aratat ea se vor supune. Cetne 41, fiul voievo-
dului Stefan unul din vechii domni ai Moldovei, se afla cu leaf& in slujba
impgratului. Acest om s-a rugat sa he numit el ca voievod si a fagaduit
a daca cererea lui va fi primita, va plati haraciul. 0 mare parte din
boierii tarii s-au invoit ca acest Cetne sa deving voievodul lor. Padisahul,
in scopul de a pune capat tulburarilor care aveau loc la hotarele cetatilor
<turcesti> Akkerman §i Chilia, a primit sa dea titlul de voievod lui Cetne,
cerindu -i sa respecte urmatoarele conditii :
1. Se vor da turcllor teritoriile aflate intre tarmul sting al Prutului,
mile& spre Akkerman, §i ping, la riul Nistru ( Turla) ;
2. La cele doul capete ale jinutului cedat, turcii vor ridica don&
cetati 42.
3. Voievodul sa jure pe e-fanghelie i pe cruce ea nu se va, rascula
din nou §i ca de acum inainte va indeplini orice firman care se va da de
catre imparatie §i cA voievodul se leaga ca la fiecare doi ani sa via, el
insusi la Curte §i sa aduca haraciul tariff.

41 Stefan LAcustd.
" Yn alte cronici se precizeaza cd este vorba de cetatile : Berudcin (sau Cein) oi FAlciu
(sau Kalcein) (cf. nota 35, p. 230 of 23, p. 255).

www.dacoromanica.ro
 TABAKAT AL-MEMALIK lYE DARADJAT AL-MESALIK 271

In fell acesta s-a facut un legamint scris. Potrivit vechiului obicei,

turcii an dfiruit voievodului o caciula (kalpak) gi un. iiskiif 43 Impodobit
cu fire si catifea. Toti cei care au venit, an fficut rugficiuni pentru sfinfitatea
padisahului si i-au skutat mlinile. Dupg aceea, voievodul a mai primit
un steag, o tobI i un timbal. Voievodul a lost adus la Suceava cu o ceata
de ostasi. Tot poporul i s-a supus. In felul acesta a lost cucerita Moldova.
Dupfi ce pricina Moldovei a fost dezlegata In acest chip, padisahul
i -a adunat divanul si a dat favoruri hanului Crimeii. Acestuia i sultani-
lor tatari, adica, printilor, mIrzacilor si cfipeteniilor li s-au oferit hilate
"pretioase. Acestia, de asemenea, an skutat tron.ul padisahului. Dupfi aceea
h s-a flout cunoscut ca ant liberi sfi se Intoarca In Cara lor.
Solul craiului Poloniei ", care se gasea la oastea Imparfiteascg, a
primit si el permisiunea sa plece Aflind ca Petru a fugit In Ungaria, Impg-
ratul s-a suparat. Prin ceausi, pe ocolite, el a trimis vorbfi si o scrisoare
craiului Than (lano,y) 45 ca sag prinda,
In ziva a 8-a a lunii djumadi-ul-evvel do, padi§ahui a trecut podul
Isaccea. Solii, care an venit 86-1 vadfi pe Impkat si care aduceau vesti,
s-au bucurat foarte mult vazIndu-1. A doua zi a tinut un divan. In aceasta
zi s-au Impartit ca daruri vizirilor $i beilerbeilor Rumeliei cite un cal arl-
besc. Toti acesti cai aveau la git la,nturi de argint $i stole. In afar de aces-
tea, li s-au oferit si gbh bfitute cu pietre pretioase i hilaturi de prep. Cei-
lalti oameni ai Imparfitiei, beii, agalele si diferite apetenii au primit caftane.
Dupfi aceea, la, Isaccea, anuntindu-se sfhsitul expeditiei imperiale, s-au
fleut pregatirile necesare pentru Intoarcerea ostilor la Istanbul. S-a dat
invoirea ca ostile Rumeliei $i Anatoliei, impreuna, cu °stile de ieniceri $i
oastea de Poartg, (kapu-kuli) s'a se Intoarca slobode. Impkatul Mad aici
(la Isaccea), a scris scrisori de biruintfi, vestind gindul lui de a se Intoarce
In Vara. Totodata, a fficut cunoscut a a obtinut o mare victorie. Solii an dus
aceste scrisori In toate colturile imperiului. Dupfi aceasta, In regiunile care
fuseserfi luate de sub stfipInirea voievodului Moldovei, s-au ridicat cetfiti $i
s-a gfisit cu cale ca aceste tinuturi 0, fie conduse ca sangeacuri de sine stata.-
toare. Au fost numiji sangeacbei gi un numk de ostasi si s-au adus munijii
si altele. In vederea Indestulkii acestora, s-au Infiinjat locuri de aprovi-
zionare In Rumelia,. Dupg aceea, s-au dat porunci ca cetatea Chilia, care In
timpul lui Petru cfizuse In ruing', a fie readusa In starea In care se gasea mai
inainte. De asemenea, s-a dat ordin ca materialul podului construit la
43tisktif: boneta, tichie, cucA.
" Erast Kretkowski, castelan de Bresk, care a*tepta Inca din luna mai porunca
expedi tiei.
45 loan Zapolya.
44 8 djumadi I <945> = 2 octombrie 1538.

www.dacoromanica.ro
 272 MUSTAFA GELALZADE

Isaccea sa fie imp6xtit acelora din aceasta, cetate ale aror case fusesera,
daximate. Turcii, dupa, ce an luat aceste masuri, au pornit la drum din
amintita localitate $i, tot mergind, in ziva de 22 a lunii djumadi-ul-evvelo
au ajuns la Iambo lu. A doua zi padisahul s-a dus la vinatoare cu vizirii eat.
In ziva urmatoare a sosit acolo fiul lui Haireddin impreun'a cu solii si, dup§,
ce au sgratat mina padisahului, acesta 1-a rugat sä-i povesteasc6, victoriile
dobindite.
169 38. DISTRUGEREA (ISTIRDAT) CETATII NOVA (NUVE)
Am vorbit mai sus a ordia tura, pe cind se intorcea din Moldova
(Bogdan) la Istanbul <cetatea Nova a fost luata, de comandantul alia-
Pon >.

172 40. ATACUL AUSTRIECILOR ASUPRA BUDEI $1 ALUNGAREA LOR

Cucerirea Ungariei de cgtre sultanul Suleiman Legislatorul nu era
pe placul lui Carol (Karlo), craiul Spaniel. De aceea, acesta atita mereu
pe fratele sgu Ferdinandus, craiul Austriei gi Cehiei, impotriva turcilor.
De asemenea, nu era deloc multu.mit de acordarea cradiei lui Joan <Z6,-
173 polya >. De aceea, el a incercat de citeva on <s5, obtinl ceva> pe calea
armelor. Din aceasta, cauza,, padisahul a vault cu osti la Buda, la 4 dju-
madi I 948 48, unde sla intim corturile. Joan <Zapolya>, care a fost numit
oral de atre turd, murise mai inainte. Pe dud cetatea <Budei> era ase-
diat6,1 fiul lui loan (lanof-ogle) 49 §i sotia 60 sa se gaseau acolo.
Sofia lui loan <Zapolya> era fiica craiului lapse 61. Pin'6, la ridicarea
asediului, padisahul le-a acordat multe favoruri i binefaceri. A d6,ruit
vilaietul Transilvania (Erdil) ca sangeac fiului lui loan. Padisahul i-a
promis ca atunci cind va creste mare 11 va face crai in locul tatalui s6a.
Iat5, cum a fost infipt aid steagul (sangeak) turcesc si cum a intrat in sta-
pinire turceasca orasul Buda cu cetItile sale care ani de zile au fost cen-
tral de st6pinire al familial Zapolya (Yapolya).
203 42. ATACUL CRAIULUI GBH ASUPRA TRANSILVANIEI $1 CUCERIREA
UNOR CETATI DE CATRE MEHMED-PA$A, BEILERBEIUL RUMELIEI
<In legatura cu evenimentele anului 1551/958 H. se spune> :
In acest timp s-a aflat ca Ferdinandus, craiul ceh, a atacat, grin
Ungaria, provincia (vilaiet) Transilvania. Aceste parti ale Transilvaniei
47 22 djumadi I <945> =-- 16 octombrie 1538.
" 26 august 1541.
as Adica loan Sigismund.
3° Izabella, m. 1559.
" Sigismund I August (m.1548).

www.dacoromanica.ro
 TABAKAT AL-MEMALIK VE DARADJAT AL- MESALIK 273

au fost un timp sub stgpinirea craiului loan <Zapolya> §i dupg moartea

acestuia au fost date fiului sgu Istifan 52. In acest timp, Ferdinandus,
indreptinduli privirea asupra acestor locuri, a Inceput s atace Tran-
silvania.
<La §firea a Ferdinand atacase mai inainte Buda, beilerbeiul Mehmed-pa§a punt tar-
acolo cu oastea Rumeliei>.
Fiul rgposatului loan <Zapolya> avea un guvernator (lala) numit
Berene 53. Acesta, afllndu -se In centrul tinutului Transilvania, la cetatea
n-amitg Pecs, trecea <In faptele lui> peste cele cuvenite. De aceea Mehmed-
pa§a porni din Sofia direct spre Pecs.
205 Dupg aceasta Mehmed-pa§a §i-a ales atitea tunuri cite erau necesare
§i dind poruncg ca acestea sg, fie trase de bivoli, a mers asupra cetgtii
Cenad. Aceasta era fortgreata cea mai importanth a du§manului. Acolo,
multe biserici, §i clopotnite cu turnuri desfgtau vederea omului. °stile
acestei cetgti indatg ce an vgzut ordia an vent §i an cerut aman. Atunci,
Mehmed-pa§a iertindu.-i, i-a scos pe sakmanii 54 for §i i-a eliberat §i indath
a agent acolo comandanti §i muhafizi dintre al sgi.
Dupg aceea, turcii an mers asupra cetgtii Lipova. Aceastg cetate
se glsea sub stgpinirea unuia numit Peter Andirya§, care avea vreo 20 000
de osta§i. §i numeroase cIpetenii. Ace§tia trebuiau sa meargg inainte,
iar Peter Andirya§ pregAtindu-se a§tepta in fata oraplui Lipova. bleh-
med-pa§a, pentru a Oa §tiri not despre acest du§man, a trimis teete de
iscoade spre Lipova. Din Intimplare, In Ana aceea §i deta§amentele de
recunoa§tere ale du§manului cercetau I ortele turce§ti. Amestecindu-se,
cetele s-au incgierat. 0§tile turce§ti, cu multg experientg In rgzboaie,,
au depus sfortgri pentru a-i Infringe §i a lua In robie pe cci care veniserg.
De aceea repezindu-se cu. armele In miini asupra lor, pe multiIdintre ei
i-au culcat la pgmint, iar altii fiind luati In robie an fost admi cu miinile
legate In tabgrg. Cei care an scgpat din rniinile turcilor, mergind la sta.-
pinirea cetgtii Lipova, au argtat cum stau lucrurile. Si Peter Andirya§
intelegind ea, nu mai poate sta acolo §i-a mat de indatg o§tile §i s-a retras
la Timi§oara. Turcii, cum an vgzut el ace§tia s-au fgcut nevgzuti, s-an
apropiat de ora§, Inconjurind cetatea.
Pgzitorii ceatii intelegind el nu pot s-o scoatg la capgt cu turcii,
an adus §i an predat cheile cetgtii. Osta§ii turd au prgdat acele parti.

33 Adicit Stefan, nume dat de turd lul loan Sigismund, denumit adesea Ot Ktral-togla
adicA fiul craiului ".
33 Berene sau Brota : Gheorghe Martinuzzi.
34 Capetenii.

18 o. 43

www.dacoromanica.ro
 274 MUATAPA OELALZADE

Mehmed-pasa, dap& ce i-a Incredintat lui Ulama-pasa paza cetatii,

a mfrs cu toate fortele sale Impotriva Timisoarei. Orasul Timisoara era
foarte mare si cetatea sa era foarte bine Intaritg, dar aceste parti nu eran
sub stIpInire turceascg. Fortgretele, bisericile §i turnurile sale cu do-
potnite erau apgrate de apele §i mlastinile din jur. intgriturile sale erau
puternic Inarmate. In lgcasurile sale de Inchingciune se gasesc diferite
lucruri artistice, frumos ornate, precum si tot felul de cruci.
206 Timipara, care era In mina dusmanului, trecea drept unul dintre
'maple cele mai Insemnate din Cara ghiaurilor. Dar aici Inca nu cglcase
picior de musulman.
<Populgla sa hind dusmanft turcilor, aici aveau loc tot felul de atItAri qi pregatiri
Impotriva lor>.
Mehmed-pasa, odat ajuns la Timisoara, a Inconjurat cetatea i crawl,
a asezat tunuri In mai multe locuri si le-a Indreptat asupra cetatii. Ambele
parti s-au preggtit $i an luptat cu strgsnicie. and se tragea din tunurile
turcesti, cetatea se cutremura stand gata sg cadg. Dar din pricina
timpului care se Inrgutatise brusc ", Mehmed-pasa a renuntat pentrft
moment la cucerirea cetatii.

43. EVENIMENTUL DE LA SEGHEDIN (SEKEDIN HADISESI)

<In legAtura cu evenimentul de It Seghedin se vorbeste [mai [milt de luptele pentrn

Cucerirea Timisoareix_

Beilerbeiul Rumeliei, Mehmed-pasa, s-a hotarlt WA amine ping lit

primavarg asedierea cetgtii. Deoarece vremea se Inrantatise foarte tare,
iar oastea §i animalele erau obosite <se retrage cu oastea sa la cIslaua
din Belgrad>.
207 Dusmanul Ins& simtind ca pasa ierneazg la Belgrad, dadu $i
mai mare atenjie Intgririi cetatii Timisoara, asezind parapete i mete.-
rezuri puternice In partile din jurul acesteia. Mehmed-pasa 1-a Instiintat
pe padisah cu de-amanuntul despre toate Intgriturile Timisoarei. i padi-
sahul Intelegind bine <planul de> Intarirea Timisoarei §i multimea forteloi
sale, 1-a Insarcinat pe vizirul Ahmed-pasa, dindu-i forte si mai puternice,
sa cucereascg Timisoara. A mai poruncit sa, i se mai Elea acestuia sa aducg
acolo un mare numgr de tunuri $i caste de poartg (kapu-kulu). Astfel,
la 27 rebi-ul-evvel din anul 959 ", Ahmed-pasa luind toate fortele sale
ostase$ti a pornit de la Adrianopol. In acelasi timp Mehmed-pasa, bei-
55 In alte cronici : sosise lama".
" 22 aprilie 1552.

www.dacoromanica.ro
 TABAKAT AL-MEMALIK VE DARADJAT AL-IVIESALIK 275

lerbeiul Rumeliei, §tiind ca athrnarea tuturor o§tilor are loc la Belgrad,

a Inceput sa construiasca un pod peste Dunare. Apoi, sosind aid toate
fortele armate, au Inceput sa tread., peste acest pod, dupg, care an mers
drept la Timi§oara. In ziva a 5-a a lui regeb din anal 959 57, fortele turce§ti
ffind In imprejurimile Timi§oarei, §i-au Intins acolo corturile. Cetatea
semana Intocmai cu o mauls. In Imprejurimile sale hind multe Intorto-
cheri de ape, acolo se facuse mult stufari§ §i erau mla§tini. Cetatea era
plina cu o§ti austriece, sirbe§ti §i maghiare. Banii (ban) acestor neamuri,
de§i gateau separat, erau totu§i sub stapinirea unei capetenii numite
Bo§niak. Acesta era un comandant de oaste (basbug) numit de cat-re impa-
ratul Austriei. 0§tile turce§ti inconjurind <cetatea din> toate partile §i
aducind tunurile for man, le-au a§ezat In locurile cele mai potrivite §i
de seama, an sapat §antari (meterez), apoi a Inceput o lupta crincena,
tunurile din amindoua partile inro§indu-se <de atita tras>.
0§tile, tunurile §i pu§tile cruciatilor fiind foarte multe, faceau sa
cad, In partea turceasca o ploaie de gloante §i de ghiulele de tun. Din
aceasta pricing, an cazut foarte multi osta§i turci, gasindu.-§i o moarte
de martin. Cu toate acestea,' moralul osta§ilor turci hind foarte ridicat,
nu se speriau de gloante §i ghiulele. In cele din urma, Mehmed-pa§a, spre
a inlesni caderea cetatii, incepu sa dea dese iurepri, ajungind uneori ping,
sub zidurile cetatii. 0 data, o ghiulea de tun dumana lovi calul pa§ei,
§i-1 omori pe animal. Dar pa§a nu s-a lasat §i incalecind pe calul sau
de parada (yedek bineyi) nu s-a intors decit dupa terminarea treburilor
sale. Deci turcii an luptat cu zel §i suflet pentru luarea eetatil. Dar §i
du§manul facea fats de ei ultimele sale eforturi §i zvircoliri, depunind
mult zel pentru aparare. Aceasta stare de lucnui a durst 25 de zile. Cei
din cetate, neavind odihna §1 ragaz din pricing turcilor, ba voiau sa predea
cetatea, ba promiteau a vor plan haraci. Turcii, basal dindu-§i seama ca
aceasta este o viclenie, nu be dadeau nici o clips de ragaz. In prima zi a
lunii §aban, pa§a s-a pregatit sa dea un nou atac In. iure§ asupra cetatii §i
Incepind din dimineata acelei zile loviturile de tun s-au intetit tot mai
mult, deschizind multe bre§e In zidurile cetatii. In cele din urma, asediul
turcilor s-a incheiat cu ocuparea suburbiilor (varos) cetatii. Aici an avast
lot lupte foarte grele §i focurile pu§tilor an doborit la parnint un foarte
mare numar de du§mani. 0§tile du§mane aveau pe cap ca§ti de otel (mig-
fer), pe mIini zale (kolcak), iar pe piept §i git scuturi (kalkan). La rindul
for §i turcii inarmati cu iatagane (biceak), topoare (balta), buzdugane
(topuz) gi trunchiuri de copaci (tomruk) Skeau ca du§manii sa-§i gaseasca

67 27 iunie 1552.

www.dacoromanica.ro
 276 MUSTAFA GELALZADR

moartea in fel si chip. Unele din capetele for <taiate> erau potrivite cu
grija. In aceasta lupta a fost talat Eii capul lui Losangi. In acea zi, cu aju-
208 torul lui Dumnezeu (tanri,), ordia tuna a luat cetatea. De aceea bisericile
sale au fost transformate In geamii, clopotele au lost azuncate din clopot-
nitele cu tumuli ai s-a Inceput acolo citirea ezanului 58. Timisoara fiind
cetatea cea mai inseranata, din tot tinutul Transilvaniei, turcii, pentru
diriguirea treburilor for de acolo, an transformat-o Intr -un eentra de
eyalet. Astfel, ei au hotarit ca ftli pentru stapinirea altor provincii sa faca
aici un beilerbeilic (adica pasalic). Aceasta, provincie fiind in apropiere
de hotarele altor dusmani crostini, a fost nevoie sa fie trimisa, aici si oaste
sub conducerea unui serdar destoinic si Incercat. Din acest punct de
vedere si pentru slujba adusa imparatiei, padisahul s-a gindit la Kasim-
pasa. De aceea, ca rasplata pentru sacrificiile si slujbele sale aduse impa-
ratiei i in acelasi timp pentru vitejia sa s-a gasit potrivita alegerea
209 lui Kasim-pasa ca beilerbei de Timisoara. Si astfel, Timisoara a devenit
o adevarata provincie turceasca (Birk eyaleti). Chiar In timpul and Timi-
soars Irii dadea duhul, Turhan-bei $i -a cistigat un mare renume printr-o
izbinda gi anume, pe dud mergea linitit cu acingiii sal de la Delvino ca
sa se uneasca cu ordia de la Timisoara, s-a intilnit cu o teats de 1 000 de
calareti dusmani. Aceasta teats de calareti venise sa dea atacuri peste
noapte oi s-a ascuns la Timisoara intr-o vale. La vederea ei, Turhan-
bei, rinduindu-si acingiii, inconjura din toate partile aceasta teats de
dusmani si dind un atac strasnic, ii zdrobi, luind de la ei multi cai, sei,
arme, echipament, munitii v.a. In acest timp, Tot Mihal, apetenia ora-
sului Seghedin, venea cu forte maxi cu gindul de a-i lovi pe turci in coasts.
Ahmed-pasa, primind aceste stiri, a trimis asupra for o teats de ostasi.
Osti le turcesti care plecasera intr-acolo, gasindu-i pe dusmani, i-au zdrobit
!ii an luat in robie pe fiul lui Tot Mihal. In acelasi timp, mai incapu pe
mina turcilor tii multa prada. Dupa victoria de la Timisoara $i o data cu
imprastierea cetelor din imprejurimi, a scazut i moralul dusmanului.
S-a hotarit ca de la populatia vilaietului Lugoj Eii Caransebes sa se is
haraci de la aproape 30 000 de locuitori care se refugiasera aici. Pe aceasta
tale au fost cucerite Inca, doul provincii (vilaiet). Dusmanul avea o cetate
pe malul apei Mures (Murf), numita Lipova 59. Turcii an trimis forte
ostasesti gt inspre partea acestei Lipove. Dar capitanii Lipovei indata ce
simtira, venirea turcilor, thud foe la tot ce aveau In cetate, plecara de acolo.
La sosirea for in cetatea Lipovei, turcii gasira acolo multe tunuri gt munitii,

" Chemarea la rugAciune la mahomedani.

69 Este vorba de altA Lipova decit aceea cucerita mai inainte.

www.dacoromanica.ro
 TABAKAT AL- MEMALIK VE DARADJAT AL-MESALIK 277

pe care le luarA, transformhnd totodatA bisericile sale In geamii. In apro-

piere de Lipova se gAsea Inca o cetate numita So ; i aid a fort trimisd
oaste. °stile noastre, dupa, ce s-au luptat putin cu sakmarii lor, an pus
mina !ii pe aceasta cetate. Dupl, acestea an urmat cetAtile numite Pirnak,
Ibrig, Ilye, Balkuma, Margina, FAget (Kaget), Kiiciiiksaci gi Kiralhisarl.
Populatia locurilor supuse acestora a fugit de fricA, la craii sAi. Acingiii an
devastat si an incendiat locurile cele mai indepArtate ale Transilvaniei
i anume pArtile numite ale Oradiei (Varat) §i ale Solnocului, incepind
de la 1.1111 Mures. Ei au adus din aceste pArti multi prinsi pe care i-au vin-
dut la bazaruri. Pornind de aici, turcii au vent la cetatea Cenad (Cinat).
Populatia cetAtilor Cealia, Naplak, Makkove, Sekove si Semluk vAzInd
gi simtind venirea ostilor <turcesti> a fugit, pArasindu-$i vetrele. Apoi
turcii, dupA, ce an ocupat cetAtile Yaragan, an plecat spre pArtile Sol-
tukului. La 17 §evval an sosit la Belgrad.

44. INTIMPLAREA FALSULUI (DUZMECE) MUSTAFA

<Suleiman Legiuitorul a Post invitat de clitre gahul Tahmasp gi dupil ce a Post ineheiatA
pacea, s-a ridicat cu bucurie gi a apucat drumul Istanbulului>.

In acest timp, lasa, acolo oastea la vatra si WA, ca Intr-o astfel de

vreme apAru in pArtile Rumeliei cineva cu numele de Mustafa, lacom de
domnie. Acesta a inselat populatia nestiutoare spunindu-i a este printul
(fehzadej Mustafa. Apoi, unindu-se atit on oameni bogati cit gi cu
oameni saraci si cu cei influenti, a ocupat far, oaste unele /Asti ale
Rumeliei. Incepind sa gaverneze, s-a proclamat stapin. Dervisii simaviti"
din pArtile Nicopolului si Silistrei s-au apucat de asemenea sa propo-
vAduiascg cauza (dova) acestuia si an Inceput sa stringA dari de prin.
locurile ocupate de ei, luind astfel cu forta avutia Mr, IndrAznind
chiar sa, omoare pe unii, tulburind lumea Intr -o mAsurg, nemaipomenitA.
In rhnduiala pe care a fkut-o, Diizmece Mustafa i-a numit pe oamenii
din suita sa viziri, beilerbei ci cadiascheri $i an Inceput sa se hnarmeze CUi
cele necesare. Padisahul simtind gi aflind aceastA, stire pe chid era pe
drum tntr -un loc aproape de Istanbul, a trimis Impotriva acestuia pe cal
de-al treilea vizir, Sokollu Mehmed-pasa, insArcinindu-1 at -I pedepseascA.
De aceea, pe ltnga garda acestuia, oastea de poartA (Tcapu-kulu), i-a dat gi
citeva mu de ieniceri alesi. Aceste cete, dupa, ce an venit 1a,' Istanbul, far
sA, stea acolo au trecut In Rumelia. In timp ce aveau loe aceste Intim-
el) Adepti ai invataturli geihului Eiddreddin Mahmud, fiul cadiului din Simavna (n.
1420), care propovAduise ImpArtirea bunurilor lumegti.

www.dacoromanica.ro
278 MUSTAFA GELALZADE

plAri, printul Baiazid, care se &ea la Adrianopol, fail, indoiall a nu

4 stat degeaba, ci pentru uciderea rAzvrAtitilor a trimis impotriva for pe
unul din agalele oastei de Poart6, cu o ceat& de ostasi. Sangeacbeiul de
Nicopol, Mehmed-han, col din neamul Ziilkadriye 61, stringindu-$i de
asemenea costae, a mers spre locurile undo se ga,seau r/zvratitii. 0 data cu
sosirea padisahului la Istanbul, simtind :ii venirea lui Sokollu Mehmed-
pasa cu forte noi, s-au ivit neintelegeri intro rgzvratiti.
Printre acestia era un om Cu numele de Yeltoidja, care fusese mai
Inainte serascherul rebelilor de care apoi se desp6rtise. De asemenea, 1-au
prins si 1-au legat pe Dilzme Mustafa Cu. toatI suita sa. Intre timp, au
ajuns si fortele printului cu °stile lui Mehmed-pasa care, imprastiindu-i
pe razvrItiti ca pe mate pui de potirniche, au pus iargsi mina pe locurile
care Inc6puserl In miinile r6sculatilor. Padisahul, dupa, ce a aflat de
ImprAstierea rIzvratitilor, in a 12-a zi a lui ramazan 0 a descins la Yeni-
Saray, care fusese construit la tskiidar. Aici, cIrturarii orasului $i alti
demnitari dintre cei mars, stilpii imp6ra,tiei (eskiami cievlet), 1-au intim-
pinat pe padisah. La citeva zile dupa, sosirea padisahului, 1-au adus pe
Yeltoidja Impreung. cu Diiztnece Mustafa la Istanbul, undo dupg, judo-
cata, au fost condamnati la moarte.

Ms. titre nr. 360, Blbl. Acad. Repubilell Soelallste Romania, 6 1. (Mra tItlu)

ANUL 927, SAFER 27 el. PLECAREA SAHULUI LA BEL GRAD $I VICTORIA LUI

<Vorbindu-se de faptele lui Mengli-Ghirai, fatal lui Mehmed-Ghlrai, hanul Crimeii,

de pe vremea sultanultd Suleiman, se spun printre altele urmatoarele> :
Cind mania sa sultanul Baiazid -han <al II-lea> a reusit sa, cu-
cereasc6 Chilia (MU) §i Akkermanul, mai sus-amintitul Mengli-Ghirai-
lian venise pentru asedierea acelei fortlrete puternice (Akkerman) im-
preun& cu o ceat4 nurneroasI de tItari si, intrin.d in rindurile m6retilor
emirs care se aflau in posturi de dregatori, fusese onorat cu privirea sahului
eel maret.
< Se arata di §i de asta data i se <lit flului au, Mehmed-Ghlral, insArcinarea de a-I
Impiedica pe lest *I pe rust sa atace Imperiul otoman in timpul expeditiel de la Belgrad>.
. . .,In a 17-a <zi> a lunii <regeb> 927 64 a pornit de asemenea si
suita impkgteasa a padisahului, precum si cortegiul purtator de victoria.

IL Zu'l-kadrie: principat in Anatolia, supus de otomani In sec. al XV-lea.

42 12 ramazan 961 = 11 august 1553.
43 6 februarie 1521.
44 23 iunie 1521.

www.dacoromanica.ro
 Bel TURC nr, 360 (FARA TITLU) 279

A doua zi, cortul impargtese (hudavendikiar) a Post a§ezat la Tekfur-Binari.

La acest menzil i s-a dat firman lui Husrev-bei, st§,pin (hakim) de Semendria,
ca FA mearga, inainte eu vitejii de Rumelia tli sa asedieze cetatea Belgradului.
- . In acest thaw, o femeie vicleangs, care st6pinea unele pIrti
ale Seremului 651 a trimis oameni la cuibul sultanului vremii ca sai fael
arz pentru primirea supunerii la tribut (gizie) 1i, mergind pe calea i:nrje16,-
eiunii, ea §i-a intors fata spre craiul <lJngariei>, trimitindu-i pe aseuns
luerurile §i banii §i tot ce avea in 'vistieria (hazine) ei.
. . . Faptele acelei viclene fiind aduse la cuno§tinta sultanului,
s-a emis un firman imperial ca beiul de Silistra (Silistre) ei beiul de Nicopol
sg, devasteze tinuturile aflate sub stlpinirea acelei viclene si sa supung,
eet6tile ei.. . .

DESCRIEREA CUCERIRII VILAIETULUI TRANSILVANIEI (ERDEL)

Omul eel josnic cu numele de Barata 662 care, supunindu-.se inaltei

impkAtii, se bucura, ca tributar (hardjgiizar), de cinste qi care era stapinul
(zabit) vilaietului Transilvaniei si care, prin incredintarea sultanului, era
banul acelei tAriintinse, precum i al cet'atilor ridicate in malt, s-a %toles 5i
s-a unit cu craiul Austriei ( Hemee Kira IP, Ferdinand (Ferandup), §i scotIn-
du-gi grumazul din jugul supunerii, n-a mai dat gizie kdharaci. El a in.ceput
sa bat din toba revoltei in puternica kti intkita cetate numitI Viena (Bedj),
aflat/ pe intinderile aeelui vilaiet. E1 lea proviziile care erau trimise din.
tinuturile bine pAzite (Imperiul otoman) la cetatea Seghedinului i nu
rasa nici pasIrea s1 zboare pe fluviul Tisa. De asemen.ea, el nu lasa sa
treaca in acele pIrti nici un om din Belgrad i din. Semendria. De aceea
s-a fkut arz la picioarele Inaltului tron, c6ci cet&tile bine pazite din jurul
sae erau sufarate de purtarea nenorocitI a aeelui afurisit, iar raialele acelor
Vinuturi se imprktiaserg, $i se plingeau cu totii de duqmanul eel rluf&c5,-
tor, care devenise o-pacoste pentru ei. Din aceastai pricinl, ocrotitoral de
-taxi (sultanul) a socotit sa facgi in.akia fel inch acel ghiaur ingimfat gi r&t6cit
as piara, din lume, punindu-se capat cu sabia de fier uneltirilor acestuia.
De aceea, in rebi-ul-ahir 95867 <s-a dat firman ea o§tile otomane sai se
adune pe cimpia Sofiei>.

" Serem: localitate in Iugoslavia.

Al Yn anul 1551 In Transilvania guverna Gheorghe Martinuzzi (1541-1551). Bata la:
Frater".
a 8 aprilie 6 mai 1551.

www.dacoromanica.ro
280 ?dUirATA GELALZADE

PLECAREA PASEI PENTRU SUPUNEREA CETATII PACS

<Trecerea peste podul de pe Dun Are s-a fAcut In ziva de 6 ramazan 958 70>.

PLECAREA PASEI PENTRU CUCERIREA CETATII BECIKEREK 71

Fericitul pa§a a Intarit afp cum trebuie §i a fortificat mai Intli ceta-
tea Pecs.
...Apoi, el §i-a In.eercat norocul In cucerirea fortairetei numite Beci-
kerek, InAltInd aripile strklaniei sale vultureffti pentru supunerea acelei
cetIti puternice. Dup/ ce a str/b/tut tale lungs, el a sosit la zidurile <ce-
t/tii > mai sus-amintite gi s-a oprit cu mare pomp/ In fata fort/m.0i, Incer-
elnduli soarta In supunerea ei. In noaptea aceea, el a vegheat ca o stea.
In mijlocul spahiilor numero§i. §i a pus sa, se construiase/, f/ra teams,
meterezurile lor. De asemenea, au a§ezat §1 tunuri acolo uncle era nevoie.
Incepted din clipa aparitiei sale ca nn soare, In fata cetaitii celei inalte,
cApetenia (sipehdar) a stat mereu In picioare Impreung cu oastea sa cea
luminat/..
Atunci plralabul (dizdar) cet/tii Becikerek, zicind ca trebuie s/
dam iar/ci treeltoarea (bogazi) In msinile acestor gazii", arItat dorinja
sa de a se pAzi §i, cerind iertare comandantului o§tii (sipehdar), a predat
cheile fortairetei. Paqa eel chibzuit, la rIndul sIu, dfnd aman numai sufle-
telor lor, a facut ca avutiile lor sa, fie pradate si i-a umplut, in felul acesta,
de prazi pe lupt/torii credinjei. De asemenea, pentru ocuparea cet/tii,
a numit ap/r/tori 41 dizdar /2, Impodobind acea fort/Teat/ puternica, dui)/
obiceiurile religiei musulmano.
<Distrugerea crucilor si a altor obiecte crestinesti, construirea unei geamii si a unei scolI
(mektep)>.

Apaxitia norocoas/ a pakiei eel curajos ca leul a blgat fricl §i groaz/

to inimile ghiaurilor nenorociti. De aceea, c/peteniile (zabit) cetItilor
numite Kanlak 73 §i Pe§tevi 74 §i Aradj 75 nu au mai avut putere s §adg,
pe loc, astfel melt
Unii din ei fugind, an rasat cet/tile goale,
Iar altii predInd cheile an gg,sit calea ".
" Beilerbeiul de Rumelia, Mehmed-pasa.
0 Din gresealA, In text apare Tisa.
7° 7 septembrie 1551.
71 Bgikerek (Becskerek): un Becicherec <Mic> se afla In Banat, lar alte douA (Vel-
Becikerek) 15e malul drept al Dunk.% In Iugoslavia.
Comandant de cetate.
71 Kanlak : Fenlak.
75 Pestevi: neidentificat.
75 Aradj : Arad.

www.dacoromanica.ro
 MS. TURC nr. MO (FARA Tr Fix) 281

In felul acesta, i cele trei fortArete amintite, la rindul lor, fiind supuse,
an fost luate in stapinire si an fost alaturate pi adIugate la tkile cele bine
p6zite.

PLECAREA PENTRU SUPUNEREA FORTARETEI CENAD (GENAD)

Pasa eel norocos, plecind cu bucurie f}i cu fericire de la Becikerek,

a condus oastea spre cetatea Cenad care era ca un fel de munte natural
pi avea, zidArie solids. Vederea cetelor islamice si a steagurilor purtatoare
de victorie a pus cap5t sfortkilor pi impotrivirii ghiaurilor. De aceea, ei au
cerut iertare pi comandantul (sipehdar) cel inalt, la rindul sau, dindu-le
sigiliul (miihiir) de aman, a trecut la, stapinirea acelei fortArete $i la paza
ei. Izgonind din ea pe dusmani, numele sau a fost pomenit mereu. Stind
acolo time de citeva zile, el a mat masuri pentru supunerea eetatirii Lipova.

DESCRIEREA SUPUNERII CETATII LIPOVA

Pasa eel ilustru a smuls far& iertare, din miinile dusmanilor josnici,
cetaDile cele mai alese ale vilaietului Transilvaniei. De aceea, el a vrut 86,
Supung, pi aces fortareat5, puternie construit5, care, printre ceta,tile vilaie-
tului mai sus- amintit, era cunoscuta sub numele de Lipova. Aceasta avea
ziduri inane ca muntii si era un oras Intros, iar prin starea ei infloritoare
pi aleasl era de pizmuit in tinuturile de acolo. Ea trebuia sa devin5, locul de
sedere al luptItorilor $i al celor drept -credinciosi. De aceea unii dintre
prietenii de drum au fost trim* sá cerceteze starea <de acolo >. Unul din
ei, venind, a facut arz ih fata, pasei eel puternic precum ca ling& afurisitul
eel nenorocit on numele de Andrei Bathory 70, care era unul dintre bell
maghiarilor fugiti si infrinti din cet6tile mai sus-amintite, s-au adunat
vreo 20 000 de ghiauri $i a, 16,eind tablrg in fata Lipovei, ei sint gate de
lupta pi asteapt5, s li se ivease6, prilejul. Atunci, punind numaidecit picio-
rul sau pe scara straduintei, <bellerbeiul de Rumelia, Mehmed-pasa > a
pornit spre adunarea acelor nenorociti cu gindul de a purta o luptg, sfint5,
(djihad), iar pentru a afla stiri despre starea dusmanilor cei umili, 1-a
trimis inainte, en 200 de ca1a,reti, vingtori de dusmani, pe Ulama-bei, care
era unul dintre emirii renumiti, pi pe alaibeiu3. de Bosnia, Malkocibei.
Chid colo pi ceata cea ratacita, la rindul el, pusese drept caraull vreo 600
de necredinciosi, Ili din fire, trimitindu-i pe drumul de trecere al musulma-
nilor. Intikindu-se cele douti, pgrti, ostasii purtgtori de victorie i-au atacat
76 In text : Beier Andreim, Voievod al Transilvaniei Intre 1 aprilie 1552 II 1553.

www.dacoromanica.ro
282 MIUSTAFA1 GELALZAM

ca un uragan pe cei cu figuri de balaur, nApustindu-se cu Baba) imprAgti-

etoare de singe asupra acelor cete rItIcite de pe calea cea bunl. Cu ajuto-
rul preanaltului sprijinitor, precum gi prin ocrotirea profetului lumii, In
oastea islamica, purtatoare de victorie, s-a ivit bucuria gi fetele afurisitilor
purt/tori de Infringere s-au rotors, iar focul uneltirilor for a lost .stins de
sabiile purtatoare de apA ale luptatorilor pentru credinta. Jum6tate din
ei an lost ucigi, iar ceilalti an cIzut pringi sau au lost raniti.
Ostagii islamici, plini de fericire gi bucurie, i-au adus In fata serdarului
eel darnic pe ghiaurii cu capetele taiate, precum gi pe cei pringi §i legati de
git. Trintind In fata cortului eel pretios tigvele taiate, ei an primit daruri §i
au obtinut favoruri §i, fiind onorati cu mArirea apanajelor for (terekki),
au petrecut sub umbra Impa,raitiei sale.
Mergind feriadcii 77 la ghiaurii cei nenorociti §i facIndu-le cunoscut
ca peste caraulele fora dat necazul, ei $i -au pierdut speranta gi ceata for
s-a risipit. In felul acesta ei an fugit.
"Ferrari :
Ei au vgzut ca In fuga, e scaparea
De aceea s-au lasat de Impotrivire".
Raialele Lipovei, pierzlndu-gi speranta In acei nenorociti negtiutori,
s-au grAbit sa iasa, In IntImpinarea pagei gi au adus cheia cet6tii. Mama-
paga, vazind acest tinut infloritor, a cerut sa i se dea lui sub forma, de sangeac,
ruglnd di fie sprijinit pentru aceasta.
<Acordarea acestut Iinut lui Ulama-pasa>.

Yn acest timp, ghiaurii sirbi, care gedeau In puternica fortaireata,

numitl Timigoaza (Demmar), pentru a atrage Intr-acolo atentia <pagei>,
au trimis pe ascuns gi cu credintI numai pe jumItate gtirea ca : Dad,
yeti asedia cetatea Timigoara, atunci gi not vom depune sfortgri ca s6 va
ajutgm dingamtru". De aceea, comandantul (sipehdar), la rindul sam, s-a
Indreptat Intr-acolo. Dar ghiaurii austrieci (Nemec), aflind aceasta intele-
gere ascunsl, i-au gters ca pe nigte litere scrise 78 pe ghiaurii sirbi.
Depunlnd sfortAri marl, serdarul a asediat un timp cetatea Timi§oa-
rei, gi d6rImInd-o In multe locuri cu tunurile purtAtoare de foc, i-a b6tut pe
ghiaurii umfli gi a lasat pe corpul cet6tii urmele luptelor.
. . . Din IntImplare, a sosit in acest timp un firman, caruia toatl lumea
i se supune, din partea Curtii monarhului orizonturilor, in care se faceau
77 Feriadci eel care venea dupA ajutor cind granitele Imperlulul otoman erau amenin-
tate. Aid se refer la strigAtorli crestint.
40 AdicA 1-au ucis.

www.dacoromanica.ro
 MS. TURC ns. 360 (FARA- =mu) 283

cunoscute §i se dadeau urmatoarele porunci : Din vilaietul Transilvaniei

a sosit haraci §i s-a, acordat un ahidname 79 imperial pentru a fi aratat la,
nevoie. De aceea sa to multume§ti cu ocuparea cetatilor smulse pin& scum
§i sa to intorci". In felul acesta, el (pa§a) s-a In.dreptat spre interiorul tinu-
tului (i6 -il). Dar du§manul eel indkatnic, aflind de Intoarcerea nerocoasa
a eapeteniei cele slrguincioase, precum §i de §ederea nepasatoare a lui
Ulama-bei la Lipova, cuprins de ratacire §i-a gonit call asu.pra Lipovei §i a
asediat-o pe nea,§teptate, lulnd ormul ei chiar de la primul atac. Ulama-pa§a
a rama,s 2n cetatea dinauntru Impreuna cu necazurile gi cu /3uferintele sale.
<Cererea de ajutor a lui Ulama-pasa. Trimiterea unor porunci de ajutor celor din impre-
jurimi>..
.Aflind de cuprinsul scrisorii aducatoare de necazuri, erarrii maghiari
eei plini de uneltiri an Post cuprin§i de teams §i i-au dat ragaz lui Ulama-
bei ca sa iasa §i sa piece cu suits sar 89. ...

SUPUNEREA FORTARETEI TIMISOARA (DEME$VAR)

Fortareata Timi§oara era o cetate pizmuita in lumea aceasta care

se rote§te §i avea turnuri §i ziduri foarte puternice, fiind cu neputinta de
a, fi trecute. De aceea era grew sa, se poata pune mina pe ea. Ea era cea
mai insemnata §i cea mai puternica dintre cetatile Orli Transilvaniei
(Kifver-i Erdel). Uneltele ei de paza shit desavir§ite, turnurile slut inalte,
iar in ceea ce prive§te rezistena este proverbiala.
Craiul austriac, raufacatorul numit Ferdinand (Feranduf), a depus
stradand sa numeasca, In apararea ei pe serascherul sAu zis Losonczi (Lo-
fandja) 01) care era un afurisit purtator de ratacire §i de nenorocire. De
asemenea, pentru stapinirea §i pentru paza ei fuseserg, aduse o§ti §i arme
de lupta §i de la, regii (miiliik) ghiauri cei umili, inch aceasta, spre deesebire
de trecut, devenise un fel de Kaff 82 fare seaman §i se umpluse cu tot felul
de unelte §i de arme §i de alts nnwitii de lupta. De aid. se pricinuiau mereu
pagube tinuturilor islamice, iar oamenii cu inimile negre, aflati in ea, se
glndeau cum sa aduca pagube prior bine pazite. De aceea supunerea ei
devenise o trebuinta pentru zelul 4padi§ahului. Astfel, In primavara lui

79 Ahidname: tratat, diploma.

80 intr-o nota marginala se spune : in .5ahname e mentionat ca dupli ce Ulama bel a
scapat de nenorocirea aceea, i s-a acordat sangeacul Pojega (Pujaga)".
81 Stefan Losonczi (Cf. Thury, op. cit., II, p. 258, nota 1).

62 Kaff: munte legendar.

www.dacoromanica.ro
284 MUSTAFA OELALZADM

95988 §ahul cel mare] a pornit de la Poarta impfirgtiei spre Adrianopol

(Edirne) §i, in zilele trod acel loc a fost cinstit cu prezenta sa, el i-a dat celui
de al doilea vizir Ahmed-pa§a pe tori cei din bulucul silandarilor aflati in
slujbg la Poarta fericirii, de asemenea §i pe cei din celelalte bulucuri, im-
preung eu agalele lor, slujba§i ale§i, precum §i o ceatg numeroasg dintre
vitejii ieniceri. Totodatg i-a dat §i unelte de luptg, poruncindu-i sa, supung
cetatea mai sus-amintitg. Numiudu-1 serdar peste oastea cea norocoasg,
i-a dat drepturi depline.
Versuri :
Aahul lumii i-a spus vizirului sgu :
Du-te §i cucere§te cetatea Timi§oarei".
Ahmed-pap, la rindul sgu, preggtind in grab& uneltele pentru expedi-
jie, a ridicat din Adrianopolul eel bine pgzit, in ziva de 27 a lui rebi-ul-ahir
al anului mai sus-amintit <959 >84, steagul rgzboiului dint §i a onorat
cazaua 85 Adrianopol cu steagurile purtgtoare de victorie ale sultanului §i,
potrivit mgsurilor sultanului eel drept, s-a indreptat pentru adunarea.
o§tii de Rumelia, strgbgtind multg tale §i parcurgind menziluri.
.. in a cincea zi a lui regeb din anul mai sus-amintit <959 >88, el a
preschimbat zidurile acelei cetgti in lot de §edere a steagurilOr §i a osta-
§ilor victorio§i.
La poalele fortgretei curgea ca un torent de primgvarg Hui numit
Timi§ (Dimes) §i imprejurimile lui erau acoperite cu mla§tini §i cu stufgri§.
De aceea, mi§carea §i trecerea mai departe se faceau anevoie. Din aceasta,
pricing, au construit indatg un pod puternic, lung de patru sute de zira 87,
§i 1-au trecut ca vintul do primgvarg. Cete de musulmani an asediat impre-
jurimile cetgtii, wend totodatg tunuri §i construind metereze. Sand
in pozijie de luptg, ei au tras cu tunurile in zidurile §i in turnurile cet/tii.
Versuri :
Suflul ghiulelelor zguduia aerul,
i ajungind la cetate, aceasta se cutremura".
...In ziva aceea, beilerbeiul §i serdarul cel viteaz §i pa§a cel nein-
fricat, ineglecind pe calul sgu iute ca vintul, a intrat in foe, §i-a fgcut adg-
post §i s-a dus inainte ca sa aleagg locul pentru tunul care- va cuceri
88 mrutie-mai 1552.
84 22 aprilie 1552.
88 Kozo: unitate administrativ-judecatoreaseA.
86 27 iunie 1552.
" Zira: ar§in, unitate de lungime avind 0,711 rn.

www.dacoromanica.ro
 MS. TURC nr. 360 (FARA TIMM 285

victoria si ca sA is mkurile cuvenite pentru a usura calea

iuresului. In felul acesta, el Ii vizita pe cei din meterezuri. Dar, atunci, pe
neasteptate, cetele eels pline de paeate <ale ghiaurilor >, zkindu-1, 1-au
ochit pe apk5,torul impargitiei si au tras din tunuri $i din darbzenuri cu
gindul de a-1 str5,punge cu sageata pe acel soars al lumii. Ei au lovit atunci
in piept calul pe care-1 c'615,rea si 1-au trintit la pamint. Prin grija lui Allah,
adapostul 1-a ap&rat pe acel ocrotitor de fericire, melt corpul s5,11 nu a fest
vgitgmat deloc.
<Descrierea desfrisurarli luptelor de la cetate>.

Fortkeata lor fiind distrusk iar locul lor de sedere devenind asemenea
iadului, pentru a inlatura starea aceea, ei an cerut iertare, iar Ahmed
pasa i-a iertat increzindu-se In vicleniile lor. Atunci afur. la rindul lor
ocupindu-se de cetate, au refacut pArtile dkimate si au pkAsit calea
supunerii.
Aflindu-se despre ce este verbal a inceput din nou bAtAlia.
..Dusmanii umili, vazind ca vor fi infrinti, au cerut din nou iertare
§i au obtinut ing5,duinta, de la Ahmed-pasa, dar apoi iarki s-au opus. Dat
fiind ca aceast/ purtare a lor s-a repetat, portile iertkii le-au fest Inchise.
<Se descriu mlastinile din Imprejurimile Titnisoarei>.

...Atunci, serdarul Mehmed-pasa (beilerbei de Rumelia), fiind tusk-

cinat sa aducg, lemne pentru supunerea cetaitii, a pus de s-au carat multe Bute
de mu de poveri (yiik) de lemne. In felul acesta lemn.ele din padure an fest
folosite Impotriva rebelilor $i lupta s-a intetit. Atunci afurisitii s-au straduit
s5i dea foe cu titei (Heft) grknezilor de lemne, dar gaziii, la rindul lor, au
udat loeurile care ardeau, aruncind ap5J. Pentru Inlaiturarea rautg,tilor
raufacgtorilor, ei an faeut roti (dolap) mari pentru a trage apg, i an fatut
jghiaburi uriase. Pe mkurA ce apa se scurgea pe jgheaburi, ale erau indrep-
tate in partea aceea 1i stingeau f15,ekile. In felul acesta, ale loveau
inimile dusmanilor.
. . .Focul luptei si al maceldui s-a intetit timp de 25 de zile fara Intre-
rupere, locul acela fiind distrus cu totul. In prima zi a lui saban. 88 eel pur-
tater de victorie s-a dat lures din toate partile. Atunci °stile tale numeroase
ca marea au cucerit cetatea. Au intrat mai intii vitejii din Rumelia si au
nimicit peste 500 de ghiauri. Afurisitul de rAufatator care era serascheru189
craiului Spaniei 90 (Ispanya) a pierit prin lovituri de sabie.
" 1 Saban <959> = 23 iulie 1552.
8° Alphonse Perez.
9° Carol al V-lea.

www.dacoromanica.ro
286 MUSTA$A GELALZADE

...Atunci, serdarul o§tii otomane a dat aman pentru salvarea sufle-

telor for §i le-a inglduit 81 piece cu conditia ea s6 nu is nimic din uneltele
de lupta, §i din avutii. Dar, afurisitii, nerespectind euvintul dat, an lust
banii pe care Ii aveau §i au plecat din cetate cu viclenie, astupind gurile
prin§ilor musulmani §i ascunzlndu -i In care. Atunci, unul dintre prin§ii
legati la, gura, shins la disperare, strigind In gura mare, a in§tiin.tat In
clipa mortii viclenia ghiaurilor §i gaziii, aflind de aceast6, purtare rea a
afurisitilor, nemaiuitlndu -se la amanul dat mai inainte, i-au nimicit Intr -a
clipit'6, pe acei nenorociti §i s-au aiturat cu avutiile §i cu familiile lor, pre-
cum §i cu multe prazi. Slobozindu-i pe prizonierli <turci> cu gurile legate
§i eu inimile ptrjolite, ei au fAcut nemuritoare cinstea Islamului. Cetatea
aceea puternieg, dorita de tori sultanii, intrind in mlinile lupt6torilor ere-
dintei §i locul aceea, impreunl cu localit&tile din jur avind intinderea unui
beilerbeilic, a fost dat lui Kasim-pa§a cel nimicitor de du§mani §i mai mare
declt cei de o seam& cu el. Dintre emirii de margin el era cel mai potrivit
pentru acest rang, deoarece de la inceput §i pia, acuma se luptase mereu
cu ghiaurii §i, udindu-le cu singe de du§mani, preschimbase eimpurile de
bat lie In grAdini en lalele §i strApunsese cu ageti inimile inamicilor. Au
fost, de asemenea, pregUite cele necesare pentru repararea §i pentru Intl-
rirea ei (a Timi§oarei), a§a cum trebuie.
In timpul acesta, unul dintre bell de acingii, Turahan-bei, care era
unul dintre vitejii ale§i ai Rumeliei, se Indreptase de la Belgrad spre Timi-
§oara cu multi oaste. In timp ce el parcurgea menziluri, impreunl cu spa-
hiii din Do Ionia, vreo mie de calareti du§mani din oastea nenorocitilor
se preg4teau 0, dea peste noapte un atac asupra o§tii islamice. AjungIndu -i
pe drum, s-a dat o bItalie mare.
<Infringerea ostli ghiaure §i caderea in prinsoare a fiului lui Mihail 91, stapinul Seghe-
dinului>.

De asemenea s-au supus §i emirii vilaieturilor numite Lugoj §1 Caran-

Bebe§ (Harasepef), care cuprindeau peste 30 000 de raiale, §i §i-au luat
asupra for trimiterea haraciului an de an.

DESCRIEREA CETATILOR SUPUSE

Fortlreata intaritI a Timi§oarei (Demmar) trecind cu ajutorul celui

dgtlitor de noroc in rindurile tinnturilor §ahului cel fericit, drumurile de
trecere ale ghiaurilor din acel hotar au fost inchise. De aceea, s-a ggsit de
°I Il chema Tot Mihaly (cf. Thury., op. cit., II, p. 262, nota 1).

www.dacoromanica.ro
 MS. rvnc nr. 360 (FARA Trn..u) 287

.euviinta, 86 se porneasca, spre fortAreata. Lipova, care fusese cucerit mai

Inainte de cItre mIria sa serdarul de oaste (sipehdar) 3zIehmed-pasa cel
fericit, dar care fusese reluata, <de c&tre ghiauri> din mlinile lui -Mama-
pap. De aceea, serdarul de oaste cel cuceritor de cetati a condus fd,r6, Intir-
ziere oastea din partea aceea si a pregItit uneltele necesare pentru supu-
nerea ei. La al treilea, menzil s-a ajuns In fortareata..
Afurisitii care se aflau In ea, temIndu-se de sosirea ostii far& =mar
§i purtg,toare de victorie, fugiserg, si astfel cetatea ra,mlnind goals an
intrat In ea MA, luptg, punInd mina pe uneltele de luptA, §i pe bath si pe
alte obiecte aflate In ea. Au lost numiti acolo un stgpin (hakim), un. coman-
dant de cetate (dizdar) i numerosi apgirAtori, iar bisericile ei hind transfor-
mate In geamii, s-a citit predica (hutbe) In numele sultanului legii lui Allah.
De asemenea, a lost luatg, prin lupta §i cetatea numit Saintof 92 care se
afia In apropierea ei (a Lipovei) $i care era plin5, de ghiauri. Ea a fost luat&
In st6p1nire dat fiind c6 era necesaal paza si Intarirea ei.
In acelasi time an lost cucerite §i cetItile cunoscute sub numele de :
Barnak 99 gi Ebres 94 §i Bankot 95 §i Monostur 99 gi Margin 97 8i Kadjed99 §i
Biiiiik-Sadj §i Kiiciiik-Sadj Kiral-Hisar199, precum §i nenumarate castele
.(70astel) tinind de ele. .Alurisitii care sedeau In ele grabindu-se sa fugl,
toate an lost g*Asite goale i ode necesare pentru pa,z5, an lost ocupate.
Pe de alt6 parte, an lost trimi i acIngii In locurile dintre riul numit
Mures si parcanele Oradea (Varade) gi Solnoc (Selton) care tineau de
vilaietul Transilvaniei. Astfel, gaziii s-au s'aturat cu avutiile §i cu prizo-
nierii luati din Imprejurimi.
Pornindu-se de acolo, oastea a lost condus spre Cenad care fusese
cucerit mai Inainte. Atunci au fugit toti locuitorii cetsatilor numite : Na-
biakno kirmakovain §j. Fianak102 §i Sakovalos §i Semlok104 si Halia106. Ele
an lost gAsite goale si an lost luate In paz6, cele a c6ror saptuire era im-
portanta,
92 Salmon = Solmos = Sotymos (cf. Thury, op. cit., II, p. 269).
23 Barnak= larnak (ibidem, p. 270).
9° Ebres = Egres (ibidem).
96 Bankot = Bankota= Pankota = lankola (ibidem). Probabil Pincota.
96 Monostur = Moristar = Monster (ibidem).
97 Margine = Morsina = Marsina (linga Bega) (ibidem).
99 Kadjed: Fbget (ibidem).
99 Ktral-Hisart = Kirdlyvdr (ibidem).
100 Nablak = Naglak = Nagglak (ibidem).
101 Makova = Csdkova = Sakova = Sakova (ibidem).
102 Fillnak = Fenlak Felac, pe Mure§ (ibidem).
103 Sakova = Makova (ibidem, p. 271).
104 Semlak =- Samakluk: Szerd-MildOse (ibidem).
105 Haifa: Chalia, pe Mure§ spre Arad.

www.dacoromanica.ro
288 MUSTAFA OELALZADE

De acolo s-a pornit spre parcanul Solnoc si la al saptelea menzil s-a

poposit In fata lui. Beilerbeiul de Buda, .Ali-pasa, venind mai Inainte, ase-
diase fortgreata si, pregatind uneltele de lupta, $i de mIcel, 4i hartuia prin
lupte pe ghiaurii raufacatori. Scopul lui era acela de a supune singur acea
fortAreat& puternicA si de a lua singur toate prIzile de acolo. Dar &dui lui
nu s-a Inf6ptuit i supunerea fort6retei nu a reusit ping ce nu s-a Indreptat
Intr-acolo oastea norocoas i purtatoare de victories
...VazIndu-i pe acesti lei, dusmanii cei afurisiti an fort cuprinsi de
team6 si au luat-o la fug6, ca sa-si scape sufletele for nenorocite de ghearele
de vulturi ale vitejilor din Rumelia. Atunci ca.16retii, aflati In fort
reat4, an deschis poarta cetAtii si au fugit ImprAstiindu-si avutiile i unel-
tele for de lupt6.
Gaziii, aflind de fuga dusmanilor care se temeau s nu cads In
nenorocirea robiei, i-au urm&rit din porunca comandantului de oaste
(sipehsalar). Ajungindu-i din urma, In Intunericul noptii, au Impra,stiat
adunarea for !ii an trecut prin sabie lesurile lor. Pe murdarul numit Iari
Lorandja1062 care era serdarul lor, prinzIndu-1 cu alaiul si cu steagul lui
nenorocit, 1-au adus In fata serdarului pap.
<Descrierea asedierii Agriei gi atacul sahulul Persiei la hotarele Imperlului otoman.
Acordarea sangeacului (Ilya) Silistra lui Haidar-pafa, dupg. 15 rebi II 960107)

100 Iari Lorculdja: Nazi Lorhicse (cf. J. Thury, op. cit., II, p. 270-271).
107 31 martle 1553.

www.dacoromanica.ro
 XVII

MEHMED-PAP. icercrerK NIANDJI

Mehmed-pa§a, originar din Merzifonl, a fost fiul lui Ramazan Celebi.

In tinerete a ocupat un post in cancelaria (kalem) divanului imp/r/tesc
dup/ care a indeplinit pe rind functii ca : bafdefterdar (1552/960), rein
efendi (pe atunci §e,ful cancelariei, 1553/961), iar in 1557/965 a fost numit
nifangi (cancelar). Mai tirziu a devenit defterdar (controlor financier) de
Alep, apoi beilerbei de Egipt si, in sfirksit, a fost trimis in Moreea pentru a
intocmi recens/minte (tahrir) si cadastre. In 1562/970 a fost pus in retra-
gere. Mehmed-pa§a a murit la, 21 septembrie 1571.
El este autorul cronicii sinoptice intitulate : Tarih-i Ramazanzade
( Cronica fiului lui Ramazan) sau Tarih-i Nifandji (Cronica lui Nilandji)
pe care a compus-o spre sfir§itul domniei lui Suleiman Magnificul (1520
1566). Dup/ o scurt/ incursiune in istoria universal/2 autorul trateaz1 qn
mod succint istoria turcilor osmanlii de la, inceput (sec XIII) $i ping, pe
vremea sultanului Suleiman Magnificul, oprindu-se la anul 1561/969.
Ultimul eveninemt despre care se vorbe§te in cele mai complete manuscrise
este omorirea printului Baiazid care s-a intimplat la 25 septembrie 1561.
Partea cea mai important/ a cronicii lui Ni§andji este aceea in care
se descriu evenimenteie contemporane autorului. In ceea ce prive§te partea
anterioarfi, ea este rezumativl, qi are undo confuzii kit erori cronologice.
Este grew a/ se aprecieze izvoarele cronicii lui Mehmed-pap. Se fittie
ins/ ca aceasta cronica a fost utilizat/ de istoriografii otomani de mai tir-
ziu, in special de Mustafa All (m. 1599) §i Ibrahim Pecevi (m. 1649).
Extrasele araturate s-au tradus dupg editia lui Ahmed Vefik-pa§a,
Tarih-i Nifandji Mehmed-pafa, Istanbul, (1279/1862), 2 + 348 p., care
ins/ nu se bazeaza, pe cele mai bune manuscrise.

Bibliografie : G. 0. R., IX, p. 182; S. O., IV, p. 120; Der Nam, XIV,
(1925); G. 0. W., p. 105-106.

1 Ora; In Anatolia.

19 - 0. 43
www.dacoromanica.ro
 TARIH-I NISAND.TI MEHMED-PASA
(ed. Ahmed Vefik-pap, Istanbul, 1279 H.)

111 DESPRE EXPEDITIILE LUI BAIAZID FULGERUL (ILDIR1M-HAN)

...Cucerirea vila.ietului Vidin de catre Firuz-bei, In anul 792 1.

112 ...Cucerirea Tg.,rii Romanesti (Eflak) In 793 2.
Hanul Baiazid <a trecut In Rumelia > $i, avind de gind sa facI o expe-
ditie dint& (gaza), s-a apropiat de vilaietul Tarii Romanesti. Atunci Mircea,
voievodul TArii Romanesti, s-a supus §i a luat asupra sa plata haraciului ;
anul 793.
Cucerirea cetatii Nicopol, cucerirea cetatii Silistra 9i cucerirea cetatii
Rusciuk, In anul 7948.
114 ...In anul 7974, ungurii s-au apropiat de cetatea Nicopol. A sosit
stirea ca craiul unguresc 2) trecind prin vilaietul Tariff Romanesti, a Inceput
sa asedieze cetatea Nicopol. Atunci, padisahul venind ca fulgerul, s-a dat
o mare luptl. Multi ghiauri au fost uci$i, iar unii au ca,zut prizonieri. Cra-
iul cel afurisit abia sc6pat capul, el vi citiva oameni.

<Se descriu luptele dintre urma§li lui Baiazid>

120 ...Si ceilalti doi Iii ai lui Baiazid erau Musa Celebi $i Isa Celebi.
Dupa, moartea tatalui lor, ei au luptat unul Impotriva celuilalt. to cele
din urmg, Musa Celebi, omorInd pe fratele s'au Isa Celebi, a venit la Brusa
uncle s-a urcat pe tron. Chid a auzit aceasta stire emirul Suleiman, pornind
din Rumelia, a venit In Anatolia. Musa Celebi a fugit la Karamanoglu.
Fugind §i de acolo, el s-a dus la beiul Isfendiar I In anul 806. Emirul Sulei-
man s-a Indreptat spre tinutul Kastamonu pentru a cere pe fratele s6u,
Musa Celebi. Atunci Isfen.diaxbeioglu, urcIndu.-1 pe Musa Celebi Intr-o
corabie, 1-a trecut In Rumelia. Musa <Celebi> s-a dus 11nga Mircea 2) voie-
vodul Tarii Romanesti (Eflak). Emirul Suleiman, aflind aceasta, a pornit

1 20 decembrie 1389 8 decembrie 1390.

' 9 decembrie 1390 28 noiembrie 1391.
3 29 noiembrie 1391 16 noiembrie 1392.
4 27 octombrie 1394 15 octombrie 1395.
Sigismund de Luxemburg.
Isfendiar, principe de Kastamonu.
7 21 iulie 1403 9 Julie 1404.
3 Mircea cel Bitten.

www.dacoromanica.ro
 TAIL111-I NIANDJI 291

din Brusa si a venit la Adrianopol In anul 8099. Chad Musa Celebi a sosit
in Tara Romfineasc5,, intreaga oaste a Rumeliei s-a adunat si i s-a supus
lui Musa Celebi si an venit la Adrianopol. Erairul Suleiman, cind a auzit
ca oastea din Rumelia 1-a fargsit si a trecut de partea fratelui sg,u, a fugit
si a nimerit intr-un sat uncle a gi murit. Musa Celebi, urcindu-se pe tron,
a devenit padisah al Rumeliei in anul 81310.
<Urmeazii descrierea luptelor dintre Musa Celebi si Mehmed Celebi. BatMia de la Samakov
l2 (1413). Prinderea si omorirea lui Musa, prinderea §i inchiderea lui Bedreddin Mahmud in orasul
Iznik din Anatolia >.

27 EXPEDITIILE SULTANULUI MEHMED-HAN

Construirea ceta.tii Giurgiu (lerkokii) de pe Dunare in anul 81611.

Voievodul Taxii Romanesti 12, auzind despre construirea cetatii Giurgiu,
a trimis haraciul si a dat ca ostatec (rehire) pe fiul s &u 13 in anul 81714.
28 Cucerirea cet5,tii Samsun s-a f5,cut in anul 817.
...In anul 819'5 a fost cuceritl cetatea, Djanik 16 i a fost repazat5,
cetatea Isaccea (Isakci) §i a fost cucerit5, cetatea Severin ; anul 819.
<UrmeazA descrierea rascoalelor din Anatolia, din anul 822 al Hegirel 17, sub conducerea
lui Bortiklilge Mustafa, si surghiunirea lui Bedreddin, fiul cadiului din Simavna, care a fugit apoi
la Isfendiaroglu, principe de Kastamonu >.

De acolo Bedreddin a trecut la Caffa (Hefe) §i de aici a venit in vila-

ietul Tariff Romanesti (Eflak). Apoi venind la Silistra, in partea aceea el
avea multi discipoli gi dervisi (sufi). Stringind pe toti acestia, in jurul situ,
el a inceput s& spun& : Padisahlicul acestui vilaiet mi s-a acordat mie"
si a inceput s& fac5, prorociri. Sultanul Mehmed I a trimis oameni impotriva
29 lui. Fhnd print la Zagora (Zagra), el a fost tirit la padisah care se afla la
Serres (Siros) §i a fost spinzurat aici intr-o Matt, In anul 82518.

9 18 iunie 1406 7 iunie 1407.

10 6 mai 1410 24 aprilie 1411.
11 3 aprilie 1413 22 martie 1414. De catre sultanul Mehmed I Celebi.
12 Mircea cel Eaten.
18 Este vorba de Mihail.
14 23 martie 1414 12 martie 1415.
15 1 martie 1416 17 februarie 1417.
" Localitate in Anatolia.
17 28 ianuarie 1419 16 ianuarie 1420.
18 26 decembrie 1421 14 decembrie 1422. De fapt in 1420.

www.dacoromanica.ro
 292 MEHMED-PASA KUCIUK NI$ANDJ1

EXPEDITIILE SULTANULUI MURAD AL II-lea

133 Povestiri despre Dracula 19 voievodul Tariff Romanesti. Anul 826 20.
134 Pe cInd sultanul Murad-han se aSla la, Brusa iii apoi la Kastamonu, s-a
auzit ca sus-numitul voievod al Tara Romaneriti, trecind prin. Silistra,
a atacat multe locuri $i a flout multe rautati. Atunci s-a poruncit ca Firuz-
bei<oglu Mehmed-bei> sg facg o incursiune (akin) in Tara Bomaneaseg
cu vreo 30 000 de oameni. Atunci Dracula voievod, de teams, venind cu cei
dot fii ai sal, a adus haraciul i 1-a predat la Inalta Curte. El s-a obligat
ca de azi Inainte a nu mai facg blestemgVii §i rautati. Cucerirea cetatii
Izmir de la Djuneid-bei a avut loc fn anul 82721. Djuneid-bei a fost ucis
in aceastg bgtglie. ...

136 ANUL 839 22. INCURSIUNE IN TARA UNGUREASCA

Lui Mihaloglu Ali-bei i s-a poruncit sg facg o incursiune In Vara ungu.-

reaseg. Acesta, trecind In vilaietul Timiparei (Teme,yvar), a fgeut incursi-
une In vilaeitul unguresc timp de o lung. AcIngiii s-au Intors foarte sgtui
In anul 839 al Hegirei, tirind cu ei multi prizonieri. Padiphul, la rindul sgu.,
trecind cu oaste mare din Vidin, a Mout o incursiune In vilaietul unguresc
timp de 45 de zile. Aici a pirjolit si a f5,cut devastgri si nimeni nu i-a ie it
137 In. cafe. TrecInd apa <Dungrii>, a intrat In vilaietul cetatii Belgrad, pe care
a atacat-o, §i s-a Intors cu o bogatg pradg si cu nenumgraVi robi In anul
840 23. Cucerirea cetatii Semendria a avut loc In 840....

INCURSIUNE IN TIMP DE IARNA IN ANUL 845 24

Poruncindu -se incursiune In Tara Romfineascl §i fiind. iarna, gaziii

s-au dus, dar din cauza iernii unora le-au degerat plc ioarele, iar altora
pritinile .

13 Vlad Dracul.
20 15 decembrie 1422 4 decembrie 1423.
11 1423/1424.
12 27 Julie 1435 15 Julie 1436.
13 16 Julie 1436 4 Julie 1437.
14 22 mai 1441 14 mai 1442.

www.dacoromanica.ro
 TAR111-I NI$ANDJ1 293

138 OMORIREA CRAIULUI UNGURESC NUMIT IANCU 28 LINGA VARNA IN

ANUL 847 26

Lind padi§ahul a dat tronul fiului sou Mehmed < al II-lea>, Kara-
manoglu, trimitlnd soli la, craiul unguresc, i-a spus : Padi§ahul a imbit-
trinit §i a 15.,sat tronul unui flu nevIrstnic de-al san. SI inaint5m cu late-
legere Intro not §i sa facem ca turcul sa piara". and afurisitul crai a vent
linga dealurile Varnei, sultanul Murad a auzit acest lucru la, Manisa. Ve-
nind din nou cu caste ca 0, se lupte cu ghiaurii, el s-a Intilnit cu oastea
ghiaura §i a dat o batalie In care un gaziu a tliat capul craiului Iancu 27 §i,
infigindu-1 intr-o sulit5i, 1-a adus padi§ahului. Cea mai mare parte a o§tii
ghiaure a fost nimicitl. Pe dad sultanul Mehmed st5tea pe tron, ienicerii,
rasculindu-se, au atacat locuintele pa§alelor la, Kiiciiik-Tepe <de ling/
Adrianopol>.
139 ...Lupta cu craiul unguresc la Kosovo a avut loc in anal 853 28.
Iancu, care a devenit mai drziu crai in vilaietul unguresc, stringInd molt
popor §i trecInd prin Belgrad cu multi bei ghiauri, a atacat §i a plrjolit
vilaietul islamic. and au ajuns la Kosovo, venind §i sultanul Murad, im-
preun'a cu fiul san Mehmed §i cu o§tile sale, s-a dat o luptg, atit de mare,
melt nu se poate descrie. Banul le§esc, banul german (Aleman) gi banul
cehilor fiind prin.§1.1 au fost uci§i. Au nimicit atitia principi (bani) ghiauri,
inch niei nu pot fi numarati. Din aceastI cauza, acestei expeditii i s-a spus
marele rIzboi dint" (gaza-i ekber).

APARITIA CRAIULUI UNGURESC IANCU LA KOSOVO IN ANUL 853

Afurisitul de Iancu, craiul unguresc, rAsculindu-se pentru a treia

oars, §i de asemenea §i voievodul Tarii Romfine§ti 29 supunindu-se aces-
tuia, au trecut prin Nicopol. and au ajuns in acele parti, gaziii s-au dus
in mare grabg, §1, atacmndu -i, au lids multi ghiauri. In cele din urmg,, ghia-
146 urii impr5,§tiindu-se, fiecare a plecat la locul sau. Atunci craiul Iancu a
sc5,pat prin fug/.
u loan de Hunedoara. In realitate a fost ucis Vladislav I, regele Ungariei.
26 1 mai 1443 19 aprilie 1444.
27 Vezi mai sus nota 25.
28 24 februarie 1449 13 februarie 1450. De fapt 1448/852.
20 Vlad Dracul.

www.dacoromanica.ro
 294 ISIERMED-PA5A KUM= NI.5ANDJI

DESCRIEREA EXPEDITIILOR CUCERITORULUI MEHMED <AL II-lea>.

EXPEDITIA IMPOTRIVA TABU ROMANESTI IN ANUL 866"

Voievodul Tepe§ (Kazikli), voievodul Tarii Romanevti, a fost che-

mat BA ving, la Ina lta Poarta, dos el n-a venit. Din aceastl pricin6 vilaietul
gall a fost devastat. Voievodatul a fost acordat fratelui mai mic 31 al sus-
147 amintitului Tepev, In anul 866. Cucerirea Caffei vi a Mangupului s-a flout
in anul 880 32.

CUCERIREA VILAIETULUI MOLDOVEI (KARA- BOGDAN) IN ANUL 880

Voievodul Stefan (Istefan)33, voievodul Moldovei, fiind invins, a

fugit.
164 ...Au venit deodatI la Poarta padivahului vase soli mari. Unul era
din partea padivahului Indiei, altul de la sultanul Egiptului, unul din
partea Venejiei (Firenk), iar altul din partea craiului unguresc. De aseme-
166 nea, unul era din partea craiului levesc, iar altul era din partea voievodului
Tgirii Romanevti.

167 EXPEDITHLE SULTANULUI BAIAZID-HAN <AL II-lea>.

...In anul 889 34 au fost cucerite cetastile Chiba (Kili) . . . §i cetatea

Akkerman. In anul 890 33, s-a facut o incursiune in vilaietul Moldovei
(Kara-Bogdan).
...A doua decadg, a lunii zil-kade, anul 935 36. Craiul Ianov 371 ban
de Transilvania, s-a intativat pe cimpia Mohaci la Ourtea impIrgiteascg,
ocrotitoare a lumii. I s-a fg,cut cinstea de a skuta mina padivahului vi
pentru ca in acele jinuturi sg, nu lipseascg, legaturile de prietenie ale
musulma,nilor cu necredinciovii cei avari care se gasesc acolo, regatul
unguresc a fost acordat celui mai sus-ail-tat (Ianov), pe la mijlocul lunii
zil-hidjge 935 38, cu condi:Vs, de a trimite haraci.
<UrmeazA descrierea cuceririi Budei>.

36 6 octombrie 1461 25 septembrie 1462.

81 Radu cel Frumos (1462-1475).
32 7 mai 1475 25 aprilie 1476.
" Stefan cel Mare.
84 30.lanuarie 1484 17 ianuarie 1485.
" 18 ianuarie 1485 16 ianuarie 1486.
86 19-30 tulle 1529.
" loan Zapolya.
33 6 august 4 septembrie 1529.

www.dacoromanica.ro
 TARIII-/ NLSANDJI 295

235 A OPTA EXPEDITIE VICTORIOASA IN MOLDOVA

Afurisitul de moldovean 39, eel cu apucaturi role, de chid era tribu-
tar al Portii, a facut Intelegere §i s-a unit cu craii frInci kii germani 441 hota-
rInd Intro ei sa pricinuiasca pagube tinuturilor islamice. Aceasta iektind la
iveala, s-a pornit o expeditie Imparateasca pentru pedepsirea lui la 12 rebi-
ul-ahlr, anul 945 41. Cucerirea cetatii Suceava (Sudjav), capitals Moldovei,
a avut loc In 945. Ostakiii ghiauri, afurisitii, neputind sa se opuna puternicei
o§ti otomane, ajutate de Ingeri, beiul lor a fugit §i i s-a pierdut urma. Bei-
zadelele §i boierii (boiarlari) vilaietului Moldova, umilindu-se In tot felul
kii facind plecaciuni, s-au rugat sa fie numit un nou down (hakim) peste
dIn§ii. Atunci, la 21 rebi- ul -ahir, anul 945 422 fiind numit unul dintre beiza-
delele de vita lor, ei s-au obligat sa trimita In fiecare an haraciul lor. Maria
sa padilahul, ocrotitorul luniii, IntorcIndu-se din expeditie, a venit la
Istanbul In anul 945....

236 A NOUA EXPEDITIE VICTORIOASA

Mai Inainte, chid fusese cucerita Ungaria, domnia fusese data cra-
iului Lino§ 43) ban de Transilvania. Apoi, la moartea lui Iano§, domnia, fusese
data voievodului Stefan (Istefan), fiul sau 44. Imparatul de acum al Austriei,
Ferdinand (Feranduf) eel lath de minte, a trimis iara§i o oaste mare cu
gIndul de a lua cetatea Buda (Budun). Tunurile fiind mezate, el a Inceput
sa bata cetatea. Chad s-a aflat despre aceasta, s-a pornit din nou expeditie
Imparateasca in Ungaria, In anul 948 43. ...

244 CUCERIREA CETATILOR TIMISOARA SI PARKAN DE CATRE AHMED-PASA"

Anul 956 47. In vecinatatea tinuturilor impgratiei islamice §i a tarilor

ocrotite de osmanlli se afla o cetate cu numele de Timisoara care era tot-
deauna In pace, lini§te kii apArata de atacurile altora, datorita turnurilor

" Este vorba de Petru Rareq, domnul Moldovei.

40 Cronicarul se refera la alianta lui Petru Rare§ cu Ferdinand de Austria, senmatli la
4 aprilie 1535.
41 7 septembrie 1538.
42 16 septembrie 1538.
42 loan Zapolya.
" loan Sigismund, numit de conicarii turd Istefan (Stefan).
45 27 aprilie 1541 16 aprilie 1542.
" Ahmed-pap, pe atunci beilerbei de Rumelia.
44 30 ianuarie 1549 19 ianuarie 1550.

www.dacoromanica.ro
 296 MIIHMED-PA$A KOCIUK NI$ANDJI

sale Ina lte si zidurilor sale puternice. Unul dintre ghiaurii ambitiosi si
uneltitori, cu numele de Losandja 487 afurisitul, a IntIrit cetatea Timisoarei.
Pentru cucerirea acelei cetati §i a localitMalor care depindeau de ea a fost
trimis vizirul Ahmed-pasa, dIndu-i-se multe mii de ostasi viteji din oastea
de Poarta 49 r3i beii din Rumelia, precum si spahii viteji. Deci, s-a dat
porunca ImpArateascg, pentru cucerirea grabnic6 a acelor tinuturi Mai sus-
numitul pasa, grabindu-si pasul, a ajuns In localitatea aceea. Impresurind
cetatea si asezInd tunuri, s-au luptat ca valurile Infuriate ale marii, stri-
gItele ajungind pin& la urechile Ingerilor. S-au luptat atit de tare, Inch
Agetile se revarsau asemenea potopului asupra capetelor ghiaurilor. Din
grija prea inaltului Allah si cu sprijinul profetilor $i sfintilor, a fost cuceritA
cetatea mai sus-pomenita, (Timisoara), precum si cetatea puternicfi numit
Parkan. De asemenea, an mai fost cucerite Inca un numg,r de nou5, cetati,
Impreun/ cu lmprejurimile $i satele lor. Dupg, ce an pus In cetatea <Timi-
soara > un beilerbei §i un sangeacbei si cadli si capudan si muhang de
cetate, acele pArti au fost ocupate si alipite ardor isla,mice.

48 Losandja (vezi p. 283, nota 81). Dupa cucerirea Timisoarei a fost decapitat din ordinul
vizirului Ahmed-pasa.
4. Rapu-halict, este vorba de oastea permanenta otomanA, ienieerii.

www.dacoromanica.ro
 XVIII

SA'ADEDDIN MEHMED HODJA EFENDI

Sa'adeddin Mehmed efendi, fiul lui Hasan Djan, s-a nascut la

Constantinopol in anul 1536 (943), familia sa fiind originara din Persia.
Dupa, lupta de la Cealdiran (1514/920), bunicul seu, Haliz Mehmed, s-a
Tefugiat impreung, cu fiul sau, Ha,san. Djan, la Constantinopol. Acesta din
urma, devenind omul de incredere al lui Selim I, a facut parte timp de
mai multi ani din suita sultanului. Sa'adeddin §i-a insusit primele inva-
taturi sub supravegherea tatalui sau, care era un om cult, iar apoi §i-a
completat studiile la cunoscutii invatati Karamani Mehmed efendi §i
Ebu-Su'ud efendi, l-islam §i mare jurist. In 1555 (963) intra in suita
sultanului. El a slujit ca dascal la diferite scoli, iar in 1574 (981) devine
dascalul (lala) printului mostenitor Murad la Manisa. Ulterior, la urcarea
pe tron a acestuia, a fost numit sfetnic (hodja) al sultanului. Luind parte
la expeditia intreprinsa in Ungaria, in 1596, numele sau a ramas legat de
cucerirea cetatilor Agria §i Kerestesz, cind se mentioneaza, ca osmanliii
an cuberit aceste cetati datorita masurilor indicate de Sa'adeddin.
In anul 1598 (1006) ajunge feih-ul-islam, adica, mare muftiu, devenind
prin aceasta demnitate sfetnic apropiat al sultanului. Sa'adeddin moare
la Constantinopol in 1599 (1008).
Hodja Sa'adeddin ocupa un loc de seamy printre istoriografii
otomani, datorita unei lucrari istorice considerate drept cea mai amamm-
tita, relatare a istoriei osmane de la inceput (sec. XIII) ping, la sfirsitul
domniei lui Selim I (1520/926). Lucrarea aceasta a fost terminate in
1584 (992), fiind prezentata de catre autor lui Murad III, asa cum se arata
in partea introductiva a acestei opere, intitulate Tadj-iit-Tevarih (Coroana
istoriilor). Primul volum tiparit al acestei cronici a aparut la Istanbul in
1862 (1279), iar dupg un an a aparut §i volumul al doilea.

www.dacoromanica.ro
298 SA'ADEDDLN MEHMED HODJA EFENDI

In primul volum (582 p.) shit cuprinse evenimentele petrecute sub

primii bei §i sultani osmanlii, Pal la sfirsitul domniei lui Mehmed al II-lea
(1481), iar volumul al II-lea (619 p.) tontine domniile lui Baiazid al II-lea
§i Se lim I. Din relatarea autorului rezulta a a folosit ca izvor tli opera lui
Musliheddin, care i-a sugerat ideas alatuirii unei istorii mai complete
a Imperiului otoman. -Cu alt izvor al lui Sa'adeddin este cronica rimatl
a lui Hadidi. De asemenea, el citeaz/ In repetate rinduri pc Ne§ri, .Afft-
pa§a-zade qi Idris Bit lisi, mentionind §i alte cronici turco-orientale.
Cronica lui Sa'adeddin este scris intr-o turceasc6 persanizatA,
en stil retoric.
Inca In secolul al XVII-lea (1649-1652) opera lui Sa'adeddin
a fost tradusl In limba italianI de V. Brattuti 1, iar in 1710 A. Galland
a tradus-o in limba franceza 2. Aceastl traducers se afla la Biblioteca
National6 din Paris, sectia de manuscrise vechi, fond fr. 6074.
Lulnd ca baza, traducerea lui Brattuti, fragments din cronica lui
Sa'adeddin au fost utilizate Inc a, de B. P. Hai§deu In articolul Relatia
tured despre beitalia de la Valea Alba intre sultanul Mahomet ci Stefan eel
Mare intro 1474-1476, aparut in Arhiva istoricl a Romaniei", I, 2, Buc.,
1865, p. 31 35.
Sa'adeddin a mai scris o lucrare intitulatai Selimname, In care
redl uncle dif3cutii purtate de Salim I 0 transmise autorului de catre
parintele sau, dupg, cum spun el insu§i. Aceastl lucrare, cuprinzlnd
numai 15 pagini, se afla, tiplrit/ la sfirsitul volumului al II-lea al cronicii,
In editia de la Istanbul. Extrasele alAturate an fost traduse dupg, editia
tura,.

Bibliografie: E. I., II, p. 1018-1019 (art. Hodja Etendi) ; O. M.,

III, p. 66-67; Ahmed Refik, Alimler oe Scuz'atkarlar, II, p. 62; G. 0. W.,
p. 123-126.

1 Chronica dell'origine e progressione della Casa OUomana composta da Saidino Turco, I,

Vlena, 1649; II, Madrid, 1652.
a Suite de l'Histoire Ottoman &rile par Saaud-din Mehemed Hassan....

www.dacoromanica.ro
 TAD J-tiT- TEVARIH
(ed. Istanbul, 1862-1863/1279-1280, 2 vol.)

Volumul I

58 PLECAREA (MOARTEA) FIULUI DE $AH 1 DIN ACEASTA LUME TRECATOARE

Renumitul fiu de sah, argtind vitejii minunate in tinuturile necre--

dinciosilor, 'i -a eitstigat un renume atIt de mare, Welt regii $i clpeteniile
din Europa (Efrendj), din Rusia, din Tara Romaneascg (Eflak), cele ale
bulgarilor, ungurilor si sirbilor (Laz) precum si alti stgpinitori, aniud de
aparitia acestei cgpetenii de oaste, an Inceput, de teams, sa adune osti
farg numgr $i an trimis Impgratului din Istanbul 2, care era cel mai mare
printre regii necredinciosilor, o scrisoare (peigam) cu urmgtoarea stire :
Ping acum vilaietul Rums era ferit de atacurile dusmanilor ; ()stile
musulmane, terminind cuceririle, vor sa ne smulgg cetItile si fortgretelc.
Stgruintele for slut din zi In zi mai marl, pricinuind ingrijorare. Dacg
iinpotrivirea va fi slabs, atunci farg 1ndoialg ca vom fi nimiciti cu totii,
iar ei isi vor maxi biruintele. Inainte ca ei sa se stabileascg pentru tot-
deauna in aceste tinuturi si Inainte ca sgbiile for sa ne smulgg steagul
mostenit, pentru a nu-i rasa sa ne cake tinuturile, trebuie sa -i alungam
cu forta".
Renumitul fiu de sah a fost instiintat a nefericitul impgrat a adunat
arme pentru a ataca oastea islamicl si cg, in acest scop, s-a aliat cu acei
59 afurisiti $i cg, fgrg a avea motive, isi preggteste cu mult zel oastea.
(1363/764).

77 ATACUL GHIAURULUI SIRB $1 VICTORIA STEAGULUI ISLAMIC

Principele din Filipopol 4, cunoscut sub numele de Filisboli 3,

plecind din Cara sa de basting si ducindu-se pe lingg despotul care era
stgpinul Serbiei, s-a plus Impotriva lui Lala-Sahin6. Povestindu-i nenoro-
cirea sa, a cerut ajutor ca sa se rIzbune pe musulmani.
1 Suleiman-pasa (1316-1359), fiul mai mare al sultanului Orhan.
2 Ioannes V (1341 - 1376).
3 Rum, denumirea turco-persana a Imperiului bizantin. Se foloseste $i pentru desem-
narea Anatoliei (Asia Mica).
4 Orasul se afla sub un guvernator bizantin. In text : Filibe.
5 Filisboli : Filipopol.
6 Comandant otoman care a participat la primele cuceriri in Rumelia.

www.dacoromanica.ro
 300 SA'ADEDDIN MEHMED HODJA EFENDI

Nenorocitul despot, grAbin.du-se 814 ajute pe umilul ghiaur

§i punted In miceare zelul ne§tiintei sale, a 'lent Intelegere eu craii din
Bosnia, Ungaria §i Tara Romaneasc5, (Eflak) 7 spre a-i Indeparta pe musul-
mani din tinuturile Rumeliei. Astfel, In scurt timp, aduntnd o oaste mare,
an pornit In anul 766 8 cu oaste nenumaratI spre Adrianopol. Lala-Sahin,
fiind In§tiintat de atacul ghiaurilor, a trimis In grab5, oameni la §ahul
cuceritor de taxi 8 §i, facIndu.-i cunoscut acest fapt, I-a anuntat c6,
numarul ghiaurilor fiind nesfir§it de mare, oastea rumeliot6, nu i se va
putea Impotrivi. Sultanul gaziu, punindu-§i In end s, faca, o expeditie,
se preggtea s, tread, spre pktile Galipolei §i ajungind la fortlreata
78 Biga 18, ... In timpul acela o§tile slrbe§ti §i-au folosit toate fortele for
impotriva tarii islamice, atacul for nenorocit revArsIndu-se peste tot ca
furia, unei maxi adinci. Vestea descinderii for pe malul riului Marna, cale
de doul zile de Adrianopol, precum §i vestea despre gladurile for neso-
cotite indreptate Impotriva musulmanilor an ajuns la Lala-Sahin, care
a fost astfel In§tiintat In amlnunt despre mi§carile lor.
<UrmeazA descrierea luptei de pe malul riului Marita, fArA a se pomeni de participarea
romilnilor>.

EXPEDITIA SULTANULUI 11 PENTRU CUCERIREA TARII LUI $IWAN18

(SUSMANUS)

Dintre st5pInitorii ghiauri, cel care a cl§tigat renume prin puterea

sa mare a fost *i§man. El era guvernatorul (vali) Silistrei ¢i Nicopolei.
Yn anul 77818, §ahul < Murad>, ocrotitorul lumii, a trecut de la,
Brusa la Galipoli pentru a cuceri Cara acestuia. Si§man, aflind despre
aceasta §i neavind putere sA. se ImpotriveaseA, a pornit la drum spre
Curtea sultanului ea s5, Inrature orice bgnnia16. El a pregatit darurile
cuvenite pentru uraxi §i, vend mai bine s, fie tributar, s-a gr./bit sa, ias6,
In Intlmpinarea §ahului cel norocos.
111
...Si§man, vazInd atacul si pregItirile o§tii islamice, s-a Intarit
Intr-una din cetAtile sale puternice, Nicopol, de pe malul DunIrii. Ali-
pa§a 14, ocupind la rIndul s,u multe locuri ale acelui vilaiet, a asediat
cetatea Nicopol.
7 Unit istorici cred cA este vorba de vlahli din sudul Dunaril.
8 28 septembrie 1364 17 septembrie 1365.
s Murad I (1359-1389).
" Localitate in Anatolia.
11 Murad I (1359-1389).
12 Simian, tar bulgar (1371-1393) cu resedinta la Tirnovo.
13 21 mai 1376 9 mai 1377.
" Ali-pa§a, fiul lui Haireddin Djandarll, al doilea vizir din acea vreme.

www.dacoromanica.ro
 TADJVT-TEVARIS 301

<Descrierea expeditiei sultanului Murad I Impotriva lui $isman pl predarea acestula

fArA lupte>.

112 Dup6, primirea haraciului pentru mai multi ani i dup5, primirea
darurilor cuvenite §i a urarilor, <Sisman>, hind trecut in cartea iertarii
§i a binefa,cerii, a fost onorat cu ceremonialul imparatesc $i, dupa, obicei,
i s-a dat restul tariff sale, dar i s-a cerut s6, predea de bung, voie cetatea,
Silistra. isman a primit aceasta si a faga,duit ca o va predea, dar, ajungind,
cu voia sultanului, In Cara sa, a avut grill sa intareasc6, cetatea Silistra.
Desi Ali-pasa a trimis oameni pentru a cere cetatea, acel ghiaur perfid,
nerespectindu-$i promisiunea, a refuzat In mod f6tis s6, o predea.
<Expedilia lui All-pa§a Impotriva lui i§man>.

113 Ali-pasa, cucerind cetatea Nicopol, precum celelalte cetati, 1-a

pries pe *isma,n $i 1-a trimis cu familia, sa la sultanul cuceritor.

MARELE RAZBOI SFINT AL SULTANULUI GAZI MURAD -HAN

114 ... In anul 79115, ... <Lazar> a trimis soli conducatorilor tkilor
din imprejurimi, di.ndu-le de stire cg, sultanul gaziu are de gind sg, fa,c6, un.
razboi sfint $i, sosind in acele tinuturi pline de rele, sat-i pedepseasc6.
El a r5,spIndit de asemenea urniatoarea, stire : Daca, 1mi vor nimici
Cara gi puterea, precum i oastea calaretii mei, este limpede c6, ei vor
distruge de asemenea ai tarile voastre ; i data pierdeti acest prilej de
1-u.pt6,, nu yeti mai avea puterea sg, vg, opuneti $i s6, vg, aparati. lima acum,
fIcInd Intelegere, dacg yeti pregg,ti armele de ajutorare, va fi mai usor s6,
scApAm de primejdie". In acest chip a trimis soli cu. stiri In toate pa.rtile
si s-a strAduit sa" team ajutor. Acei nmili, supunindu-se cererii sale, au
Mout aliant6, Intelegere pentru a se ridica la lupta Impotriva ostii isla,-
mice. i toti domnitorii $i stApinitorii din Bosnia, din Venetia (Firenk),
din ITngaria, din Tara Romanea,sca,, din Albania, din Moldova $i de la,
popoarele slave, care slut cunoscute si sub numele de lesi of cehi, an f6cut
intelegere on Laz<k>, hotIrInd s6, se adune In acea primaxar5, astfel
au string, 200 000 de ghiauri. De asemenea $i Laz<ar >, dup6, ce $i -a strins
toate uneltele necesare pentru batIlie, a trimis fara, teamA, soli la Curtea
ocrotitorului lumii de la Filipopol.
<Sultanul rAspunde solilor ca va porni la primavara Impotriva sirbilor >.

' 1389.

www.dacoromanica.ro
 302 SA'ADEDDIN METED/LED HODJA EFENDI

120 Oastea musulmana si ghiaurii s-au asezat fata in fata. Coman-

dantii ghiaurilor se &dean sa atace oastea Islamic in timpul noptii, dar
beiul ghiaurilor numit Iorghi 16, iesind in fat/ cu trufie foarte mare, a spur :
Dad, vom ataca peste noapte oastea musulmana, neavind altceva de
facut, ea va fugi din fata atacului nostru $i cine-i va mai data in timpul
noptii pe acei fugari ? La ce bun sa ne scape prada din mina, 1" Spunlnd
ca oastea for putin numeroasa va fi inghitita de acea mare de crocodili
(oastea turceasca), au aminat <atacul> pentru ziva urmatoare. Si cei
§apte bei afurisiti de ghiauri s-au asezat, fiecare, in cite un loc anume
destinat. Dintre toti, in central ostii s-au a§ezat unul numit Argun 1?"
§i neastimparatul Laz <Ar >, iar Vilk-oglu 18, fiul surorii lui Laz-oglu, a stat
pe aripa dreapta, §i craiul de Bosnia 19 si Levend-oglu 20 s-au asezat pe
aripa stinga, iar oastea ungureasca si cea din Tara Romaneasca !ii cea bulga-
reasca si arnauta si cehl si leseasca au stat pe cele don/ aripi.
121 <Ordinea de Male a o§tii turceSti §i desia§urarea luptei de la Kosovo>.

Sultanul Ildirim Baiazid, fiul sahului puternic, vazind ca pastea

stinga a ostii este infrinta si ca steagul cuceririi for s-a intors si vazind ca
oastea dusmana, nimiceste rindurile si ca §i-a 15,cut drum prin oastea isla-
mica, s-a aruncat cu puternice lovituri de fulger asupra cetei nenorocite
§1 cu lovituri grele de fier le-a distrus coifurile $i platosele lor.
Ceilalti emiri ai impkatiei, vazind curajul de care da dovada fiul
sahului, an trecut la lupta corp la corp pe caii for neimblinziti, ajutindu-1
pe fiul sahului, care era un calaret dibaci si curajos. Si Lala-Sahin si
Evrenos-bei §i Iah§i-bei si Isa-bei $i Sarudja-bei $i Ine-bei subasiul gi
Kara-Makbel si Balaban-bei si Sir-Merd-bei, si Mustedjeb subasiul si
ceilalti comandanti de osti i-au atacat din toate partile pe ghiauri. Atacind
ca niste lei, ca §i prin puternice lovituri pline de vitejie, an distrus steagul
ghiaurilor purtatori de nenorociri si i-au doborlt ca pe niste copaci aflati
in viltoarea apei.
122 i pe trod, cu oastea ramasa in urma, sultanul astepta pe cithpul
de luta si era foarte atent la sfortarile vitejilor sal, intr-una din gramezile
de cadavre, unul dintre acei fiorosi, desi rant, era Inca via. Cu sufletul
infricosat, el se ascunsese printre morji. and §ahul cel puternic a trecut
prin acei loc cu un numar mic de ostasi, acel ghiaur setos de singe, cunoscut

16 Gheorghe Castriota, tatal lui Iskenderbeg (Scanderbeg), principele Albaniel.

17 Argun : Arhon (?)
19 Vuk Brankovici Vukovici.
29 Tvartko, despotul Bosnlei.
20 Vlatko Vukovici (?)

www.dacoromanica.ro
 TA.117-0T-TEVAR1H 303

sub numele de Milo§ ITikola 21, care se ascunsese, punindu-§i viata in jocr
pentru a ei§tiga un renume ci. cinste, §i-a pus in gind sa-1 omoare pe sultanul
musulman. purtind in mineca un hanger veninos. Cu gindul sa-1 omoare
pe cahul credintei, el a repezit acel hanger ascutit la vlrf asupra §ahului
cel bun §i plin de virtuti.
123 pierderea §ahului cel marinimos, pentru conducerea tre-
burilor §1 pentru intaxirea credintei musulmane, an cerut dupa, vechiul
obicei a fie urma§ sultanul Ildirim Baiazid-han, fiul §ahului, ci. 1-au chemat
ca sa-1 a§eze, acordindu-i glorie ci demnitate.
126 ... In 79222, lui Firuz-bei, de asemenea, i-au incredintat vilaietul.
Vidin de la hotarul unguresc 01-au indemnat sa devasteze §i sa pustiiasca.
acele parti.
127 Firuz-bei, la rindul sau, plecind din vilaietul Vidin §i trecind
peste apa Dunarii, a Meat o incursiune in tinuturile Tarii Romane§ti
care se aflau in fats cff s-a inchinat apoi la inalta Curte a sultanului cu tot
felul de prazi. Aceste prazi §i bogatii nenumarate an lost folosite pentru
a§ezaminte de binefacere...

130 EXPEDITIA SULTANULUI BAIAZID IN TARA ROMANEASCA

Fill principilor din Mente§e, Aidin §i Saruhan, refugiindu-se la

gotiiriim Baiazid, taal lui Isfendiar, §i rugindu-1 pe acesta sari ajute
ci sari sprijine pentru a pune din nou mina pe tarile mo§tenite de ei, 1-au
induplecat §i. 1-au atitat pe §chiopul (kotitriim) acela. De asemenea, acel
balrin infirm cu ginduri nechibzuite 1-a atitat pe ghiaurul Tariff Ro-
mane§ti 23, §i 1-a indemnat sa devasteze §i sa prade tinuturile islamice.
El insu§i. §i-a pus in gind sa, prigoneasca uncle tinuturi osmane. In anul
793 24, ghiaurul din Tara Romaneasca, facind intelegere cu acel atitator
la dezbinari, a pornit cu calaretii sai pentru a face rautati in tinuturile
musulmane. Toate acestea ajungind la urechea §ahului eel demo de lauda,
el a pornit spre Adrianopol. Osta§ii Rumeliei §i Anatoliei, aduntndu-se
pe eimpia acelui ora§ bine pazit, an pornit cu steagurile impodobite en
semiluna §1, stralucind de semnele victoriei implrate§ti, an ajuns la Dunare.
Trecind in Tara Romaneasca, steagurile stralucitoare ale sultanului
sultanilor an filftit la orizontul Tariff Romane§ti ci, nimicind §i supunind
pe atitatorii la dezbinare, oastea islamica s-a bucurat de prazi bogate.
81 Milo§ Kobilici (ban).
21 1390.
28 Mircea eel Batrin.
24 1391.

www.dacoromanica.ro
 304 SA' ADEDDINT MEHMED HODJA EFEND/

Domnul (hakim) Tarii Romanesti, vazind acestea §i neputind face aatfel,

131 s-a asezat in calea ostii <islamice> si, avind in spate un munte, a pregatit
cele trebuincioase pentru luptA.
De asemenea si sultanul Ildirim-han, asemenea unui fulger straluci-
tor si unui Tint puternic, ajungind cu trupe nenumArate In acel loc, a zdro-
bit intr-o clips si dintr-un singur atac pe cei din ceata aceia de rAufacAtori.
Cei mai multi dintre ei cAzind prizonieri, capetenia for a fugit si s-a rugat
de puternicul sultan sA-i ierte rAzvrAtirile si vinovAtiile sale si, obligindu-se
sa dea inapoi pe prink& musulmani luati din tinuturile islamice, precum si
avuiile multe sau putine luate de la musulmani, a fAcut cunoscut ca va
maxi si tributul (gizie) pe care it pla'tea pinA atunci si a mai facut cunoscut
a va sluji pe ling alti slujbasi in timpul tuturor serviciilor si a infatisat
scuze, arAtInd ea, starea rusinoasA in care se dig, isi are izvorul la Kotiiriim
Baiazid care 1-a adus la aceasta. ratacire. Recunoscindu-si vina $i umi-
lindu-se, el a obtinut iertarea impArAteascA prin mijlocirea marilor
demnitari ai sultanului si astf el au fost iertate pAcatele sale.
<UrmeazA relatarea Intoarcerii sultanului, Incarcat cu prAzi bogate, finpotriva lui
Karamonaglu care se r5sculase>.

132 DESCRIEREA CUCERIRII TINUTULUI KARAMAN

Pe dud sahul eel demn de laudA (Baiazid) era plecat In expeditia

din Tara RomaneascA, Karamanoglu, atitAtorul la dezbinare, calcindu-si
obligatiile 9i juramintele sale si dind pe fao rAzvrAtirea si gilceava lui, a
atacat pe neasteptate pe Timurtas-pasa care era InsArcinat cu paza An-
karei. El a ucis pe toti care se afla,u In jurul acestuia, iar pe pasa, fAcIndu-I
prizonier, 1-a pus In lanturi . 794 25. . . .

135 PLECAREA SULTANULUI PENTRU NIMICIREA LUI KOTOROM BAIAZID "

Mai Inainte, Kotnriim Baiazid, fAcind Intelegerea cu fiii celor din

Mentes() !ii Aidin pentru a incepe din nou vechile uneltiri, iI atitase §i pe
ghiaurul Tarii Rom4nesti, inmultind faptele sale de gilceavg.
<UrmeazA descrierea expedi%iei din 797 798 27.
147 <Relatarea luptei de la Nicopol §i a asediului Constantinopolului, precum si a luptei de
182 la Ankara cu Timur-Lenk>.
22 29 noiembrie 1392 16 noiembrie 1393.
26 De fapt a lui Isfendiar-bei (1392- 1440), deoarece Kottirdm Baiazid murise Inca
In 1385.
27 1394-1396.

www.dacoromanica.ro
 TADJ-VT-TEVARIli 305

219 CERTURILE DINTRE FIII SULTANULUI

Emirul Suleiman, cind a auzit despre adApostirea lui Musa Celebi

la Isfendiar, pornind In grabl de la Brusa, a sosit In localitatea Goiniik
(din Anatolia).
In sfIr§it, trimitind sol la Isfendiar, el a cerut de la acesta sa pung,
pe Musa Celebi in inchisoare. Emirul Suleiman, venind de la Iznik, s-a
apucat iarakd de petreceri. Emirii de Anatolia (Rum), vAzind ca emirul
Suleiman este lipsit de dreptate, au fAcut Intelegere pe ascuns si, trimitind
tire lui Isfendiar, an cerut trimiterea lui Musa Celebi in Rumelia. Unii
an serfs a la aceastg, int,elegere ar fi luat parte §i .Ali-pa§a.
Isfendiar, Imbarcindu-1 la Sinop pe Musa Celebi intr-o navA, 1-a
trimis pe Marea NeagrA In Tara Romaneascai. Cu ajutorul vintului, el a
ajuns In scurt timp In Tara RomaneascA. Domnul Taxii Romane§ti, care
se numea Mircea ghiaurul, intimpinIn.du-1 pe Musa, §i-a atins scopul fAcin-
du-i Inane ceremonii de primire. Mind neputincios din pricina, tiraniei
emirului Suleiman, el 1-a trimis <pe Musa> dupa dorinta emirilor islamici
din Rumelia, in acele parti, dindu-i in ajutor o§ti multe. Emirii, la rindul
lor, ie§ind In intimpinarea fiului de §ah (Musa), au venit la Silistra §i de
acolo au pornit spre Adrianopol.
<La Adrianopol Suleiman se Linea tntr-una de betii. Musa navale§te asupra lui qi
Suleiman e ucis In satul DtIttungi>.
Musa Celebi s-a urcat pe tronul de la Adrianopol In anul 813 28.
PLECAREA FIULUI DE SAH, MUSA CELEBI, LA CUCERIREA RUMELIEI so

247 . .. De asemenea §i Karama,noglu, respectInd alianta §i legamintul

fAcut .cu Inalta Poarta, imparAteascl impotriva emirului Suleiman, n-a
renuntat nici o clipA la cinstea §i respectul pe care le avea pentru Musa
248 Celebi §i 1-a slujit pe acesta cu vrednicie. FAcInd pregAtiri la marginea
unor tinuturi aflate In apropiere de malul mull, pentru a ajunge la Marea
NeagrA el a inceput sa cadl la intelegere on cei din acele parti spre a-1
trimite in partile Rumeliei. Pe.cind fAcea aceste pregAtiri, domnul Tgarii
Romine§ti, auzind de trecerea lui Musa Celebi In acea parte, a trimis
sol la, Isfendiar, cerind ca Musa Celebi sa, fie trimis in Cara sa 3° §i a trimis
de asemenea §i lui Musa Celebi o scrisoare de chemare. El i-a flgaduit a,
In cazul venirii sale <la el>, dIndu-i in stApInire Cara sa, ii va da §i pe fiica
sa de sotie §i, dupA legea §i obiceiul lor, a intArit cu jurAmInt fagaduielile
" 6 mai 1410 24 aprilie 1411.
29 Acest text este o revenire asupra evenimentelor descrise mai Inainte.
39 In Tara Romineasca.

30 - 0. 43

www.dacoromanica.ro
 306 SA'ADEDDIN IVIEHMED HODJA EFENDI

sale, arAtind supunere temeinicA. De asemenea, plingindu -se de prigoana

dregAtorilor (vekil) emirului Suleiman, a flcut cunoscut ca sosirea in grab6,
< a lui Musa > este trebuincioas/ pentru indeplinirea dorintei sale. Isfendiar,
fiind instiin.tat de cuprinsul acestei scrisori §i rusinindu-se de nepIsarea
sa de mai inainte, pentru a-si acoperi greseala a trimis acele scrisori, cu soli,
la Musa Celebi din Karaman, poftindu-1 totodat6, cu o scrisoare de iertA-
chine. FAcind si citeva faggduieli, el s-a gindit sa -$i acoperea nude greseli
mai vechi. Musa Celebi, luind cunostint6, de cuprinsul serisorii, a trecut cu
sprijinul lui Karamanoglu in tinutul lui Isfendiar. Karamanoglu, prega.-
tind cele necesare pentru ajutor, a pornit inaintea sa pe drumul arltat de
fiul §ahului, fiind urmat pe drum < de Musa >. Insotindu-1 in datorie §i
luin.du-si rAmas bun, 1-a urmarit cu privirea ping ce < Musa > a intrat in
hotarul tinutului lui Isfendiar. Laid cunostinta de sosirea fericit a fiului
de §ah, Isfendiar s-a grAbit sa indeplineaseg ceremonia de intimpinare.
Cu felurite onoruri, 1-a trimis apoi in pgrtile Tariff Romanesti cu corabiile
pregUite de el in portul Sinop. Musa Celebi, urcInd pe corabie, a pornit
eu ajutorul vintului Eli al pinzelor. In scurt timp, el a ajuns pe tIrmul
Ilrii Romanesti. Domnul TATE Romanesti, pornind cu mult zel la, indepli-
nirea ceremoniei de primire si fiind credincios fggaduintelor sale, s-a bucurat
§i, pregnindu-se pentru slujba onorata fata de §ehzadea, 1-a dauzit
ping, la hotarele tlrilor otomane. Beii din Rumelia, lulnd cuno§ting de
sosirea lui Musa Celebi, s-au grabit a intro In slujba lui, trecind de partea
fiului de sah din toatA inima. Cei mai multi dintre emirii renumiji si
comandantii viteji trecind de partea §ehzadelei eel fericit, s-au grAbit sa
se supung si i-au impodobit calul preamarindu-1.
276 . . . Emirul Suleiman avea un fiu 31, pe care, ind, din timpul vie ii
sale, 11 trimisese la implratul din Constantinopol 32. Acesta, in scopul
Intaririi obligatiilor, 11 retinuse ling& el. Dup5, alt povestire, la sf.h.situl
zilelor tulburi de petreceri ale tatalui sau, care 1-au dus la moarte sigur1,
acest fiu, fugind < de ling& el > a ajuns ling& imparat. In timpul and ilus-
trul sultan < Mehmed Celebi > 83 pornise pentru inraturarea lui Musa Celebi,
implratul < bizantin >, avind intelegere cu sultanul §i pentru a da dovada,
de respectarea angajamentului -§i pentru indeplinirea obligatiilor luate
fata de sah, s-a gindit Indeparteze de ling& el pe sus-numitul sehzade.
Acesta, la, rindul sga, cu slujitorii sal proprii care Ii erau credinciosi Inca
din timpul legaturilor Bizantului cu tatal sgu, ie§ind din Istanbul si
considerind un bun prilej pregatirile sultanului Impotriva lui Musa Celebi,
33 DUO a]te izvoare, pe nume Orhan.
32 Manoil al II-lea Paleologul.
33 Mehmed I (1413-1421).

www.dacoromanica.ro
 TADT-VT-TEVARIH 307

a ajuns la Karin-ovasI pentru ea, de acolo, sa treaca, In Tara RomineascA.

Aeingiii din Karin-ovasl, mergind ling& acel fiu de §ah, 1-au oprit din
dmmul lui spre Tara Rom&neascA si, fAgAduindu-i ajutor pentru salvarea
tronului ce i se cuvenea prin mostenire, s-au indreptat spre partile locali-
tatii Ianbolu. AceastA stire ajunglnd la urechile inaltei impArAtii, au pre-
gAtit inlAturarea acestuia pentru ca, dupa aceea, sa urmeze Indepartarea
lui Musa Celebi. Oastea impArAteascA, coborind ca ploaia, din cer fn jurul
orasului Ianbolu, i-a imprastiat pe acei acingii. Pe fiul sahului, luin.du-1
dascalul sAu, Terzibasi 84 Zagnos, 1-a dus in fats sultanului. Sultanul, la
rindul sAu, pentru binele lumii, trAgind cu fier rosu peste ochii sai, adicit
orbindu-1, 1-a trimis la Brusa. . . .

284 PLECAREA SULTANVLUI <MEHMED I> 1MPOTRIVA TARII ROMANE$TI $1 A

TINUTURILOR UNGARIEI

Norocosul sultan, dupa, pedepsirea lui Karamanoglu, slobozind

oastea, s-a indreptat spre capitala sa, Brusa. Dupl ce an stat In acel
oral minunat mai multe zile, aducindu-se la picioarele tronului sAu plin
de dreptate stirea despre purtarea nedemna a ghiaurului din Tara Roma,-
neascsa, care era supusul osmanilor si care dAdea In fiecare an gizie §i
haraci, a fost nevoie de uncle m'asuri pentru luarea acelor parti. S-au trimis
porunci si s-au dat InsarcinAri supusilor pentru a strange oastea glorioasA
§i victorioasI. De asemenea, s-a dat firman lui Isfendiar-bei pentru ca fie
el Insusi sa -si piece fata la, fericita Curte ocrotitoare, fie s§,-1 trimitA pe
fiul sAu. Isfendiar-bei, la, rIndul sAu, a trimis cu oaste pregAtitA pe fiul
sAu Kasim-bei spre Poarta Fericirii.
Oastea, victorioasI si glorioasa, End adunatl din toate pArtile, In
anul 819 85 s-a trecut spre partea Rumeliei, In marele oral Adrianopol
nude <sultanul > a lost onorat cu ceremonialul impArAtese. Pornind de
acolo, el a ajuns la, DunAre. Cu..poruncl imparAteascA, oastea puratoare
de victorie a trecut DunArea $i s-a repezit In Tara Rom&neascl. Pe malul
sus-numitului fluviu s-a terminat construirea unei cetAti, mare cat un
munte, numitg, Giurgiu (Ierkaii) §i an mai reparat cetAtile numite Isaccea
$i Ieni-Sale. Intre timp, acingiii, prinzlnd an tinuturile Tarii Romanesti
tineri voinci si fete tinere si frumoase, s-au intors sub cerul fericitei curti
impArAtesti cu nenumArate prAzi de diferite feluri.

84 Terziba#, staroste de croitori.

85 1 martie 1416 17 februarie 1417.

www.dacoromanica.ro
 308 SA'ADEDDIN IIIGEHMED HODJA EFENDI

Domnul Tarii Romanesti, vAizind In ce mAsurg slat pedepsite unelti-

285 rile si cAindu-se de faptele sale nelegiuite si de purtarile sale nedemne, a
cerut iertare pentru viclenia sgvirsita, $i, prin mijlocirea denanitarilor,
scotind haraciul pentru trei ani, 1-a trimis la Curtea implrIteasca cea
ocrotitoare, impreuna. cu Izzet-bei 38 care fuses° unul dintre sfetnicii lui
Musa Celebi §i care fugise mai inainte In Tara Romaneascl.
Astfel, el a infatisat Belize pentru vinovAtiile sale $i a cerut iertare,
innoindu-si obligatiile de a trimite In fiecare an gizia, precum si acelea de
a sprijini faptele slujbasilor impAr6testi. Fericitul sultan a luat mgisuri de
iertare. Insusindu-si in sufletul sgu cuprinsul unui verset < din Coran>
a acoperit cu poala sa iertItoare gre§elile domnului Tarii Romanesti
si 1-a iertat de pedeaps1 si mustrare. De acolo, pornind in Ungaria, an
cucerit cetatea Severin. Ghiaurii unguri, deznadajduiti din pricina nepu-
tinjei for de a se apaxa, s-au rugat cu umilintl §i an cerut iertare, implo-
rind sA se faca pace $i liniste. Ei an trimis la cuibul impargtesc, cu daruri
imparAtesti, trei oameni renumiti dintre beizadelele lor. Fericit, sultanul
s-a tutors cu glorie $i bucurie spre Adrianopol. . . .

296 RASCOALA SEIHULUI BEDREDDIN $I INLATURAREA LUI $1 A ADEPTILOR SAI

297 <Se descriu faptele lui Bortikluge Mustafa In vilaietul AidIn>,

La urechile seihului < Bedreddin > a ajuns stirea c5, Boriikliige

< Mustafa > devenind apetenie peste mai mult de 3 000 de eallreti $i pedes-
trasi, rAufacAtorii an pretins putere deplin/ $i an ridicat steagul ereziei
.si al rg,utatii. In cele din urna, seihul a pornit in tinutul lui Isfendiar.
. . . Cunoscindu-1 pe domnul Tarii Romanesti din vremea clad
era un apropiat al lui Musa Celebi, < Bedreddin > s-a urcat intr-o nava,
in Cara lui Isfendiar si, intinzind pinzele, a ajuns, dus de bgtaia vintului,
In Tara RomaneascI.
298 Ghiaurul din Tara RomaneascA, vAzind cu ochi buni sosirea seihului,
i-a Unlit multe vesminte. In timpul acela, fiind Ind, certuri pentru dom-
nie, gloriosul sultan < Mehmed > trecuse In p'artile Rumeliei, indreptindu-si
atentia asupr a ceatii Saionic, pe care voia s-o cucereasca,
<UrmeazA descrierca rAscoalelor lui Bedreddin in Rumelia §I reprimarea lor).

86 Probabil cA este vorba de Azap-bel, belul de azapi. Gre§eala se datorote until semn
pus deasupra.

www.dacoromanica.ro
 TAD3VT-TEVARIII 309

15 RASCOALA FIULUI DE $AH (825 87) MUSTAFA CELEBI 8B $1 MASURILE LUATE

DE SULTAN 39

. . . In aceasta parte, sultanul cel plin de demnitate, orinduind

treburile provinciei Rumelia, 1-a numit pe Evrenesoglu guvernator la
marginea vilaietului pentru paza granitei gi, de asemenea, ridicind steagul
lui Firuzbei<oglu> 4° de la hotarul Tariff Romane§ti, 1-a pornit in grab&
cu oastea victorioasl. In a noua zi avangarda o§tii a ajuns cu mult& bucu-
rie in cimpia de la Iznik. Aceste evenimente s-au intimplat in anul 826 41.

49 SOSIREA DOMNULUI TARII ROMANE$TI $1 INLATURAREA

UNELTIRII SALE

Pe trod sultanul Murad, scut al puterii, avea de gird s& supun&

Cara lui Isfendiar, s-a fIcut arz la inaltul tron c& Dracula 42, beiul Tani
Romane§ti, trecind prin. Silistra, a atacat &rile islamice. De aceea a iz-
bucnit mania < sultanului> Dar, aminind pin& la intoarcerea sa nimicirea
lui <Dracula>, el s-a rugat lui Allah pentru in.deplinirea dorinDei sale. A
trimis poruncI imp&rateasa lui Firuzbeioglu pentru ca acesta, impreun&
cu emirii care se aflau in acele parti, fficind o incursiune in Tara Itomaneasc&
§i razbunind pe musulmani, sa pedepseaseI faptele nedemne ale lui Dra-
cula §i totodatl s& inlature de pe teritoriul t&rii r&ut&tile §i nelegiuirile
acestuia. Firuzbei<oglu 5, potrivit ilustrei porunci sosite de la Curtea sahu-
lui, ocrotitorul lumii, pornind in galop spre Tara Rom&neasel, a fIcut
s& curgA singe de ghiaur, a§a incit a uimit si mintea lui Dracula, iar ochii i.
s-au intunecat de atita singe. Fiind in§tiintat c& marele §ah, potrivit dorin-
tei inimii sale, dupg intoarcerea din tinutul lui Isfendiar, va trece prin.
p&rtile Adrianopolei, si intelegind cá uraganul rabid sale se va napusti
asupra hotarelor Tariff Romane§ti §i c& sabia sa minioasa, va reteza vita
<lui Dracula > gi eft va face totul pentru ca Dracula s& se supun& ca mai
inainte, in fata unei astfel de st&ri, acesta (Dracula), pregAtind maxi peg-
chepri, a pornit impreun& cu doi fii de-ai sal spre Curtea implrateasea
cea ocrotitoare. El a avut cinstea de a se inchina la Adrianopol, predin.d

87 26 decembrie 1421 14 decembrie 1422.

88
Cunoscut in istoriografia otomana ca Dilzme Mustafa", adicA falsul Mustafa. El era
unul dintre fiii lui Baiazid.
39 Murad al II-lea.
49 Este vorba de Mehmed, fiul lui Firuz-bei, care a murit la Ankara in 1402.
41 15 decembrie 1422 4 decembrie 1423.
42 Nu este vorba de Vlad Dracul, ci de Dan al II-lea. Toti voievorti din perioada anilor
1421-1446 slnt numi%i de cronicarii otomani Dracula".

www.dacoromanica.ro
 310 SA'ADEDDIN MEHMED HODJA EFENDI

haraciul pe doi ani. Prin mijlocirea demnitarilor hapax afiei, scuzele sale
fiind primite, vinovAtiile sale an fost acoperite vi iertate. Cei doi Iii ai sad
fiind retinuti pentru anumite slujbe la Poarta fericirii, el s-a tutors in
tara, cu porunca, impa.rAteaseL. In acest an fericit (827)" s-au rasculat
ghiaurii de arnIuti vi Impotriva for a fost trimis cu oaste numeroasg.
Evrenosoglu <Isa-bei>. . .

360 PLECAREA SULTANULUI SPRE UNGARIA

<Regele Ungariel atacA fdr5 succes Cru§avalul>.

ahul col ocrotitor de OH, dupg ce s-a tutors din Karaman, luind
mAsurile pentru supunerea regiunilor ungurevti, a numit mai intii coman-
dant de oaste pe Ali-bei, flub lui Evrenos, vi 1-a trimis in acele pkti. Ali-
bei, potrivit firmanului 4mp/ratesc2 traversind cu luptatorii sai in anul
840 " fluviul Dunarea, a trecut prin fata Timi§oarei (Dimiskar) vi apoi a
tiles oamenii cu care sa, faca, incursiuni in toate pktile. kind cu picioarele
evtii victorioase, timp de 40 de zile fara intrerupere, taxa ungureascl, s-au
slturat de prAzi nenumkate, in animale vi alto bunuri, in& se povestevte
a numkul celor prin§i din oastea duvmang, era foarte mare vi ca prazile
wan nemaipomenit de multe.
<Se fac not pregatiri pentru un rAzboi Impotriva Ungariei>.

De asemenea vi lui Dracula, domnul Taro Romanevti, dindu-i-se

dllerito sfaturi in acest sons, i-au cerut vi i-au dat poranca s6 se preg6teascl
pentru slujbas. Ace la, la rindul sga, indeplinind poruncile de supunere vi
de respectare a firmanului, a fAcut ceremoniile de supunere.
CalAuziti de despotul Serbiei (Las), trecind prin Vidin vi pgtrunzind
In Cara ungureascl ei an ajuns pin& la Sibiu (Zibin) vi an luat vase cet'ati.
Au rImas in aces provincie timp de dou6 luni, bItind toba de fazboi. Dar
n-a apkut nici urma, de ghiauri, cAci ei plecasera in pasuri prapAstioase vi
intrasera 4n cet6ti intkite. Oastea musulman6 slturindu-se de prazile din
tinutul unguresc, asprimea iernii i-a impiedicat 86 mai Aiming,. Ei an
adunat steagurfie imparAtevti §i au pornit spre capitalg, In timpul intoar-
cerii, carauza ovtii victorioase a lost domnul Taxii Romanevti (Dracula).
Cind an apkut pe pkaintul Tkii Romanevti, Dracula a dat zaiafeturi
aqa cum Se cuvine aduclnd vi daruri bogate. De acolo s-a trecut cu noroo
vi fericire in oravul Adrianopol .

43 5 decembrie 1423 22 noiembrie 1424.

" 16 Wile 1436 4 iulie 1437.

www.dacoromanica.ro
 TADJ-UT-TEVARIII 311

363 CUCERIREA CETATII SEMENDRIA 45

364 . . . ahu1 atotcunoscgtor (Murad II) Inapgrtind comandantilor

porunci de supunere ca sa, adune o§ti, ace§tia au preggtit o oaste victorioask
Mai Inainte 11 poftisergi 12. Poarta cea ocrotitoare pe Vilk -oglu 46 §i. pe
Dracula, domnul Taxii Romane§ti. Fiindu-i teamg, sg, vial la Poarta ferici-
rii, Vilk-oglu, facind Intocmai ca in zicala nhainul este fricos", a trimis in
locul lui pe doi fii de-ai sg,i. Dracula, de asemenea, neputind s6 se opung,, a
vent de nevoie la Poarta impreun& cu doi fii de-ai s'ai. Pe Dracula 1-au legat
Indatg, §i 1-au fnchis In cetatea din Galipoli, iar pe cei doi fii ai sai i-au pus
in cetatea Egri-Goz din vilaietul Ghermian 47. Pe fiii lui Vilk-oglu i-au
inchis in cetatea din Tokat. Cu oastea victorioasa <turcii> au pornit spre
*tile Semendriei. . . .

367 INFRINGEREA 0$TILOR ISLAMICE

Dracula, domnul Tgrii Itomane§ti, fiind Inchis cu cei doi Iii ai

Tara Romaneasca a rAmas far& stapin. Craiul unguresc a numit In acea
provincie, in ciuda padi§ahului ocrotitor al lumii, pe unul dintre mo§teni-
torn domnilor Tarn Romfine§ti, n.edemn de laud& 48. In timp ce padi§ahul
era ocupat cu asediul cetatii Semendria, acesta, trecind Dungrea a Intins
mina sa duonginoasg, asupra taxilor islamice. Dupl cucerirea Semendriei,
sultanul, pornind spre partite capitalei Adrianopol, a numit comandant
pe Mezid-bei §1 1-a trimis in Tara Romaneascl, Impreung, cu acingiii de
margin, pentru a nimici mina uciga§a a acelui ghiaur. Potrivit tnaltului
firman implrgtesc, Mezid-bei, ajungind In Tara RomaneascI, a distrus
cu fapte de vitejie §i cu puteri mari adunarea o§tilor du§mane. GAsind
prilej de prad6, fiecare osta§ dorea sg, fie liber §i de aceea s-au risipit < in
toate pgrtile>. In acea targ, renumital hind bogg,tii din bel§ug, fiecare osta§
ui -a imbung,tg,tit stares In mod eft se poate de multumitor.
Din cauza nepgsgrii §i a ingihifaxii sale, Mezid-bei, inlgturind din gindul
sga orice grijA, a ramas doar cu o ceatI rale& de oameni §1, fiind atras spre
plIceri, a prins gustul Vauturilor §i petrecerilor. In sfir§it, pe dud oastea
islamicg, era ocupatg, cu prada, craiul unguresc a trimis o oaste de ghiauri

45 In 1437.
.' Gheorghe Brankovici-Vukovici.
Provincie In Asia Mica.
48 Este vorba, probabil, de Basarab al II-lea sau de Mircea, flu! lid Vlad Dram', pus la
domnie de loan de Hunedoara.

www.dacoromanica.ro
 312 SA'ADEDDIN MEHMED HODJA EFENDI

pentru a-1 ajuta pe nenorocitul pe care 11 numise. De asemenea, $i domnul

Tara Romanesti, dfnd semne de razvrItire, a coborIt din locuri greu de
patrons §i de pe inaltimile muntilor unde se ascunsese qi, unindu-se cu
ungarii, au pornit cu totii in intimpinarea ostii islamice pentru a se rlzbuna.
Ceata aceea numeroasl si primejdioasI, prin marea ei rautate si prin pregl-
tirile ei vestite inlanntrul si in afara acelei tlri, g/sind imprastiati pe cei
mai multi dintre lupatorii islamici, 1-a atacat pe Mezid-bei gi 1-a impre-
snrat. Luindu-1 la mijloc, ca intr-o pecete, 1-au omorit plini de ura, mare,
Cu sabiile lor grele, ca fji pe turcii care zlceau adormiti allturi de prIzile
lor, iar pe altii i-au luat prizonieri. Oastea ramasl, vazind el Mezid-bei a
murit ca un martir, a luat-o la fugl. Cei care au avut cai si alte mijloace
pentru fuggy, trecind Dun/ma cu mii de greutlti i necazuri, an ajuns pe
malul izbavirii si au intrat in tlrile musulmane

368 INFRINGEREA, PENTRU A DOUA OARA, A OSTII ISLAMICE

Auzindu-se de moartea lui Mezid-bei, marele sultan s-a nedijit

si a tinut sfat cu demnitarii imparatiei §i cu vizirii sli in legaturI cu
masurile ce trebuie luate pentru razbrinarea acestei infringeri i pentru
a pedepsi pe acel mare atitator la dezbinlri 49. Atunci, beilerbeiul de
Rumelia, Kula-ahin-pasa, a cerut sahului cuceritor de tarn sa -i dea voie
sa meargl el cu oastea victorioasa in Tara, RomlneascI i sa r/zbune oastea
islamicl. Sultanul cel puternic, auzind dorinta lui Kula-Sahin, in urma
staruintei acestuia, 1-a numit capetenie asupra emirilor din Rumelia.
Mai dindu-i Inca vase sangeacbei renumiti, dintre emirii Anatoliei, cu
ostile lor, i-a trimis pe toti sa se lupte cu ghiaurii si i-a Indreptat intr-acolo.
Kula-Sahin i-a eondus in Tara Romlneascg pe lupt/torii calareti, purtI-
tori ai steagului victorios al credintei. Dar Brea sa cea las& impingindu-1
spre bitutur/ si petrecere, acestea 1-au ametit si a uitat de p6tania lui
Mezid-bei. Astfel, in Tara Romaneascl el s-a pornit pe petreceri gi desfriu.
Desi emirii 1-au sf/tuit pe acel ingimfat, spunindu-i a nu se cuvine sa
bea asa de mult in mijlocul tlrii_ dusmane, si desi an Incercat 85,-1 sperie
cu stirea venirii ghiaurilor, toate au fost in zadar. Kula-Sabin, dupa,
obiceiul sou, nu renunta la apuaturile sale si raspundea cu dispret si
ingimfare : Ghiaurul, numai vazind turbanul meu, va fugi de fric/ la o
369 dep6rtare de mai multe zile. Sabia mea, care nu se poticneste de nimic,
imprastie singe in be de ploaie ; dar ce, ma asemanati pe mine cu Mezid-
bei l De ce va este frica, de ghiaurul nenorocit, eind sinteti sub ocrotirea
" Aluzie la loan de Hunedoara gi la voievodul Tariff Romane§ti.

www.dacoromanica.ro
 TADJ- VT- TEVABIH 313

mea /". Pe cind el se veselea astfel, auzind stirea despre sosirea, ostii
unguresti $i de atacul acesteia asupra ostii islamice, lui Kula-Sahin i
s-au front aripile $i, Impotriva voint,ei sale, a plecat din acel loc. Beii,
strighd, ti spuneau : Nu se cuvine sa, fugi din faja ghiaurului". In acea zi
beii au reusit sa,-1 retina, pe Kula-Sahin cu astfel de mustrki si dojeni.
<Kula-$ahin s-a pornit pe fugk facind din nopti zile>.
De asemenea, unii fricosi si Iasi, luindu -se dui)/ acest comandant
nenorocit $i dorind sa fug/ dincolo de Dun.lre, an slabit curajul octii
care mai ramasese §i cei mai multi dintre ei s-au Imprktiat.
Umurbeizade Osman Celebi, beiul sangeacului de Ghermian, ramai-
sese pe loc cu emirii de coloane, in mijlocul ostii pe care o rinduiau.
Fiindu-i ruVine sa fugal el a ales mai bine a/ ramlna, cu unii dintre emirii
cei vestiji i sa se apere Impotriva ghiaurului. In zorii zilei, s bide fiind
scoase din teaca, vitejii renumiti ai octii islamice an 1n.ceput sa hate steagul
credintei §1 as ucid/ pe cei pe care 11 Intilneau in calea lor. Sacrificindu-se
pe calea credintei, ei s-au luptat cu ceata aceea de ghiauri. Desi, dup/ cum
se spune, din cauza makelului nu mai aveau nici sbii, focul luptei s-a
1ncins de dimineata, pins seara. In e,ele din urma, fuga din lupta, a lui
Sahin, cel asemenea unui corb, Inriurind si pe luptatorii ramasi, steagul
victoriei for a fost rotors on virful In jos si an fost 1nvinsi de c/tre oastea
ungureasca, cea nenorocita. Nenumlrati viteji $i -au gasit o moarte de
maztiri, iar foarte multi bei renumiti an pierit ci ei. Printre ei ci Osman.
370 Celebi a murit ea un martir In acel loc de b/talie

372 ALIANTA GHIAURILOR $1 INTOARCEREA SULTANULUI PENTRU BATALIE

<Dupa cucerirea Semendriei, despotul Vilk-oglu i-a Indemnat pe regii crestini sfi faca
o alianta impotriva turcilor. Karamanoglu a trimis si el soli in Ungaria, cerind sA participe
prin atacuri din Anatolia la Impartirea posesiunilor otomane. Sultanul trecind in Anatolia,
regele Ungariei organizeazA o expeditie>.

Craiul unguresc, numind ea serdari ai octii sale ratacite pe fiul sau

cel nenorocit si pe beilerbeiul sIu cu numele de Tanen, care era un necre-
dineios far/ cinste, 1-a f/cut pe Vilk-oglu ca,lauza for de drum $i 1-a pus In
fruntea octii pentru devastarea si pradairea tinuturilor islamice.
<Oastea crestink trectnd Dunarea, a atacat cetatile Grusavat (Aladja-Hisar), $ehir-Kloy
sl Ni§, de unde a pornit spre Sofia>.

373 Scopul for era Ca, trecind prin trecatoarea Matta (Izladi), sa mearga.
la Filipopol (Filibe) §i apoi la Adrianopol ca sa, ocupe toate tinuturile acelea.

www.dacoromanica.ro
 314 SA'ADEDDIN MEHMED HODJA EFENDI

<Sultanul, silindu-1 pe Karamanoglu sA facA pace, venise la Adrianopol. El a Impiedicat

trecerea prin Zlatita a o§til conduse de loan de Hunedoara. Mind vreme de iarnA, drumurile
au fost inundate, iar oastea cregtinA a trebuit sA se intoarcA>.

Sultanul cel cuceritor de taxi., la rindul saiu, a trimis dup6 ghiauri pe

beilerbeiul de Rumelia, Kasim-pasa, pe stapInul de Tokat, Balaban-pa§a,
yi pe beiul de Bo lu, Mahmud Celebi, precum si pe alti emiri vestiti Impreun§,
cu vitejii. Chid colo, afurisitul zis Iancu cel ursuz ascunsese oameni In
diferite locuri adApostite.
<Incercuirea ogtii islamice de cAtre oastea lui Joan de Hunedoara, in apropierea de Ni',
gi luarea lui Mahmud Celebi ca prizonier>.

L5,udIndu-se cu pagubele pricinuite 1i cu prinderea In robie a o§tilor

islamice, ghiaurii umili, plini de aceast5, bucurie, an uitat de pierderile
for de la trecgtoarea Zlatita (Izladi).
<Intoarcerea o§tii cre§tine ; rascumpArarea lui Mahmud Celebi, fratele marelui vizir
de atunci, Hali-pa§a, §i sotui surorii sultanului, prin inapoierea cetAIii Semendria lui Vilk-oglu>.

377 INTELEGEREA DINTRE CETELE DE GHIAURI $I LUPTA <CU TURCII>

°stile ungure§ti, germane, tale din Bosnia, Hertegovina §i Moldova

(Kara- Bogdan) §i tale din Tara Romaneasea (Eflak) gi tale venetiene
(Firenk), precum §i ceilalti conduc6tori ghiauri, adunlndu -se Intr-un loc,
iar despotul Laz-oglu mergind In fruntea lor, 80 000 de ghiauri, ImbrIcati
In zale si agitindu -se ca valurile Mkii Negre, s-au Indreptat spre tkile
islamice.
Trecind prin Belgrad si ckInd asupra Nicopolei, ei an devastat
acele pkti si apoi au plecat.
Beiul de Nicopol, Mehmed-bei, fiul lui Firuz-bei, a§teptInd clipa
potrivitI l3i, Impreungi cu luptkorii care se aflau lIng6 el, cu acIngiii §i cu
tavgiii care I§i gasiserl renume In Rumelia, ataclndu -i pe la spate pe ghiauri,
a trimis la Curtea ocrotitoare a sultanului multi ghiauri ImbrIcati In
zale §i cu mlinile legate. GIndul craiului eel lipsit de noroc 50 era de a trece
prin. Varna la Istanbul si, luind-o pe fata Impkatului <bizantin >, avea de
end sa meargl de acolo la Adrianopol. De aceeay el a pornit spre pktile
Varnei.
380 . . . In aceste zile, umilul de ghiaur, trecind prin Tara Romaneasea,
sosise la Varna. Oastea islamick de asemenea, venind In acel loc, s-a
mezat In fata ghiaurului.
59 Vladislav I (1440-1444).

www.dacoromanica.ro
 TADJ-VT-TEVARIEI 315

<Descrierea luptei de la Varna, amintindu-se §t de rolul jucat de Iancu de Hunedoara>.

384 . . . Aceasta, lupta mare de la Varna s-a IntImplat intr-o zi de marti,

In a noua zi a lunei regeb din anul 848 51,

392 PLECAREA SULTANULUI SPRE CIMPIA KOSOVEI PENTRU A-L ALUNGA PE

GHIAURUL UNGUR

Dupg, ce sahul cel cuceritor de taxi a supus o parte Insemnata, din

Albania (Arnavut) §i s-a intors In capitals sa, a sosit stirea ca afurisitul
de lancu i-a atItat pe beii ghiauri gf pe multi bani care trliau ca niste crai
§i ea, toti
acestia, punIndu-si in end sa devasteze taxile islamice, s-au adunat
la un loc si an hotarIt sa porneascl la luptl. Aceasta, §tire groaznieg ajun-
end la urechile sultanului eel biruitor, acesta 1-a trimis pe martalozul52
Dogan spre a obtine vesti signa). Acesta, la rindul sAul a primit stirea eb,
dupa ce fusese tgiat capul ghiaurului care luase mai Inainte parte la lupta
de la Varna 52, steagul nenorocos al acestuia fusese tutors si Invins gi la,ncu,
luind-o la fug gi ajungind plin de nenorocire In tinutul Ungariei, a atItat
pe banul lesesc, pe banul ceh, pe banul secuiesc ( (sekvelet), pe banul
Tariff Romamesti (Eflak) 54 pe alti bei viteji de o seamai cu ei, spunindu-le :
393 "Dad, nu vg, yeti uni si nu vg, yeti preg6ti pentru alungarea mahomeda-
nilor, farg indoia15, a yeti p'ati ceea ce a pit craiul".
. i toti acesti bani Invoindu-se cu Indemnul lui lancu, an sculat In
picioare pe toti supusii din tinuturile for $i, punind sa se bata, toba de luptl,
an trecut prin fata Belgradului. Luln.du.-1 drept calgaz6 pe lancu, ei an
pornit In urma acestuia gi s-au ingrgm/dit ca un roi de bondari In aril()
islamioe. Martalozul Dogan died aceast/ stire Inaltului tron, sahul s-a
Indreptat spre pArtile Sofiei gi s-au dat inane porunci pentru ca s6 se adune
oastea islaraica, si a se ridice gloatele gi toti sa vinA la ordia Impailteasek
supunIndu-se Inaltului firman. De asemenea, s-a dat firman gi ostii de
Anatolia, care se distinsese prin maxi vitejii pentru ImpAratie, sa trimitI
oameni la timarurile for dupl bani de cheltuialL intr-un cuvint, oastea
victorioasA s-a adunat inarmatI la locul de plecare $i, ping, la stringerea
munitiilor si a altor ;Fame de lupt6, mazele sultan a poposit In orasul Sofia.
Mai Inainte, dupI ce lancu a nimicit °stile islamice conduse de Kula-

51 22 octombrie 1444.
52 Aid to sens de iscoada.
53 Regele Vladislav I al Ungariei,
05 Vladislav al II-lea (1446-1456).

www.dacoromanica.ro
 316 SA'ADEDDIN ILIEHMED HODJA F2rENDI

whin 559 ucigindu-1 pe Dracula, domnul Tkii Romanesti, a numit in locul

lui pe Laz-oglu 56.
Pe cind marele cah isi aduna cu grij6, oastea la Sofia, ghiaurul din
Tara RomaneascI a pornit s6, devasteze imprejurimile Nicopolei si a.
inceput sg, pricinuiasc/ pagube tinuturilor islamice. Dintre emirii de mar-
gine unindu-se renumitii bei : Firuzbeioglu Mehmed-bei $i Hasanbeioglu
Mustafa-bei !ii ITzguroglu Isa-bei, au dat peste noapte un atac cu citeva
mu de acingii asupra ostii Tkii Romanesti si au umplut acel loc cu valuri
de singe de-al ducmanilor credintei, trimitind la sultan, legati de niiini si
de picioare, nenumkati ghiauri in zale $i calki.
394 . . . Astfel, oastea sultanului, pregAtindu-se si indiecind au end de
luptl, a ajuns la Kursunlu-Kilise wade Curtea ocrotitoare a lumii a fost
instintata, a ghiaurul a venit la, Kosovo. Atunci, privirea sultanului in-
dreptindu-se in acele parti, ceata mare a ostii islamice s-a oprit in fata
comandantilor ghiauri in anul 852, lung caban, ziva a patra 573 intr-o dupes
amiazg, de vineri.
396 . . . Lovitura color imbra,cati in zale fiind grea, oastea victorioas/,
la, rindul ei, a plecat din fata for si, inconjurindu-i pe la spate, a inceput s / -i
mIcelkeasc/. Acei .umili, impiedicindu-se din cauza poverilor si negIsind
alt drum, au fost mIcelkiti de sabiile vitejilor <turci>.
Banul Tkii Romanesti 58 si banul de sekvelet, neputind sg, stea la,
paza acelor locuri, au stern urmele for de pe fata pamintului. Iar banul
lecesc fiind prins si nespunind eine este, a ramas un timp in pares islamicA si,
trecind din min/ in mina, fiind vindut $i cumpkat <Ca rob >, in cele din
urm6, a scapat.
397 . . . Mud s-a cr/pat de ziva, <Iancu>, adresindu-se celor care se aflau
ling/ el ci care erau pktasi la nenorocire, le-a spus : Voi sai depuneti
sfortki pentru apkarea carelor, iar eu, atacind duemanul pe la spate, 11
voi lovi cAlare in locul undo el nu se asteapt/". Si cu acest viclesug iesind
din multimea carelor, a luat-o la fug/ impreuna, cu suita sa, pk/sind cimpul
de luptI.
<Descrierea infringerli cre§thillor, dui:A retragerea lui Iancu, la Kosovo, in 1448>.
456 . . . Afurisitul de Iancu, venind cu oaste neumkatl, a dat ajutor
Belgradului (in 1456).
. . . Corgbiile au sosit pe Dun /re, iar pe uscat a venit afurisitul de
Iancu cu oastea sa.
56 Dupes alte cronici, 8ehaheddin-pa§a.
86 Confuzie la cronicar.
57 3 octombrie 1448.
69 Vladislav al II-lea.

www.dacoromanica.ro
 TADJVT-TEVARM 317

484 EXPEDITIA SULTANULUI <MEHMED AL II-lea> IN TARA ROMANEASCA

485 . . Venind soli din imprejurimi §i aducind urg,ri pentru cucerirea

.
Constantinopolului, au arkat fatl de Poarta fericirii inchinarea sin.certi,
a celor care i-au trimis De asemenea, venind in acest scop soli §i din partea
domnului Tkii Romane§ti Ka,zik11 59, ace§tia au adus cu ei daruri bogate.
In trecut, Dracul, care era tatallui <Vlad Tepee >, fiind unul dintre ghiaurii
care se bucurau de protectia inaltei Porti osmane, platinduli tributul §i
haraciul, era ocrotit de sultan. De aceea, §i fiul s6u era privit cu bunIvointl.
Ori de cite on venea solul On. la Poarta irapaeatiei, aducind pe§cheguri
bogate pentru a arka devotamentul sau, era cinstit cu favoruri impka-
te§ti §i rAspl'atit pentru purtarea §i supunerea sa. Dar rantatea firii sale
murdare §i inclinate spre uneltiri ie§ind la ivealg, el a socotit ca expeditia
impk5,teasca, in pgrtile Trapezuntului este un bun prilej §1, intinzindu-si
mina hr46,reatA, a apucat pe un drum gre§it, potrivit cu firea sa cea
uneltitoare.
Ishak-pa§a fusese inskeinat cu apkarea Rumeliei §i, sub ocrotirea
sa, acele pkti deveniserl infloritoare. In acest timp, venind Ishak-pa§a
la sublima Poarta, dupes ceremoni.9, sgrutkii mtinii, a facut cunoscut la
inaltul tron faptele rele §i purtarea nedemna, a voievodului Tepe§ (Kazikli)
§1 a povestit §ahului eel cuceritor de t5,ri despre supArkile pricinuite de
voievodul Tepe§ locuitorilor din tinuturile islamice, precum §i despre hota-
rul pe care el 1-a stabilit.
. . . Purtarea sa a fost aflat4 de sultan.

<Se iau masuri de pedepsire a lui Vlad Tepe§, ffind socotit rravratit>.

Pentru aceasta, s-a poruncit comandantilor §i emirilor mari sa preg6,-

tease/ oastea victorioasI.
Dar inainte de aceasta, eel cu inima neagr& (V1a,d Tepe§) a fost chemat
la, Poarta imp6r5,tiei a se incline, dar acel viclean, la rindul slut prefa,-
eindu-se a se supune, s-a scuzat In felul urnagtor : Poporul tariff mele
este nechibzuit, iar dregnorii §1 supu§ii mei sint cu doug, fete. Dad, mg,
duo sa, m6, Inchin la ocrotitoarea Curte a fericirii, atunci ei, supunindu-se
numaidecit ungurului, 11 vor priori pe crai in locul men §i ti vor preda
acestuia tronul §i avujiile mele. Ma gindesc mereu la, prilejul de a skuta
pieioarele tronului §i de a §terge praful de pe calul <impkatesc> §i de a
arAta supunerea §i devotamentul meu. Toate acestea de mult tree prin
gindul meu, dar din pricina color aratate mai sus, vechea mea dorin46,

69 Vlad Tepe§.

www.dacoromanica.ro
 318 SA'ADEDDIN MEHNIED HODJA EFENDI

nu 8-a indeplinit pin& acum. Daca, se crede de cuviint5,1 BA, fie trimis, pentru
ocrotirea ei apgrarea rii, unul dintre emirii de margine ei atunci eu slut
hotArit sa, ma, due ei s& mg, inchin. la Poarta cea ocrotitoare ei sa eterg cu
genele mele tronul impgratiei".
. . . Domnul Tarii Bomfineeti, ascnnzinduli duem.Inia, a induplecat
cu uneltirile sale inima marelui eah. Cuvintele sale fatarnice patrunzind
in inima sultanului, s-a emis firman impgrAtesc pentru ca Hamza-bei,
ceacirgibaei, bei de Nicopol, s& mearg§, in Tara Romaneascl ei s-o p6zeascl
impreuna, cu alibi emiri ei aiani pin& ce voievodul Tepee se va intoarce de
la Curtea cea ocrotitoare. Hamza-bei, la rindul agn, potrivit Qnaltului
firman, a pornit in acea parte pe o vreme rea, fiind o lam& aspra.
<Urmeazii descrierea vremii rele>.

487 ... Dunarea era inghetatI. Hamza -bei, impreunl cu insotitorii air
s-a aeezat pe malul fluviului wide, din voia lui Allah, moartea s-a abAtut
asupra acelor viteji. Poposind in acel loc, in timp ce oastea islamic& trecea
cu mare grij5, <Dunarea inghetat6,>, voievodul Tepee, dupg ce s-a intins
intunericul noptii, a atacat oastea islamica ei, fiind biruitor, in urma ata-
cului de noapte a ucis pe cei mai multi dintre luptItorii islamici, aceetia
devenind vrednici de mila laudatului Allah. <Vlad Tepee > s-a rIzbunat
pe Iunus-bei, ucigindu-1 cu sabia, iar pe Hamza-bei, de asemenea, trecindu-1
in rindurile martirilor, i-a trimis capul la craiul unguresc 66.
Abatindu-se de la supunerea cea dreapt/ fatl de eah, <Vlad Tepee >
a declarat ca ei-a scos grumazul de sub jugul supunerii Marea rgatate
fAcutA, de Tepee fiind aratata, inaltului divan ei pregatindu-se la inalta
Curte oastea victorioasg, potrivit firmanului imparatese emis mai inainte,
s-a pornit pentru supunerea T&rii Romfiineeti, in primIvara anului 866 61.
Ulemalele rostind : victorie cu ajutorul marelui Allah", ei steagurile
filflind unul dupI altul in bgtaia vintului, <oastea > a strgbatut mai multe
localitaiti. §i intr-o zi stralucitoare, s-a ajuns la hotarul T&rii <Romaneeti>.
Mahmud-paea 62 fiind numit serdar asupra oetii victorioase ei norocoase,
a trecut primul Dungrea, intend apoi in Tara Rom&neasca,. Dupg, el,
sultanul eel onorat, trecind cu oastea numeroasg, ei norocoasg, peste fluviul
sus-amintit, a judecat Tara Romfisneasca, ca la judecata din urmg, varsind
singe cu sabia sa inspAimint&toare. <Vlad > Tepee, neavind putere sI se
intilneasc6 cu oastea de luptatori, a intrat in painint ca un tame ei s-a
ascuns in locuri greu de pgtruns.
eo Matei Corvin.
Si 6 octombrie 146125 septembrie 1462.
62 Mahmud-papa, mare vizir (1453-1467/857-872 prima oara si 1472-1473 / 877-878
a doua oars).

www.dacoromanica.ro
 TADT-VT-TEVARM 319

Mevlana Idris 68 spun ca Ali-bei Evrenosoglu, hind numit coman-

dant peste oastea de acingii, a fost trimis sa devasteze Tara Romaneascal
iar Mahmud-pasa era in avangarda ostii imparatesti. .<Mahmud-pasa > a
nimerit intr-un loc unde, in orice parte s-ar fi cautat, chiar la mari depar-
taxi, tot nu s-ar fi gasit nici o picatura de apa.
< UrmeazA descrierea, lntr -o formA poetia, a celor suferite de turd din cauza lipsei de apa >.

488 . . . Pe cind oastea islamica nu-si potolise Inca setea, s-a vazut o
ceata numeroasa de oaten ghiauri. Deoarece <Vlad > Tepes se afla In dus-
.
manie veche cu domnul Moldovei, acesta 64, socotind sosirea victorioasa
a sultanului un bun prilej, se pregatise sa devasteze Tara Romaneasca.
De aceea, aflind aceasta, el (Vlad Tepe§) a trimis ceata aceea de nelegiuiji
ca sa opreasca trecerea moldoveanului.
Acestia, aflind ca Ali-bei gi acingiii sai s-au saturat de prazi, s-au
graft in acele parti, crezind ca ostasii victoriosi ai sultanului ocrotitor
al lumii shit acingiii lui Ali-bei. Scotind sabiile din teaca gi incalecind cai
maxi §i neastimparati, au pornit un atac asupra vitejilor de la Rum (oastea
de Anatolia).
Sultanul norocos, vazind ca ghiaurii netrebnici au pornit spre oastea
victorioasa, a ramas in centrul otii, stralucind acolo ca steaua polar&
(kutup), §i, impodobindu-si dreapta i stinga cu marii viziri tai emiri, a
trimis in diferite locuri luptatori renumiti.
Pe Turhanoglu Omer-bei, Evrenosoglu Ahmed-bei, Mihaloglu Ali-bei,
Malkociogl-u. Bali-bei gi pe all ii i-a pus in dreapta sa, iar pe altii ca Nasuh-
bei, stapinitorul Albaniei, Deliogla ITmur-bei, Mihaloglu Iskender Eii o
seams, de alti bei purtatori de glorie i-a pus in partea stinga, Indreptlndu -i
spre oastea purtatoare de ura. Chid cei din ceata aceea de ghiauri au venit
fn fata ostii musulmanilor, vederea s-a Intunecat de sabiile grele ale cetelor
de ingeri care ajutau oastea <islamiea>.
189 . .*apte mu de ghiauri fiind ma'celariti in focul sabiilor, ceilalti au
fost prinsi gi legati in lanturi. Dupa, aceasta Intlmplare stralucita, sahul cel
plin de bravura, raminind o lung grin partile Tarii Romanesti, s-a inveselit
si a petrecut.
<Vlad > Tepes, dupa ce a aflat de nenorocirile ostii pe care o pregatise
pentru inchiderea drumului moldoveanului,... n-a gasit alts. putinta
cleat sa-1 loveasca, pe sahul lumii (Mehmed al II-lea). Intr-o noapte Intu-
as Hakimeddin Idris bin Husameddin All el-Bitlisi, istoriograf otoman (m. 1520),
autorul unei cronici otomane in limba persanA, care trateaza evenimentele pina pe vremea
lui Balazid al II-lea. (Vezi in volumul de fatA, p. 149.)
ea Stefan cel Mare.

www.dacoromanica.ro
 320 SA'ADEDDIN MEHMED HODJA EFENDI

necoasa, cuprins de valurile rautatii. .., insotit de oastea ghiaura, el a

pornit in grabs, ca un nor intunecat, spre oastea §ahului cel biminat,
atacindu-1 peste noapte. ahul cel cuceritor de taxi, aflind de atacul du§-
manului eel raufacator, a pus In noaptea aceea oastea victorioasa in toate
partile. Pregatind armele, el a urmarit cu atentie lipsurile care puteau sa
mai fie. La miezul noptii, oastea Tarii Romane§ti, pornind ca un torent
spre tabara imparateasca, §i-a minat call qi a intrat In mijlocul o§tii stra-
490 lucite. . .Cetele de luptatori (turci), la rindul lor, au implintat sabiile de
foc in adincul inimilor negre ale acestora. . Gramezile de lequri care
spurcau <pamintul> erau a§a de mari, inch jertfele cazute prada sabiilor
puteau fi zgrite chiar In noaptea aceea Intunecoasa. Cu ajutorul lui Allah,
viata mult incercata a luptatorilor <turci> a fost pazita de atacurile nume-
roase ale dukima,nului cel nenorocit. Luptatorii, care prinsesera curaj, erau
iuti la macel §i in retezarea miirdlor du§manilor. Incercuind acele cete
netrebnice, ei au atacat dintr-o parte cu sabiile §i an doborit la pamint
nenumarati ghiauri cu infati§are de balaur. i cu o ploaie de foc ucigator
au facut gard In jurul locului de batAlle, inaintind cu curaj spre mijloc
§i i-au inchis <din toate partile pe ghiauri> cu sabiile lor.
<UrmeazA In versuri gi prozA descrierea destAsurarii bAtaliei p1n in zorii zllei>.

491 . . . De§i <Vlad> Tepe§ nu s-a mi§cat de la locul bataliei, totugi,

nemaiavind puterile dinainte, s-a hotarit sa fugal strabatind drumurile
cu un nuraar mic de oameni. Marea de singe acoperise acele locuri In a§a
masura, inch, In orice parte se indreptau picioarele calului sau, el trecea
prin singe §i printre trupuri care mai mi§cau. Vazind In toate partile morti
insingerati §i socotind ca este urmarit de fantomele lui Akbekir 65, el (Vlad
Tepekl) a mers cu mare fries §i plin de spaima pe drumul pe care 1-a apucat.
Mihaloglu Ali-bei, ascultind de firmanul impa'ratesc, a pornit in grabs,
Insotit de viteji, pe urmele acelei cete fugare. In cele din urma, insplimintat
de intilnirea sa cu §ahul purtator de coroana, <V1a,d Tepep a plecat in
taxa, ungureasca. ahul cuceritor de taxi, intrind in lupta cu acei care,
imbracati In zale, mai ramaseseara In diferite colturi <ale cimpului de
batalie>, i-a ucis. . . §i, nimicind en lovituri de sabie avutiile §i populatia
Tarii RomAme§ti, oastea islamica s-a bucurat de o mare prada.
Tara RomAneasca, trecind In stapinirea maretului sultan, a fost
acordata voievodului Radu 66 care era fratele lui Kaziklu (Vlad Tepe§).
Acesta, bucurindu-se pins atunci de slujba pe care o indeplinea (mulazim.) la

" Erou din mitologia persanA.

66 Radu cel Frumos, fiul lui Vlad Dracul.

www.dacoromanica.ro
 TADJVT-TEVARMI 321

sublima, Poarta, era credincios si devotat. Dupa, ce sultanul a supus Tara

RoManeascl in anul acela norocos, el a slobozit oastea victorioasa.
'93 <Urmeazii descrierea cuceririi cetAtii Mitilene>.

La un an du.p5, cucerirea insulei Mitilene si a TIrii Ronilnesti, gindul

de atac indreptin.du-se spre pktile Bosniei, <sultanul> a pornit in prim&-
vara anului 867 67, cu oaste nenumkatI, spre Scoplje (Uskiib).

557 EPOPEEA EXPEDITIEI IN MOLDOVA

S-a scris In paginile de mai sus, c6,, dupl expeclitia in Iran, sultanul
(hudavendikiar) a lamas in resedinta sa timp de doi ani, trimitind in im-
prejurimi osti pentru a-si Mari teritoriile.
Pentru cucerirea cetatii Iskenderie din Albania, 1-a numit dintre toti
pe Hadim Suleiman-pasa, beilerbei de Rumelia, si 1-a trimis in acele parti
cu o oaste aleasI. Taria acelei cet6,ti impiedicind o cucerire usoarl, oastea
mai sus-numita s-a multumit numai cu prada, si s-a intors la Poarta fericirii
cu avutii.
In acest timp rAsculindu-se domnul Moldovei 68, faptele sale au fost
ar5tate inaltului trop. Deoarece Suleiman-pasa nu dobindise victorie in
cucerirea cet'atii Iskenderie, arAtindu-se nedemn. de <aceast5,> slujbl,
atunci, pentru ca ceata aceea sa, nu fie desfiintata,, i s-a trimis poruncl prin
firman impgrAtesc s5, plece cu oastea sa impotriva Moldovei fax& nici un
fel de intirziere, pentru a nimici ceata aceea <de ghiauri> $i pentru a supune
acele tinuturi prin lovituri de sabie. Dar oastea lui Suleiman-pasa era
obosita, de luptele si sfortArile depuse la Iskenderie si cea mai mare parte
era frintl din cauza caldurilor din acele tinuturi (Albania). De asemenea,
intro Iskenderie si Moldova era cale de o lung, de mers. Aceste greutIti erau
cunoscute atit de pas'a cit si de emirii din jurul sIu. Dar, neavin.d nici o
putere sa, judece firmanul plin de intelepciune <al sultanului>, el a pornit
de nevoie in tinuturile mai sus-numite si au trecut fluviul DunIrea in
Tara RonAneascl.
Dusmanul neiesind la ivealg, ei au pornit in incursiune pentru devas-
tarea satelor si oraselor. Afurisitul de domn al Moldovei, care 11 intrecea
in rautate chiar pe diavol, deli era vecin cu Dest-i Kipceacul, totusi,
incaierindu-se en hanii din familia Ginghiz 69, ridica pretentii de neatir-

67 26 septembrie 1462 14 septembrie 1463.

66 Stefan cel Mare.
69 Este vorba de hanii ghiraizi din Crimeea, contemporanul lui Stefan cel Mare fiind
Mengli-Ghirai I (1469-1514).

21 o. 43
www.dacoromanica.ro
 322 SA'ADEDDIN MEHMED HODJA EFENDI

nare §i trod se afla in prietenie eu Tara RomAneaseg, §i cu ungurul, el Ili

558 rIscula Cara §i ridica pe ascuns steagul razvrAtirii. Pe and Suleiman-pala
era ocupat cu prada, < tefan. >, fortificinduli atit pe din/untru eft §i pe
dinafarg, Cara §i adunindu-§i la un loc ca1ketii §i pedestra§ii, a pornit in
grab& asupra o§tii islamice §i a imprktiat acea caste obositI, atacind-o
prin surprindere din locuri ascunse cu oastea sa. Cei mai multi dintre
osta§ii islamici au murit ca ni§te martini §i multi viteji au pierit pe eimpul
de Mahe. Haan <Suleiman.>-pa§a, care se cab, de aceasta ciocnire, a
sc6pat cu greu de la nenorocirea pieirii. AceastI Mire dureroasa, flind adus6
la auzul marelui §ah (Mehmed al II-lea), ea 1-a facut pe sah sa dea firman
pentru adunarea o§tii victorioase §i sa, depung, sfortki pentru a porni
spre vilaietul Moldovei.
Astfel, in prim/vara anului 881 70 a §i ridicat steagul luptei sfinte
§i a condus oastea spre Moldova. Transportind zaherelele ping la Dunke cu
ajutorul galerelor pe Marea Neagfa, au preg6tit in chip minunat toate
tale necesare o§tii islamice.
Beiul Moldovei, aflind de minia vijelioasa a §ahului, a dat foc elm
piilor tkii sale. El nu a lasat nici urml de fin* §i de grin §i a pirjolit
muntii §i cimpiile. Asemenea focului uneltirilor sale, foametea s-a intins
In a§a ma.surI, In& dac6, prin mgsurile chibzuite ale §ahului cal cuceritor
de taxi, galerele nu ar fi a§teptat pe Dunke, cea mai mare parte a o§tii,
ca §i animalele lipsite de nutret ar fi pierit de foame. Domnul Moldovei,
ducind bog6tiile tkii In locuri prap6stioase, a urcat §i animalele de povar6
in locuri greu de umblat. Apoi, cu netrebnicii pe care-i adunase, el s-a
ascuns in p6duri de nestrAbatut, pe uncle §i vintul trecator nu poate trece
din cauza desimii copacilor §i in adincul ckora se putea ascunde o oaste
numeroasg.. De aceea sultanul, deli a cgutat tabka du§m2,nului, totu§i n-a
dat nici de urmele ei §i n-a aflat nici de numele ei §i n-a vgzut pe niciunul
dintre acei afurisiti.
Oastea victorioasI <otoman5,>, necajitI de seceta, §i foamete, a ralar
cit multe zile In acele tinuturi pline de primejdii. Ve§mintele osta§ilor s-au
acoperit de colb §i de cenu§1, iar nasul ci nkile for s-au umplut de praf
§i de scrum. Ca16uza, abalindu-se de la drumul cunoscut, a pornit, chipu-
rile, pe drumul care duce la lupa. Din aceastI pricing. sultanul, miniindu-se,
a dat poruncg, pentru uciderea acesteia. Tocmai atunci cineva din fruntea
o§tii, intorcindu-se, a povestit c& s-au ivit ghiauri in pklure. Astfel <cal6,-
uza > a scgpat de ghiarele vulturului imp5...r6tesc 71. Pentru a afla cum stau

1°26 aprilie 1476 14 aprilie 1477.

71 Adica a calAului.

www.dacoromanica.ro
 TADJ--0T-TEVARIH 323

lucrurile, au fost ale§i. osta§i §1 trirni§i inainte. Ace§tia an vazut ca moldo-,

559 veiaii, intrind in padure, ridicasera inauntrul ei ziduri din copaci maxi,,
sapasera §anturi adinci, astupasera trecerile cu copaci §i maracini, se
a§ezasera in cale cu armele §i, punind tunuri ci incarcindu-le, atacau pe
cei ce le veneau in fat/ §i loveau pe cei care li se opuneau. Cei trimi§iinainte,
grabindu-se catre tabara sultanului, an povestit ceea ce an vazut cu ochii
lor privind cetele <de ghiauri>. Atunci, ascultind de porunca imparateasca
§i fluturind steagurile de victorie, an pornit catre acel neam ratacit.
Afurisitul de ghiaur, despicInd, In zori de zi, cu sabia desimea padurii,
§i-a adunat oastea numeroasa pentru a impra§tia ordia <islamica>. Sahul,
de asemenea, pregatind oastea, a Impresurat cu vitejii sai ca ni§te lei ascun-
24111 din padure §i a, pornit la lupta cu tunuri §1 pu§ti, cu arcuri si sageti.
Ghiaurii umili, vazind atacul o§tii victorioase, an tras cu tunurile, facind
ca pamintul sa se cutremure de bubuitul lor. Ajutorul lui Allah fiind de
partea °Ob. islamice §i ochii ghiaurilor intunecindu-se pe nea§teptate, ei
an tras cu tunurile pe cind oastea islamica nu ajunsese incg, in bgtaia foculuir
eiramasese Intr -o vale. Din aceasta cauza, ghiulelele lor, trecind pe deasupra
gaziilor ca ni§te turbane de sufii, n-au pricinuit pagube decit capeteniilor.
de lancieri din fata. In schimb, ghiulelele trase din aceastg, parte (de turci)
nimerind carele du§mane, niciuna n-a cazut pe pamint pustiu. Dar <pa-,
durea > fiind Inchisa pe dinguntru, nimeni nu s-a putut incumeta sa meargg,
inainte. Viteju ieniceri, nesuportind aceste lovituri, deli erau obi§nuiti
sa-§i pu.ng, pieptul In fata tunurilor §i pu§tilor, s-au culcat cu fetele 1*
pamint. Pe atunci aga de ieniceri era Mehmed-aga din Trapezunt (Tral
bzun), care pe vremea sultanului Baiazid-han 72, fugind la printul Djem
a fost ucis la Ankara de oastea de Anatolia, iar capul lui a fost trimis la,
Curtea .sultanului Baiazid.
Sultanul gaziu, vazInd In vitejii ieniceri o purtare potrivnicg, obiceiu-
lui lor, s-a adresat agalei lor §i 1-a dojenit, zicind : Ce lucru ciudat an
facut ace§ti oglani ! .A§a, fac oare acei care se incing cu briul vitejiei I". Apoi,(
luind scutul de aparare in yr-MT-die, sale binecuvintate, a dat pinteni calului
sa, inainteze. Cei din oastea de Poarta (kapu-halki), la. rindul lor, atacind,
cu totii dintr-o parte, nu s-au despartit de scara sultanului lor. Ienicerii,
caindu-se de ceea ce an facut, pentru a §terge ru§inea lor, an pornit sa-1
nimiceascg, pe du§man. De asemenea §i spahiii de Anatolia §i Rumelia,
vgizind sfortarile sultanului, s-au scurs ca un riu §i s-au napustit asupra,
carelor ghiaurilor, depunind toate sfortarile §i puninduli pieptul in bataia
72 Baiazid al II-lea (1481- 1512).
78 Fiul lui Mehmed al II-lea se razvrAtise In 1481, dorind sA ocupe tronul, dar a fost
alungat.

www.dacoromanica.ro
 324 SA'ADEDDIN MEHMED HODJA EFENDI

tunurilor si pustilor. Incepind lupta in timpul diminetii, nu s-au mai dat

Inapoi de la necazuri gi greutgti ping la vremea chindiei (beines-selatein).
In cele din urmal intkind prin atacuri steagul victorios al sahului,
izbinda a fost de partea ostii islamice Eii cei mai multi dintre moldoveni an
fost mAcelkiti de sabiile vitejilor. Cei care an supravietuit bataliei, nere-
nuntind la luptI, in zelul lor de nestiutori, au mai depus sfortki pentru a
veni in sprijinul familiilor lor.
Lupt6torii <turci>, la rindul lor, mAcelkindu-i cu zel intru Islam,
an umplut locul acela de Mtg. lie cu angel° ghiaurilor dusmani, transfor-
mindu-1 intro mare adincA. Au mgcelarit atitia ghiauri, incit din capetele
lor an facut nenumkate minarete. Prin lovituri de sabii, locul acela s-a
umplut de tigvele rotunde ale moldovenilor, dar au murit ca niste martin
i multi gazii in acel loc de luptI eroicl Eli din singele lor a rasarit o
gr/din6 rosie.
Norocul <moldovenilor > intunecindu-se ¢i puterile bratelor lor bind
vlIguite, serdarul lor <Stefan cel Mare>, a iesit cu oameni putini dintr-un
colt al locului de lupta si a fugit in tinuturile muntoase, risipind ca apa
bogAtiile sale in acel loc de batalie. Si multe mu de moldoveni an clzut
in noble, devenind sclavi Eli pgrgsindu-si avutiile care le dIdeau plAceri
gi bucurii.
Toate acestea intrind in raiinile vitejilor, sub ocrotirea acelui padisah
gaziu, multi si-au atins scopurile. Nenumkati robi tineri 1i sciave tinere din
Moldova an cAzut pe mlinile acelor luptkori, viteji ca leii, devenind o
boggtie pentru petreceri. Sub ocrotirea acelui padisah gaziu, foarte multi
nefericiti s-au bucurat, atingindu-si scopul, i foarte multi necIjiti, bucu-
rindu-se, au imbr6tisat frumoasele moldovene si au uitat de necazurile
suferite. Timp de dou.5, luni fgrI intrerupere, potrivit inaltului firman,
devastind Cara Moldovei, <turd!> s-au imboga,tit cu diferite prazi. Averile
i animalele intrate in, msinile luptAtorilor erau atit de numeroase, bolt
nu inclpeau pe cimpii intinse.
Moldova fiind alcat5., in Intregime de call ostasilor sultanului, aces-
tia au pornit spre capitala Adrianopol. La aceast expeditie participind
rji beiul Tariff Romanesti, impreung, cu oastea sa, prin bunlvointa sahului
a pus si el mina pe prgzi. Si lui, de asemenea, pe ma'sura rangului sau, i
s-au dat lucruri de pradg din Moldova, iar ostii din Tara RomAineasca, i-au
revenit turmele de porci care se glseau pe intinsul acelei tki.
In clipa cind sultanul gaziu, intorcindu-se din expeditia asupra
Moldovei, trecea Dungrea, a sosit om de la Mihaloglu Ali-bei 742 anuntind
Z61 etzvrAtirea ungurului.
94 Ali, fiul lui Mehmed Mihaloglu.

www.dacoromanica.ro
 TADJ-VT-TEVARIEr 325

562 .Si pe emirii de margin, potrivit vechiului obicei otoman, i-a

trimis Impreung cu oastea de acingii sa devasteze vilaietul ghiaurului.
Dintre toti, pe Mihaloglu .Ali-bei 1-a trimis fn anul 882 75 ca, treclnd prin
Tara Romaneasca, sa facg incursiune de pradg In Ungaria. El nu a izbutit
§i paztea noastrg a suferit o Infringere 76.

572 ALT EVENIMENT

Spre sfir§itul acelui an (886) 77, i-a trimis pe Hasanbeioglu Isa-bei

si pe Mihaloglu Ali-bei c1 pe Malkocioglu Bali-bei, cu 30 000 de oameni,
prin. Tara Romaneasca pentru ca sa facg incursiune In Ungaria. Ace§tia,
potrivit firmanului Impargtesc, s-au Indreptat spre acele pgrti.
<Se descrie infrIngerea beilor §i nentelegerile dintre ei>.

Volumul al II-lea

41 CUCERIREA CETATILOR CHILIA $1 AKKERMANN

. . . Sahul <Baiazid al II-lea > cel plin de bungvointg, dupg ce a stat

cu mgretie la re§edinta sa din Istanbul §i s-a odihnit, hotgrInd expeditie
Impargteascg pentru cucerirea Chiliei ci Akkermanului, a dat porunci
emirilor din Anatolia c1 Itumelia ca sa vin la Poarta cea ocrotitoare a
lumii pentru a se Inchina. In anul 889 78, la Nevruz 79, In timp ce steagurile
42 strgluceau ca soarele, rgspindind culori aurii, dupg ce an fgcut slujba de
vineri In ziva a patra a lui rebi- ul -ahIr 86, an pornit, gata de rgzboi, din
cetatea bel§ugului (Istanbul) spre pgrtile capitalei fmparaiei, Adrianopol.
In afar de tunurile, puctile ci alte unelte de lupta transportate In
care, an fost cgrate la Dungre, cu galerele pe Marea Neagrg, ci alte nume-
roase unelte de rgzboi, zaherele §i alte lucruri.
. . . Trecind prin vilaietul Dobrogei ci ajungind pe malul Dungrii,
au trecut dincolo, cu corgbiile care se aflau acolo, prin schela numitg
Isaccea (Ishak11), In ziva a doua a lunii djumadi-ul-ahlr 61.

75 15 aprilie 1477 3 aprilie 1478.

78 In lupta de la Cimpul Piinii (1479).
77 2 martie 1481 19 februarie 1482.
78 30 ianuarie 1484 17 ianuarie 1485.
70 Ziva de Anul nou la persani, corespunzInd echinoctiului de primilvarii (21 martie) .
80 1 mai 1484.
81 27 iunie 1484.

www.dacoromanica.ro
 326 SA'ADEDDIN MEHMED HODJA EFENDI

43 Beiul Tgrii Romfine§ti 82, care din timpurile trecute, plecindu-§i

capul la Poarta otomana, se bucura de cinste prin plata giziei kii a haraciu-
lui, intImpinindu-1 pe §ahul norocos, §i-a plecat fata sa rugItoare la Pragul
fericirii §i, cal/uzind oastea victorioasI §i slujind cu 20 000 de osta§i, eft
avea el in putere, a pregatit §i provizii bogate, necesare expeditiei.
In ziva a unsprezecea a lunii amintite ", au asediat cetatea Chilia.
*ahul, ajungind in zori de zi la Chilia, a Impresurat cetatea de pe mare §i
de pe uscat. Zidurile §i portile cetItii fiind strIpunse ca §i inimile crude ale
ghiaurilor netrebnici, inima plrAlabului (dizdar) s-a strins de groazI §i
de frit/. Acesta a hotIrit s-o predea In grabI, fgra, conclitii, in a 20-a zi
a lunii mai sus-arItate 84, Intr-o zi de miercuri. Astfel, §ahul cel puternic
a isprIvit cucerirea cetItii fIcind slujba de vineri In biserica acesteia.
Lind a pornit la cucerirea Akkermanului, s-a alaturat taberei victorioase
a sultanului §i hanul Crimeli, Mengli-Ghirai 88, din renumita familie a lui
Ginghiz-han, cu 50 000 de osta§i. Aducind el Insu§i urari sultanului,
<hanul> a fost onorat, pentru serviciile sale, prin cinstea §i bun/vointa
§ahului. MergInd al/turi de gloriosul sultan, ei au pornit In ziva a 25-a a
lunii mai sus amintite 88.
In ziva a patra ajungind la Akkerman, 1-au asediat de pe uscat §i
de pe apg. Se spune c/ Akkermanul avea munitii nenumArate §i grine
§i alimente pentru 30 de ani. In decursul zilelor §i anilor sIpaserI §anturi
acia de adinci, incit era cu neputintI sa le dai de fund. Din porunca sulta-
nului cel glorios, oastea victorioase s-a strIduit timp de o sIptIminI sa
umple acel §ant adInc.
Tragind cu tunurile §i pu§tile de pe apI §i de pe uscat, au omorit doi
-pirealabi renumiti, iar ceilalti ghiauri, nemaiavInd incotro, au cerut ier-
tare §i au predat cetatea. In a 16-a zi a lunii regeb 87, cu sprijinul lui
Allah, steagurile vestitoare de victorie fiind Infipte pe zidurile §iint'ari-
turile cetatii, a inceput sá bats toba impIrIteascI dup./ obiceiul osmInesc.
De asemenea, au fost numiti muhtesibi 88 §i oameni de incredere pentru
paza §i stIpinirea avutiilor Mr*/ de sfir§it. Ghiaurii care voiau se famine au
ramas pe loc, iar cei care voiau s/-§i aleagI un alt loc au plecat §i s-au
a§ezat acolo. Foarte multi au fost surghiuniti, cu familiile lor, in Anato-
lia, la Biga-Veche (Eski-Biga).

82 Vlad Cillugarul (1482-1495).

83 11 djumadi II <889> = 6 iulie 1484.
84 20 <djumadi II 889> = 15 iulie 1484.
85 Mengli-Ghirai (1469-1514), fiul lui Hadji-Ghirai.
36 25 <djumadi II 889> = 20 iulie 1484.
17 16 regeb <889> = 9 august 1484.
38 Socotitor ; eful. pohtlei.

www.dacoromanica.ro
 TADJ-UT-TEVARIII 327

44 Avutia §i banii care se aflau acolo au fost pastrate pentru a folosi

la construirea unei geamii Incepute la Adrianopol, iar vesmintele pretioase
au fost Impartite luptatorilor gazii. Acordindu-i-se daruri Imparatesti,
pe hanul Crimeii, Mengli-Ghirai, 1-au onorat, potrivit dorintei sale, cu o
burc5, alba (ak-biirk) i cu boneta aurita (titakilf) 1i 1-au trimis fn Cara sa cu
multe daruri. La 22 ale lunii regeb 89, <sultanul> s-a Intors de la Akkerman
$i, trecind prin fata Chiliei spre cimpie, a pornit spre Adrianopol pe drumul
de la SarI-Saltuk-Baba 90 Si la sfIrsitul lui Saban 91 a ajuns cu pasi mindri
in vechea capitals (Adrianopol).

RASCOALA DOMNULUI MOLDOVEI $1 INLATURAREA REBELIUNII SALE

.Venind sol si din partea craiului unguresc 92) acesta s-a Inchinat
la, Curtea cea ocrotitoare a lumii. In acest timp a sosit vestea ca ghiaurii
ram* la Akkerman, trimitlnd §tire domnului Moldovei (Bogdan - ogle),
i-au fagaduit cs Ii vor preda cetatea data va veni pe neasteptate. La rindul
sau, acest nedemn, Inglmfindu -se, a sosit cu corabiile ling/ cetate si a
pregatit scari. Atunci, aparatorii cetatii (turcii), aflind de tradarea acelor
ghiauri, i-au trecut pe toti prin sabie. Pe chid asteptau cu luare arainte
sosirea dusmanului, acel umil (domnul Moldovei) a venit Intr-o noapte
Intunecoasa sub zidurile cetatii $i, punlnd scarile, pe cind se pregatea sa
smulga cetatea prin for si unii dintre ghiauri intrasera In cetate, iar
altii erau pe treptele scarilor, gaziii, cu strigate de rugs catre Allah, an
45 atacat pe acei umili, doborindu-i cu sa'bille si Invalmasindu-i In foc pe
cei diu'auntrul $i pe cei din afara cetatii. Din.d astfel la ivealg, Incercarea,
facuta de dusmanul umil Impotriva Imparatiei padisahului, au luat In
prinsoare pe cei mai multi dintre cei care intrasera in cetate, trimitindu-i
apoi la Poarta fericirii. Aceasta ,Mire Imbucuratoare fiind adusa, la cunos-
tinta sultanului cel cuceritor de taxi, el a numit serdar de oaste pe Ali-
pasa, beilerbei de Rumelia, si 1-a trimis In Moldova Impreuna cu vitejii
de Rumelia si cu bulucuri dintre ostasii de Poarta (kapu-kulu). Ali-pasa,
la rindul sam, intrind In Tara Romaneasca, a luat Impreuna cu dinsul
si pe domnul Taxii Romanesti, cu oastea sa, §i In anul 890, luna Saban,
ziva a 25-a 93, a intrat In vilaietul Moldova (Kara-Bogdan). Venind
multi bei din Moldova, an aratat supunere, dar domnul Moldovei (Bogdan-

89 22 regeb <889> = 18 august 1484.

98 Adica prin Babadag.
91 Saban <889> = 24 august 21 septembrie 1484.
88 Matei Corvin.
99 5 septembrie 1485.

www.dacoromanica.ro
 328 SA'ADEDDIN MEHNIED HODJA EFENDI

oglu), facIndu-se nevazut, nu s-a gasit urma lui. Desi au rgscolit muntii 9i
plaiurile acelui vilaiet, nimeni nu a aflat ceva despre el. In cele din
urma, prinzInd un raufacator, care cunostea starea lucrurilor, acesta a
spus ca domnul Moldovei a fugit In vilaietul lesesc. Atunci au pornit la
incursiune prin tinuturile Moldovei si au luat prazile pe care le-au gasit.
Umplindu-se cu our si cu avuii, pofta luptatorilor s-a potolit. Ali-pasa,
lulnd o cincime (pendjik) din prazi, a pornit la Poarta fericirii.
In anul 89194, clad marele padisah statea la tronul sau din Istanbul,
supusii lui an aflat a domnul Moldovei, dupa Intoarcerea lui
adunInd arme Eji avutii pentru razbunare, a depus iarasi sfortari pentru a
lua Chiba, gi Akkermanul. Atunci, acordIndu-i Indata lui Malkocioglu
Bali-bei, vechi stIlp al emirilor de Rumelia, vilaietul Silistrei ca favoare,
i s-a Incredintat tot lui iji paza granitei dinspre Moldova si i an dat porunca,
sa pustiiasca si at devasteze, on acIngiii de Rumelia, acea tares FIl sa nimi-
cease& oastea Moldovei. Iscoada moldoveanului aSlInd de aceste gInduri,
le-a comunicat serdarului sau cel viclean 95. Ace la,, datorita legaturilor
strinse pe care le avea on craiul lesesc, a cerut ajutor de la acesta, precum
si de la craiul unguresc. Acestia, la rindul lor, i-au trimis osti. Malkocioglu,
potrivit Inaltului firman, a pornit cu vitejii acingiii spre vilaietul Moldovei
si a Inceput sa-1 devasteze i sad prade.
Construind un pod peste apa Prutului, Malkocioglu <Bali-bei> a
ramas acolo cu alaiul sau g1 cu supusii sai, iar pe spahiii care-1 Insoteau
46 i-a trimis Inainte. El s-a falit ca dusmanul nu va aparea §i n-a cercetat cu
luare aminte Imprejurimile. Dar iscoada dusmanului, vazInd ca Ma lko-
cioglu s-a Indepartat de oastea sa, a condus ceata dusmana spre locul unde
se oprise Malkocioglu. Ceata de ghiauri, pornind In grabs cu glndul de a
macelari oastea islamica, a dat cu ea o lupta crIncena. Ceata lui Mal-
kocioglu, la rindul ei, scotind din teaca sabia razbunarii si cu puterea erois-
mului punIud capat vietii ghiaurilor umili, nu s-a dat Inapoi nici o
ci a gaurit piepturile <ghiaurilor > cu Impunsaturile sagetilor ascutite.
Focul bataliei Incingindu -se, au distrus de dimineata ping, seara azmele
cu lovituri puternice. De asemenea, ascunsesera In locuri ferite nenumarati
luptatori cu tobe i cu steaguri. Acestia, la rindul lor, iesind din ascunzi-
suri pe la apusul soarelui, an pornit la lupta, $i la macel cu sunete de tobe,
de trompete $i cu strigate de rug/. Atunci, dusmanii cei fricosi si-au pierdut
puterea, iar steagurile au cazut din mlinile lor si, spulberIndu-li-se visurile
Inalte, ochilor lor lumea li s-a Infatisat neagra. De spaimg, mare, nici a

94 7 ianuarie 27 decembrie 1486.

95 $tetan cel Mare.

www.dacoromanica.ro
 TADJ-VT-TEVARIFI 329

patra parte din ei n-a rgmas pe loc ci, tremurindu-le mfinile, nici unul n-a
mai ridicat sabia. Neg/sind alt mijloc de scapare decit fuga, ei au pgrgsit
cimpul de bat/lie cu sufletul plin de spaimg Qi s-au imprg§tiat, racindu-se
nevazuti. Dimineata, end sa porneascg In grabg in urmasirea o§tii invinse,
Malkocibei<oglu. Bali-bei>, aflind de imprg§tierea cetei umile de ducmani,
a pornit c/lare pe urmele dumanului legii, nimicindu-i pe cei pe care i-a
putut ajunge din urm/. Serdarul for eel necurat 962 fugind Inaintea tuturor
si parcurgind distante maxi, a scapat de ghiarele distrugatoare ale lup-
tgtorilor.
Acingiii care se duseserg dui)/ pradl s-au Intors satui de prazi Ii
s-au alaturat comaindantului lor. Apoi, o cincime din prazi a sosit la Poarta
fericirii.
54 Anul 892 97. In zilele dud Davud-pa§a a plecat in expeditie
<In Arabia >2 a venit din Moldova sol cu haraci pe doi ani f a plecat pri-
mind r/spunsul de pace.
Cind sultanul s-a Indreptat spre Adrianopol, s-a prezentat din
partea ungurului un sol cu numele de Iah§i-oglu.

79 PLECAREA LUI <MALKOCIOGLU> BALI-BEI PENTRU INLATURAREA PAIN LUPTA

A UNELTIRILOR LE$E$T1

Abele 99, craiul prior le§e§ti ci mare conductor peste tarile slave
(sakalliible), nedinduli seama de cele cuvenite lui, pretindea neatirnare,
80 atitind pe drumul r/tacirii o seam/ de rebel de aceeaci lege cu el. De
aceea, el a adunat o§ti sub conducerea sa cu gindul de a prigoni taxile
islamice. Deoarece Intro capitala sa 9i granita taxilor islamice era o cale
mai lung/ de o lung', el a pornit Infuriat din Cara sa la Inceputul anului
902 99, intrind In Moldova care se afla In drumul sau. Sub motivul vecina-
t/tii ci pentru faptul c& erau vechi aliati In razvratiri, el a trimis ctiri
prietenekiti domnului Moldovei, incercind s/ ci§tige prietenia lui pentru
a-1 avea drept cglguzl. Pe fat/, domnul Moldovei a argtat c& prime§te
<cererea sa > si ea, va fi alkuri de el pe calea dumaniei <cu turcii>. Dar,
cunoscind urmgrile unei astfel de obligati' ci §tiind razbunarea sultanului
osmgnesc si vIzind de atitea on urmgrile rgscoalei, el a Incercat sg poto-
lease/ focul miniei <lui Albert>, respingind aventura sa 9i povestindu-i
despre nenorocirile cf pgtaniile pe care le-au suferit t5,rile ungurului ci a
96 In text : murdar".
97 28 decembrie 1486 16 decembrie 1487.
99 loan Albert, regele Poloniei (1491-1501)
89 9 septembrie 1496 29 august 1497.

www.dacoromanica.ro
 .330 SA'ADEDDIN MEHMED HODJA EFENDI

frincului in numeroase batalii. La inceput, bggind spaimg in inima aces-

tuia, 1-a abatut de la dorinta sa <de a face expeditie >.
Pe de altg parte, el (domnul Moldovei) a trimis veste emirilor de
margins ca in tara lui sg vine negresit pe un drum cunoscut un sangeacbei
cu luptatorii aflati sub steagul sau i sg se ascun.da in locul ce i se va
argta, urmund sg iasg la ivealg atunci clad va da el semnalul.
Unul dintre emirii cu provincia mai apropiata, de tara aceea, tre-
dud Dunarea cu 600 de viteji inarmati, a intrat in Moldova si s-a ascuns
In locul argtat de domnul Moldovei. Domnul Moldovei, prefleindu-se eg
fuge de teams, a trimis craiului Nies° urmgtoarea stire : Avangarda
ostii osmane a intrat in tara mea si in urma ei Pill in grabg osti far&
numgr, inch mijloacele mele nefiind indeajuns, fatg de ale lor, nu le
pot opune impotrivire, ele fiind in numaT mare. Dacg <craiul> se indoieste de
acest adevar, sa trimitg 5 000 sau 6 000 de oameni inairmati pentru a le
argta locul uncle se aflg < turcii>, $i, luind toate mIsurile de prevedere, sa
mergem pe drumul cel bun si sa-1 vedem". Nenorocitul de crai lesesc, lucre-
zindu-se in spusele domnului Moldovei, a trimis 5 000 sau 6 000 de oameni
imbracati in zale si furiosi ca marea.
Domnul Moldovei, pregatind 4 000 de ghiauri din Moldova, ii ave-
81 zase intr-un loc apropiat de avangarda vitejilor de Rumelia si-i speriase
la inceput cu vestea atacului bgnuit <al turcilor >.
Avangarda ostii lesesti venind in acel loc impreung cu domnul Mol-
dovei, vitejii <turcii> an iesit din adincul pgdurii de stejar si s-au aruncat
ca niste sggeti asupra lor cu putere i furie $i au pornit la atac ca niste
lei, cu caii sicu sggetile care se aflau fn tolbele lor. Ivindu-se atunci oastea
rumeliotg, cei 4 000 de ghiauri moldoveni, care se aflau in urma, au atacat
gi ei, bgtind din tobe i clntind din timbal dupg obiceiul osmgnesc. Oastea
leseascg, vgzind aceasta, a fost cuprinsg de spaimg $i de groazg yi, zgpg-
cindu-se, in stia incotro sg fuga. Vgzind fuga <prefgcutg> a domnului
Moldovei $i spaima mare a acestuia, ei an apucat pe urma lui i, strgbatind
munti si cimpii, s-au impfgstiat prin acea tarn strains.
Urmgr4i de avangarda ostii islamice, multi dintre ei au fost fgcuti
prizonieri, iar multi altii an cgzut pradg sgbiilor. Cu mil de greutali $i
necazuri segpind cam o mie de ghiauri, acestia s-au araturat taberei lesesti
si au dat de stire despre intrarea ()Oil islamice in Moldova i despre apro-
pierea acestora cu victorie de tabara leseasca. .Afurisitul crai cel mai sus-
numit, vgzind ca i s-a micsorat avangarda, a fost cuprins de spaimg.
Llsind lucrurile si avutiile sale In acel loc, el a fugit in grabg spre tara lui.
Se spune cs, raminind 20 000 de care cu vesminte i unelte, acestea an
intrat in mlinile ostii islamice $i ale domnului Moldovei.

www.dacoromanica.ro
 TADJ-UT-TEVARIR 331

Trimitind gonaci in urma cetei fugare, an pries pe multi dintre ei

§i an trimis In infern pe acei care se opuneau. Domnul Moldovei a trimis
la Curtea fericirii prgzile incapute in mina sa, impreun& cu ceata rga-
racgtoare legatg. In lanturi. Ca rgispuns §i rgisplatg, pentru slujba sa, el a
fost onorat cu favoruri i cu daruri nenumarate, cu cai §i cu multe ves-
minte si multi bani, precum e3i cu o bonetg, (iiskiif) auritg,. Craiul lapse a
fugit in taro, sa cu mare spaimg, §i necaz. Mare le sah, cu gindul de a se
rgzbuna, a numit capetenie peste gazii pe emirul Malkocioglu Bali-bei,
emirul gaziu din Silistra, pentru a-1 trimite In vilaietul lesesc. De asemenea
a poruncit celor mai multi emiri Insoteascgi.
Bali-bei, supunindu-se inaltei porunci §i incepind sa adune osti, a
string sub steag-ul s'au 40 000 de caareti inarmati. Pornind din resedinta
sa §i trecind Dunarea, el a intrat In vilaietul Moldovei. Domnul tgtrii
<Moldovei>, potrivit intelegerii, intimpinind cu respect pe emirul luptl-
torilor si, dupa obicei, preggtind oameni §i zaherele, a indeplinit misiunea
de calguzgi. Cind an ajuns la capatul celgilalt al vilaietului Moldovei, au
dat de fluviul numit Nistru 100. Trecerea far& pod nefiind cu putintA,
au gasit nave §1, legindu.-le cu funii §i lanturi, an construit un pod trainic
§i, dupg, ce an trecut dincolo, an intrat In vilaietul lesesc, parcurgind men-
ziluri unele dupg, altele.
Balibeioglu .Ali-bei a fost inskcinat cu apgrarea spatelui otii, iar
fiul s'au cel mai mic, Tor Ali-bei, a fost pus in avangarda ostii victorioase.
Ajungind cu victoria In mijlocul vilaietului lesesc, ei an distrus cetAtile
renumite §i localitg,tile insemnate care se aflau acolo si le-au alcat cu
picioarele tailor luptatorilor.
Mai luta au atacat fortAreata numit Cracovia 101 de pe o apg, curg5,-
toare grew de trecut i pe care o pazeau. <dusmanii>. Trecerea apei se putea
face numai pe un pod. Si acolo se faceau diferite feluri de pregItiri, iar pe
pod se aflau i niste tunuri asemenea unor bala,uri. Luptg,torii <turci>
care porniserg, in incursiune an g6sit un loc Ingust si au trecut <riul> snot.
Trecind prin sabie pe cei care apgrau podul, an intrat cu forta §i
plini de curaj In cetate si i-au macelarit pe apg,eatori, luind prgzi.
85 <Comandantul care apara cetatea a azut prizonier>.

Capetenia ostii victorioase, pornind la drum, cu ajutorul lui Allah,

a ajuns in tinuturile Chiliei si Akkermanului, care erau la granita tgailor
islamice.

im In text : Turla.
1" In text : Klrakova.

www.dacoromanica.ro
 332 SA'ADEDDIN MEHMED HODTA EFENDI

Pgstrind in cetatea Chi lia a cincea parte (pendjik) din prazi pentru
gloriosul 102, el a slobozit oastea, cea victorioasa.
144 Iar sultanul stgpinitor al IDIY1ii 108, incglecind pe un cal falnic §i
nemaiasteptind cleat o zi, a trecut de la granitg spre rlurile din tinuturile
Rumeliei. Yn clipa aceea §i fericitul print 104, cglare pe un cal mindru, in
dorinta arzgtoare de a se intilni cu slgvitul sultan, a pornit cu mare alai
spre Akkerman 105.
Prin.tul Se lim, puternicul sehzade, a trecut in grab cu navel°
Nistru (Tur la) dupg care, &glare pe un mindru cal si-a
peste Ozu 106 gi
continuat drumul pentru a se intilni cu alaiul sultanului.
<Versuri despre drumul lui Selim spre Silistra, amintindu-se $i de cetatile Chi lia si
Aakermann>.

Vestea urckii pe tron <a sultanului Se lim I> raspindindu-se

in lume, au inceput s& yin& soli din partea cgpeteniilor ghiauri §i islamici,
en daruri, pentru a ura intronare victorioasg §i pentru a exprima supunere.
... Din partea beilor Moldovei §i Tarn Romfinesti §i Venejiei
au sosit daruri nenumgrate, pe Bugg haraciul stabilit.
Dintre emirii din Rumelia, urmasii lui Malkoci inlgturaserg din
mosi-strgmosi, cu puterea sabiei lor, rgscoalele i nesupunerile din tinu-
turile islamice §i eistigaserg nenumgrate lupte sfinte. CItiva dintre acesti
fii ai lui Malkoci, cum este cel cu numele de .Ali-bei, care era beiul sangea,-
cului de Sofia, iar altul cu numele de Tor .Ali-bei, care era guvernator la
Silistra, au depus sfortgri mari, murind ca niste martiri pe cimpuri de
luptg.

102 Baiazid al II-lea (1481 1512).

103Baiazid al II-lea.
1" Selim, fiul gi urmasul la tron (1512-1520) al lui Baiazid al II-lea.
1°5 Este vorba de lnttlnirea lui Baiazid al II-lea cu fiul sau razvratit Selim.
1" Oceakov.

www.dacoromanica.ro
 XIX

1111JSTAFA ALI

Fiul lui Ahmed. Hodja, Mustafa All s-a nascut la Galipoli In anul
1541. Inca din tinerete a manifestat interes pentru literature, care a si
ramas principals sa preocupare In tot timpul vietii. Datorit6 activitatii
sale literare, All a devenit cunos cut si a fost apreciat la Curtea lui Suleiman
I, uncle a fAcut parte din suita printului Salim. Pe la 1562 a fost trimis
fn Siria, ca secretar al lui La la Mustafa-pasa, de uncle s-a Intors apoi In
Cipru. In 1571 Mustafa All era secretarul guvernatorului Bosniei, Ferhad-
pasa. In aceastI calitate, el trimitea la Poarta otomanI dlri de Hama',
asupra luptelor ce se dIdeau cu tkile crestine. Il gAsim apoi indeplinind
aceeasi functie pe ling comandantul de la granija Bosniei, Malkocioglu
Bali-bet In aceste parti el a stat timp de opt ani.
In anul 1592 Mustafa All este semn.alat ca secretar de ieniceri, iar
in 1595 este trimis din nou In Anatolia ca defterdar de Amasia, avmnd ai
rangul de guvernator de sangeac. A murit In anu11599 In Arabia.
Mustafa, All este considerat o personalitate remarcabilai in viata
cultural a Imperiului otoman. Diferitele functii de stat pe care le-a dejinut,
el le-a impletit cu activitatea sa de istoriograf, literat si matematician.
Mustafa All a compus pesto 50 de lucrAri, dintre care o parte cu
caracter istoric. Lucrarea sa principals, intitulatl Kiinh-iil-ahbar (Esenta
informaliilor), reL9ateaza, evenimentele istorice de la Inceputul lumii"
si ping, pe vremea domniei sultanului Mehmed al III-lea. Editia turceasca,
tipkita, la Istanbul In cinci parti, (In 1862), cuprinde numai evenimentele
ping la 1453. Extrasele alAturate slut traduce dupe aceastI editie. Manuscri-
sele cuprinzInd partea fncs netiparitI a cronicii lui Mustafa All se glsesc
In bibliotecile din Istanbul, precum si in uncle biblioteci din Europa, ca
de pild§, la Staatsbibliothek din Berlin si Bibliotheque Nationale din
Paris (nr. 94, catal. 314) etc.

www.dacoromanica.ro
334 MUSTAFA ALI

Regretam faptul ca nu am avut la indeming, aceasta ultimg, parte a

cronicii lui Mustafa Ali, care imbrati§eaza aproape un veac §i jumatate
(1453-1599) din istoria Imperiului otoman. Tocmai aceasta parte ar pre-
zenta mai mare interes pentru relatiile dintre turd §i roman, autorul
fiind contemporan cu o aerie de evenimente, dintre care la unele a §i luat
parte Am putut obtine doar unele date privind campania din 1538 la
Moldova, pe care le dam In traducere romaneasca.
In afar& de aceasta cronica Mustafa All a scris yi despre ultima expe-
ditie a lui Suleiman I la Szigetvar in 1566, cmnd oastea otomana s-a aflat
sub comanda lui Sokollu Mehmed-pa§a. 0 altg, lucrare cu caracter istoric
apartinind lui Mustafa, All este §i o istorie a Ungariei. El a scris de asemenea
§i un Selimname, In care ant relatate evenimentele din timpul lui Selim
al II-lea, iar In Nusretname (Cartes biruincelor) descrie expediiile lui
Lala Mustafa-pap In par file Iranului. Mustafa All consacrg, o scurtg, cronica
qi Cuceririi Rodhosului in 1522, iar cronica sa In versuri Nadir-ul-Muharib
(Batalii rare) descrie lupta dintre Selim al II-lea §i fratele sau Baiazid
Celebi la Konia,.
Dintre lucrarile sale cu caracter literar merits sg, fie semnalata Vie file
oamenilor de arid (Menakib-i-Hinerveran), In care autorul Incearca sg,
valorifice operele predecesorilor sal in domeniul literature. Ca poet, Al!
a scris volume intregi de poezii in limbile araba, persana §i turd,.
In prefata, cronicii sale Kiinh-ill-ahbar autorul da uncle informatii
§i cu privire la izvoarele utilizate. Astfe], la p. 13, 17 (vol. I, ed. Istanbul),
el mentioneazg, ca, In vederea Intocmirii unei istorii care sa Inglobeze toate
evenimentele, a trebuit sa cerceteze peste 130 de lucrari de istorie i citeazg,
un fir intreg de autori arabi, persani, turd, tatari §.a.
Dintre cronicarii osmanlii, el citeaza In repetate rinduri pe A§ik-
parla-zade, Ne§ri, Ruhi Edirnevi, Idris Bitlisi, Ramazan-zade, Sa'adeddin
Konyevi, iar despre Hodja Selman, citat in cronica lui Enveri, mentio-
neaza ca e autorul unei lucrari istorice (I, 17-20).
Mustafa All is o atitudine critic/ fat& de ceilalti cronicari, aratind
cs ei nu relateaza totdeauna, evenimentele In mod exact, fapt ce 1-a deter-
mina,t, adauga el, sg, cerceteze toate izvoarele privitoare la un eveniment.
Cu toate acestea §i in opera sa istorica s-au strecurat uncle erori. Mustafa
All precizeaza ca §i-a Inceput opera dud avea 52 de ani, terminitrid-o
dupa patru ani, adica cu doi ani inaintea mortii sale. In prima parte a
operei (primele doua volume), limba autorului este greoaie, piina de ara-
bisme §i persanisme ; stilul sau devine ins/ clar §i concis In ultimo, parte.
Clteva date sporadice cu privire la 0...rile roman se gasesc §i In
lucrarea lui Ali, intitulata Heft Medjlis, adica Cele fapte consilii, In care

www.dacoromanica.ro
 MUSTAFA ALI 335.

este descrisa campania lui Suleiman Magnificul impotriva cetatii Sziget-

var din Ungaria (1566/974). Aceasta opera a fost editata in 1898-1899 -
de istoricul Ahmed Djevdet (Istanbul, 1316 H., 55 p.). Dam aici in tra-
ducers un mic fragment si din aceasta lucrare.

Bibliografie: S. 0., III, p. 290; O. M., III, p. 85-94; G. O. W..

p. 126-134; E. I., I, p. 296 §i I. A., I, 1950, p. 304-306.

www.dacoromanica.ro
 litrNH-17L-AHBAR
(ed. Ahmed Djevdet, Istanbul, 1862/1277)

Volumul I

33 <Se relateazA despre amestecul dintre turd, arabi §i iranieni pe de o parte §i cre§tini
pe de altA parte In %Arlie de sub stAptnirea Bizantulul, fAcIndu-se §1 o caracterizare a copiilor
nascuti de pe urma acestui amestec>.

Afar/ de aceasta, s-au schimbat numai cei din generatia a doua si a

treia a celor islamizati dintre sirbi, valahi, moldoveni alte popoare
ghiaure. Datorit/ islamismului, scApind de erezie, copiii care s-au n/scut
au avut sufletul carat qi au in.ceput a/ devin/ vrednici de lumina culturii
§i a desAvir§irii.
117 <Descriindu-se cursul Du:1AM (Tuna) in vilaietul Rumelia, se spune> :

In sfir§it, Dungrea se vars/ in Marea NeagrA (Kara-Deniz) la nord de

tirgul numit Isaccea (Sakgi). Pe malurile acestui fluviu se aflI tAri ghiaure
ca : Tara Romfineasca (Eflak), Serbia (Sirb), Ungaria (Madjar), Croatia.
(Hirvat).
. . . Riul Oceakov (Ozu). Si acesta este o apl mare care vine din nord
pe partea r/s/ritean'a a fluviului Dungrea §1, curgind clnd spre apus cind
spre rasarit, se ears/ intr-un loc in Marea NeagrI. Locul acela se nume§te
tinutul dintre Sarl-Kerman r si Akkerman 2.
235 Acum, in p/rtile ormului Constantinopol (Kostantinie) se
afl intinderi mari care, pin/ la hotarele Bosniei, Bulgariei, Taxii Roma,-
ne§ti, Moldovei, Akkermanului si Transilvaniei ant cunoscute sub numele
de tinutul Rumeliei.
245 ... Mai sint gi popoarele : valah, cel ardelean gi moldovean care
locuiesc in tinuturile dintre tkile grece§ti, tatlf/§ti si ungure§ti. Domnii
lor, purtlnd titlul de voievozi §i fiind numiti de cgtre sultanii Familiei
osmane, I i trimit din vechime, an de an, tributurile fixate.
Nu se numea alt voievod in aceste taxi pin/ ce nu murea voievodul
uneia din ele, sau, asuprind poporul, nu era inlaturat. Dar atunci c5nd li
se trimitea un nou voievod, acesta era dat in grija unui ag/ din suita im-
p/r/teasc6, algturindu-i-se k4i un ceau§ cu titlul de stegar (sandjahtar)
si vreo 40-50 de capugii 3.

I Sari-Kerman : Cetatea GalbenA".

2 Ak-Kerman : Cetatea AlbA".
8 capugi : portar, u0er (al seraiului).

www.dacoromanica.ro
 IWNH-1.7L-AHBAlt 337

Ajungind la locul hotarit, ei pazeau pe cel pe care-1 aduceau cu. ei,

adicI, numindu-1 dome (hakim), 11 pgzeau de ceilalti. Acesta (domnul)
fi retina timp de citeva zile in slujba sa cu cel putin. 10 000 de florini
in bani, dindu-le gi cai gi zaherea in valoare de 5 000 florini. Ceaugului fi
&idea ceva mai mult de o povara, (yiik) 4, iar fiecarui capugiu fi dadea
cite 3 000 de aspri gi cite un cal. Si la fiecare schimbare de voievod, marele
vizir era onorat cu vreo 100 000 de florini. Celorlalti viziri altora nu le
dadea nimic.
In felul acesta vilaieturile erau infloritoare tid prospere. Pe timpul
raposatului sultan Suleiman 5, in vilaietul numit Tara Romaneasca, (Eflalc)
traiau 48 000 de familii (bane), in Moldova (Bogdan) tradau in total 30 000
de familii, iar fn Transilvania (Erdel) numarul ghiaurilor era de 50 000
de familii. Pe vremea sultanului Murad al III-lea ins6, cind s-a apropiat
anul Hegirei 10006, in vilaietul Trtrii Roma.'ne§ti erau 13 000 de familii
§i in Cara Moldovei 20 000 de familii, cad domnii mai sus-amintiti ajungind
sa fie schimbati de cite dou&-trei on pe an, an ruinat tkile prin. mita,
(rufvet), iar agalele care mergeau pentru slujba <inscaunarii> nu se mul-
tumeau nici cu 40 sau 50 de poveri (yiik), dupg cum nici ceaugii nu se mul-
tumeau cu zece poveri, iar capugiii cu cite o povaras. Din aceasta pricina,
lumea s-a revoltat tot mai mult.
In cele din urml, raialele ghiaure, neputind suporta darile puse de-
voievozii for necinstiti, s-au rasculat. Astfel, omorind multe mu de musul-
mani, linigtea gi ordinea din tinuturile Rumeliei au fost tulburate, iar
cetAtile gi imprejurimile lor, care erau anexate de 60-70 de ani la tarile
islamice, an trecut sub stapinirea ghiaurilor nenorociti.

45 Volumul at 111-lea

Pe vremea lui Orhan 7, emirii si vizirii an auzit ca regele (kiral)

Ungariei gi -a pus in gind sa treaca, In Anatolia impreuna cu cei ce unelteau
§i sa.-1 alunge pe hanul Orhan. Atunci Suleiman-pma a cerut de la inaltul
46 padiqah fnvoire sa treaca in Rumelia.
47 Dupa aceea, gaziul Umur-bei, fiul lui Aidin-bei, care era peste
Aidin-eli, trecind cu corabille in Rumelia 8, a Mout acolo incursiuni gi a

4 1 yuk : 100 000 de aspri (akce).

5 Suleiman I Magnificul (sau Legislatorul) (1520-1566).
6 19 octombrie 1591 7 octombrie 1592.
7 Orhan, emir otoman (1326-1359).
6 Se refera la expeditia lui Umur-bei (1339-1340) prin tarile Galipolei. tntr -una din
expeditille sale la gurile DunArii, el a ajuns Folnii la hotarul Tarii Rornane§ti.

22 c. 48
www.dacoromanica.ro
 338 MUSTAFA ALI

obtinut victorii, capturind mari cantitAti de prszi. Lui i-a mers faima de
cuceritor, cad a cucerit §i a supus toate cetatile pe care le-a vrut pi, ca
urmare, belpgal din rindurile luptItorilor musulmani a crescut zi de zi,
astfel inch cei care jurasera credint/ comandantului for iubit infruntau
orice pi treceau peste toate greut/tile pentru gaziul Umur-bei.

66 . Fiii distin§i ai lui Murad I erau : hanul Baiazid Ildir im, Savgi-
bei yi Iakub-bei. Dintre ace§ti printi, Savgi-bei, potrivit rinduielilor os-
mane, fiind numit vizir, a fost retinut pentru paza Brusei. Iar el ( Murad I)
a plecat cu mares ie glorie intr-o expeditie impotriva ghiaurilor din Tara
Romaneasca, Savgi-bei, cazind sub Inriurirea unor uneltitori, s-a r/zvr/tit
Incercind s6, se proclame neatirnat. Atunci < sultanul> luat de indat5,
zborul ea de §oim in partite Brusei pi 1-a pedepsit < pe Savgi> :a§a, cum se
cuvine.
71 ... Sultanul < Murad I>, suparat qi zdrobit din pricina unei infrin-
geri din partea sirbilor 91 a poruncit lui Ali-pa§a 10 sa, string/ oaste. Si
fiului ssu Baiazid i s-a pus in vedere sg, se pregateasc/ pentru expeditie.
Astfel, s-au adunat in apropierea oraqului <Adrianopol>. In acest timp
72 s-a aflat ca stApinitorii ghiauri din Nicopol §i Tirnovo, precum pi <condu-
catorul> i§ro.an (Susmatur), bei ghiauri §4i tributari sultanului, nesupu-
nindu-se poruncii <de a merge La expeditie>, an apucat calea rAzvr/tirii.
Atunci vizirul Ali-pa§a, avind sub comanda sa 30 000 de oameni,
a trecut in Rumelia pi a plecat in tinutul lui *i§man.. Ajungind la Adria-
nopol, <sultanul> a trimis de indatI pe fiul lui Timurta§-pa§a,
care, impreung, cu 5 000 de oameni, a cucerit cetatea Provadia.
... Dup/ aceea, au venit la picioarele gloriosului sultan §i stIpl-
nitorii cet/tilor Madara §i *umla, iar beiul *iqman, caindu -se de purtarea
sa, a cazut la picioarele lui Ali -papa §i, in speranta ca i se va ierta gre§eala,
a venit in capitala imperial/ §i s-a rugat. Atunci el a obtinut <iertare>.
De data aceasta §i cetatea Silistra fiind alipitai la tlrile imparatecti, st/-
pinitorul ei a primit sa devina tributar n.
<Descrierea Mallet de la Kosovo cu sirbii, omorlrea sultanului Murad I $i obtinerea
victories de catre turd datorita lui Haireddin-pasa>.

9 BAtillia de la Ploenik (1387).

to Ali-pa§a Djandarllzade.
11 Aceste evenimente s-au petrecut In anul 1388.

www.dacoromanica.ro
 KUNH-111.-AHBAR 339

78 PE SCURT DESPRE CUCERIRILE SULTANULUI BAIAZID li

Yn pktile Rumeliei au fost cucerite de catre Evrenos-bei <inainte

de lupta de la Ankara din 1402> Moldova (Bogdan) 132 Cratova, cetatea
Scoplje (tIskiib) i cetatea Doruna 14 ; cetatea, Vidin a fost cucerita de cAtre
Firuz-bei. Au mai fost supuse vilaietul Tkii Romanesti, cetatea
Nicopol, cetatea Silistra, cetatea Rusciuk, cetatea ungureasc5, 1i Sara-
feria, iar din Anatolia au fost cucerite Saruhan
79 . . . Iar voievodul Tkii Romanesti, nedemnul Mircea, supunindu-se,

impreuna cu suita sa, a primit de bun6 vole sa, devin5, tributarul sultanului
<Baiazid>.
... In al doilea an <al domniei sultanului Baiazid> 15 a fost trimis
cu oaste Firuz-bei, unul dintre marl emiri, care a supus Vidinul 0i impre-
jurimile sale. Indata dup5, aceea, sultanul, venind la Adrianopol, a trimis.
pe mai sus-numitul Firuz-bei sa fac'l incursiune in vilaietul Trull Romo,-
nesti. Acesta, intorcindu-se cu o mare pradg, a fIcut tot felul de daruri.
80 <Descrierea luptei de la Nicopol MA a menmiona participarea romanilor>.

Yn anul al saptelea <al domniei>, in <7 >94 16 sultanul, continuind

faptele sale rAzboinice, a cucerit §i a supus cetatea Nicopol si cetg,tile
inane ale Silistrei, dupa care a pornit in pktile Moreei si a ajuns la Kara-
feria. Dupa ce a cucerit Rusciukul, a trimis acingii fn toate partile i acestia
s-au tutors cu nenumkati robi. Au adus §i pe acei ghiauri ale ckor nele-
giuiri erau de nesuferit.
113 <Fiica mai mica a lui Baiazid -han indragostindu-se de §eihul Sem-
seddin >, a trimis a doua zi pe imputernicitul (velcil) ei de cununie, neputind
astepte pin& la venirea tataki ei, care se afla in expeditia impotriva
sa,
ghiaurilor din Tara Romaneasc6).
119 ... Printul Musa a cerut voie de la fratele sau mai mare, printul
Mehmed, sa treaca fn Rumelia. Acesta, aprobindu-i cererea, a pus sai se
preggteascA toate cele necesare pentru caltorie (sefer) §i, dupg ce i-a
procurat uneltele de lupta, i-a inminat scrisori tii 1-a trimis <pe Musa >
la voievodul Mircea. De fapt, s-a vazut ca, asa cum mai inainte Suleiman-
sah, intgrindu-1 pe printul Isa, 11 trimisese impotriva lui Mehmed-han,
12 Balazid I Fulgerul (1389-1402).
12 Confuzie la cronicar san gre§eala de tipar.
14 Doruna (gre§ealA de grafie), desigur : Vodina.
15 1390.
16 29 noiembrie 1391 16 noiembrie 1392. Al 7-lea an al domniei lull Baiazid cade insA
In anul 1396.

www.dacoromanica.ro
 340 MUSTAFA ALI

acum printul Mehmed, la rindul sgu, 1-a trimis In Rumelia, drept rgspuns,
pe Musa, procurIndu-i toate cele necesare. Atunci printul Musa, purtind
steagul victoriei, a trecut In Rumelia e i voievodul Mircea, f/cindu-1 gine-
rele sgu, i-a dat ajutoare. Suleiman-sah, dud a aflat de aceasta, stire, a
plecat In mare grabg In Rumelia lei, trecind pe la Impgratul din Istanbul 17,
<pe chid strabgtea trecgtoarea Bosfor >, s-a obligat sa -i dea multe locali-
tati numai ca sa -1 sprijine In vederea alunggrii fratilor sal.
<Trec/nd pe malul celialt, Suleiman gi-a adunat oastea gi a pornit In urnarirea prin-
tului Musa>.
120 <Descrierea luptelor dintre Musa gi Suleiman : InfrIngerile suferite la Inceput de Musa,
iar apoi de Suleiman>.

125 Yn timp ce Suleiman-sah cutreiera, descumpanit, granitele Tarii

Rominesti, beii din Rumelia, trecind la fapte, 1-au dus pe printul Musa la
Adrianopol ci 1-au suit pe tronul Impgrgtiei. Ei erau nemuljumiti de Sulei-
man-sah, din pricing' cg acesta, zi gi noapte, se Linea de betii.
.. Suleiman-sah, aflind de necredinta ostii din Rumelia si de tre-
cerea ei de partea fratelui sau, a Inceput sa se preggteascg, dar In timpul
aceea a murit Intr-un sat. Aceasta s-a IntImplat In anul 813 de la Hegira 18.
134 <In timpul unel petreceri, Mehmed I 11 Invoiegte pe Musa O. treacii cu o oaste in Rumelia
Si pune sA 1 se rInduiasca alaiul gl sä i se pregateasca toate cele necesare>.

Totodatg, potrivit dorinlelor dui Musa >, i-a Inminat scrisori pentru
emirul Isfendiar, Impgratul din Istanbul si voievozli din Tara Romgneascg,
si Moldova 12.
135 Musa, ajungind la emirul de Isfendiar, a Inteles hiss cg, nu va putea,
obtine ceea ce dorea. De aceea, fara sa -si dea In vileag gindurile, s-a dus
In capitala lui Saramanoglu. Dar acolo, Inainte de a Incepe vorba despre
lucrurile Insemnate, a sosit la Isfendiar sol i scrisoare de la voievodul
Tgrii Romanesti 20, prin care acesta se plingea de acingii gi argta lui Is-
fendiar starea In care se afla, precum ca, in timp ce printul Suleiman era
ocupat cu petrecerile In pgrtile - Anatoliei, supusii raialelor de la margin
sufereau foarte mult din pricina devastgrilor. Totodatg el a cerut ca Musa
sa treats In par file acelea, argtIndu-1}i pentru aceasta recunostinta sa.
Voievodul Tariff Rominesti, Mircea, isi fAcuse planul sg, si-I facg
ginere pe Musa $i astfel sa domneascg dupg voia lui in Cara sa, pe care o

17 Manuel II Paleologul (1391-1448).

18 6 mai 1410 24 aprilie 1411.
18 La 1409. Autorul revine asupra faptelor mentionate inai inainte.
Mircea cel BAtrin.
sit

www.dacoromanica.ro
 KUNI1UL-AIEBAR 341

conducea ca pe o flick ascultatoare, iar poporul din acel vilaiet sa fie ferit
de rautatile acingfilor si nimeni sa nu rivneasca la taro, sa si sa nu o calce.
Intr-un cuvint, dud printul Musa a auzit aceste stiri de la Isfendiar $i
cInd a vazut si scrisorile trimise <de Mircea >, s-a bucurat $i s-a dus din
nou la schela Sinope de unde, cu corabii purtatoare de bogatii, a trecut
marea, ajungind in vilaietul Tkii Romanesti. Voievodul Mircea, care
aflase dinainte de sosirea printului, 1-a intimpinat cu bucurie si eu mare
alai, primhadu-lcu mare cinste si i s-a supus, dindu-i tot felul de peschesuri.
Astfell in primul rind, printul si-a atins scopul casatorindu-se In
Cara, iar in al doilea rind, bell de Burnell% nemultumiti si suparati de
patima beliei de care suferea Suleiman-sah §1 din pricina lipsei de interes
al acestuia fat& de treburilearii, au venit cote dupa cete la el (la Musa)
cu scopul de a i se supune 21.
140 <Inchiderea lui Mihaloglu Mehmed-bei la Tokat ca parta§ al lui Musa>.

Iar stegarul (miralem) Azap-bei, fugind, s-a dus in Tara Romaneasca22.

EVENIMENTUL AL OPTSPREZECELEA. AICI SE TRATEAZA A DOUA URCARE PE

TRONUL IMPARATIEI <A LUI MEHMED I CELEBI>

Cind Suleiman-sah a pornit la Adrianopol pentru a-1 omori pe Musa,

auzind ca printul Musa, en invoirea lui Mehmed-han, a plecat la voievodul
Tarii Romanesti, Mircea, iar dupa unii autori, a devenit chiar ginerele
acestuia, el (Suleiman) si-a ridicat cortul sau cu mare necaz si, luindu-§i
ramas bun de la locuitorii din Brusa, s-a retras spre Istanbul. Dupa ce a
facut multe fagaduinte imparatului < din Istanbul> si a obtinut Invoirea
de a trece marea, el a plecat la Adrianopol. Luptele lui cu printul Musa si
toate faptele sale slut relatate la locul lor.
178 <Luptele dintre Musa §i Mehmed la Ceamurlu>.

EVENIMENTUL AL APTELEA

Sultanul Mehmed, pregatind oastea ce mai ramasese si uneltele de

lupta, a trecut In Rumelia cu glndul de a purta razboi dint (gaza) Impotriva
ghiaurilor.
Mai Inainte de aceasta, pe and <sultanul Mehmed I> se afla in
partile Anatoliei pentru a potoli rascoala <lui Karamanoglu>, ce avusese

21 Aceste evenimente an loc in anti 1409-1411.

22 Aceste evenimente se petrec in vara anului 1413.

www.dacoromanica.ro
 342 MUSTAFA ALI

loc acolo, umilii ghiauri din Tara Romaneascg, unifi in rautSfi, au distrus
cele trei cetSti Isaccea <leni-Sale> §i Giurgiu (Goz-Goren). Mind a§ezate
la hotarele faxilor islamice §i repararea for fiind foarte trebuincioasS, ele
au fost construite din nou tii au fost aduse in stare buns. DupS aceea,
(Mehmed I) a plecat in pairfile ungure§ti 23. In drumul for au dat peste
179 cetatea Severin, ins& ghiaurii nu s-au putut impotrivi loviturilor date de
luptStorii musulmani §i de Wile viteze, obi§nuite cu luptele, §i dud. an
inceput bgtglia pentru cucerirea §i supunerea cetSfii, <ghiaurii> au cerut
iertare §i s-au rugat pentru lini§tea §i crufarea viefii lor. Ace§tia, trimifind
prin fiul craiului 24 daruri multe §i pe§che§uri valoroase, s-au obligat 85,
plSteasca in fiecare an haraciul §i au cerut pace. Atunci li s-a pus con-
difia cal atita timp cot domnia gloriosului §i puternicului sultan va fi
infloritoare §i ocrotirea lui se va intinde peste toatS lumea, ei sa nu se
impotriveasca §i s6 nu se razvrateascS §i nici sa aleagS calea rascoalei §i
razvratirii §i, on de cite on li se va cere, sa dea In slujba implratului trei
fii de crai (Kral -zade) §i sg, fin& pentru slujba <Portii >, vara §i iarna, o§ti
inarmate §i sa fie socotifi, pentru totdeauna, ca facind parte dintre supu§ii
inaltei Po*. Intr-un cuvint, sultanul, respectin.d versetul din Coran, . . .
a iertat pe cei care i s-au rugat. Dupa, aceea, sultanul s-a indreptat cu
mare alai spre Adrianopol, capitala lumii.

EVENIMENTUL AL $APTELEA"

Despre rgscoala lui Simavnaoglu §eihul Bedreddin care, pe dud

locuia impreunS on familia sa la Iznik, auzind de toat6 indrIzneala de
r/scoalS a discipolului (murid) §i adeptului s6u, Boriikliige Mustafa, a
plecat §i s-a dus la Isfendiar, de unde s-a urcat pe means intr-o corabie
§i a trecut in Rumelia. DupS unii, a fost surghiunit In altS parte din porunca
sultanului, din pricina unor fapte slvir§ite de el. Adev6rul este el, trecind
prin Caffa (Kefe) §i ocolind, el a venit prin Silistra in interiorul Dobrogei.
El a susfinut c& BOriikliige Mustafa s-a r/sculat pe nedrept §i ca dreptul
de a se rascula Ii aparfine lui.
<Reprimarea rAscoalei 6l spInzurarea §eihului Bedreddin Mahmud la Serres>.

Is In alte cronici aceste evenimente shit datate 1416-1417.

" Autorul se refer probabil la regale Ungariei, Sigismund de Luxemburg, sau la o cApe-
tenie localA.
" De fapt al optulea.

www.dacoromanica.ro
 KUNHATL-ABBAR 343

200 Falsul (Dlizme) print Mustafa find infrint de Murad <al II-lea > in
luptele de la Galipoli, rIscoala sa din Rumelia a fost inabuksitl, far Mustafa
a fugit spre vilaietul Tarii Romane§ti.
...Mihaloglu-pa§a, impreun6 cu oastea aleasa, fiind trimis in urml-
rire, 1-a ajuns din urma, la Ceamurlu i 1-a nimicit, inecindu-1 sub o ploaie
de sIgeti. Aceasta s-a petrecut in anul 825 26 ...

205 EVENIMENTUL AL TREISPREZECELEA

Dintre beii de serhat, viteazul Sah-Melek a fAcut in timpul iernii

o incursiune cu oaste multI in vilaietul Tarii Romane§ti, dar vremea find
foarte aspra, multora dintre oameni le-au degerat mIinile §i picioarele,
de§i lupt5Aorii gazii cereau mill i indurare de la Allah 27 .

206 EVENIMENTUL AL PAISPREZECELEA

Sultanul cel purt6tor de coroan5, ", impreun6 cu ceata de luptItori

ce formeaza, oastea din Anatolia §i cu vitejii din Rumelia §i din imprejurimi,
avind in fruntea for pe voievodul tributar al Tarii Romfine§ti, Dracul
(Dirakula), §i pe ghiaurii devastatori de sub st6pinirea sa, an mers timp de
40 de zile in dreapta §i in stinga §1, facind incursiuni prin vilaietul unguresc,
an distrus §i an pirjolit. Ei an adus multi prizonieri §i multe prazi pe care
an pus mina. Apoi, trecind DunaLrea la Nicopol, au ajuns in capitala Adria,
nopol 99. .. .

207 EVENIMENTUL AL OPTSPREZECELEA

Este fapta beiului de margin ; viteazul Mezid eel nechibzuit a fost

insarcinat s5, fox& o incursiune impotriva ghiaurilor, dar el nu a pus is-
wade ca sa cerceteze starea duqmanului, ci a plecat cu oastea increzindu-se
in fortele sale. Afurisitul de lancu <de Hunedoara > fusese mai inainte
iscoada lui Evrenosoglu Ali-bei §1 din pricina aceasta, cuno§tea bine starea
o§tii islamice. El a trecut apoi din slujba lui Ali-bei la craiul unguresc,

26 26 decembrie 1422 14 decembrie 1423.

27 Este vorba probabil de luptele din 1426-1427, In Tara Romineasci, Impotriva
lui Dan al II-lea.
" Murad al II-lea (1421-1451).
29 Evenimente petrecute In 1438, chid are loc expeditia sultanulul Murad al II-lea,
insotit de Vlad Dracul, In Transilvania.

www.dacoromanica.ro
 344 MUSTAFA ALI

§i §i-a luat titlul de guvernator (beilerbei). De aceea, el (Iancu) cuno§tea

neorinduiala lui Mezid-bei §i se aflase ca acesta null stapinea oastea,
dindu-i friu liber on de cite on fac,ea incursiuni. Astfel, cind Mezid-bei
a intrat in vilaietul ghiaurilor cu oastea sa nestapinita, a dat voie osta§ilor
sai sa prade raiaua §i s-o fugareasca ca pe ni§te oi, zicind. Nu-i lasati,
lupli mei". Ling& el ramasesera foarte putini oameni. Atit cei mari eft §i
cei mici, dedindu-se la prazi, s-au impra§tiat ca vintul in toate partile.
Tocmai atunci a aparut dintr-o parte, far& zgomot, Iancu. Impresurindu-]
pe acel raufacator, s-au straduit sa-1 zdrobeasca, dar a fost in zadar, caci
400-500 de oameni nu s-au putut opune la 10 000 de ghiauri. In cele
din urma, mai sus-numitul Mezid a suferit urmarile gre§elii sale, cazind
el insu§i in lupta. Acolo, in timpul luptelor cc s-au dat 3°) i-a murit §1 un
fiu destoinic.

EVENIMENTUL AL NOUASPREZECELEA

Este fapta vizirului *ehabeddin-pa§a. El era un om curajos din ceata

slujba§ilor (tavasi), dar, increzindu-se prea mutt in puterea sa, era nepri-
ceput in luarea de masuri. Indeosebi el nu a tras invataminte din infrin-
gerea lui Mezid-bei din anul trecut. Neingrijindu-se niciodata Ali stapi-
neasca, oastea, lipsurile sale au crescut. In felul acesta, el a plecat cu toata
oastea din Rumelia, cu acingiii viteji ca leii §i avind alaturi de el, dintre
emirii de margine, pe Iakub-bei §i pe Firuz <oglu > §i pe capugiba§iul Umur-
bei §i pe Hizir Bali din familia Fenari, precum §i 2 000 de ieniceri §i 16
vestiti §i puternici sangeacbei. Ajungind in faja Belgradului 31, el a ridicat
acolo o intaritura (hvala). Apoi, trecind prin Tara Romaneasca au facut
incursiune in vilaietul unguresc unde osta§ii sai, mici §i mari, s-au dedat
la pradaciuni, impra§tiindu-se in toate partile. Calaretii sal s-au dus la o
departare de mai multe menziluri, iar pedestra§ii din ceata azapilor §i
ienicerilor s-au raspindit §i ei in toate partile, dup6, prada §i alte lucruri.
208 Deodata, acela§i Iancu ghiaurul, care in trecut a pricinuit infringere lui
Mezid-bei, a vault §i de data aceasta cu o multime de pagini. Atunci s-a
dat o lupta mare §i atit de crincenk inch din 16 sangeacbei, an cazut 15 bei.
Neprevazatorul pa§a insu§i a scapat cu mare greutate, fugind. Blestematul
mai sus-aratat (Iancu), dupa ce a string multa prada, a cazut ca o pacoste
pe capul voievodului Tarii Romane§ti, Dracul, care era un zimmi 32 renu-

30 Evenimentele povestite mai sus au loc In Transilvania pe la 1442.

31 Probabil confuzie, In loc de Vidin.
32 Zimmi : supus nemusulman, creltin din Imperiul otoman.

www.dacoromanica.ro
 KUNII-DL-ARBAR 345.

mit in acele tinuturi ¢i tributar prin supusenie devotat5, i., repezindu-se

asupra lui pe neasteptate, i-a fagot capul 1i, nimicindu-i oastea, a lucre-
dintat tara sa unuia dintre r6ufIcItorii c,etei sale, numit ghiaurul Bas-
mara
NiciodatI musulmanii n-au suferit atit din pricina vicleniei si rau-
tatii ghia,urilor ca in acesti doi ani. Cunoseind bine starea musulmanilor,.
<Iancu.> a iesit biruitor in toate faptele sale 34; puntrid mina pe multe
marl

EVENIMENTUL AL DOUAZECI $1 UNULEA

Se povesteste despre incursiunea facuta de mAria, sa sultanul In vila-

ietul unguresc. Craiul cel ratIcit, profitind de plecarea in Anatolia a ferici-
tului sultan pentru a pure cap6t uneltirilor lui Karamanoglu, a strins
o mare oaste cu care a intrat In sangeacul Crusavat (Aldja-Hisar), distru-
gind ci devastind raiaua sa. Atunci marele sultan, unind oastea din Ana-
tolia cu cea din Rumelia, a plecat si, cutreierind timp de trei luni vilaietul
unguresc, a luat o multime de cetati. Apoi, trecind prin Nicopol cu nenu-
masati robi si cu nu mare numAr de vite, a construit cetatea Giurgiului
(Ierkokii). Dup5, ce a numit acolo comandant (dizdar) §i oameni viteji
(merdman), s-a intors Sn capitala Adrianopol uncle §i -a petrecut timpul cu
desf6,11ri, in anul 84135. . . .

EVENIMENTUL AL DOUAZECI $1 TREILEA

Despotul MA de minte 38, fugind din cetatca Semendria, s-a dus la

craiul unguresc si, atitindu-1 pe el si pe Ian.cu, unul dintre beii ghiauri cu
210 ginduri rele din acele parti, i-a luat en el. DupI ce au trecut prin Belgrad
si an dat foe cetatii Crufavdc", ei an prigonit populatia din vilaietul Nis.
Atacindu-i pe oameni cu soli ele, i-au Omit $i an pricinuit stricAciuni satelor
i oraselor, cutezind s6, atace Zlatita 38. and puternicul sultan a auzit
de aceasta, el a plecat cu oastea din Rumelia. Dupa, ce a dIrimat si a ars
Sofia, el s-a indreptat spre treatoarea Zlatita (Idadi). Dar, din pricina

33 In alte cronici Basaraba.

34 Aceste evenimente au avut loc In anii 1442-1443.
88 5 iulie 1437 23 iunie 1438.
86 Gheorghe Brankovici.
87 In text : Aladja-Hisar.
38 In text : Izladl.

www.dacoromanica.ro
 346 MUSTAFA ALI

iernii grele, a preferat s& pazeascgi timp de citeva zile acele tinuturi ping, ce
ghiaurii, din pricina greutItilor, 8-au retras spre Cara for blestemat6.
<Sultanul> a trimis ins& pe viteazul Turhan-bei, fazindu-1 serdar peste
vitejii de sub comanda sa $i dindu-i si pe bravii ale8i din oastea de Rume lia.
Peste oastea din Anatolia a fost numit viteazul Balaban-pa8a eel vestit.
Li s-a poruncit sa urmgreascl oastea ghiaurfi la o distant& de un
conae ca sa vadg, si s& is mAsurile neeesare dacg, <ghiaurii> vor voi sa mai
pricinuiascI striciciuni si pagube tarilor islamice. Ghiaurii, ajungind la
trecAtoarea Nis, au aflat de oastea numeroasI care-i urm6rea. Atunci ei
au f6cut o ascunzatoare ingiuntrul trecgtorii i luptAtorii musulmani,
ajungind acolo, i-au vgaut cu uimire pe ghiauri stind in ascunzi8uri. Ei
i-au atacat indatl cu dirzenie, dar, din voia lui Allah, o8tile musulmane
au fost infrinte. In timpul luptei, beiul provinciei Bo lu, numit Mahmud-
bei, care era fratele vizirului Ha1i1 -pa8a i sotul surorii st/pInitorului
lumii, a elzut in mlinile ghiaurilor. Cind sultanul Murad-han s-a intors
in capitala Adrianopol, sora sa, imbracat& In haine de doliu, s-a dus la
el gi a plins. Atunci, din mil& i ocrotire fat& de ea, a fost restituit/ indat&
ghiaurilor cetatea Semendria i astfel Mahmud-bei a fost slobozit. Chiar
si cei doi fii ai despotului, care erau orbi, i-au fost inapoiati 39.
211 and sultanul Mehmed 40 s-a urcat pe tronul tarn, s-a hot&rit
sg, se citeascl hutbe §1 sa, se bath monede <cu numele sgiu> kti astfel faima
i 8-a dus in toot& lumea. lJnii. dintre ticg1o8ii de uneltitori 8i mai cu seam&
rIufgeatorul numit Karamanoglu <Mehmed-bei>, 1-au in8tiintat prin scri-
soare pe craiul unguresc, laneu, de acest eveniment, afatind c& : 1,Marele
sultan 0-a retras de la domnie, lasInd tronul unui fiu nevirstnic de-al san,
a8a cä, voi din partea aceea 8i noi de aici, sg, mergem eu o8ti impotriva for
si, nimicindu-i, s& semAnAm pe pgimintul taxii for s6minta rgat&tii. Mai
mult chiar, dupg, aceea sg, ne Infratim intro noi $i ne vom intllni ca sa irn-
pArtim, prin bung, invoiall, tinuturile care ni se cuvin In p&rtile noastre".
Cind craiul col raufgcgtor a citit scrisorile trimise de Karamanoglu, a
pornit cu o ceat& de blestemati $i, incaierIndu-se cu vitejii din Rumelia,
a Indr&znit sA lac& multe uneltiri. Dar slgivitul Allah acord/nd ajutorul
ceresc trupelor musulmane, un bray luptgitor a ren8it pin& la urm& sa
taie capul craiului lancu ".
212 <Se relateazA Intoareerea la domnie a lui Murad al II-lea din pricina amenintArilor ghiau-
rilor din afarA qi a neputintei fiului sau Mehmed de a face fatA conduceril statului>.

39 Aceste evenimente au avut loc in 1443 §I la Inceputul anului 1444.

4° Mehmed al II-lea (1451-1481) este numit coregent In 1444, lnainte de lupta de la
Varna.
41 De fapt lui Vladislav I.

www.dacoromanica.ro
 KUNHAIL-ABBAR 347

Vazind aceasta, Karamanoglu a inceput sa-1 atite taxa* pe craiul cel

ratacit 42, punindu-1 in miscare. Ceilalti stapinitori ghiauri, vazindu-1
<pe crai>, s-au dus si ei la locurile for de la hotare.
In primul rind, craiul unguresc, socotind ca acesta este un bun prilej,
a trecut cu toata oastea sa prin vilaietul Tarii Romanesti si prin Moldova
(Bogdan). Mergind mai departe, el a asediat cetatea Varna. In al doilea
rind, in urma scrisorii trimise de el, la rindul lor, ti stapinitorii frinci $i -au
scos flotele in larg..Astfel, 60 de galere, venind pe mare, an intrat In strim-
toarea Galipoli. Ei au inceput sa devasteze tinuturile din imprejurimi, iar
pe acei care le-au opus o cit de mica impotrivire, i-au batut cu tun.urile tii
an tras cu pustile, pricinuindu-le pagube i multa suferinta.
213 . . .0astea de Poarta i beilerbeiul de Rumelia, Davud-pasa si beiler-
beiul de Anatolia, Kara <dja >-pasa, ti alti emiri, intelegindu-se intre
ei, an pornit impreuna cu sultanul cel batrin 43 si cu cel tinar (nevgivan)44
§i, dupa multe popasuri, au ajuns la, Varna unde s-au Intilnit cu ghiaurii.
Se nimerise ca ziva aceea sa fie vineri. Multimea ostilor care inainta din
ambele parti parea asemenea unor valuri.
<Descrierea luptei de la Varna, retragerea turcilor, cAderea cralului Vladislav si victoria
turcilor>.

214 . Acestea s-au petrecut in luna regeb a anului 848 45.

Dupa omorirea regelui <Vladislav>, ratacitul de Iancu s-a mai
impotrivit un timp oarecare zicind : Lupta noastra se 0, pentru credinta
$i nu din dragoste fats de crai. Ce este dad, el a murit 4 ". Cu aceste vorbe
el i-a imbarbatat pe ghiauri si ei i-au atacat de trei on pe musulmani,
venind in cete maxi. Vazind el ()stile musulmane devin din ce in ce mai
puternice, paginii cei raufacatori, care erau mereu infrinti, an flout
o ultimo sfortare pentru a-si salva carele, dar nici de asta data sforDarea
for nu a dus la vreun sfusit si ei an scapat prin fug& . . .
218 In timpul acela 46 a sosit stirea cea neplacuta el craiul unguresc,
Iancu cel afurisit, a pornit si a atacat cu tunuri ti cu pustitarile din impre-
jurimi i, trecind prin Belgrad) s-a indreptat spre Kosovo, devastind ti
pirjolind tinuturile pe unde trecea. Padisahul, comandant de osti, trod
a auzit aceasta, a pornit indata ti, mergind zi si noapte, s-a tutors la
Sofia. Totodata el a trimis porunci ostilor din tinuturile din jur ca sa-1
ajunga din urma.
U Regele Ungariei (Vladislav I).
43 Murad al II-lea (1421-1451).
44 Mehmed al II-lea (1451-1481).
44 14 octombrie 12 noiembrie 1444. Lupta de la Varna s-a dat la 10 noiembrie 1444.
44 Pe chid sultanul Murad al II-lea se afla In Albania (1447-1448).

www.dacoromanica.ro
 348 MUSTAFA ALI

...Iscoada sultanului numit martolozul (marhos) Dogan, venind

pe nea,§teptate la sultan, i-a facut cunoscut ca uneltirile acelea erau puse
la cale de Laz-oglu. 47 si de banii mai cunoscuti din tara ungureasca, cum
slut : banul de Lebe 48, banul de Gebe 48, banul de Liik 5° §i banul de Sekve-
let 811 care aveau in fruntea for pe Iancu, izvorul tuturor uneltirilor.
Maria sa sultanul, plecind de la Sofia, a mers spre Kosovo undo a
ajuns dupa ce a trecut menziluri dupa menziluri. El a vazut atunci oastea
ghiaurilor care venea din fats §i care era foarte mindra
<Descrierea bAtAliei de la Kosovo care a inceput Intr-o dimineata de vinerl si a durat
pinA seara>.

219 In noaptea aceea, in amin.doua taberele, numeroaso ofiti au stat

gata de lupta. Astfel, a doua zi, cetele luptatorilor §i ale ghiaurilor, Inca-
ierindu-se, au Inceput sa se razboiasca. In aceasta lupta crincena au murit
ca ni§te martini multi bei, dupa cum §i din rindurile ghiaurilor §i-au gasit
moartea numero§i bani. 0 parte dintre ei hind luati in prinsoare, au fost
legati de miini. Multi dintre ei erau raniti §i plini de deznadejde. Cu ajuto-
rul lui Allah, oastea islamica a ie§it victorioasa, iar ghiamii an suferit o
infrIngere deplina, deli ghiaurii cei umili au fost invingatori la un moment
dat, cad. necredinciosul Iancu zdrobise mai Intli aripa formats de oastea
din Anatolia §i apoi infrinsese §i armata din Rume lia.
<Urmeaza descrierea Infringerii creltinilor la Kosovo In 1448>.

Cind s-a intunecat, Iancu a plecat de pe cimpul de batalie spunind :

Vreau sa ma duo sa atac oastea islamica pe la spate", dar numai dimi-
neata s-a aflat ca de fapt el fugise. Pedestra§ii ghiauri, fugind, au intrat
intr-un sat mare parasit de locuitori §i s-au ascuns prin. case. °stile musul-
mane victorioase au legat <pe dinafara> u§ile caselor din acel sat §i le-au
dat foc pentru a-i sili pe ghiauri sa iasa, insa frica de sabie a fost mai mare
decit primejdia focului, a§a ca, neie§ind nici unul afara, toti au ars prin
case. A doua zi an fost luate §i carele.
<Unii dintre banli ghiauri au cAzut prizonieri, altil au lost ucisi>.

220 Dupa infringerea ghiaurilor, °stile musulmane, care, impra§tiin-

du-se, fugisera, vazind ca ajutorul lui Allah §i victoria este de partea lor,

. Gh. Brankovici-Vukovici.
4° Lebe, In loc de leh (gresealA de grafie). Este vorba probabil de banul lesesc.
4° Gebe, In loo de ceh.
5° Liik, vezi nota 40 de la p. 91.
41 Sekuelet, vezi nota 41 de la p. 91.

www.dacoromanica.ro
 KUNI1-11L-AHBAR 349

s-au adunat din nou cete dupa, cete s-au aruncat asupra ghiaurilor.
8i
Lamm, vgaind c lupta s-a tutors impotriva sa, 8i-a hat o parte din oameni
si a fugit spre vilaietul 86,u. Despotul Laz-oglu, care st6pinea cetatea
Semendria, trimiVind un om, 1-a adus pe 'anon la el, 1-a ospg,tat $i 1-a
linifitit.
... Aceast, victorie a fost obtinut6, in anul 852 52 Dupl aceea,
sultan.ul cel victorios, mergind din popas in, popes, s-a indreptat spre
capitala sa <Adrianopol>.
249 <Se enumerA cuceririie (Acute de Mehmed al II-lea : cucerirea Moldovei (Kara-Bogdan),
a cetAtii Iskenderie etc.>.
266 <Vorbindu-se de un Imparat al Constantinopolului, numit Iancu bin Madian 52 se arata
ca stApinirea acestuia se lntindea ptna la granitele Indiei, stepa bulgara (Dept -i bulgar), De§t-i
lifpceak si phili In tinuturile circasiene, ruse§ti §i moldovene§ti>.

52 7 martie 1448 23 februarie 1449.

n Nume legendar.

www.dacoromanica.ro
 KVNH- VL -AHBAR
(Istanbul Universitesi Ktitilphanesi, ms. nr. 5959)

fol. 243 EVENIMENTUL AL 36-lea

<S-a auzit c5 ghiaurii europeni lac pregatiri man impotriva turcilor, pri-
mind ajutoare de la Roma (Ktztl elma) Si din Portugalia (Portokal). Poarta fiind
informatA de toate acestea, prin iscoade, trimite mai intii asupra lor, la 9 muharrem
945 54, din Cornul de Aur, o flotA mare de 200 de corAbil sub comanda marelui
capudan Haireddin-pasa. Participa 3 000 de puscasi, precum si sangeacbeii din
tinuturile Kodja-ili, Tekei-ili, Hamid-ili si Alaia cu stile lor. Apoi, 20 de vase
din flota imparAtiei au fost trimise lui Suleiman-pasa, beilerbei de Egipt >.

In al doilea rind, el insu§i (sultanul) s-a hot6,rit sl se indrepte cu

noroc si fericire la, cucerirea Moldovei (Sara- Bogdan). De aceea an fost date
porunci beilerbeilor din toate pArtile ca 85, se adune la, un loc.
fol. 244 <In acest timp, bellerbeiul de Erzerum s-a Inchinat ca un slujitor cre-
dincios la Pragul cel limit. De asemenea a fost distins cu onoruri Mehmed din
Zu'l-Kadrie 55 pentru slujba de la serhad. In acest timp, murind vizirul Mustafa-
pasa, postul sAu a fost acordat lui Mehmed-pasa, beilerbei de Rumelia, iar cu
vilaietul Rumeliei a fost onorat Htisrev-papa. In ce priveste vilaietul Anatolia,
acesta a lost Incredintat lui Rustem-pasa, valiu de Diarbekir. Paza Istanbulului
si a altor regiuni a lost lasata pe seama lui Ferhad-pasa, sangeacbei de Aidin 58>.

In felul acesta luindu-se mIsuri in toate pArVile, s-a dat

firman beilerbeiului de Rumelia, s6, fac6, adunare (dernek) linga
Filipopol (Filibe).
...In a 10-a zi a lui safer din anal mai sus-arAta,t 57,
intr-o zi de luni, steagurile inalte qi padi§ahul cel asemenea lui
Alexandru. (Iskender) an pornit de la inalta rekiedint5, §i an ie§it
din Istanbul cu end de'cucerire ... Pe la sfir§itul acestei luni 58
an ajuns la. Adrianopol, uncle in a 27-a zi a acestei luni 59 a
avut loc un divan.
fol. 245
Beilerbeiul de Rumelia, Hiisrev-pa§a, care straVatuse
trecgtoarea Galipolei, imprenn6, cu emirii din Anatolia, s-a
unit cu ordia impargteasc6,.

64 7 iunie 1538.
55 Zu'l-Kadrie: regiune in Anatolia.
58 Aidtrt: corespunde cu regiunea Smirnei.
69 10 safer <945> = 8 iulie 1538.
66 <20-29 safer 945> = 18-27 iulie 1538.
59 25 iulie 1538.

www.dacoromanica.ro
 KtTNH-tYL-ARBAR 351

<Se descrie ceremonia prirnirii emirului Raid -han din cetatea Basra, ale
cArei tinuturi au fost lasate tot pe seama lui cu conditia ca moneda §i slujba
(hutbe) sa se facA tot pe seama sultanului otoman>.
Apoi, Moldova este un vilaiet intins si infloritor, ale
clrei granite cunoscute sint : dintr-o parte se mIrgineste cu
fluviul Dunkea (Tuna) qi dintr-alta, parte cu tinuturile ungu-
resti $i cele lesesti (Lich), iar un colt al ei se invecineaz5, cu
serhatul Dest-i KIpceacului 60. Dintre marii sgi strAmosi,
pe vremea sultanului Baiazid <al II-lea>, de mai inainte,
cind au fost cucerite cet5,tile Chilia (Kili) §i Akkerman, iii
luaser5, ei asupra lor BA trimitl an de an cite o sums ca haraci
(bir mikdar haradj), punindu-se sub umbra steagului impka-
tesc $i astfel, scApind de sabiile celorlall)i rgufacAtori (fedjdjar)
ai rIzboiului sfint (gihad) si salvindu-se de supgrarile lor, gaol-
sera', liniste $i huzur. Dar s-a aflat ca ei, nefiind recunoscatori
pentru aceasta, binefacere, din chid in dud aaltau laze* apro-
piere dusmanilor credinl)ei <islamice> si cerind vistierie $i
osti ei aveau sprijinul lor. Nestiin.d ping, atunci ce anume
zAcea, in inima <sultanului>, abia cind s-a ridicat din Adria-
nopol, a devenit elm gindul lui ¢1 s-a poruncit ca expedil)ia
a fie impotriva Moldovei. Apoi, strabatind menziluri peste
menziluri ei parcurgind distante s-a ajuns la marginea riului
Prut (Bernd) §i s-a trecut peste podul care s-a construit acolo 61.
<In acest timp venind olacari din partea lui sangeacbei de
Karlt-ili 62, au InOlintat victoria asupra ghiaurilor spanioli care venisera cu
70-80 de corabii asupra cetatii Perveza>.

Aceastai veste fiind privity ca un bun augur, s-au grabit

spre locul de tabArA plin de nenorociri 63. Astfel, <sultanul> a
venit la orasul preferat al voievodului Moldovei, cunoscut sub
numele de Yalciu (Falein). In acel menzil, s-a inf&tisat hanul
de Karakorum 64, Sahib-Ghirai-han, din vita lui Ginghis-han,
care se inching, cu onoare $i cu cinste In Inaltul Prag. Dindu-se
firman ca $i el sa, fie de fata, la aceast6, expeditie norocoasg,
el a sosit In ordie cu 200 000 de osteni tatari vestil)i In devastare.

60 Este vorba de posesiunile hanatului tataresc din Crimeia.

41 Yn alte cronici : pod cladit de vizirul Liltfi-pa§a".
" Karlt-ili, sangeac in Epirul de vest, Inspre mare, la nord de Golful de Arta.
" Adica spre tabAra lui Petru Rare§, In Moldova.
" Capitala Mongoliel, pe riul Orhon, In Siberia.

www.dacoromanica.ro
352 MUSTAFA ALI

... A doua zi, in zori, au vent de la tAtari alaiuri §i

diverse care cu cai inhkaati (kofun), iar printre mirzaci (sul-
tanzade) erau : Me§ithanoglu, Ma§kikoglan2 Abdullahoglan,
Hagi, Mustafaoglan Hagi, Haliloglan ei beilerbeiul vilaietului
Baba-bek tai Hadja Mamai-bek ei Hasan Polak-bek,
Barda-bek, Hagi-bek, beiul de K.Ipceak Kiiciiik-bek, beiul de
Mangup, Rani (Hagi)-bek, Erfak-Babai Mirza i Kusat Mirza,
printre bell din interior( I) (icil-beyi I), Selimph-bek §i Ahmed-
pa§a-bek, Ali Hagi-bek, Ibrahim Tagalib-bek, Kemal-bek,
Nut} -Mirz, Ak-Kiiciiik-bek §i solii lui Faran-han (I), No-
ka§a-bek, Abdu.11ah-Iak§i, solid lui Saidak-bek §i multi alti
mirzaci. Toti ace§ti mirzaci o datA sositi cu marele for han
<Sahib-Ghirai> au stat in fata padiflahului <Suleiman> cu
respect. In aceast clip s-a tras din tunuri in trei rinduri
(nevbet) §1 ienicerii au fa,cut veselie.
<Urmeaza descrierea ceremonialului de Intimpinare a hanului de mai
sus si conducerea lui 'Ana la cortul sau, Insotit In toate conacele de multe
favoruri prIetene§ti sl cinstiri. Apoi, hanul $i mirzacii se Intorc la cor-
turile lore.

Ei au primit pephepri i daruri si au fost cinstiji cu

marl. zaiafeturi din partea impkgtiei. In acest timp afurisitul
de voievod al Moldovei numit Petri 05, cu 80 000 de rani
(horiade) tnarmati s-a intkit in cunoscuta i anevoioasa trecl-
toare zisa Boto§ani (Pottan) si §i-a preggtit Wile (alai) in
locurile mai netede de acolo. i s-a aflat c tgind arborii §i
ingustind trecAtorile i drumurile, se gindea ca atunci dud. o
parte din oaste va trece pe partea cealaltA, 81 iasa din ascunzipri
i s dea o mare bk6lie. i voievodului Tarii Roma,ne§ti(Ef/ak)06,
care arka supunere §i sinceritate, i s-au trimis porunci ca sa%
vine cu 3 000 de okiteni (nefer) destoinici dupa, puterile lor.
Apoi, <turcii> an ajuns la re§edinta demna, de infern a sus-
numitului voievod (Petru) care era an ora§ vestit sub numele
de Tirgul Iasi (Bat-Bazari), i era citeodat& locul s6u de scaun.
Se fAcuserl aici numeroase palate (sarai) cu bol1i §i cupole
inalte. Atit acele seraiuri eft ei bisericile (kilise) din apropiere,
fiind incendiate numaidecit ei dkinaate, le-au ruinat §i le-au

" Petru Rams.

" Radu Paisie (1535-1545).

www.dacoromanica.ro
 KtYNHATL-AHEIAR 353

pus la pamInt. Pe scurt, vAzInd fastul §i mketia minunile

ostii lui Suleiman frica §i groaza au phtrun.s in inima celui afu-
risit. Astfel, el s-a rusinat pe neasteptate fn mijlocul o§tirii
sale §1 s-a chit de preghtirile sale de mai Inainte si de intkitu.-
rile facute, iar Intro beii shi a intrat vrajba, §i cei din oastea
sa s-au dus fiecare Intr-o parte, iar slujitorii §i supusii ski s-au
Imprastiat, ca §i avutiile $i familia sa. Atunci, emirii imphrtiei
§i gaziii Semendriei §i cMaretii iuti ai neamului tathresc au
pornit pe urmele for §i s-au nhpustit pentru pradazea si ph-
gubirea for ca niste viespi duph faguri de miere. In acest timp,
s-a ajuns la aceea trecatoare astupath cu lemne §i pietre. De
fapt tale facute de ei cu atitea greuthti era un fel de trecere
placuth pentru oaste. ...
fol.
Z44 r. . . . Dar ghiaurii Thrii Romanesti au pornit cu forte domnesti pentru
subjugare i mergind Inainte, la un moment dat, cu trei mu de halebar-
dieri (teberdar) au nimicit o inthriturh plink de copaci, risipind pe necre-
dinciosii <de moldoveni>. i astfel, ei au deschis drumuri largi §i Intinse
si de Indath au trecut cu totii.
Apoi au sosit In satele (nahie) bogate, cu belsug de ape, cu b.vezi s1
gradini mari ale tinuturilor Moldovei. Inaintind pe aceasth tale, in a
27-a zi a lunii rebi-ul-ahlr 67 a avut loc deschlecarea Im7khteasch in orasul
numit Suceav<a>, vechea capit-ala, a acelui rhtacit afurisit 68. Intr-adevIr
era un oras plAcut, cu climh bunk cu vii §i bostaahrii, locuri frumoase
pentru petreceri. In sfir§it, locul de resedinth al ghiaurilor cei fArl de minte,
care era o cetate cu turnuri, i mici si marl, de forma, concavh, InhltIndu-se
spre cer,avea §i un Sant lat §i adinc. De asemenea, pentru apararea cethtii,
pe ling& ca avea turnuri puternice, era si plius cu tunuri saklos, darbzenuri
i havane, avind totodath si diverse locuri de trecere Inthrite cu copaci.
Toate acestea erau aphrate cu mutts vitejie §i zel. Dar deodath, cortul
imphrhtesc InaintInd cu toath mketia, <turcii> au trecut peste acel an
adinc $i an pricinuit tulburare. pe colinele din apropiere. Repezindu-se
apoi in imprejurimi i o teats de thtari de-ai hanului cel maret, toti cei
din cetate and an simtit si au vhzut mketia ostii celei mari <turcesti>
si-au dat seams ca, data, se vor opune, nici unul nu va schpa cu viath.
De aceea, toti cei dinhuntrul cethtii, cuprinsi de groaza, i spre a evita
paguba si ruina, an predat cheile cethtii, cedind Portii locul de sthpinire.
Vocile for cerind iertare §i schpare se inaltau in vhzduh. De asemenea,
al 22 septembrie 1538.
ol Adica Petru Rams.

23 - c. 43

www.dacoromanica.ro
 354 MUSTAFA ALI

preotii for 1-au rugat pe maria sa sultanul (fehiriar) sa alb& mill ci de

hatiriul raialei sl nu prade Cara, cati beii Moldovei se vor inchina Portii.
to sfircit, tinindu-se slat timp de patru zile, a lost emisg, porunel
implrgteaseg, pentru ca nimeni sg nu-ci intinda, mina asupra copiilor
si famthilor raialelor, ci sg fie priviti ci ocrotiti ca ci ceilalti tributari.
In a patra zi, boierii (iimera) §i notabilii (aian) ghiaurilor din Moldova
s-au adunat ci an cerut iertare de la Poarta imparatiei, azilul omenirii.
Si in loc de blestemgtii au ggsit multe placeri.
247 r. Apoi, la ruggmintea raialei, voievodatul a fost acordat beizadelei
Cetne, flub lui Stefan (Istefan) 89 voievod, care de mult slujea la Poartg
cu supunere ci ascultare, primind i o leafg (ulufe). Acesta a lost imbracat
Cu Mang (biirk) rocie tai impodobit on bonetl de aur. Potrivit obiceiului
generocilor impgrati tobele an bgtut ci timbalele au sunat si an avut loc
cinstiri pline de mgretie. Dupg obiceiul for <noul voievod> a lost acezat
pe tronul Moldovei. i spre a curma vechea gliceavg dintre raialele tariff
Moldovei ci ale tgrilor bine pgzite 70, s-a fixat ¢i s-a stabilit o noun granitg
din partea Akkermanului ping la rid Prut (Beret) in fata oracului Falciu
(Falein), mai sus amintit, $i de aici ping la fluviul Nistru (Turk). Au
lost date porunci noului voievod ca in cele doug pa* ale hotarului de mai
sus sa fie zidite doug cetati puternice. Tn rgstimpul eft *lie impgratecti
an poposit in aceastg tang, s-au fgcut ci unele cercetgri. Astfel, unul dintre
sfetnici, marele imbrahor (mirahor) Hiisein-aga, a lost insgrcinat sg sape
si s, rgscoleascg ucor unele pgrti ale cetgtii voievodului rebel al Moldovei,
care, fugise, pentru a descoperi tezaure i comori. S-a mai poruncit ca
dupg ce vor fi glsite toate acestea sg fie predate vistieriei implrgtecti.
Cu prilejul acestor cercetgri i sgplturi facute din ordinul sultanului
cuceiitor, au iecit la iveall atitea diamante de mare pret ci atitea avutii
in& au deplcit inchipuirea emirilor. Astfel, au fost ggsite multe vase de
aur ci de argint, diverse arme ci unelte de luptg ornate ci lucrate artistic,
roti ci obiecte bItute in pietre pretioase, evanghelii artistic legate, cruel
aurite, stole pretioase, lingouri de aur curat c.a. In sfircit, an lost ggsite
atitea comori qi tezaure ascunse sub pgmint ca ci cin.d ar fi rgmas boggtiile
marilor Afrasiab gi Afridun 71. Toate aceste comori de neinchipuit an
lost hate pentru vistieria norocosului padicah..
Dupg ce an lost facute cu generozitate diverse favoruri hanului
din Crimeea, emirilor ci mirzacilor sal, li s-a dat invoirea sa se reintoareg.

49 DupA izvoarele romanesti, fiul lui Alexandru, nepotul lui Stefan cel Mare.
70 Adicii din Imperiul Otoman.
vi Figuri legendare. Cf. I. A., sub voce.

www.dacoromanica.ro
 KUNH-VL-AHBAR 355

In Marl de aceasta, solul craiului " care a arltat supunere si a slujit

impreuna, atitea zile In tabgra imparateasca, infAtisindu-se pentru arz
a fast, de asemenea, imbracat cu hilat fi i s-a dat Invoire s se intoarcit.
La 28 ale lunii rebi-ul-ahir 78, plecind din Suceava au strgbAtut
menziluri dup6 menziluri si an vent la schela Isaccei.

EVEN IMENTUL AL 38-LEA

In timp ce maretul Sultan era pream6rit la valul Isaccei (Saki)

pentru cucerirea taarii Moldovei, an sosit olacii marelui amiral Eaireddin-
pasa <care an povestit despre victoriile Hotel impax/testi>.

72 Erast Kretkowskl, castelan de Bresc,

n 23 septembrie 1538,

www.dacoromanica.ro
 HEFT M-EDJLIS 74
(ed. Ahmed Djevdet, Istanbul, 1898-1899/1316)

16 EXPEDITIA LUI SULEIMAN MAGNIFICUL IMPOTRIVA SZIGETVARULUI

Dup6 ce oastea imperiall s-a asezat pe cimpia Zernlinului15, s-a

hotklt s6, se fad, divan ca s§, BO Inf64iseze demnitarii. De favorurile si
binefacerile imperiale s-a bucurat stralucitul crai, fiu de crai, numit fiul
ardeleanului (Erdel-oglu) 76, adica, craiul Stefan, s16,vitul Allah 811 In-
drume spre credintI $i, preschimbIndu-i devotamentul In robie, 8'14 In-
drepte spre supunere. El este distins printre emirii neamului Ntesiei si
este alesul dintre mai marii celor care cred In Isus, eel mai mare dintre beii
lesesti si eel mai cinstit dintre Vitejii cehi. Dup5, ce el kii-a plecat fate, la
picioarele tronului si dupl ce a lost Invesmintat In hilatul de onoare al
Orli, cortul Imparatesc, purt6tor a o mie de semne de vietorie, a plecat
mai departe ... dupl ce a poposit zece zile In aceste locuri, In timpul
s6rbItorilor de sacrificiu (iyd-i-edha) 77 pentru a petrece acele zile de
bucurii.
26 ... Raialele supuse, ImpreunI cu. mai sus-numitul fiu distins, Erdel.
oglu, principele Stefan, care este des6x1rsit prin supunere, precum si
cazacii, voievozii si iunacii 78 sositi de prin pArtile Tarii Rom'Anesti $i
ale Moldovei (Kara-Bogdan), cu totii au fost Inskcingi prin firman sg,
lupte sub comanda lui Pertev-pasa. Afar de aceasta $i beilerbeiul (miri-
miran) de Timisoara, fericitul si viteazul si puternicul Mustala-pasa sosind
pe cImpul de lupt4 Impreun/ cu gaziii caliti In lupte si cu luptItori viteji,
au ridicat metereze pentru cucerirea cetItii Gyula 76, devenind luptatori
neintrecuti pentru ocuparea unor alte cet4i si Intkituri.
38 ...
In pArtile unde comanda cuceritorul cet&tii, sus-amintitul
Pertev-pasa, an lost ()Minute victorii $i cuceriri, capturindu -se pr4zi,
cu prilejul cuceririi cet64ii numite Gyula, cea cu zidurile Intkite si f or-
tificate, $i a Inca douI cet4ti aflate pe InAltimi, purtInd numele de Baghi-
ova 8° Fil Lagos 87' .

76 Lucrarea aceasta cuprinde descrierea luptei de la Szigetviir din 1566, unde a murit
Suleiman Magnificul.
76 In text : Zemin sau Zeman.
76 Erdel-ogiu: fiul ardeleanului", adici voievodul Transilvaniei Ioan Sigismund, numit
kle turd Istefan ($tefan).
77 <10 zil-hidjge 973> -= 28 iunie.
76 lunak : efilftreV, viteaz.
99 Bekesgyula, oraq in Ungaria.
69 Baghi-ova : forma corupta pentru Lipova.
41 Lagof : Lugo;.

www.dacoromanica.ro
 XX

MUSTAFA SELANIKI

Cronicarul otoman Selaniki, originar din orasul Salonic, s-a nascut

pe la mijlocul secolului 'al XVI-lea 1. In anul 1565 11 gasim In anturajul
beilerbeiului Rumeliei, Senisi Ahmed-pasa 29 indeplinind functia de hafiza.
Apoi a ocupat o serie intreagI de functii pe care le enumer6 cu precizie
in opera sa istoricl 4. Astfel, in anul 1584 (992).era secretarul lui Nisangi
Mehmed-pasa 5, el insusi autorul unei cronici. Litre 1586 si 1595 a ocupat
diferite functii politico 1;41. administrative. Nu se cunoaste anul mortii
sale. Se crede c6, of -a incheiat zilele dupg anul 1008 al Hegirei (1599
1600), probabil in orasul Istanbul.
Opera sa istoric6 a fost partial tipkita la Istanbul in anul 1864
(1281), sub titlul : Tarih-i Selaniki Mustafa efendi (Cronica lui Selaniki
Mustafa efendi), 14 f. + 351 p. Aceastg, cronica descrie istoria otoraana.
Incepind din luna lui safer 971 (august 1563) si ping la anul Hegirei 1008
(1599-1600). Ea cuprinde deci ultimii trei ani din domnia lui Suleiman
Magnificul (mort 1566), domnia lui Selim al II-lea (1566 1574) si a lui
Murad al III-lea (1574-1595), precum i citiva ani din domnia sultanului
Mehmed al III-lea (1595 1603).
Spre deosebire de alti cronicari, Selaniki prezinta evenimentele
printr-o prismq, mai obiectiv5 far& exagerki, urmkind o eft mai fide%
evocare a lor. Mamie merit al acestei cronici it constituie faptul ca autorul
a fost contemporan i martor ocular al epocii descrise. Datoritg diverselor
functii pe care le-a ocupat in admin.istratia Imperiului otoman, Mustafa

1 Data nasterii lui nu se cunoaste precis.

2 Ahmed-pasa, mare vizir pe la 1580 (988).
3 Ha fir : cel care recita Coranul pe dinafara.
4 Vezi cronica sa Tarih, p. 11, 235, 261 $.a.
6 Nisangi Mehmed-pasa din Merzifon, `autorul unei cronici otomane-sinoptice Tarih
(vezi in volumul de ram p. 290).

www.dacoromanica.ro
358 MUSTAFA SELANIKI

Selaniki a avut la Indemin6 qi a utilizat documents statistics, opera sa

istoria devenind astfel o sung, pretioasai pentru evenimentele dintre
anii 1563 iii. 1599. Totu§i, editia tip6ritI in 1864, dup5, cum se ant& intr-o
not6 (p. 351), este incomplet5. Editorul nu a publicat decit partea de
pina, la anal Hegirei 1001 (octombrie 1592), pe motiv c pentru evenimen-
tele ce urmeaz5, dupa, aceastl datI posed5m cronica lui Mustafa Naima 6.
Manuscrise bune §i complete ale acestei cronici se g5sesc Ins& in
diverse biblioteci din Europa, printre altele la Biblioteca National, din
Sofia §1 la Institutul Popoarelor .Asiei din Leningrad.
Extrasele allturate au fort traduse, pentru evenimentele de ptn§.
la 1592, dap& editia din 1864, iar restul pe baza fotocopiilor dupI manu-
scrii3ele aflate la Sofia §1 la Leningrad.

Biblio grafie: Djemal ed-Din, Osmanli tarihi ye nniverrihleri (Cronicile

,l cronicarit otomani), Istanbul, 1314/1896-1897, p. 36; Ahmed Refik, Alimler
ye San'alicarlar (Ynvil/ail fi artiftI), p. 34 $l urm. ; S. 0., III, 68; G. 0. W.,
p. 136-137, E. .1., IV, 216.

1 Recent, a aparut in Turcia o noud editie a cronicii lui Selaniki, fara sd ne fi parvenit
Ina ptnii in momentul de fatii.

www.dacoromanica.ro
 TARIH
(ed. Istanbul, 1864/1281)

14 Anul 973 al Hegireik Anul acesta, din sums datorata, de ghiaurul

15 crai al ungurilor lipseau. 35 000 de gurukii 2. Intro timp, a sosit §tirea cal
cu ajutorul lui Allah, ei vor trimite haraciul pe doi ani, cerund scuze sub
diferite pretexte. Ei an Inceput s5, se certe cu emirii de margine, zicind :
Hotarele slut locurile unde se g5,sesc bisericile noastre Ili acolo not facem
o dat5, pe an iarmaroace (panair) kii voi ati putea sAimpiedicati adunkile
§i obiceiurile noastre".
Emirii de margin an trimis qtiri la Poarta fericirii precum a, din
aceast5, pricin5, <ghiaurii> au intkit cet5,tile Gyula §i. Timisoara kii an
fortificat q.i cetatea Szigetvirului.
<PregAtirea expeditiei impotriva Ungariei §i asediul cetatil SzlgetvAr>.

26 i spre serhatul Timi§oarei, in mijlocul unui lac, -umilii de ghiauri

an construit, netinind seama de tratat, o cetate puternic5, numitA, Gyula.
... Oastea otomana, a§ezinduli tabka la &I/Ain 31 s-a dat de kiLire
ca, aici va avea loc Sarb5,toarea sacrificiilor 4. De asemenea, s-a anuntat
ca, se va face aid §i un popas. La divanul de la chindie, infa,ti§indu-se cu
scrisori oamenii lui *tefan. Ian.oki-oglu 5, craiul Transilvaniei (Erdel), an
anuntat c5, a doua zi va veni Iano§-<oglu>, treclnd Dunkea cu bkcile
(faika).
De aceea, poruncindu-se orAii victorioase, in ajun de sarb5,toare, ea
a ie§it in intimpinarea acestuia cu mare alai.
'Din cauza intirzierii lui, oastea a a§teptat mai mult timp. Cind
pomenitul crai a sosit, lntinzlndu -se un cort row, i s-au !ant onoruri
de primire cu cinste. De asemenea i s-au preg5,tit daruri §i numeroase
favoruri. In ziva urm5,toare, avind loc un divan mare, sus-numitul loan
Sigismund (Istefan) a venit insotit de un numar de 300 de osta§i ghiauri,
de staturg inalta, unii cu cai impodobiti tli altii pede§tri. S-a tinut un
mare divan la care an participat multi oameni. Oastea de Poarta, (kapu-
halki) era impodobita, atit de bogat §i cu atlta fast, in& a o descrie intrece
orice putinta.

1 29 tulle 1565 18 Julie 1566.

2 Moneda otomana.
3 In text : Zemun. Localitate pe malul drept al Dunaril, MO Belgrad.
6 10 zil-hidjge 973: 28 Junta 1566.
6 AdicA loan Sigismund Zapolya.

www.dacoromanica.ro
 360 MUSTAFA SELANIKI

infAtisarea ostilor beilerbeiului Rumeliei, Anatoliei §i Karamaniei,

a emirilor zaimi6 f}i a spahiilor era in afarg de orice inchipuire. A descrie
pe fiecare In parte era cu neputin.tg. Clnd mai sus-amintitul crai, Istefan,
a venit impreung cu marli viziri in fata gloriosului sehinsah 7 §i, scotindu.-§d
tichia sa impodobitg cu pietre pretioase lucrate cu mestesug, a ingenun-
chiat dupg obiceiul lor in semn de supunere, atunci mgria sa prea feri-
citul padisah i-a poruncit BA se scoale. Ridicindu-se, dupg ce a mai fgcut
doi pasi, el a ingenunchiat din nou. Ingenunchind si a treia oaxg, s-a dus
apoi Bi s-a inchinat la picioarele sultanului. Dupg ce s-a sculat, mgria sa
27 marele vizir Mehmed-pasa 8 i-a dus el insusi scaunul impodobit cu perle
Bi acesta s-a asezat pe el. Apoi, dupg ce an iesit afarg, craiul mai sus-argtat 92
cerind scuze beiului dragoman 10, Ibrahim 11, i-ar fi zis : Mgretia sa m-a
Mut sl-mi pierd cunostinta ; nu mi-a rgmas putere sg, vorbesc".
69 . .. Mai inainte, mgria sa Petrev-pasa 12, eel de-al doilea vizir,
pe cind era beilerbei de Timisoara, fiind numit serdar pentru cucerirea
cetatii Gytla, a fgcut sfortgri demne de laudg pentru indeplinirea slujbei
cu care fusese insarcinat. Apoi, straduindu-se impreung cu oastea musul-
mang, el a cucerit cetatea mai sus-argtata.
De asemenea, veniserg in capitala Istanbul soli din tgrile regilor
crestini. S-a dat poruna sg fie si ei intimpinati. Mai intli a format un alai
aparte solul craiului unguresc. Cind a venit in dreptul lor, unul dintre
ceausii inaltei Curti 1-a salutat pe solul de mai sus. Acestia, potrivit obi-
ceiului lor, $i -au ridicat sepcile (fapka) de pe cap. De asemenea alaiurile
din Franta, Venetia, Raguza (Dubrovenedik), Tara Leseascg (Leh), Tara
Romfi,neascl (Eflak) §i Moldova (Bogdan) §i Transilvania, trecind prin
fata solului lui Kulihan, §ah de Revan Bi Nahgivan, au salutat dupg
obiceiul lor mai sus-argtat.
In aceasta, clipg, sus-amintitul sol al sahului Kulihan 781 adresin-
du-se lui Semsi-pasa, 1-a intrebat : Sultanul meu 141 la trecerea atitor
alaiuri de ghiauri toti iii scot ping Bi tichiile. 0 fi obiceiul lor I". La
aceasta, Semsi-pasa i-a rgspuns : Acosta este obiceiul lor Bi dud se 1)3.01-
nese intre ei IEii scot sepcile din cap in semn de salut ...".
In text : zuama, posesori de feude marl, numite zeamet.
7 ehinqah, unul din ni meroasele epitete ale sultanilor otomani, tnsemnind Imparatul
Imparatilor".
7 Mehmed-pasa Sokollu, mare vizir : 1565-1579 (972-987).
7 loan Sigismund.
10 In text, tergiuman : interpret, traduciitor, talmaci.
11 Bastergiuman Ibrahim (polon) : 1551 1571.
12 Petrev-pafa, amiral $i vizir otoman (m. 1574).
13 Despre sahul Kulihan, unul din Sahli Persiei, care trecuse de partea sultanului
Suleiman Magnificul, cf. D. Cantemir, Istoria Imperiului Otoman, I, p. 309, nota 119.
1 In text, Sultantm : domnul meu", stapinul men".

www.dacoromanica.ro
 TABIB 361

165 Luindu-se dup6, lege pe§che§uri de la, craii de Moscova, de la craiul

unguresc, de la leah, precum §i de la solii germani (Alaman), ai Cehiei,
Frantei, Venetiei, Raguzei, Trail Romine§ti §i Moldovei, ace§tia §i-au
indeplinit misiunile for <in anul 99015 >.
173 Anul 99118. Intr-o zi de durainica., a 22-a zi din. bineeuvintatul
ramazan, anul mai sus-ar6itat 17, pe chid beilerbeiul de Rumelia 18 se
odihnea la Silistra, ghiaurii cazaci, venind asupra cetatii Bender, an f&cut
multe blestema.tii. Atunci, acordindu-i-se mariei sale Djafer-pa§a, ca sewn
de binefacere, demnitatea de vizir, el a plecat, potrivit legli, in expeditie,
luind pe lefegiii de dreapta 19 §1 pe osta§ii gureba de stinga 28 §1 un num5x de
1500 de ieniceri. Ajungind cu oamenli BM acolo unde trebuia, Djafer-
pa§a le-a vent de hac ghiaurilor, condamnati sa, ardl in focul infernului,
care veniserg, asupra cetAtii Bender. Tot in acest timp i-a lost dat lui Ali-
pa§a, beilerbei de Buda, un firman prin care devenea beilerbei de Rumelia
§i i s-au trimis ceau§i ca §i el s'6 ajung5, din urma oastea lui Djafer-pa§a.
... De asemenea §i. imbrihorul (mirahor) eel mic, Husein-aga,
Indeplininduli misiunea de a instala cu steag pe voievodul Tkii Roma-
ne§ti 21, a fost mazilit la intoarcerea sa din slujbl.
182 ... i in anul mai sus-aratat, pe la, mijlocul lunii §aban 22, maria sa
vizirul Djafer-pa§a, intoreindu-se de la oastea din Bender, a vent la
Poarta fericirii unde, dupg obiceiul Sublimei Porti, a prezentat pe§che-
§uri. Chiar in acea zi, dindu-se voie solului francez <s ti se in.toaze&>, a
avut loc un mare divan.
219 ... Anul 995 ". Pe la sfh.§itul lunii mai sus- aratate 24 vizirul Ali -
pa§a, beilerbei de Buda, a fost mazilit. S-a dat firman ca Iusuf-pa§a,
beilerbei de Timi§oara, sa fie beilerbei de Buda, iar beilerbeilicul de Timi-
§oara' a fost acordat lui Hasan-aga care fusese InMtat de la ba§capugi-
ba§ilic 25.
221 ... i fostul ba§defterdar 28 Burhaneddin efendi, tot pe la mij-
locul lunii_arkate (djumacli-ul-evvel)27, despArtin.d tinutul Dungrii de restul
16 26 ianuarie 1582 24 ianuarie 1583.
16 25 ianuarie 1583 13 ianuarie 1584.
17
22 ramazan <991> = 9 octombrie 1583.
19 Ahmed -papa (?).
19 Ulujedji : lefegii, o categorie a cavaleriei otomane.
20 Gureba : aka categorie a cavaleriei otomane.
21 Petru Cercel (1583-1585).
22 Evastt Saban <992> = 18-27 august 1584.
" 1587.
24 <Rebi-ul-evvel 995> = 9 februarie 10 martie 1587.
26 Bafcapugiba§Ille: functia de sef al portarilor.
26 Baoleflerdar : ministru de finante.
77 Djumadi I <995> = 9 aprilie 8 mai 1587.

www.dacoromanica.ro
 382 MUSTAFA SELANIKI

provinciei, a devenit defterdar de Dunire cu titlul de al patrulea defterdar

131 cu un venit anual de 120 000 aspri (aloe).
232
...
In anul mai sus-aratat, la Poarta Impar4iei baldefterdarlicul
i-a fost acordat lui Burhaneddin, defterdar de Dunk°, iar defterdarlioul
de Dunce a fost dat lui Abazazade efendi anul 995 28.
257 Sultanzade Mehmed, bei de Nicopol, impreung cu oastea din
Rumelia, care fusese adunatI mai inainte, fiind in§tiintat despre unirea
cetelor cAzgee§ti cu voievodul hain al Moldovei, care fugise 28) s-a repezit
cu vitejii musulmani intr-acolo. Cu ajutorul lui Allah, calcindu-i in cul-
cupl lor, n-a sapat nici un Bullet, cu totii fiind trecuji prin aseutiful
sabiei. Acosta (Mehmed-bei) a fost cinstit en un hilat stralucitor, in anul
996 80.
Si beilerbeiul de Rumelia, Trizir-pa§a, a primit firman pentru a se
intoarce la tabara de iarna 81 din Silistra. Anul 997 82.
270 <Beilerbeiul de Buda> gazi Ferhad-parja fiind ucis de ni§te
rebel, defterdarul <Bali efendi> a fugit cu mii de nenorociri. Indata
ce acestea au fost fAcute cunoscute <Portii> , beilerbeilicul <de Buda>
'a fost dat lui Mustafa-pap, care era beilerbei de Timisoara. Tot in anul
mai sus-aratat, lui Hasan-pa§a, care fusese mazilit din Anatolia, i s-a dat
firman pentru <beilerbeilicul de> Timi§oara.
274 ... Data de mai sus 88. <La moartea eunucului Mehmed- aga>
locuitorilor <de pe malul Dunarii> le-a p6rut ran de moartea acestuia,
deoarece infiintase cetate §i ora§ pe malul Dunarii, la locul numit tree/.
toarea Ismail. De aceea, moartea acestuia a fost privitg ca un eveniment.
Plecarea din aceastg localitate (Ismail) s-a intimplat in anul 999 ".
275 Pe vremea cind mgria sa Hizir-pasa, beilerbei de Rumelia, se glsea
in tabAra de iarna, din Silistra, i s-a dat firman spre a fi vizir.
284 ... Ghiaurul c ruia i se acordase prin favoare voievodatul Tariff
Romfine§ti 88, facind moarte de om a fost aruncat in inchisoare.

28 1587.
59 in aceastA vreme domnea, pentru a doua oars, Petru chiopul (1582-1591). Poate
Ii vorba Insa §i de Ion Potcoava, care a domnit scurta vreme, hind alungat de turci §i marii
boierl.
80 2 decembrie 1587 19 noiembrie 1588.
81 In text : Wale".
99 20 noiembrie 1588 9 noiembrie 1589.
as Zil-kade 998 = 1-30 septembrie 1590.
" 30 octombrie 1590 18 octombrie 1591.
" Iliaq, fiul lul Alexandru Lapu.gneanu, care nici nu a venit in tarA (martie 1591).

www.dacoromanica.ro
 TAB 363

Mai Inainte, pe dud unul dintre voievozii Tariff Romane§ti (Map

era Inchis, potrivit unui vechi obicei, In insula Rodos, In anal 999 36,
pe la mijlocul lunii regeb 31, fostul vizir Damad Ibrahim-pap, pentru a
procura cele necesare cheltuielilor importante ale mAriei sale gloriosul
sultan, 1-a seos pe voievodul mai sus-amintit din insula Rodos, acordindu-i
voievodatul Tarii Romane§ti. Sus-arltatul vizir Imprumutind aspri de la
ghiaur, acesta, la rindul sga, ven.ind la Inaltul divan, s-a Inchinat Impar&-
tiei. Cu acest prilej fli-a pus buroa (biirk). Dar tocmai chid era sa, se Intoarcfi
<In tarI>, el a sgivIr§it, din pricina betiei, o crimes, ucigInd cItiva ghiauri
care se aflau In slujba sa, Inainte de a pleca la domnia sa din provincie.
De aceea, el a fost aruncat din nou In Inchisoarea Sapte Turnuri (Kule-i
heft). In urma celor Intlmplate, s-a dat firman ca sa, fie trimis In locul
lui un alt voievod ... 88 la data mai sus-ar6tata,

PLECAREA VOIEVODULUI TARII ROMANESTI

.Afurisitul casuia i se daduse firman de a fi iarki voievod In Tara

Romfineasea, fO'cInd rAutAti, a fost Intemnitat. Apoi, s-a dat firman ca
acest voievodat sa, fie acordat lui .Alexandru 89, fiul fostului voievod al
Moldovei care, razvratindu-se, fusese prins ili osindit.
Potrivit legii, acesta (Alexandru), Inf6ti§Indu-se la inaltul divan
$i -a pus burca, dupes care i s-a dat porunca sa, se lntoarca, In tarn fg,r6 zl-
bavg. Kurt-aga, emir de steag (mir alem), a ie§it <din Constantinopol>
plecInd cu misiunea de a-1 numi bei In vilaietul s6u. Anul 999, striAtul
lunii regeb 4°.

SOSIREA VIZIRULUI HYZYR-PASA LA ISTANBUL

La Inceputul lunii mai sus-amintite (zil-kade) 41, i s-a spus lui Ilizir-
pap, care st6tea In tabaira deiarna, (kif/ak) din Silistra, sa, se prezinte la
Inalta Poartg, atunci end va fi adusa la impkg,tie darea (virgii) craiului
le§esc. Chad craiul eel mai sus-argtat a hothrIt säli Indeplineasca, obli-

" 1590-1591.
" Regeb <999> = 25 aprilie 24 mai 1590.
38 Stefan Surdu (?) (1591-1592).
33 Alexandru at IV-lea, fiul lui Bogdan Lapupeanu (1592-1593).
40 Evahlr regeb <999> = 15-24 mai 1591.
41 Evail zil-kade <999> = 21-30 august 1591.

www.dacoromanica.ro
 364 MUSTAFA SELANIKI

gatia, dind chiar mai mult decit suma prevAzutal mai sus-numitul vizir
(Hizir-pa§a) a vent la, Istanbul undo a fost Intimpinat de agalele suitei
imparate§ti §i de ceau§ba§ii, in anul 999, lung zil-ka,de 42. ...

301 ACORDAREA VOIEVODATULUI MOLDOVEI IN ANUL 999 AL HEGIREI 42

A sosit §tirea c6, Petru, voievodul Moldovei 44, neputind suporta obli-
gatiile tributare, a fugit in alts Cara. Atunci a fost numit in locul slu
Aron (Aryan) 45, fiul. lui Alexandru 46.
La numirea sa ca voievod, el s-a obligat A mAreasc5, tributul (maktu)
pe care 1-a achitat luind bani cu imprumut de la am'atarii Orli sale cu
obligatia de a le plAti 5 §i. 10 <akcele 47> pentru 1 <akce> 48. Acesta,
dind pe§che§ul sgu §i punindu-§i burca, a plecat skutind mina sultanului. ...

319 ZAIAFETUL PENTRU SOLUL IRANULUI $1 REINNOIREA DOMNIEI IN MOLDOVA

<luna Saban, anul 1000 49>

320 <La osp&tul pregatit in cinstea solului persan> voievodul Modovei5°

a stat ascuns in odaia ienic,erilor §i, cu ajutorul lor, i s-a reinnoit domnia.
Ienicerii au intrat §i au legit tmpreung, cu el la sultan. 1 i aceastg, fapta
neobi§nuitl a fost fgeutg, de cetele ost5,§e§ti. De aceea s-a spus c5, aceasta
,este luare de ru§fet, 95, nenorocirea este aproape §i a Orerea de r5,u va, veni
neindoielnic.
324 ... La bairamul (iycl) din §evval <anul 1000> 51 ceata de ieniceri,
indreptg,tind pe un nedemn (hinzir) din neamul voievozilor din Moldova
§i infAti§ind norocosului padi§ah o hIrtie pecetluita, in form5, de mahzar 52
325 amlnuntit, s-au rugat s5, i se dea ghiaurului voievodatul Moldovei. Dar
cel care fusese voievod inaintea lui, mergind cu capugibmi Mehmed-aga,
a predat dares (virgii) sa dind mai mult decit trebuia. De asemenea nu se

1 47 21 august 18 septembrie 1591.

47 30 octombrie 1590 18 octombrie 1591.
44 Petru $chiopul (1582-1591).
45 Aron Tiranul (1591-1592).
46 Alexandru LApusneanul (1563-1568).
47 Akce : monedA otomanA ; aspru.
44 In text : birin bee oe ona", ceea ce InseamnA cu o doblnda de 5 $i 10 la 1.
47 13 mai 10 iunie 1592.
47 Aron Tiranul (?).
51 Sevval 1000 =-- 11 Julie 8 august 1592.
52 Mahzar : cerere, jalba.

www.dacoromanica.ro
 TARM 365

cuvenea 0, fie mazilit Inainte de a se implini qase luni, deoarece nu p16-

tise banii pe care-i luase de la numeroqi ieniceri pentru verlminte scumpe,
§ti de la alti spahii mari §i pentru ca nu achitase banii imprumutati cu do-
Wilda de la fundatiile pioase §i nici banii orfanilor. Ei (creditorii) au Inceput
sa se agite si Os se neliniqteasa, spunind ca ,,aga de ieniceri a gre§it in
aceasta privinta,". Cei care aveau bani la acel voievod, supus nemusul-
man, s-au unit §ti, pregatind cereri scrise padi§ahului, an inceput sa strige
ca toata avutia for a intrat In vistieria imparateasca. In acest timp, neno-
rocitul care fusese mazilit din domnie venise la Istanbul, on aspri (akee) cam
de vreo 50 de poveri (yiik) 63. El spera Ela i se aranjeze situatia si sa se
intoarca, dar, pe chid trecea spre Galata, fara sa spung tine este, ienicerii
an aflat aceasta $i, Intrebindu -1 de ce s-a travestit i zicindu-i ca fiecare
pricina I§4i are rezolvarea sa, 1-au prins si 1-au inchis In noaptea aceea.
Pretextind ca s-a dat Erman ca toata avutia lui sa, fie luata la nixie, 1-au
pradat §i 1-au jefuit <pe voievod>. A doua zi, acest lucru aflindu-se de
la Sinan -aga, care mai inainte fusese chehaia (kethuda) de ieniceri i apoi
mazilit din slujba de chic imbrohor, s-a spus ca la mijloc este o uneltire
326 §i el a fost lnchis la Ieni-Hisar in anul 1000 54.
336 ... Intr-o joi, in a §asea zi din sevval 55, dud aga de ieniceri, Halil-
aga, voia sa reinnoiasca, domnia Moldovei In favoarea a§a-numitului Vasi-
laki 56, aceastl dorint& nu i s-a indeplinit, deoarece, ieqind din agalic,
a lost numit sangeacbei de Sastamonu. Atunci s-a dat firman ca agalicul
de ieniceri sa fie acordat lui capugibmi Mehmed-aga care, ducindu-1 57
pe voievodul Moldovei, adusese de acolo aspri li s-a dat firman ca fostul
bei sa rainaina mai departe in Moldova 68.
Derld se zvonise cgs la dorinta cetei de ieniceri, Halil-aga, care fuses°
scos, ar fi scris, dupa vorbele ienicerilor, jalbe (mahzar) sigilate, li aflIn-
du-se a este o dorinta rea si personala a lui <Halil-aga>, pentru hatirul
rufgetului pe care-1 luase, i s-a promis totu§i <lui Halil-aga> ca voievo-
datul Tgrii Romfine§ti va fi acordat <protejatului sau>.

53 Un yilk = 100 000 de aspri, deci 5 000 000 de aspri (= 50 000 piastri).
54 19 octombrie 1591 7 octombrie 1592.
" 6 feViral <1000> = 16 Wile 1592.
56 Un pretendent cu acest nume la domnia Moldovei nu figureaza in listele cronologice
cunoscute. Poate ca este vorba de Ionascu, pretendent la domnie In vara anului 1592.
57 In Moldova.
68 Pe atunci in Moldova fusese numit Alexandru eel Rau (iunie 1592), dar n-a domnit
aid fiind mutat in Tara Romaneasca.

www.dacoromanica.ro
 366 MUSTAFA SELANIKI

Anul 1001, luna muharrem 69

339 VOIEVODUL MOLDOVEI FACIND ACTE DE TRADARE, A FOST PRINS $1 PEDEPSIT
CU MOARTEA

Mai inainte de aceasta, domnia Moldovei, dupg lege (kanunk

a fost acordatg ghiaurului Petre 88f care se ggsea la Sub lima Poartg. Veli-
aga, eapugibaqi, a pornit cu steag din inalta Curte impgrgteascg pentru
a-1 a§eza pe aceLoa ca voievod in Moldova.
Necredinciosul eel nebun 81, fgeind intelegere cu multi razvrgtiti
afurisiti r i nevrind sg-1 primeascg pe voievodul care venea in locul sgu,
spunea : Si eu pot sg dau dare (virgii) la Sublima Poartg ; pot sa, dau chiar
mai mult decit e182 ".
De aceea nu a inglduit celor sositi " sib intre In tarn. Din aceasta.
pricing, timp de mai multe zile el a flcut tulburare §i gilceavg.
Cu ajutorul lui Allah, ghiaurul flind prins In urma unor mgsuri bune,
el a fost legat indatg qi adus la Sublima Poartg, unde a fost trimis la
Balik-Pazari 84 pentru a fi spinzurat. Aici el a fost spinzurat, devenind
pildg pentru toti. Anul 1001, mijlocul lunii muharrem 65.

<Aici se terming informatlile privitoare la %Arlie roman In partea editatA a cronicii lui
Selaniki>.

Continuarea cronicii dupA ms. din Biblioteca NationalA din Sofia Bulgaria 66
Facsimilul 4

12 REGEB, ANUL 1003 67. BEIUL SILISTREI FACE CUNOSCUTA STAREA DU$MANU
LUI $1 A TARII

Yn acest timp sangeacbeiul de Silistra, fostul ceau§ba§1, care prin

porunc fusese numit serdar si care, luptindu-se de citeva on cu ghiaurii
rgsculati, obtinuse cu ajutorul lui Allah noroc gi birnintg ¢i -i infrinse pe

39 8 octombrie 6 noiembrie 1592.

00 Petre Cazacul (august 24 octombrie 1592).
91 Este vorba de pretendentul Iona§cu, care conduce o rAscoalA in vara anului 1592.
92 Decit ce1 nou numit.
93 Solid turcoti care aducea un alt voievod.
" Piga de pe§te" din Istanbul.
66 18-27 octombrie 1592.
" Microfilmul si o fotocopie se al la Institutul de istorie Nicolaie Iorga. (Mril cots).
67 23 martie 1595.

www.dacoromanica.ro
 TARIH 367

dumanii legii, a trimis arzuri §f olaci, descriind in amanunt §f talm&cind

starea ghiaurilor.
6 <Divanul convocat de marele vizir Ferhad-pasa, ca sá hotarascii In ce direc %ie sii fie
Indreptata expeditia Impotriva necredinciosilor, a avut loc pe la mijlocul lunii Saban al anului
1003 ">.

7 Mai Intl" maria sa serdarul <Ferhad-pasa> a intrebat : Asupra

caruia dintre ghiauri ar fi bine A pornim?".
Atunci, <vizirul> Ibrahim-pap §i <Djerrah> Mehmed-pap, au
spus : Este mai bine A se porneasa asupra du§manului de la Buda,
iar in pa.rtile Taxii Romaneffti of ale Moldovei sa fie numiti serdari cu cite
o oaste, pentru ca jara 66, fie pazitl" Maria sa capudanul Halil-papa a
zis : Deocamdat6 este important 85, fie inlaturate fascoalele din Tara
Romaneasc'a §i Moldova".
Atunci, maria sa serdarul, la rindul s1u, graind indat1 a§a este !" ,
a inarit parerea rrariei sale Halil-papa, iar pe mAria sa <Hadtm> Hasan-
pap 1-a intrebat : Tu ce zici s". Acesta a spus : Eu slut pentru ceea ce
a spus Ibrahim papa ". Cind 1-a intrebat of pe Lab, Mehmed-pap : Tu cc
zici ?", acesta a rlspuns : Pentru oaste trebuie trei lucruri :. zaherea, re-
crutare (ketibe) §i. bani (hazine). Care din acestea se poate in.deplini mai
u§or, cu aceea trebuie sa mergi asupra duonanilor legii". MAria sa Molla.
efendi 69 a spus : Potrivit zicalei sa, mergi in apropiere", laraturarea
uneltirilor raialelor care s-au rgsculat in tinuturile islamice este mai
important5, decit A mergi asupra ghiaurilor din tinuturi dumane indepgr-
tate (harbi kiiffar)". Atunci maria sa marele vizir, la rindul 86,u, aprobin-
du-1 <pe Molla efendi>, a hotarit sa, porneasca impotriva vilaieturilor
Phi Bomane§ti (Eflak) §i. Moldovei (Bogdan).
<Urmeazii relatarea Inchelerii divanului>.
9 14 Saban 10037°.

10 <Se descrie dezorganizarea serhaturilor si alianta popoarelor crestine>.

De asemenea of la serhatul Timi§oarei, afurisitul de ardelean, cu-
noscind foarte bine situajia de la Poarta fericirii, a inceput 86 adune ghia-
uri. §i 0, se razvrateasc6. S-a arMat c5, atunci trod el a atacat cetatea,
Lipova sangeacbeiul ei a cgzut, trecind in rindurile martirilor, iar ghiaurii
au pus stlpinire pe cetate.
68 21-30 aprilie 1595.
69 Este vorba de seih-ul-lilam Bostanzade Mehmed efendi.
9° 24 aprilie 1595.

www.dacoromanica.ro
 368 MUSTAFA SELANIKI

<UrmeazA versatile unui oarecare Add! efendi, In care cere sultanului sA salveze hotarele
Imperlului> :

Numai Timi§oara §i Gyula au ramas,

Toate sangeacurile au intrat sub stapInire din}mana,
Au rAmas numai cele supuse Budei
Celelalte, toate s-au nenorocit ".
12 ... 27 §aban 1003 71. In acest timp, vizirul Sinanpapoglu Mehmed-
pa§a, beilerbei de Buda, a lost Inlaturat §i s-a poruncit ca In locul lui sa
deving, beilerbei Mihalidjli Ahmed-pa§a care fusese raa,zilit de la Timisoara.

ULTIMA ZI A LUI *ABAN CEL MARE')'. PLECAREA MARIE! SALE SERDARUL

FERHAD-PA$A, GU ORDIA IMPARATEASCA, IN EXPEDITIA IMPOTRIVA TARII
ROMANE 8T I (EFL AK)
<Se descrie mai departe luarea unor mAsuri de pazA la hotare>.

S-a poruncit ca oastea silandarilor sg, plece, cu agalele lor, pentru

paza Estergonului 72, iar oastea ulufegiilor de dreapta a lost numitI la
paza Timi§oarei.

SOSIREA UNEI ILUSTRE SCRISORI AMANUNTITE DE LA MARIA SA HANUL

TATARESC GAZI GHIRAI-HAN, CATRE MARIILE LOR VIZIRII MARI

Sosind scrisoare de la mIria sa hanul tWaresc Gazi Ghirai-han, acesta

face cunoscut ca ... craii Transilvaniei, al leahului si Moscovei au strmns
foal to multi osta§i afurisiti si merg sa ajute vilaieturile Tarii Roman.e§ti
gi Moldovei care, rIzvrAtindu-se, s-au rasculat.

<El cere vase turcqti care sA stea Impreuna cu oastea Mara pe apa Ozeakov (Ozu)
pentru paza acestor tinuturi>.

13 In a treia zi a lunei §evval <1003> " au venit la Poarta fericirii

strigAtorii de ajutor (feriadcii), trimi§i de ulemale i oameni piogi, precum
§i de locuitorii raid si mari ai Babadagului, neajiti din cauza at4cirii
ghiaurilor umili care, In zilele acestei ierni, au ocupat raalurile DunIrii.
Cunosclnd evenimentele care se petrecuserg acolo, ei ne-au spus : ... Au
rgmas numai cetatile Brgila (Ibrail) §i Varna gi Chilia si Akkerman iii

72 10 mai 1595.
72 Esztergom, cunoscut qi sub numele de Strigoniu sau Gran.
" 11 iunie 1595.

www.dacoromanica.ro
 TARIFI 369

Djan-Kerman 74 $i trecgtorile Isaccea $i Ismail si cet/tile Silistra §i

Giurgiu (lerkokii) $i Rusciuk §i Turtucaia (Tutrakan). Toate schelele lii
orasele for ant plrjolite i ruinate In Intregime, iar raialele Tarii Romanesti
si ale Moldovei s-au aliat on legii si, venind peste 100 000 de puseasi necre-
dincioi, dusmani ai legii, adunati dintre ghiaurii din Transilvania si
maghiari si lesi si moscoviti, au devastat tinuturile Infloritoare ale musul-
manilor, care, fiind cucerite i supuse de atitea secole, erau rInduite si
organizate.
<Pentru pedepsirea dusmanilor ei au cerut fetva de la seih-ul-Islam Bostanzade Mehmed
efendi care, dupil ce s-a dus la sultan, le-a dat aceasti sentinta religioasa>.
14 ... Rascoalele raialelor de acest fel shit foarte numeroase In vilaie-
turile aril Romanesti i Moldovei. De aceea, oastea norocoasl, impreun'a
cu serdarii, ... s-a Ingrijit de Indepgrtarea r5,utgitilor.
Vilaieturile Tarii Romanesti si Moldovei sint din veehime ogeacuri
dusmane ale credintei. Pe de altA, parte, ardelenli, legii si moscovitii an
strins multa, oaste pentru a be ajuta. Ei (turcii) an crezut ca acestea (Tara
Roman.easa $i Moldova) nu se vor rIscula.
<Se vorbeste mai departe de IntIrzierea plecarii o§tii pentru pedepsirea lor>.
15 In a doua decadA a lui §evval <1003> 75, necredinciosii, dusmani
ai legii, an venit asupra Nicopolului i, neiesind nimeni In calea lor, an
luat tot ce an g5isit tic, plrjolind i ruinInd cetatea Turtucaia (Tutrakan),
an facut-o una cu p5Antn.tul.
<Se aminte§te mai departe §i de di rlmarea unui pod construct pe apa, desigur pe
Dunare.
LIng6 segbanbasI 762 care fusese numit pentru paza <podului>,
se aflau 5000 de neferi ieniceri. Ei au fAcut cimoscut mariei sale serdarului
Ferhad-pasa ca ling& ei nu so mai af15, nimeni altcineva. Segbanbasl,
la rindul s5,u, fiind bolnav si neputincios, a murit.
<Se vorbeste mai departe de luarea unor masuri nechibzulte prin trimiterea ostasilor
In imprejurimi pentru a prada In contul soldelor lor>.
22 sevval 1003 77... Cind Saban-pasa, care plecase mai Inainte cu
galerele (kaderga) pe Marea Neagrk a ajuns ling& cetatea Oceakovului
" Djan-Kerman : denumirea tatarasca a cetatii Oceakov (Ozu).
76 Evt. sevval 1003 = 19-28 iunie 1595.
76 Segbanba : capetenia ostii de seimeni.
77 30 iunie 1595.

24 o. 48

www.dacoromanica.ro
 370 MUSTAFA SELAN]KI

(Ozu), a-au adunat multi ghiauri umili. A sosit atirea a el a trimis fn iad,
cu ajutorul tunurilor ai al puatilor, foarte multi afurisiti necre-
dincioai.
16 ... Mai Inainte, clad oastea de Poart& (boliik-halki) fusese numita,
pentru paza 'serdarului, mariei sale serdarului Sinan-paaa i s-a spus sa
via, la expeditia Impotriva TAxii Romineati (Eflak). S-a trimis ilustra,
poruna In sensul ca Sinan.-paaa sa palitseascd, paza serhatului, pe care o
pregatise mai Inainte maria sa Ferhad-paaa, numind acolo pe bola-
haiki, pe sipahioglani 78 pe silandari si pe alai lii, devenind <serdar>
In locul lui Ferhad-paaa, sa mearg& si eh cucereasca, si sá supun& vilaie-
turile Tarii Romfineati $i Moldovei.
<Se descrie dugmAnia dintre Ferhad-paga gi Sinan-paga>.

... i maria sa marele vizir Sinan-paaa a plecat In vilaietul Taxii

Romftneati to locul fostului serdar Ferhad-paaa. 13 zil-kade 1003 79.

17
PLECAREA BA6DEFTERDARULUI EMIR EFENDI LINGA. SERDARUL SINAN-PA6A
PENTRU EXPEDITIA IMPOTRIVA TARII ROMANE6TI

.<Se aratA cd el a pornit cu alaiul sAu la 1 zil-hidjge 1003").

18
<Se amintegte de Ahmed-paga ca defterdar de Timisoara. Evasit zil-hidjge 1003 SI>.

19 ZIL-HIDJGE 1003 82. TRECEREA SERDARULUI SINAN-PA6A IN VILAIETUL TARII

ROMANESTI, IMPREUNA CU OASTEA PURTATOARE DE NOROC
20 MUHARREM CEL SFINT, ANUL 1004 es. DESPRE LUPTELE MARIEI SALE SERDA-
RULUI SINAN-PA6A IN VILAIETUL TARII ROMANE6TI
In prima decad6 a lunii muharrem au sosit ilustre scrisori amAnuntite
de la maria sa marele serdar pap, trimise catre demnitarii ImparAtiei
$i atre marble for vizirii marl
In ele se arata c6, pe ling/ rascoalele raialelor din vilaietul Taxii
RomAneati, yin In ajutorul for afurisitii de transilv6nen.i maghiari gi ea,
oastea musulmanl s-a luptat cu ei.

18 Sipahioglani : fil de spahii".

" 20 iulie 1595.
80 7 august 1595.
81 18-27 august 1595.
BS 7 august 5 septembrie 1595.
83 6 septembrie 5 octombrie 1595.

www.dacoromanica.ro
 TAR 371

El mai scria a in a §aptesprezecea zi a lunii zil-hidjge 84 s-a luptat

cu ghiaurii umili intr-un loc foarte strimt, paduros si mlIstinos, din apro,
pierea orasului infloritor numit Bucuresti (Biikref)85. De asemenea, el a
mai fAcut cunoscut ca, s-a mai dat o batalie si ca, fostul beilerbei de Timi-
soara, Mustafa-pasa, care era unul dintre apropiatii sal, cazind in mlastina,,
a murit si ca, beilerbeiul de Rumelia, vizirul Hasan-pasa, merglnd prin
alta parte, a depus foarte multai straduinta, ca sa treaca in spade cetelor
fugare, dar, nefiind cu putinta, ostasii ghiauri purtatori de arme s-au
napustit asupra ostasilor musulmani si serdarul lani ( I), ramintnd singer,
s-a dat o mare batalie $i s-au mAcellrit unii pe altii, ca atunci an trecut
In rindurile martirilor Cerkez Haidar-pasa, beilerbei de Mar'as, si Husein-
pasa, fost beilerbei, care era sangeacbei de Nicopol, iar dintre dusmanii
legii multe mii de afurisiti au plecat in infern.
Local pe uncle trebuia 0, treaca oastea islamica, era un loc foarte
piiduros, mlastinos si ingust. De aceea, afurisitii ghiauri, tragInd foarte
mult on pustile, avangarda ostii islamice s-a ingramadit spre spate. Astfel,
ea a trecut prin foarte multe greutati si necazuri si, In cele din urma, s-a
imprastiat. Ling& serdarul Sinan-pasa au ramas foarte putini oameni. San:
geacdarul Wii islamice a trecut in rindul martirilor, iar un altul a fost
ranit, dar, cu toate acestea, steagul a fost salvat cu mii de greut6ti. Maria
sa serdarul s-a Impotmolit in mlastina $i a scapat cu mare greutate. Dug-
manii legii an raspindit vestea ca serdarul a cazut. Renegatul afurisit cu
numele de Razvan 86 a pricinuit necazuri si suparari ostii islamice In area
batalie. ... Maria sa serdarul a iesit la mal. ... si cu ajutorul lei Allah,
cei care se risipisera, s-au adunat la un loc, iar oastea afurisitilor ghiauri a
fost Impra,stiata si tunurile for au fost luate.
Ghiaurii nenorociti fugin.d, serdarul Islamului a pornit de acolo si a
venit in. orasul Bucuresti.
21 <Cu prilejul asedierii Esztergomului de catre du§mani, se aminte§te §i de beilerbeiul
Timi§oarei, Uveyspatiaoglu Mehmed-pa§a>.

Prima decada a lui muharrem 1004 87.

23 <Sinan-pasa> a mai fIcut cunoscut ca, acolo (la Bucuresti), &And
foarte multi robi dintre musulmani, i-a eliberat si ca an inceput construirea

84 23 august 1595.
86 Cronicarul se refera la blitalia de la Calugareni din august 1595.
86 Stefan RAzvan, domnul Moldova In 1595.
67 Evl. muharrem 1004= 6-15 septembrie 1595.

www.dacoromanica.ro
 372 MUSTAFA SELANIKI

cetAtii §1 ca au recrutat din nou ostasi kul-oglii, 88 si clareti riff gebegii 89

tiff tunari gi azapi, precum i plzitori de cet/ti. El a mai anuntat a a fost
rant si fostul beilerbei de Anatolia, Satirgi Mehmed-pasa, aruia 1 se
acordase beilerbeilicul vilaietului Tarii Rom'anesti, si a mai spas ca la
lupt6 nu au luat parte nici 1000 de neferi din cei 5000 de ostasi ieniceri.
<Se aratA mai departe nesupunerea

DESPRE TRIMITEREA UNEI PORUNCI ILUSTRE CATRE SATIRGI MEHMED-PAA,

CARUIA I SE ACORDASE BEILERBEILICUL VILAIETULUI TARII ROMANE$TI,
CU TITLUL (ELKAB) DE VIZIR

DupI ce in vilaietul Taxii Romauesti au fost recrutati ostasi §i raiaua

taxii a fost supusg, iar Cara a fost orin.duita, potrivit legii ilustre, beiler-
beii pi agalele i vizirii, precum i ostasii pedestri gi c615,retii s-au adunat
ci s-a hotkit ca toti s5, fie inregistrati din nou potrivit poruncii impatiatesti.
De asemenea, s-a dat firman ca lui Satirgi Mehmed-pasa, care urma sa
pun& din nou ordine in Tara Romaneasc6, sa i se scrie i sa i se trimla o
ilustrai poruna, de care sa, asculte toata, lumea, cu titulatura de vizir.
A doua decada a lunii muharrem 1004 99.

24 DESPRE SOSIREA UNOR $TIRI DIN PARTEA MARIEI SALE SERDARULUI SUPREM
SINAN-PAA

Pe la, mijlocul lunii mai sus aratate au sosit scrisori gi stiri cu olaci de
la maria sa marele serdar Sinan-pasa. El fkea cunoscut ca dupa lupta gi
invalmAseala care a avut loc in vilaietul Tariff Roman.esti, Mihai 91, impre-
una cu oastea sa drkeasc6, a fugit din fata ostii islamice gi ea st5, gf asteaptg
cu oaste mare in tabgra sa din apropierea tirgului Infloritor numit Tirgo-
vista (Taragosta), aflat in apropierea tariff vilaietului Transilvaniei, pe
malul Dungrii 92, in vilaietul Tkii Romanesti.
Sinan a mai fkut cunoscut ca, el Insusi, cu ajutorul lui Allah, mer-
gind cu oastea purtatoare de noroc in orasul Infloritor numit Bucuresti, a
slobozit foarte multe familii musulmane care fuseserl luate fn robie <de
Mihai Viteazul>. De asemenea, el mai aerie ca a facut ziduri imprejurul
orasului cel mai sus-arltat si a construit puternic §1 cetatea sa interioarA,

88 Kul-oglu : ienicerimea (recru%i).

89 Gebegi : categorie de oaste ; cei care transportA munittile.
99 Evt. muharrem 1004 = 16-25 septembrie 1595.
91 Mihai Viteazul (1593-1601). In text : Mihal.
92 De fapt Ialomila.

www.dacoromanica.ro
 TARTH 373

fortifieind Cu munitll toate partile. Recrutind apoi alti osta§i callreti ci

pede§tri, a pus <in orap §i aparatori, n.umindu-1 beilerbei pe maria sa
Satirgi Mehmed -paca, care era mai inainte beilerbei de Anatolia. De ase-
menea, el a raportat ca a pornit cu oastea islamick sprijinindu-se pe Allah
cel prey malt §i pe minunile profetului Ban, cu gindul de a construi o forta-
reap in orafiul Tirgovi§te cel mai sus-pomenit.
26 <UrmeazA trimiterea unor ajutoare bline§ti lui Sinan-pa§a. Se aminte§te de necesitatea
participAril hanului tatAresc, Gazi Ghirai-han 113, la expeditia impotriva Tara RomAne§ti §1
de neprezentarea acestuia din cauza unor masuri nechibzuite>.
29 Anul 1004 94 . . . A sosit vestea ca Sinan-pa§a, maria sa serdarul,
dupa, ce a devastat vilaietul Tariff Romfine§ti, s-a intors.
...
In prima zi a lunii rebi-ul-evvel 95 sosind oameni din parted
mariei sale marelui serdar Sinau-pa§a, acesta a trimis scrisori demnita-
rilor Imparatiei. In ele se arata a toate masurile hate de el ci toate preg&-
tirile sale an avut urmAri contrare a§teptaxilor.
... Aca, de pilda,, el pusese ostaci musulmani §i emiri renumiti
pentru paza Tirgovi§tei (Taragosta), dar cind oastea <islaraica.> a plecat
de acolo, a venit indata un numar nea§teptat de ghiauri nenorociti, impre-
ung cu afurisitul de ardelean 96 §11 cu afurisitul de Mihai, qi all asediat
cetatea, ca.reia i-au dat foe, umplind cu stuf §anturile pregatite, Atunci
osta§ii asediati, care Se aflau in ea, ie§ind cu striggte §i en vaiete, an dat
peste cetele ghiaurilor rataciti §i an but cu totii, in timpul luptei, diix
cupa martirilor.
Haidarpapoglu Ali-pa§a eel curajos, care ramAsese acolo cu titlul
de beilerbei, precum ci beiul de Elbasan, Bali-bei, dintre emiri, aflindu-se
printre cadavre, au dant prizonieri.
Cind aceste ctiri an sosit la maria sa serdarul cel puternic, acesta a
venit a doua zi in cetatea Bucurecti §i, poruncind sa, se is toate munitille
ca 0, nu le ramie ghiaurilor, a pus sa se daxime cetatea pe care o con-
struisera mai inainte 4i a fost lacut& una cu pamintul.
Apoi, cercetind oastea, a gasit a slut putini la numar c1 a socotit
ca nu pot face fat& cu osta§ii aflatori aici luptei impotriva 'pu§emilor afuri-
sitilor de ardeleni. Necajindu-se din aceasta pricing, el a flcut cunoscut
.ca a pornit spre cetatea Giurgiului (Ierkokii) ci a venit la Rusciuk.

93 Gazi Ghirai -han II (1588-1595).

94 6 septembrie 1595-14 august 1596.
95 1 rebi-ul-evvel <1004> = 4 noiembrie 1595.
96 Sigismund Bithory.

www.dacoromanica.ro
 374 MUSTAFA SELANIKI

<EI mai raporta a datorita mAsurilor nechibzuite ale Jul Ferhad-pasa, oastea tAtilreaseli
nu a venit la slujbli qi ca s-ar putea ca ghiaurii cei nenorociti sli urmAreasca oastea
isla micA >.

tirile InspAimIntAtoare sosite in prima zi a lunii rebi-ul-evvel,

anal 1004 97; an Inceput sA fie cercetate de demnitarii ImpArAtiei. Ei an
povestit si an spus cei mai multi dintre cei din oastea de PoartA
(kapu-halki), venind sAtui, an adus cu ei robi din vilaietul TArii Romasnesti
si, dud dusmanii legil an venit asupra of ii islamice, nu au putut sA-$i
lase prAzile gi sA porneascA la luptg. Serdarul Sinan-pasa, dindu-:ii seams
de aceasta, a trecut podul Inaintea tuturor, iar poverile gi munitiile $i
tunurile i vistieria (hazino) an rAmas pe malul
Atunci, sosind afurisitul de ardelean cu IndrAcita-i oaste, s-au
luptat cu ei. Multi musulmani care plecaser1 la lupta 81:Intl, precum iii
numerosi oameni din ceata de acingii si din oastea farA cApAtli, nepu-
tind sA se ImpotTiveascA, an suferit Infringers.

30 <Se vorbeste despre Intoarcerea lui Sinan-pasa din expeditia In Tara RomAneascii la
Constantinopol si de plecarea lui la ciflicul 99 sliu In urma primirii unui hatt-i-humaiun de mazi-
lire >.

Afurisitul de Mihai ili afurisitii de ardeleni s-au tinut de urmele ostii

islamice. Oastea islamicA venind la Bucuresti, pentru a nu 15,sa In mlinile
ghiaurilor aceasta cetate con.struitA cu atitea greutAti, a dArImat-o pin/
la temelii. gf apoi < serdarul > a pornit Inaintea tuturor ImpreunA cu
oastea sea grea. Dar afurisitii ostasi ai nenorocitilor, venind In numar
mare, nu i-au slAbit din urma. Atunci, < serdarul >, lAsind In urma muni-
tiile, echipamentele yi oastea de acIngii, a trecut peste pod pe partea cea-
Oastea islaraicA, luptindu-se cu ghiaurii cei nenorociti, a avut foarte
multe pierderi, iar cetatea Giurgiului, care de paste un veac era tinut
musulman, fiind bAtutA timp de don& zile de afurisitii necredinciosi,
a fost luatl prin luptl gi lovituri In vAzul serdarului.
. . In ultima decadl a Junii rebi-ul-evvel < 1004 >99, s-a aflat
ca afurisitii de ghiauri ardeleni de prin serhaturile Timisoarei, adunInd
multA oaste gf venind, asediazA fie Gyula, fie Sibiul, fie Timisoara.

31 <Se aminteste, doar In treacAt, de tnfrtngerea lui Sinan-pasa In Tara RomineascA>.

97 4 nolembrie 1595.
99 Ciftlik : ogor. Aid are sens de mole, conac, locuinta.
" Rebi 1 1004 = 24 noiembrie 3 decembrie 1595.

www.dacoromanica.ro
 TARni 375

32 MIJLOCIREA HANULUI GAZI GHIRAI-HAN LA CEREREA CRAIULUI LE$ESC

$1 ACORDAREA VOIEVODATULUI MOLDOVEI, CA $1 MAI INAINTE, LUI IEREMIA
(EREMINA)10

Maria sa hanul tataresc, Gazi Ghirai-han, a trimis la Poarta fericirii,

cu arz $i cu scrisori, pe Ahmed-aga si pe oamenii sal de Incredere. El facea
cunoscut si raporta precum urmeaza : Craiul lesesc loll trimiVInd soli,
cere urmatoarele : Raialele vilaietului Moldovei (Bogdan) Inca din vechime
nu s-au mai rascula,t Impotriva mariei sale padisahul. Ele sint raiale Iii
de raiale, supusi si ascultatori si, din mosi stramosi, slut slujitorii (bende)
recunoscatori ai ImparaViei.
Ei se roaga pentru ca sa le fie numit voievod supusul nemusulman
(zimmi) cu numele de Ieremia, care este de origine beizadea si care in
trecut a domnit peste ei. Pentru aceasta ei vor da, potrivit vechiului obi-
cei, In fiecare an, cite 30 de poveri (yiik) de akce, haraciul seriatului (haradj-
i- fer'igye) stabilit. In aceasta privinta este chezas si craiul lesesc care se
roaga si intervine, zicind ca vor fi zalogi pentru aceasta zece oameni renu-
miti dintre ei (moldoveni), precum si mitropolitul for ". Clnd acestea au
fost raportate si facute cunoscute In scris (telhis), cererea for a fost apro-
bata printr-un haft-i-humaiun §i. s -a dat firman pentru namirea lui Ieremia,
eel mai sus-amintit, ca voievod al Moldovei cu condiViile de mai Inainte.
Potrivit legii, i s-au trimis burca (biirk) §i steag si buzdugan si caftan
(iist) 1°2 pretios, care an fost predate mariei sale hanului tataresc. 25 rebi-
ul-evvel 10041°3.

33 <Se vorbe§te de sosirea defterdarului Emir efendi din expeditia fmpotriva Tariff Roma-
nesti, Impreuna cu ceea ce mai rAmasese din vistierie (hazine)>.
35 <Se aminte§te de 1nlocuirea ba§defterdarului Emir eiendi de catre noul mare vizir Lala
Mehmed-pa§a>.

36 LUNA DJUMADI I 1004104. PRINDEREA RENEGATULUI RAZVAN, CARE ERA

SERDAR ASUPRA AFURISITILOR DIN TARA ROMANEASCA, $1 ATACUL VOIEVODU-
LUI MOLDOVEI

In prima decade a lunii djumadi 1105 au sosit rapoartele sale (ale

voievodului Moldovei) In care se spunea ca Ieremia, de origine nobila,
fiind numit mai Inainte voievod de catre Poarta fericirii, plecase In. vila-
104 Ieremia Movila (1595-1600).
101 Sigismund III Wassa (1587-1632).
1" D. Cantemir folose§te expresia fist caftan (cf. op. cit., I, p. 610, nota 26).
1" 28 noiembrie 1595.
104 2-31 ianuarie 1596.
106 Evl. djumadi I <1004> = 2-11 tanuarie 1596.

www.dacoromanica.ro
 376 MUSTAFA SELANIKI

ietul Moldovei i atacase pe neasteptate, en oastea sa si Cu sprijinul era.-

iului 'ewe, pe necredinciosul renegat numit Razvan, care era cIpetenia
(serlepker) ostii afurisitului Mihai, voievodul TArii Romanesti.
El mai arIta ca : Acesta (Razvan) nu a putut sgrsi salveze sufle-
tul $i multi afurisiti an fost nimicii, iar afurisitul Razvan a fost prins
de viu. In scurt timp, capul lui nenorocos va fi trimis la Poartg fericirii
spre a fi prezentat, cu ajutorul lui Allah cel prea Malt, la Pragul dreptItii".
Acestea an fost aduse la cunostinta inaltului Prag al impar&tiei.

DESPRE PREGATIREA CA VOIEVOD IN VILAIETUL TARII ROMANESTI A

SUPUSULUI NEMUSULMAN (ZIMMI) NUMIT RADUL, FIUL LUI MIHNEA 1", CARE
DEVENISE MAI INAINTE MUSULMAN

In a doua decad/ a lunii djumadi 1 107 an venit cereri si rapoarte cu

ruglminti din partea raialelor din Tara Romfineaseg, scapate de s'abii. Ele
an prezentat cereri (arzuhal) gi scrisori (rika) la tronul Imparatesc. Ele
scriau : Noi sintem din vechime $i din mosi str/mosi raiale, Iii de raiale
ale padisahilor dinastiei osmane. De aceea, sa ni se ierte vinovaiile $i
pacatele, intoemai ca §i ale celor din vilaietul Moldovei (Bogdan) si sa
ni se acorde bun6vointa $i iertarea impgeateasc&, iar peste not BA, fie numit
ea voievod supusul (kul) Mihnea-oglu Radul, cu haraciul fixat potrivit
legii vechi, iar supusele raiale impr/stiate sA, se adune din nou la locurile
lor, ca sa depunem cu totii straduinte pentru inflorirea vilaietului. Afuri-
situl de Mihai, care s-a rasculat §i s-a razvratit, este pricina imprAstierii
37 in asa masura a raialelor care s-au dus sa -gi caute loc de refugiu pentru
a scapa de loviturile de sabie. Sintem siguri ca in scurt timp si el va intra,
prin lovituri, in mina mariei sale padisahului cel fericit si va fi nimicit de
sabia distrug6toare". De aceea, potrivit cererii i rugamintii lor, s-a dat
firman in care se spune : Uncle se af15, Mihnea-oglu Radu 7 SA-1 vad I".
Atunci, marele vizir Sinan-pasa aducindu-1, i s-a acordat acestuia, potrivit
legii, un cal impodobit si burea, (bark) $i buzdugan gi steag $i, fn felul
acesta, 1-a facut voievod pe Radu 108.

los In text : Mihmina, In loc de Mihnea (Radu Mihnea, fiul lui Mihnea Turcitul); sep-
tembrle 1601 martie 1602.
107 Evt. djumadi I <1004> = 12-21 ianuarie 1596.
los De fapt el domneote abia din septembrie 1601, dupa Nicolaie Patraocu of Si-
mion Movilfi.

www.dacoromanica.ro
 TAB 377

LA DATA MAI SUS-ARATATA, ADUCIND CAPUL MAI SUS-AMINTITULUI RAZ-

VAN, LUI MEHMED CEAVU$ I S-A DAT SANGEAC

In acest timp capul mai sus-amintitului renegat caruia i se spunea.

Razvan 10 a fost trimis la Poarta fericirii prin. cineva cu numele de Kara-
Mehmed OE SV11§.
S-a raportat ca acesta fusese tray in teapa, spre a fi pilda pentru
toatl lumea. S-a mai adus la cunostinta Pragului inalt al implraitiei ca
craiul lesesc se roaga ca lui Kara-Mehmed-pasa sa i se acorde o provincie
(sandjak). De aceea i s-a dat firman in care se spunea : Daca, i se cuvine,
sa i se acorde". S-a hotarit ca sa i se dea sangeacul Silistrei.
<Se axninte§te de un oarecare Mustafa-bei, care era bei in sangeacul Silistra. Acesta a
lost mutat In alts parte>.
40 S-a raportat ca defterdarlicul < de Dunare > a fost acordat lui
Seitan-oglu 110, care fusese mai inainte onorat cu primirea islamismului
si care devenise muteferrika 111, fiind numit kiagitemini 112. Zicindu-se
a el (eitan-oglu) este util pentru rinduirea vilaietului Tarii RomAnesti,
leafa (utufe) de miiteferrika a fost accrdatI lui Sandjakdarzade < Mehmed
Celebi >.

DATA MAI SUS-ARATATA 113. ACORDAREA VOIEVODATULUI TARII ROMA-

NEST!, CU CONDITIILE DE MAI INAINTE, LUI MIHNEA-OGLU RADU CELEBI 114

Maria sa mazele vizir Sinan-pasa, luind masuri chibzuite pentru orin-

duirea vilaietului Taxii Romanesti, care se ruinase in mare masurI, a pre-
gatit numirea lui eitan-oglu ca defterdar de DunIre. Chad Mihnea, fostul
voievod al vilaietului Tarii Romanesti, deveni musulman eli primi credinta,
fiul sau nevirstnic, cu numele de Radu, fugi in Cara dusmana, (dar-ill-
harb), dar clad el (Mihnea,) a ajuns sangeacbei de Nicopol, 1-a adus prin
interventii.
In urma scrisorii printului Fetih-Ghirai, fratele hanului tatar, lui
Ieremia i s-a acordat voievodatul Moldovei. Acesta a mai spus : Data.

209 A fost ucis de Ieremia MovilA In decembrie 1595, MO Suceava.

110 Acest nume a purtat 5i Mihail Cantacuzino, dar nu poate fi vorba de el,
deoarece a fost ucis mai Inainte.
111 Denumirea unor unitati de cavalerie otomana.
112 Intendent de arhive, scrib, secretar.
113 <1-10 djumadi II 1004> = 1-10 februarie 1596.
114 Radu Mihnea.

www.dacoromanica.ro
 378 MUSTAFA SELANIKI

$i lui Radu i se va acorda voievodatul Taxii Romanesti, atunci, cu ajutorul

prea Inaltului Allah, In zilele domniei voastre prea fericite va putea fi
prins, intocmai ca renegatul RAzvan, yi Mihai care s-a rAsculat s-a rlz-
vrAtit".
<Se aratli mai departe ca aceasta numire ar putea determina Intoarcerea raialelor la
locurile lor. De aceea s-a dat firman ca Radu sA fie numit voievod In Tara Romaneascii. Mai
departe se aminte§te §i de interventla voievodului Transilvaniel pentru eliberarea din prizonierat
a emirulul Bali-bei §i a lid Haidarpapoglu All-bei, In schimbul unor sume de bani, dar nu s-a
gasit nimeni sA ofere sumelc necesare>.

TRIMITEREA UNEI SCRISORI $1 A UNEI $TIRI DE CATRE AFURISITUL DE

ARDELEAN, PRIN CEAU$UL PRIZONIER, PRIVIND STAREA PRIZONIERILOR

*i a sosit indata de la afurisitul de crai al Transilvaniei o mica scri-

soare (kiagit) trimis cu captivul numit Ceavu.s. Ghiaurul necredincios
stria : In anul care a trecut, nu am putut sluji In oastea to asa cum a$ fi
dorit. Ceavutsul care s-a dus acolo cunoaste situatia deoarece el a stat
mult aici. toile care vor fi transmise de el prin viu grai shit adev&rate ;
BA, aveti Incredere. Vilaietul Timisoarei era Inca, din trecut al nostru si
data doresc 81 ni-1 dea din nou, cu tot ce tine de el, atunci sa ne dea
Tara RomaneascI, cazi cei de acolo ruineaz6 vilaietul prin tiranie, pentru
ea not sa trimitem an de an tributul (maktu') procurat de acolo din trecut
Vii, purtind negocieri, sa ne impacgm i cu craiul <austriac>"

TRIMITEREA DE CERERI (ARZUli AL) LA POARTA FERICIRII DE CATRE AFU-

RISITUL DE MIHAI, PRIN VIZIRUL BEILERBEI, PENTRU A SE RUGA DE IERTARE

41 Afurisitului de Mihai Kassab-oglani 1157 care se rasculase si se rAz-

vr6tise, i s-a acordat voievodatul vilaietului TArii Rom'anesti.
... El 116 nu avusese vreun folos nici din rIscoalg. De aceea, afuri-
situl eel mai sus-arltat 1-a trimis is Poarta fericirii, cu peschesuri, pe beiler-
beiul de Rumelia, maria sa < Hasan-pasa >. De asemenea an sosit seri-
sori si din partea printului kalgai 117 Fetih-Ghirai.
(Se aratii cA sl-a recunoscut gre§elile §1 a Intoemit cererea de iertare, solicitind
totodata ca voievodatul sA-1 fie lAsat tot lui, potrivit conditillor din trecut).

116 Kassab-oglant : fiu de macelar", Mihai Viteazul.

116 Mihai Viteazul.
111 Kalgai (rom. calgai) : principele mo§tenitor, loctiitorul hanului Crimell.

www.dacoromanica.ro
 TARIH 379

LUNA DJUMADI II, 1004 118. AMINAREA RASPUNSULUI CATRE MIHAI

Pentru a pgzi si pentru a apgra mai bine Imprejurimile, s-au

trimis ilustre porunci cgtre mgria sa vizirul Hasan-pasa, beilerbei de Ru-
melia, precum gi lui SatIrgi Mehmed-pasa, care fusese mai Inainte beilerbei
de Anatolia i trebuia, sa ramIng In vilaietul Tarii Romanesti, ca sa stea
de pazg la Vidin. De asemenea, s-au dat porunci strasnice ca sangeacurile
Silistrei gi Nicopolului $i Bender si Chilia si Akkerman sa nu se pung In
miscare, ci sa stea de pazg cu uneltele Eii cu alaibeinrilelle lor.
Data mai sus aratata 120. La scrisoarea de ruggminte a afurisitului
Mihai, dusmanul legii, padisahul eel fericit i §ahul eel ocrotitor al lumii
a raapuns cu un haft-i-humaiun, aducgtor de fericire, urmgtoarele : Cre-
zIndu-te, am iertat viva to gi pe tine Insuti. Sg fii Incredintat a de azi
Inainte vei rgmlne In postul tau de voievod. Sa to potolesti. Daeg, vei fi
'gra ginduri ascunse, atunci demnitarii ImpgrAtiei nu to vor ataca. Asa
sh stii".

42 PREZENTAREA LA DIVAN A CELOR CARE MERITA SA PRIMEASCA FIR-

MANE

In ultima decadg a lunii mai sus-argtate 121, Intr-o zi de luni (dufenbe),

fgclndu-se divan, < demnitarii s-au prezentat la divanul eel prea malt
i s-au Inchinat la Intragul prag fn ordine. . .
. . . Aceiafi data 122. . . . In acest timp au sosit $tiri, cu olaci, de la

mania sa Satirgi Mehmed-pasa care se afla la paza vilaietului Vidin. El a

fgcut cunoscut cg vreo 4000 de ghiauri rataciii dintre afurisitii nenoro-
ciji care se rgsculaserg In Tara Romaneascg, despgrtindu-se de oastea
afurisitului Mihai, au vent sa devasteze si sa prade tinuturi !ii cg, cu aju-
torul lui Allah, gaziii musulmani si credinciosi, avind prilej gi noroc, an
devenit victoriosi gi afurisitii s-au Imprgstiat de teama si de spaima sgbiilor
islamice.
Cel care a adus scrisoareacuprinzInd vestea cea bung a fost onorat
cu hilat strglueitor (hilat-i fahire).
<UrmeazA descrierea parAsirii Budei de ci tie Sinanpasaoglu Mehmed-pa§a, In regeb
1004 lila>.

118 1-28 februarie 1596.

113 Comandantul unei grupe de oaste zis6 alai"; mai Urziu, colonel.
120 <Djumadi II 1004> = 1-28 februarie 1596.
121 <Evr. djumadi II 1004> = 19-28 februarie 1596.
123 <Regeb 1004> = 1-30 martie 1596:
129 1-30 martie 1596.

www.dacoromanica.ro
 380 MUSTAFA SELANIKI

47 In ultima decada, a lui regeb <1004 > 124, an sosit scrisori la scara
ImparateascI, d6t/toare de fericire, si la Marii le for vizirii maxi, din partea
beilerbeiului de Rumelia, Hasan-pa§a, care se afla cu oaste la paz6 In
ormul numit Hezargrad 125, din fata vilaietului Tariff Romane§ti. Acesta
dAdea §tiri despre situatia dwilmanului legii, anuntlnd ca, : .Afurisitul
Mihai, care se rasculasse In Tara Romfineascal racInduli tabar6, st& cu
afurisitii pe care i-a adunat ling& el. El se bizuie pc avutiile pe care le-a
48 luat din cetItile Infrinte in luptele date. De aid. el a luat tot, apatind
astfel putere. Cu ajutorul Inaltului Allah, pin& acum am fost prevgatori
gi cu grip, In privinta poruncii de paza. Pentru aceasta emirii, precum gi
supu§ii spahii nu au pierdut nici un minut. Voievodul Mihnea -oglu (Mih,-
mina) Radu 128, care a fost numit voievod 9.n. vilaietul Taxii Romane§ti,
este Intr-adevk cunoscut printre ei ca fiind de neam nobil 127.
Dar, de§i afurisitii stau adunati In tabgrA §i slat uniti Intre ei, raia-
lele nu au totu§i. Incredere In domnia lui".
El (Hasan-pa§a) a mai flcut cunoscut ca, ferindu-se 128 de afurisitul
care era voievodul Moldovei, nu a IndrAznit s& °pun/ rezistentI. De ase-
menea, a mai facut cunoscut ca pinde§te prilej §i spera, s& °Mina.,
victorie.
<Se aratii mai departe cA Hasan-pasa nu este de pArere ca sA trimitA o parte a °WI sale
spre Buda, asa cum i se poruncise, motivind cA dusmanul se aflA adunat gi cA trimiterea unei
part' a ostii in altA parte ar fi, in astfel de imprejurAri, o masura nechibzuita>.

DATA MAI SUS-AMINTITA 129. PREZENTAREA SITUATIEI DUWANILOR

LEGII IN FATA VIZIRILOR MARI, DE CATRE MARIA SA VIZIRUL DJAFER-PASA

In acest trap, mAria sa vizirul Hadtm Djafer-pasa, care fusese numit

serdar la Buda, trimitin.d scrisoare amanuntit& catre marble for aianii
fericiti si vizirii marl, a dat de §tire despre situatia serdarului cel norocos,
precum si despre micsckile dusmanilor. El a argtat c& vegheaa, necon-
tenit, cu ajutorul prea Inaltului Allah, fiind In stare de rlzboi dint si depu-
nlnd toate eforturile. El a mai flcut cunoscut ca afurisitul §ifaufIcAtorul de
crai < austriac > 13° a strins o oaste mare, in.telegIndu-se tiff Intilnindu-se

124 Evr. regeb 1004 = 21-30 martie 1596.

129 Hezargrad : Razgrad, oral in Bulgaria.
126 Radu Mihnea (vezi nota 105, p. 376).
127 In text : as11-zade.
129 Text neclar.
129 <Regeb 1004> = 1-30 martie 1596.
166 Rudolf al II-lea.

www.dacoromanica.ro
 TAR 381

cu toji beii austrieci, maghiari, croaji, transilvaneni §i frInci i ca se pre-

gItesc, aflind ca mania sa padisahul 131, ocrotitorul lumii, va porni In
mod neindoios el i118110 In expeditie.
<Se arata mai departe cA Djafer-pasa sere banisi provizii pentru a In Laura eventualele
rautati ale dusmanilor, preciztnd cA, In caz contrar, ostasil vor pArdsi serhaturile sl In felul acesta
dusmanii vor ocupa acele tinuturi>.

50 DATA MAI SUS ARATATA131. SOSIREA LA POARTA FERICIRII A SCRISORII

DE UMILIRE TRIMISA DE AFURISITUL DE MIHAI, CARE SE RASCULASE IN
VILAIETUL TARII ROMANE$TI

In acest timp an sosit, prin Ahmed-aga( I), capugibas1 al beilerbeiului

de Rumelia, vizirul Hasan-pasa, mahzarurile f i scrisorile de umilire trimise
la Poarta fericirii de afurisitul de Mihai, care se rIsculase In vilaietul Tariff
Romanesti, precum si cele trimise de raiale. Ei se rugau astfel : Asa cum
faceau padisahii din trecut, ImpAratul (sehinfah) as ierte fetele noastre
Innegrite, crimele i pIcatele noastre. In felul acesta sa predAm mIriei
sale padisahului eel fericit vitele, uneltele de lupta, precum ti zaherelele
T/mase Inca. In aceast tarn, pentru ca sa porneasa la expeditia dint/.
Fiul men, flica mea, cAtelul men (kopeghim), sotia, mea, precum §i preotii
mei renumiti, Inchinindu-se la vechiul Prag al dinastiei osmane, sa -1 slu-
jeasca si st achitam si sa predam tributul (gizie) fixat, pe care-1 predIm,
fi astfel eu sa rAmIn mai departe In slujba de voievod".
Acestea au fost &cute cunoscute in scris (telhis) i trimise la Inaltul
Prag al imparAtiei. Sinan-pasa, contrar ilustrului feriat, trimisese In vilaie-
tul Tariff Romfinesti, cu titlul de voievod, pe Itadu, fiul lui Mihnea care tre-
cuse la islamism. Acesta nu putuse sa intre In vilaietul Tariff Romanesti.
Raialele taxii nu-1 primisera. Ele au scris si an trimis uu mahzetr, cerIndu-1
ca voievod tot pe 'afurisitul de Mihai. Toate acestea au fost raportate si
aduse la cunostintl de catre vizirul < Hasan-pasa >, beilerbei < de Rume-
ha >. Potrivit cererii lor, li s-a dat i li s-a trimis porunca de iertare.

52 EVAHIR $ABAN 10041". SITUATIA PREZENTATA LA POARTA FERIcIRII DE

CATRE VIZIRII AFLATI LA SERHATURILE NOROCOASE

<Se arata cA Sinanpalaoglu Mehmed-pasa yi Djafer-pasa au raportat despre pregfi-

tirile de rAzboi ale crestinilor din Apus>.

131 Mehmed al HI-lea (1595-1603).

132 d §aban 1004> = 31 martie 1596.
las 19-28 aprilie 1596.

www.dacoromanica.ro
 382 MUSTAFA SELAN]K1

Ei au mai fAcut cunoscut c, afurisitul de transilvanean ei Zirnidj-

oglu 1842 devenin.d serdari, fiecare lntr -o parte, unul are de end sa por-
neasc§, spre Ossek, iar altul spre vilaietul Tarii Romane§ti. Ei au mai
raportat CI, cu ajutorul prea inaltului Allah, oastea ielamict gi tatarii, cu
printul Fetih-Ghirai, intlinindu -se cu afurisitii transilv&neni prin pktile
Timiparei, an trimis pe multi dintre ei in lumea iadului, cu ajutorul
for sclnteietoare.
55 . . . Posesiunile pe care le avea < Djafer-pala ? >, potrivit titlului

au de vizir, an fost luate §i predate, cu titlul de vizir, lui Satirgi Mehmed-

pa§a care se afla la paza Vidinului, iar lui Sinanpa§aoglu < Mehmed-paca >
i s-a dat porund, sa plece spre cimpia, Timipazei.
57 . . . A doua decadd (evasit) a tanii, fermi < 1004> 185.
Lui Murad Celebi, care, mai inainte fiind fehir-emini 1882 fusese
numit intendent (emin) pentru construirea mausoleului raposatului sultan
Murad-han, i s-a dat Erman s deving, defterdar de Dungxe (Tuna def-
terdarligi), iar lui Mehmed Celebi . . . ckuia, i se acordase mai Inainte
2

defterdarlicul Tgrii Rom4'ne§ti, i s-a dat firman ca a, fie defterdar de

Egipt.

67 EVAIL MUHARREM 1005187

<Se aminteste de trimiterea unor vase turcesti pe Duntire In timpul sultanului Suleiman
Magnificul, cu prilejul expeditiei impotriva Ungariei>.
Potrivit acestui obicei, galerele (kalita) preggtite au ie§it, cu ajutorul
lui Allah, din 31-area 11-eagr5, ei cind au intrat pe fluviul Dun&rea, ele an
dat, in apropiere de Babadag, peste 200 de Oici ghiaure, care au fost
pregAtite cu grija afurisitului de Mihai cel r/sculat in vilaietul Varii Ro-
mA,ne§ti. In ele nu se aflau < osta§i > ghiauri, ci numai ghiaurii paznici,
precum ei munitiile. Prin masuri chibzuite ghiaurii aceia, paznici au fost
luati gi pu§i la Aisle, iar afurisitilor care nu erau buni de nimic li s-au
Mat capetele. Cei peste 2000 de neferi din Oki, afurisiti §i umili, pleca-
Berg, s incendieze si ea devasteze"mangstirea (tekke) Sari-Saltik din ora§ul
infloritor Baba< dag> precum §i alte meceturi (mesdjid) ei lIca§uri
de inchinaciune. Cind ei an aflat cg, corgbiile au fost luate ei dukimanul
a venit cu galere (kalita)", s-au tutors indatg, §i, imprktiind poverile
184 Zirnidj-ogles : Zrinyi, unul dintre guvernatorii Ungarlei (cf. Thury, op. cit., II, p. 277,
278, 387, 388, 403).
188 8-17 iunie 1596.
m $ehir-ernini : intendentul orasului.
187 25 august 3 septembrie 1596.

www.dacoromanica.ro
 TARIR 383

li proviziile luate de la, musulmani, au catitat sa §i arunce sufletele in

sMci, dar, pe and mergeau, le-au ie§it in fatg, galerele turce§til iar Musa-
bei, care se afla acolo cu porunca de pazg,, i-a ajuns din urm& cu oastea
adu.nata, din acele tinuturi (memleket eri). A sosit §tirea ca, nerasind sa
scape nici un om, toti au fost nimiciti Intr-o clips §i trimi§i In lumea iadului
de s6biile musulmanilor

71 DATA MAI SUS -ARATATA 138. DESPRE LIPSA LUI GAZI GHIRAI-HAN DE LA
CUCERIREA CETATII AGRIA (EGRI)

La cucerirea cetatii Agria, hanul tfitgrasc, Gazi Ghirai-han, nu a

hat parte, ci a avut grija, de mgria sa SatIrgi Mehmed-pa§a care raml-
sese la paza vilaietului Vidin. presupurandu-se ca afurisitul de Mihai,
care se fasculase In vilaietul Thou Romfine§ti, ar putea pricinui pagube
tinuturilor otomane. El (hanul) a respectat In.alta porund, emisI de phin-
gah. S-a facut cunoscut ca, sosindu-i ilustre porunci, ckora toata lumea
li se supune, precum §i hatt-i-humaiun, el (hanul) nu s-a mivat din locul
undo se afla. De asemenea, s-a mai flcut cunoscut c§, afurisitul de Mihai,
la rIndul sau, retr6gindu-se In munti pr/pUtio§i, nu s-a arItat.
82 Evahir djumadi I < 1005> 189 . . Mai Inainte de aceasta, < solii >
venetieni (Venediklit), ca §i cei din Tara Ronaftneascl (Eflak) §i Moldova
(Bogdan) §i din Dubrovnik, nu erau ospatati.
<Se arata mai departe ca venetienii dadusera sume marl de bani pentru ca sal for sA
treacA In rindurile celor ospAtati ¢i ca acum, dot nu dA.deau nimic, pretind totusi sti fie ospA-
tati, zicind di este lege>.
84 AGORDAREA HANATULUI CRIMEII MARIE! SALE HANULUI FETIH-GHIRAI
$I DISCUTIILE IVITE DATORITA FAPTULUI CA EL SE AFLA IN VILAIETUL
TARR ROMANE$TI, PENTRU PAZA TINUTURILOR ISLAMICE
<Se arata mai departe a beii de margine de prin pArtile Ungariel raporteazA despre
situatia dusmanilor si despre pregatirile de rAzboi, dupl ocuparea Agriei de catre turd>.

Ei au racut cunoscut cu. Marie ca : In.deosebi afurisitul de ardelean

se pregg,tekite foarte molt sa porneascA asupra Timi§oarei, iar afurisitul
de crai < al Austriei > sa porneascI spre Buda".
Evahir cljumadi II 1005140....
87 i din non, maria sa vizirul Hasan.-pa§a, fiul rAposatului Mehmed-
paca, a raportat ci a f1cut cunoscut la Poarta fericirii urm6toarele Necre-

138 <Rebi I 1005> = 23 octombrie 21 noiembrie 1596.

138 1 0 1 9 ianuarie 1597.
140 9-18 februarie t597.

www.dacoromanica.ro
 384 MUSTAFA SELANIKI

dincioqii, dusmanii legli, au adunat mult5, oaste. Trebuie sa trimiteti

la timp bani (hazine) ((i ostasi. Scopul gi &dui for rau este de a porni
asupra Budei gi Timisoarei. Aici se va depune zel pentru credinta musul-
manilor".
<Se arata cA, in caz contrar, vor putea fi asediate 3i cetAtile Raab (lanIk) si Agria>.

94 PRIMA DECADA A LUNII $EVVAL 1005 141. SOSIREA UNEI SCRISORI DE UMI-
LIRE, CU OM (SOL), DIN PARTEA AFURISITULUI BAN AL TRANSILVANIEI. VENI-
REA LUI MEHMED ALI CEAVI.1

Pe la mijlocul (evaeit) lui §ovval, afurisitul de ardelean a trimis un

om In numele craiului < Austriei > i acesta, punindu-si fata la pamint,
a facut cunoscut c5, se roaga, pentru iertarea vinov5,tiei lor2 ca gi pentru a
fi ocrotiti. El a spus : Eu shit din vechime supus fiu de supus (kuloglu
kuluyum) al Pragului cel fericit. 515, pocadesc Eli car iertare pentru farlde-
legile (serkeflik) pe care le-am sarvirsit din pricing feluritelor prigoniri si a
lipsei de respect a marelui vizir Sinan-pasa" . Ca s5, nu fie refuzat de mg,-
reata Curte, craiul Transilvaniei a scris $i a trimis i o scrisoare de supunere
(ubudiyetname). Spahiul All Madjar 1421 care mai Inainte fusese inaltat
In rang din haremul imperial, cunosclnd limbs lor, s-a dus si a venit de
elteva on aducind stiri. De aceea i s-a dat titlul de ceavuf. De asemenea,
si el (banal Transilvaniei), i-a spus lui prin viu grai multe lucruri, zicindu-i :
SI depui eforturi ca s5, ne Impaci pe noi, ca $i mai Inainte, cu Pragul
Impar5,tiei". S-a spus a el a facut multe fagAduinte. Oamenilor sai, care
au venit, li s-au dat hilate scumpe. S-a dat urmatorul firman : M5,ria sa
serdarul cel puternic pleacA cu o nenumkat5, oaste purtatoase de victorie.
Acolo se va vedea, ce orinduialA anume trebuie fkut5, i, potrivit cu
aceasta, se va da raspuns Intr-un fel sau altul".

1,5 SOSIREA CU VE$TI A CIORBAGIULUI DE LA SERHATUL NOROCOS (AUSTRIAC)

... In acest timp (evahir sevval 1005) 143 a venit ciorbagiul de

ieniceri, cu Insotitorii sAi gi cu misiunea de &Azar, ca sa relateze asupra
situatiei de is serhatul norocos.

141 Evl. sevval <1005> = 18 27 mai 1597.

142 All Madjaroglu, devenit pasA de Oceakov (de Silistra). A condus o expeditie tmpo-
triva Transilvaniei (1613).
142 6 15 iunie 1597.

www.dacoromanica.ro
 TARIH 385

El a f/cut cunoscut urmAtoarele : Este adevgrat ca ghiaurii umili,

96 venind cu nenumlrati afurisiti, au asediat Pesta §i Tim4oara. Gasiti
o cale 1i luati mIsuri, cki pin6 ce mgria sa serdarul va sosi la Belgrad,
duvaanii legii vor terming ce an de Scut".
98 <TrimIterea de bard 51 alte lucruri atm hanul Crimeii In vederea pornirii acestula Intr-o
expeditie In Apus>.

I s-a spus : SI pornekdi in grabl impotriva vilaietului Transil-

vaniei impreuna, cu oastea tatarg cea iute ca vintul. Pornind la drum in
vederea luptei sfinte, sa depui eforturi pentru credinta cea dreaptI si,
nepierzind nici o clips, sa to lupji din toate puterile tale. Prea inaltul
Allah BA fie sprijinitorul vostru §i sa primeasca, pregatirile ¢i m5,surile
voastre chibzuite. Drumul sa vai fie cu noroc". Evasit zil-kade 1005144.
)8 a Intii (gurre) zil-kade anal 1005145. Sosind rapoarte la Poarta feri-
cirii de la mania sa serdarul cel puternic, aflat la serhatul norocog < aus-
triac >, acesta a f/cut cunoscut §i a raportat ca beilerbeii,de Buda, de
Timipara §i de Bosnia an lost schimbati.

DATA MAI SUS-ARATATA (1 ZIL-KADE 1005). SOSIREA TRIBUTULUI (IRSA-

LIE) VILAIETULUI MOLDOVEI (BOGDAN)

In acest timp voievodul Moldovei, Ieremia (Bernina), OA, sa so

opun6, a trimis, potrivit obiceiului vechi, tributul fixat (maktu'), a§a cum
se obligase. Sosind tributul (irsalie), acesta a fost desearcat la inaltul
divan §i predat vistieriei imperiale (hazine-i-amire).
Hanul taaresc, Gazi Ghirai-han, gAsind prilej ¢i obtinind cu viclenie
victorie asupra fratelui sAu Fetih-Ghirai-han, 1-a nimicit pe acesta.
El a raportat 0i a facut cunoscut urMatoarele. Ou ajutorul
lui Allah, potrivit firmanului impaxatesc, sintem hotatiti e i vOm potni
neindoios cu oastea Marl, pentru devastarea vilaietului Ttangilvaniei".
El a mai raportat i a. Mout cunoscut ca s-au inteles sa petreacI Patna
aeolo. Evail. muharrem 1006146.

105 INTREGIREA DESCRIERII EVENIMENTELOR DE LA SFIRITUL <LUNII

REBI I> ANUL 1Q06"7
Printre Ririe cu.prinse tot in scrisoarea vizirului cel mai sus-amintit
< Haflz Ahmed-pap > se spune : Dat hind ca, in aceste serhaturi nu a
"4 25 ianuarie 4 iulie 1597.
"4 16 iunie 1597.
146 14-23 august 1597.
14 12 octombrie 10 noiembrie 1597.

25 a. 43

www.dacoromanica.ro
 386 MUSTAFA SELANIKI

apgrut nici o urm6, a o§tii tatare, nefolositoare la nimic, afurisijii transil-

vtineni, adunindu-se, an asediat cetatile Timi§oarei §i Gyula. Vilaietul
acela se sill la mare strimtoare. Cei de acolo au cerut sg, se ggseasd, o
cale §i sa, se is mAsuri".

< Se arata mai departe cá trebuie aprovizionate partite Budei, in vederea expeditiei padi-
sahului in primavara aceea >.

Data mai eue-ardtatti 148.

SOSIREA UNOR VESTI DE LA CEI DIN EXPEDITIA PURTATOARE DE VIC-

TORIE

< Se arata ci ceausul numit Ali 146 a dat unele stiri in legatura cu cucerirea Esztergomului
de care oastea turceasc>.
Acesta a adus urmatoarea §tire. Din cetatea Esztergom a rgmas
doar fortIreata dinguntru ... s-ar putea ca acum el (marele serdar) sä.
fi luat §i acea mare fortlreato, interioarg. In oasts nu se §tie ca. ling& Timi-
§oara s-ar afla ghiauri. Noi nu am auzit de aceasta". Lui <Ali) i s-au
dat hilat §i bani de cheltuialgi.

111 <Se aminteste de muleferrika Mahmud efendi ca defterdar de Timisoara. Luna §aban
1006 155 >.

115 <Evalitr ramazan 1006 161. Se vorbeste de sosirea vestii despre ocuparea cetatii Ianlk de
catre austrieci >,

S-a mai spus ca afurisitul de Mihai trimisese ca tribut (gizie) §apte

poveri de aspri (aloe), dar, trod a primit vestea despre cetatea lanik, a
trimis oameni du$ ei (dupl bani), gindindu-se a ti vor ajunge din urmapt
dar nu i-a mai g sit. S-a mai ar5tat ca. < Mihai >, construind multe sute
de §gici (qaika), se pregAte§te s§, le a§eze pe Dunke, cu multi afurisiti.
Dad, nu vor sosi la timp o§ti i bani, situatia, va fi Ingrijoratoare, iar
Timi§oara este pe cale de a fi asediat6. De asemenea §i cei care se afla.
la, paza cet&tii Agria slut strimtorati §i. amenintati. De aceea trebuie.
s6, veniti in ajutor cu osta§i not §i cu bani. Altfel situatia va fi grea"...
Evail §ev-val 1006 152.

148 <7 rebi II 1006> = 17 noiembrie 1597.

149 All Madjaroglu.
160 9 martie 6 aprilie 1598.
151 26 aprilie 5 mai 1598.
169 7-16 mai 1598.

www.dacoromanica.ro
 TARIH 387

SOSIREA UNEI SCRISORI $1 A UNOR $TIRI, ADUSE DE UN CALARET, DE LA

CAPUGIBAS/ ALI-AGA, CARE PLECASE CU HILAT STRALUCITOR $1 CU SABIE
AURITA LA HANUL TATARESC GAZI GHIRAI-HAN

<Se arata cá, dupa ce i-a predat hanului porunca §i hati-i humaiunul, acesta i-a spus lui
Ali-aga> :

Am stabilit si am hot/rit ca in a patra zi a bairamului 163 sa pornim

cu ajutorul lui Allah la drum si sa ne n/pustim asupra umililor ghiauri
ai Transilvaniei".
117 ... Ultima decad/ (evahir) a lui sevval anul 1006164.
Mai inainte de aceasta, maria sa vizirul cel prevAzAtor $i cu mAsuri
chibzuite, Hafiz .Ahmed-pasa, fusese insArcinat cu paza vilaietului Vidin
i fusese numit sa pornease/ in expeditie impotriva afurisitului de Kara-
Mihal 155 care devenise o pacoste in Tara Rornaneasc/. Sosind din. partea
lui scrisoare pretioas/ $i stump/, el scria adev/rul despre r/zboiul Mut
5i despre ceea ce se cuvine credinjei 5i impas/tiei.
<El scria ca nu sosise Inca oastea care trebuia sä vinA, ceea ce aflasera §i du§manii>.

El a spus : Dusmanii an inceput a rid/ de not 5i sa, ne batjoco-

reascg, zicind : Unde-i oastea voastrAI Nu a sosit Inc / I". De aceea, s-au
dat porunci drastice celor care trebuiau s/ plece in expeditie.

< Hanul tataresc cere sa i se fixeze drumul pe care fl va urma pentru a intra In Transit-
vania, dupa ce va trece pe la Ismail>.

El spun : Dac/ voi intra in vilaietul Dobrogei, atunci acel vilaiet

nu se va putea reface nici In zece ani, iar dm/ tree prin Tara Romaneasc5,
i Transilvania, ele nu se vor reface timp de multi ani". ...
119 Anul 1006 156. In ultima parte a lui zil-kade 157, cei care plecaser/
au adus stirea ca hanul atarilor Crimeil, m/ria sa Gazi Ghirai-han, trecind
prin vilaietul Tarii Romanesti, cu nenumarati ostasi tAtazi, este pe tale de
a porni impotriva vilaietului Tiansilvaniei.
... Lui i se spusese astfel : Plead, indat/, impreun, cu serdarul
men eel purtator de victorie, asupra afurisitilor ardeleni : sg, lei m/suri
chibzuite". Fusese sf/tuit s1 tread, prin Dobrogea, neab/tindu-se prin.
153 4 sevval 1006 = 10 mai 1598.
154 26 mai 4 iunie 1598.
155 Kara-Mihal : Mihai cel Negru", adica Mihai Viteazul.
154 14 august 1597-3 august 1598.
169 Evr. zil-kade <1006> = 25 iunie 4 iulie 1598.

www.dacoromanica.ro
 388 MUSTAFA SiLANIKI

viladetui Itomaae§ti, cati tAtaxii aveau obiceiul sa fug indata ce

pradau. Ei s-au tutors mai inainte ea firmanul sa fi ajuns la ti. De aceea,
ei au spus a n-au trecut prin vilaietul Tarii Romane§ti.

123 SCRISOAREA HANULUI CATRE HODJA-EFENDI (SALADEDDIN), CARE ERA

$EIHJUL-ISLAM., IN$T1INTINDU-L DESPRE PORUNCA PRINHTA PENTRU EXPEDITIE

<Plecarea hanului si a serdarului Haftz Ahmed-pasa 1mpotriva Transilvaaiei>.

Apoi, tatarii, iuti.' ca vintul, au fost trimi§i eete -dupA cete asupra
afurisitilor necredincio§i, du§mani ai legit
". ' Atuilci.gbiaurii transilvaneni au parasit cetatile de la serhatul Timi-
oarei ca Lipova, Ineu (lanova) §1 Cenad, pe care le ocupasera. Ei aveau
un seifdai vestit ` cunoscut sub numele de Giimii§-Ayakli 158 care' era un
dak rentimit i priceput iil luarea de masuri. A sosit vestea'
ca afurisitul de crai < al Transilvaniei 3, 1-a indepArtat ' din vilaietul
Transilvaniei §11 -a trimis inlAuntrul aril pe afurisitul care fusese serdarul
for in anul ce trecuse §i. care 'se rasculase §1 se razvrItise, §i a humit to locul
lui pe afurisitul Gbnaiis-Ayakli eel mai sus-araintit, cunoscut sub numele
de Alsimiainu§ .159. ;S-a mai facut cunoscut ea, auzind de atacul o§tii pur-
tatoare de victorie, el a pornit cu tabard, sa din locul unde statea §1 s-a
retras inlauntrul tarii, in locuri prapastioase. S-a mai aratat ca, oprindu-se
acola, td §i-a spus : ,Tocmad acesta este locul unde se poate da batalie
cu oastea islamica" ... Safer 1007 160.
Si pe la sfir§itul lui safer cel purtator de victorie, au sosit din partea
mhxiel sale vizirului trafiz Ahmed - paws, cel cu masuri chibzuite §i cu.
ginauri tigvele §i prin§ii (dil) §i tobele si timbalele dii§manilor legii
.41 au fost puse In fata divan lui cel datAtor de dreptate.
kgosirea stIrli despre Infringerea transilvanendor in patine Berkovitei>.

De asemenea, s-a dat de §tire ca afurisitul cafe era banul Transit:

vaniei §i despre care, mai Inainte* de aceasta, se spunea ca plecase in inte-
riorul tarii, a venit din nou §1 a intrat in Tran.silvania.
Apoi, a doua zi, 'au venit din partea serdarului cel vestit doi neferi
capugii. Ei s-au desPartit de el la menzilul nurait Oradea (Varat) si au
povestit urmatoarele : Au trecut dou'asprezece zile §i s-ar putea ta,pina

158 GilmapAgaklt : Cu picior.de argint".

158 Alsimianuf : Maximilian.
1 0 3 septembrie 1 octombrie 1598.

www.dacoromanica.ro
 TAB 889

acuma dusmanii sa fi plecat, intrind In vilaietul lor. ,In loeurile pe uncle

au trecut 9stasii tAtari nu a apArut nici o urma, de ghiauri, cAci plecasera
in locuri greu de pkruns".
124 , ... In acest timp, in ziva de joi, prima zi a lunii safer 1612.a sosit
scrisoare din partea m6riei sale vizirului "Franz Ahmed-pasa care se afla
la paza Vidinului. El Dicea cunoscut urmatoarele : De multi, vreme ne.
afl6m in gilceav6 cu afurisitul de Mihai, voievodul Tarii Romanesti, care se
ail, in stare de r/scoala. De aceea, trod ne ciocnim cu el, dud. ii arAtIm
prietenie fa's/. In acest timp, amindoug, p6rtile stgm si veghem. Dusmanul
legii spune intr-una : Eu sin.t un rob (bende) supus si tributar (haradj-
glizar) al mariei sale padisahul, ocrotitorul lumii, si ascult de porunca sa.
Zicind astfel, au sosit din partea lui gi ease poveri de tribut (irsalie) pentru
vistieria de la Poarta fericirii. Dorinta mea arz6toare este OA vld pe
mkia sa padisahul. El a construit totusi saici (faika) pe Dunke si a pre-
g6tit foart( multe si diferite feluri de zaherele. Dup& aceea, el a pus telali
precum ca le vinde cu preturi sc6zute. Atunci raialele si spahiii s -au
indreptat intr-acolo si au inceput 0, se apropie unii de altii. In aceast,
infalmasealg, au trecut cu vasele pe partea cealalt'a foarte multi afurisiti
Inarmati. De aceea, s-a dat de stare c§, afurisitul cel viclean pregkeste un
siretlic. Dar, pia, la sosirea acestei stiri, el adusese din timp si pe ascuns
niste tunuri maxi (phi darbzenler) prin stufkis, pe care, punind oameni,
le-a asezat in locuri Mahe si a inceput s, tragai asupra ostii islamice. In
felul acesta viclesugul lui s-a dat pe fad,. Atunci, oastea noastra, r/zboi-
nicg, vazind ca, se trage din tunuri, a inceput s, fug& iarki". El (Hafiz
.Ahmed-pasa) a mai fa,cut cunoscut c, guvernatorul (hakim) de .A.vna ( I),
Ibrahimbeioglu Mehmed-pasa, intilninindu-se cu afurisitii, s-a luptat un
timp cu ei si ca, in timp ce el se lupta, afurisitul de Mihai a dat el insusi
un atac asupra lui Hafiz Ahmed-pasa. Acesta mai arAta c,, cu ajutorul
lui Allah si potrivit vorbei fuga la timpul potrivit inseamn6 bkbAtie",
nu a cgzut in miinile for 162) ci a scApat, dar poverile si corturile tuturor
ostasilor sb,i, precum si zahereaua si tunurile au fost capturate, pricinuin-
du-se astfel pierderi marl De asemenea, el mai d5, de stire c, < Mihai
Viteazul > a adus Cu. el tunurile si corturile si, asezindu-se lingo cetatea
Nicopol, a inceput s-o bat,. Atunci demnitarii impkAtiei s-au nec6jit
si s-au supkat mult si au inceput s6 se roage. IIltima zi a lui safer anul
100 7 163.

161 3 septembrie 1598.

162 Ale romilnilor.
168 29 safer 1007 = 1 octombrie 1598.

www.dacoromanica.ro
 390 MUSTAFA SELANIKI

In prima zi a lui rebi 1 164, maria sa fericitul padisah, ocrotitorul

lumii, a cerut sg, ving la el, la Kandilli-Bahce, agaua de ieniceri, Hasan-
aga, §i i-a spus cg a dat un Ina lt firman, poruncindu.-i strasnic urmgtoarele
91 Luind toatg, ienicerimea, trebuie sa mergeti In vilaietul Tarii Roma-

nesti, Impreung cu marele vizir Mehmed-pasa §1 cu ceavusbast i cu

defteremini". Atunci crainicii an strigat din toate puterile < anuntInd
expeditia >.

<Urmeaza descrierea scoaterii tuiului si a instaliirii cortului marelui vizir In afara

locuint.ei sale>.

S-au poruncit < hanului tgtgresc Gazi-Ghirai-han > urmgtoarele :

Sg vg, petreceti jar-ha in vilaietul Transilvaniei i sa -i lecuiti pe umilii
ghiauri §i pe maghiaril cei rgufgCgtori i, In felul acesta, veti scgpa si de
grija plecarii, si de cea a Intoarcerii". Rebi I 1007 165.

125 <Porunca data unor osti ca sä piece de Indata. Ele fuseserd recrutate pentru a porni
Impotriva lui Mihai Viteazul din Tara Romaneasca>.

In acest timp au sosit §tiri precum ca umilii afurisiti care venisera,

asupra lui Hafiz Ahmed-pasa formau trei cete. 0 ceatg, de vreo 15 000
de oameni a asediat cetatea Nicopol, de asemenea vreo 15 000 au plecat
asupra emirilor aflati fn pazg, la Vidin, ca sa -i asedieze, iar vreo alti 15 000
an vent asupra cetg,tii Cladova, (Fetih-ielam).
De asemenea, an sosit stiri de la oastea islamicg si de la locuitorii
vilaieturilor precum ca : Oastea hanului tgtgresc, care plecase Impotriva
Transilvaniei, precum i emirii, cu ostile lor, asteaptg vesti de la mgria
sa Satirgi Mehmed-pasa. Ei vor face asa cum li se va, da de stire". De ase-
menea, ei au mai Mcut cunoscut ca ghiaurii de raiale din vilaietul Tarii
Romanesti neputind sg, suporte prigoane §i tirania ostii noastre, atit din
pricina aparitiei stapinilor sultanului, cit i pentru cg nu puteau face fat/
cererilor mari, din toate aceste cauze raialele se supun domnilor (hakim)
ghiauri si tot sprijinul §i toatg dorinta for este pentru Mihai. Evail rebi
1 1007166- Toti au lost de pgrere cg : dacg nu se va acorda ajutor cu osti
puternice, starea Tariff Romfinesti va fi din ce In ce mai nenorocitg. Trebuie
pregAtite osti. Dar plecarea In astfel de timpuri a mgriei sale marelui vizir
precum ,i a agaiei de ieniceri ar fi o mgsurg nechibzuitg si va, Insemna o

164 1 rebi 1 1007 2 octombrie 1598.

165 2-31 octombrie 1598.
164 2-11 octombrie 1598.

www.dacoromanica.ro
 TARIEI 391

Incurcatura, mare pentru serdarul care se afla, la oastea Islamic plecatl

In parole Transilvaniei".
<Urmeaza relatarea privind recrutarea de osti care vor pleca bnpreuna cu haseki-aga>

Haseki-aga, la rindul sax, s-a dus cu 3000 de neferi ieniceri si s-a

Intilnit acolo < pe Dunace > cu segban-bas11". S-a dat firman ca Rd%
Ahmed-pasa sa ierneze acolo, cu titlul de serdar, ca $i mai inainte, si,
data va gasi prilej, sa repare si cetatea Giurgiului, iar mania sa Mahmud-
pasa, dad, va fi nevoie, sa i se supung, lui < Ahmed-pasa >.
126 <Refuzul unor ostasi de a pleca In expeditie si emiterea unei sentinte (felon) Impotriva
lor>.

Spre sfirsitul lunii mai sus-aratate (rebi I) 169, au sosit capugii din
partea mariei sale serdarului nafiz Ahmed-pasa tai an adus stiri. Mai Inainte
de aceasta venise ca olac vestitul taitar Mehmed Celebi, unul dintre scribii
inaltului divan, $i datluse stirea ca : Mai fnadnte, afurisitul Mihai, beiul
hair al Tariff liomanesti, praclase grin viclesug poverile si corturile osta-
silor musulmani i asediase cetatea Nicopolei, luptIndu-se timp de opt
zile necontenit. Atuncii Trafiz Ahmed-pasa, adunind oastea islamicI
Imprastiata, s-a dus asupra lui i, dud i-a atacat pe afurisitii cei umili,
cu ajutorul lui Allah i-a Infrint $i i-a nimicit pe ghiauri, salvind cetatea.
Dusmanii s-au sculat si au plecat, iar el (Ahmed-pasa) s-a dus dupg, ei,
gonindu-i". Acum < ceausii > an faicut cunoscut ca afurisitii cei umili
au plecat asupra Vidinului si ca, trebuie sa, fie date ajutoare cu osti noi.
<S -a zvonit ca ostasii care urmau sa fie 1nsarcinati cu expeditia refuza sa piece>.

tires sosita, de asta data era urmatoarea : Umilii dusmani ai

legii au asediat Giurgiul si cetatea Cladovei. S-au dat lupte indirjite. Musul-
manii, unindu-se intre ei, au faga,duit si an jurat ca vor muri ca nista
martini. Intr-o noapte a venit cineva §i a batut la poarta ceta.tii, zicind :
27Eu slut musulman Am vesti bune pentru voi, si, intrind ina,untru, s-a
v'azut ca," ghiaurii fugisera,, lasind cetatea".
Tot ei (ceausii) au facut cunoscut ca i-au sosit (lui Mihai Viteazul)
scrisori din Transilvania in care se spunea : Vino repede : vilaietul Tran-
silvaniei a fost nenorocit ; t6tarii au devastat Cara, iar serdarul a luat
cetAtile" si a, 1ntr-adevar, a doua zi dupa, aceea, afurisitii, nemaistind pe

1" Haseki-aga : capetenia garzii palatului sultanilor, sfetnic.

1" Segban-bast : capetenie de seimeni.
169 Evr. rebi I <1007> = 22 31 octombrie 1598.

www.dacoromanica.ro
 X392 ItrUSTAFAi 6VIAANIICI

loc, au fugit. De asemenea, ei an mai facut cunoscut cs < romAnii > au

asediat cetatea Vidinului timp de vase zile vi, In timp ee se luptau, s-a
pornit un vint potrivnic §1 a pricinuit necazuri afurisitilor vi vaselor for
vi ck atunci emirii afla4i de pazI, prinzind curaj, s-au dus asupra lor, silin-
du.-i sk-vi lase tunurile, iar pe pedestravii for i-au Inecat In Dunkre vi cs
< turcii > tkind peste o mie de capete, afurisitii an fugit infrinti. De ase-
menea, ei an relatat vi vevtile luate de la gliiaurii renumiti prinvi de vii
precum cs toti ghiaurii cei umili se Intkresc In muntii prkpastiovi ai vilaie-
tului Taril Romanesti §i es, fn timpul inghetului, ei vor veni fArk fndoial
din nou §i vor pricinui pagube musulmanilor. De aceea, ei an zis :Tri-
miteti Indatk oaste §i iar oaste".
127 Ultima decadd (evabir) a lui rebi 1 .1007 170. In acest timp §1 vole-
vodul vilaietului Moldovei 171, la rindul au, a trimis scrisori, cu oamenii
ski, la Poarta fericirii vi a fkcut cunoscute urmktoarele : Oastea tatk-
rase& a devastat vilaietul Transilvaniei vi 1-a pirjolit, dkriraind locuintele
croatilor §1 maghiarilor. De asemenea vi serdarul ovtii norocoase a luat
prin lovituri §i lupte multe cetkti intaxite de-ale acestora, stricind §i
tabkra principelui Transilvaniei (Erdel -oglu) 172 vi luindu-i uneltele de
1uptl. De asemenea, este adevkrat ca din partea acestuia (Erdel -oglu) an
sosit, prin sfetnicul lui, scrisori cktre afurisitul de Mihai, Invtiintindu-1 :
S5, vii 4n aceste pArti §i sk sari in ajutorul meu".
<Trimiterea unor osti lingd Haftz Ahmed-pasa pentru expeditia Impotriva Tarn Roma-
nesti. Evail rebi II 1007 "s. Trimiterea unui haft-i-humaiun eatre marele vizir Mahmud-pasa ca
partite 'Brit Romanesti sA fie lasate pe seama vizirului Mahmud-pasa gi acesta sA ierneze prin
patine Vidinului, far Ahmed-pasa sA vina la Poarta>.
128 <Se aminteste de fostul beilerbei de Timisoara, Hasan-pasa>.

S-a aflat ca ceafnegh,irul174 Pervane-aga, care adusese mai inainte

din partea afurisitului de Mihai, la, vistieria imperialk, vase poveri de
aspri (ace) drept tribut (maktu'), a arktat bunkvoin.ta, fata de afurisitul
cel perfid. Do asemenea, a ie§it la iveall 0, el (Pervane aga) 1-a invelat
vi pe serdar.
<De aceea, el a Yost spinzurat In fata cortului vizirului Haflz Ahmed-pasa>.'
130 <Se arninteste de asediul Budei de cAtre austrieci si de Infringerea for In urma luptelor
date cu beii de margine, dintre care unit au plecat din Timisoara>.

1" 1-10 noiembrie 1598.

171 Ieremia Movila.
178 Sigismund BAthory (1598- 1599).
178 1-10 noiembrie 1598.
174 Ceasneghir paharnic.

www.dacoromanica.ro
 TARDI 393

Capugi Abdullah-aga, care plecase la, locul expeditiei cu scrisoare

imperiara, a dot de Btire eg, : Serdarul a plecat cu peste 2000 de spahii
Bi a intrat in vilaietul Transilvaniei.".
... Djumadi 1 1007176. In acest timp, au venit capugii cu scrisori
din partea sangeacbeiului de Silistra, Ahmed-paBa, care se afla cu suita,
hanului tata'resc. Ei an prins doua iscoade (dil) de seams. Mai inainte
sosise vestea ca : Peste 2000 de afurisiti umili din oastea afurisitului
Mihai voiau sa treats, inarmati, pe malul de dincoace (in sudul Dunkii)
ea sa prade populatia vilaietului. and s-a aflat despre aceasta in partea de
dincoace, au fost puBi oameni la locurile de trecere $i indata ce ei (romanii)
s-au apropiat, ei (turcii) s-au napustit asupra for cu arme puternice kii,
cu ajutorul lui Allah, afursitii cei umili an fost tnfrinti §i nimiciti, astfel
c sosesc capetele taiate Bi oamenii prinBi". Cei care an venit (prinBii) au
Spin : Cei mai multi dintre ostaBii lui Mihai slut dintre cei renegati,
maghiari, austrieci (N emce), croati, bulgari si greci. El le da, pe lun5, cite
cinci guru qi fieckui reefer de asemenea fi da leafI, ca si sotiilor tor. De
asemenea, a sosit Btire de la craiul. < austriac >, in care acesta, fi spunea
< lui Mihai Viteazul > : S6, to vad scum ; ad fAcut bine. Otomanii au p5r5,sit
131 dreptatea Bi an devenit tirani. Norocul for s-a dus. Tara este a ta. La in-
toarcerea for (a turcilor), sa fii lingI poduri. Ei nu pot sa ias6, pe drumurile
pe care au venit, deoarece apele sint revarsate. Ei vor fi nevoiti s5, se
intoarea din pktile Solnocului"... (La djumadi I anul 1007).

STIRILE DATE DE PRINSII (DIL) DIN OASTEA GHIAURA A AFURISITULUI

/CHAT
Ei an spus : Craiul austriac, pregatind mai inainte o oaste dintre
afurisitii cei umili, a strins la el pe toti emirii si cripeteniile lui de oaste,
care s-au aBezat dup6, gradele tor. Acolo a venit i afurisitul de Mihai care
Be rasculase in vilaietul Tariff RomfineSti. Din.du-i-se loc in coltul unde se
las6 inalt5,mintea, el s-a aBezat acolo cu mare greutate. Atunci, craiul
eel rAufAcItor s-a adresat tuturor in felul urm6tor : Voi va luptati cu
masele padiBah. Care slut gindurile voastre in aceasta. privintI ? Fiecare
dintre ei a spus ceea ce se cuvenea. Ei au spus cu totii : Turcii sint drepti 176,
dar an luat Urania drept ealAuza. Raialele nu mai slut respectate si oastea
for nu mai ascultA de firmane SperAm de la impIrAtia (kiral) voastra
ca, procedind on dreptate, sa luati Cara noastra, pe care o avem din moBi-
,stramoBi, si sa, ne-o dati si craiul nostru sa fie fericit".

175 30 noiembrie 29 decembrie 1598.

171 Text nectar.

www.dacoromanica.ro
 394 MUSTAFA SELANIKI

Atunci, el s-a adresat gi afurisitului de Mihai : Spune gi to ! SA,

vedem ce vei grai, clei to esti capul rascoalei. Te-ai nascut in Cara lor
(a turcilor). Erai tributarul lor. Nu esti ca cei din stramo§ii tai care s-au
ridicat cu sabia. Din mo§i-stramo0 esti raia, neam de raia. Ce ai flout ca
sa ajungi bei ? Explica-ne gi fa-ne cunoscut toate acestea. ahin§ahul
(sultanul) este puternic §i are foarte multa oaste gi bog /iii. A te opune
lui $i a te lupta cu el cere foarte multa putere, iar to stai chiar in15,untrul
tarii sale (adios a sultanului)". Atunci el (Mihai) a spus : Aceste vorbe
ale voastre se potrivesc on vremea vechilor padiahi. Atunci o mie de neferi
de-ai lor nimiceau zece miff de ostasi. Acum, sub padiphlicul sultanului
Murad 177 oastea aceea gi feudele (ghedik) gi apanajele (dirlik) cetei de
ostaqi Eli posturile lor Eli tinuturile lor sint pe ducat. Ele au fost cumparate
vindute din mina in mina. Nu a ramas cinste, onoare §i respect. Se
poate ca omul sa dea pe un pret de nimic lucrurile gi apanajele cumparate ?
Se vede ea nu ! Acum apanajele (dirlik) ()Oil lui Osmanoglu, fie crekitini
(zimmi), fie cei din ogeacul de ieniceri, precum i toti demnitarii impara-
tiei, slut ale§i dintre straini gi dintre raiale josnice. Tirania darilor puse
asupra raialelor tkii nu are hotar Chiar i musulmanilor, barbaiti rli femei,
au inceput sa be pun/ pe an cite 500 de aspri ca dare (salgun). 0 stapinire
nu se tine cu tiranie. . Stiti ca prea inaltul Dumnezeu (Allah) a poruncit
dreptate. Dad', tocmai acum, end prilejul ingaduie, iar raialele ascultl
de firmanul nostru in toate privintele, voi (austriecii) veDi renunDa la
expeditie Eli, nestraduindu-va pentru credinta voastra, yeti fugi de expe-
ditie qi de lupta, atunci ei (turcii) cunoscindu-ne, pot pune repede mina
pe noi. to timpul padiphilor care an fost pin/ acum s-au schimbat oare
banii gi preDurile (narh) la, ei ? Negotul tirgovetilor era slab. Eu cunosc
toad starea lor. Iata ce am avut de spus".

132 <Se aminteste de sangeacbeiul de Silistra, Ahmed-pasa>.

Fara indoiala ca oastea, tatara care a intrat in vilaietul Transilvaniei

§i serdarul an devastat §i adus in ruins vilaietul, dar nu a sosit o tire care
sa, intareasca aceasta. De asemenea, s-a spus a, intrucit apele se revarsasera,
drumurile erau inchise. Maria sa padiphul, ocrotitorul lumii, daduse
firman ilustru ca < oastea > sa ierneze in < Transilvania >. Iscoadele
aduse au aratat ca ar putea sa ierneze acolo. Au trecut mai mult de trei
luni de chid oastea intrase in Cara Transilvaniei i nu a sosit Inca nici o

177 Murad al III-lea (1574-1595). De fapt Mehmed al III-lea (1595-1603).

www.dacoromanica.ro
 TARTH 395

veste sigura. Prea Inaltul Allah s-o lac& victorioasa Si sa soseasca, vesti
norocoase din partea musulmanilor. Tot pe la mijlocul lunii djumadi
I < 1007 > 178 a vent si a intrat la Istanbul maria sa vizirul eel priceput,
Hafiz Ahmed-pasa, care patise mai Inainte din pricina viclesugului voie-
vodului Tarii Rorak'nesti $i care fusese Inlaturat.
133 <EI se plinge de ostajii sai §i de demnitari>.
Anul 1007179. . . . S-a spus ea mAria sa SatIrgi Mehmed-pasa, ser-
darul ostilor norocoase, a intrat cu han.ul ostii tatarestil Gazi Ghirai-han,
In vilaietul afurisitilor ardeleni, dusmanii legii, $i a cercetat si a devastat
taxa Transilvaniei cale de multe zile, iar cele doua osti (turca $i tatara)
s-au saturat de robi alesi si de prazi bogate. De asemenea, s-a mai spus
ca cetatea Oradea fiind foarte Intarita, ei an batut -o necontenit si puternic
timp de 32 de zile, dIndu-se lupte crincene. Erau trei cai subterane, dar
ei n-au sapat cum se cuvine nici macar doul subterane, ci numai una,
iar dupa ce an darImat zidul cetatii nu au facut hires, ci au retras tunurile,
parasind-o.
<Se descriu suferintele Indurate de oastea islamicii din cauza lipsei de zaherca. Se arata
ca s-a trecut prin fata Solnocului. Luptele cu austriecii pe cimpia din jurul Budei >.

Sfirsitul lui djumadi I < 1007 > 180.

136 ...
In prima parte a lunii mai sus-aratate 181 an sosit vesti din
partea mariei sale Mahmud-pasa, care fusese =nit serdar Impotriva
Tarii Romanesti. Au sosit urmatoarele vesti : Dunarea Inghetind timp
de citeva zile $i gaziii musulmani socotind aceasta un prilej bun de prada,
vitejii an trecut cete dupa cete < In Tara Romaineasca > prin locurile
pe undo an vrut, Impreuna, cu Ahmed-pasa, beilerbeiul de Silistra, $i i-au
nimicit, trecindu -i prin sabie, pe afurisitii pe care i-au gasit In partea
Tariff Ilomanesti. Ei an adus foarte multi prizonieri $i au luat patru tunuri
in bungs' stare. Afurisitul de Mihai statea la Tlrgoviste cu un numar de
nenorociti adunati acolo §1 era la mare strimtoare din pricina pla ii sol-
delor. Pentru aceasta el a impus la dari (haradj) raialele Orli, iar raialele
i-au raspuns, strigind : Noi cIstigam din vinzarea la schele a celor agoni-
site de noi. 0 data ce schelele slut inchise $i nu lucreaza, noi n-avem
137 putere sa platim dari (haradj). Ia toate produsele noastre si fa ce vrei cu
ele. Rascullndu-te Impotriva padisahului, Tara Roma,neasca s-a ruinat".

278 Evt. djumadi I 1007 = 9 18 decembrie 1598.

179 4 august 1598-23 iulie 1599.
180 Evr. djumadi I 1007 = 20-29 decembrie 1598.
181 Evl. §aban 1007 = 27 februaric 8 martie 1599.

www.dacoromanica.ro
 396 MUSTAFA SELANIKI

Zicincl. astfel, 1-au jignit pe acel afurisit. Si inghetul mentinindu-se, gaziii.

MI ,trecut iarki pe malul de dincoace cu prgzi si cu noroc, la data mai sus
aratata, ...
140 SOSIREA UNOR VE$T1 DIN PARTEA SERDARULUI MEHMED-PASA

Au sosit unele dupg, altele vesti din partea m5.riei sale serdarului
Mehmed-pasa, aflat pe malurile Dunalii, si din partea craiului lesesc,
precum §i din partea voievodului Moldovei (Bogdan). Ei au dat de !
a o parte a raialelor Imprktiate din vilaietul Transilvaniei s-au ingr6,-
ma,dit in Tara Leseasc5, si au numit, cu incuviintarea craiului lesesc, un
alt afurisit, aruncin.du-1 in inchisoare pe afurisitul care pretindea crglia.
eDe asemenea $i celelalte raiale din vilaietul Tgrii Romanesti nu-
.
tresc end hotkit ca sa, se r'ascoale impotriva afurisitului de Mihai $i stau
pe ginduri si shut ingrijorati.
... Sevval 1007 182
143 Pe la mijlocul lunii mai sus-aratate (zil-kade) anul 1007 188,
Iahiapasaoglu Saban-pasa, cAruia i se acordase beilerbeilicul de Cipru
(Sibriz), trecind cu galere (kalita) din Marea Neap/ pe Dun /re, a plecat
cu scopul de a ajunge la cetatea Giurgiului si la Rusciuk.
.1%

147 <Se vorbe§te despre cererea de pace a Transilvaniei. Porunca de a se repara cetatea Giur-
giului de cAtre Mahmud-pap, WA a arata prietenie fatii de Mihai Vitcazul. Safer 1008 184 >.

150 13 REBI I ANUL 1008 185. VESTEA SOSIRII SOLULUI AFURISITULUI DE ARDE-
LEAN 186 CARE VENISE DE LA EXPEDITIE

Pe la mijlocul lui rebi I <1008> 187, a fost trimis de la, expeditia

purtatoare de victoria la Poarta fericirii afurisitul de sol care venise la
maria sa marele serdar din partea afurisitilor vilaietului Transilvaniei.
Sosind acesta si fiind intimpinat dupg, vechiul obicei, i s-a dat loc de
gAzduire. El nu s-a tinut ins/ de cuvint si nu este un afurisit care FA, slu-
jeascA, pentru treburile Impgrgtiei. Tara Transilvaniei era piing, de osti
si nu va putea Inflori nici dupg, multi ani. El a spus totusi : Citi bani
182 27 aprilie 25 mai 1599.
188 Evt. zil-kade 1007 = 5-14 funks 1599.
184 23 august 20 septembrie 1599.
285 3 octombrie 1599.
188 Principele Andrei Bathory (martie 31 octombrie 1599).
187 1 -10 octombrie 1599.

www.dacoromanica.ro
 TAPIR 397

(hazina) cereti ca tribut (maktu') noi Ii avem In mtinile noastre, dar nu-i
dam (1)". Acest rIspuns a devenit cunoscut tuturor si oastea islaraiel nu
va IngIdui asa ceva. Asa a fost cuprinsul scrisorii (name ) sale si vestea sa.
152 .. . Pe la mijlocul lunii mai sus-arltate (rebi II 1008188), au sosit
vesti si scrisori din partea mkiei sale Mahmud-pasa care fuses° serdar Im-
potriva Taxi' RomInesti. El scria. : Afurisitul de Mihai s-a supus s,i s -a
Inchinat marelui serdar cel puternic. In felulacesta el a aratat foarte multa
prietenie pref/eutI. Primind con.clitiile noastre, el ui -a luat obligati.% de
a trimite ea ostateci (rehin) copiii si familia sa si, de asemenea, s& triraitl
pesin si o parte din haraciul fixat. Tocmai cind s-a Indreptat pentru
aceasta, raialele tIrii, seIpate de sIbii, s-au rIsculat In seraiul din Bucu-
resti, nIpustindu-se asupra sa. Raialele 1-au blestemat cu strigke ci cu
vaiete, ziclndu -i : Mai bine A ne vedem de cIstigul si de agoniseala noastra,
sub st&pinirea padisahului cel ocrotitor al lumii. In timp ce noi trgiam
cu copiii ci Cu avutiile noastre, aflate In miinile noastre, din viva to aceasta
Cara atit de Infloritoare a fost pradatl si calcatai, si nici n-ai facut macar
vreo isprava si nici n-ai scos-o la capat cu viclenie $i rIzvrAtire si ras-
coalI. Noi nu to vonilIsa teafIr". Zicind acestea, an hotkit s& pun capat
sufletului sIu si vietii sale. Din aceasta pricinI, lulndu -ci suita, el (Mihai)
a fugit si nimeni nu tie uncle s-a dus. Raialele Orli, venind, an zis : Noi
sintem ca si mai inainte raiale, fii de raiale ai mariei sale padisahului cel
ocrotitor al lumii. SI numease& peste noi un voievod. SI pregatim si s&
dam tributul (djizye erimizi) nostru fixat (maktu'). Noi arItIm starea
noastra la Poarta fericirii. De asemenea, s5, construim $i sa Interim cetatea
Giurgiului". Acestea find. raportate In scris (telhis), ele an fost citite In
fata Inaltului tron.
De asemenea, s-a mai facut cunoscut el : Kiiciiik Osman-aga
chehaia de capugii ai mariei sale serdarului de oaste, precum si Satir ( 7)
Mustafa-aga, mergin.d cu scrisori la afurisitul de Mihai, an stat timp de
mai multe zile lingI el, impreunl cu supraveghetorii lui. El i-a trimis cu
respect ci Cu onoruri". *i in timp ce se fIceau pregItiri ca sa fie numit un
voievod din partea Portii fericirii, a sosit pe neasteptate o scrisoare aml-
nuntitl, tot din partea mariei sale Mahmud -paca, adresatI demnitarilor
impIrItiei, In care el scrip., ci fAcea cunoscut starea afurisitului de Mihai.
S-a raportat la tronul fericirii precum ca afurisitul cel mai sus-amintit,
trimitind mkiei sale serdarului Mahmud-pasa o scrisoare, printr-un. om,
11 Instiinta c6, : Impreuna cu oastea de ling& noi $i luind ci oastea icAzI-
ceascg, ne-am repezit asupra afurisitului de principe (hakim) al Transil-
188 31 oetombrie 9 noiembrie 1599.

www.dacoromanica.ro
 398 ILUSTAFA BELliNIKI

vaniei 189 ci, nedindu-i rggaz, 1-am atacat. Mad lupte crIncene, am luat
capitala Belgrad199 ci aceasta se afll Inc & In st/pinirea noastr6. El Insusi 191,
neputind sapa, a fost prins de ostacii cazaci ci se afl& Inchis la ei. El s-a
tocmit pe un prej de 6000 de galben.i. In vilaietul Pirii Itomanesti se all&
fiul nostru 192, jar not am luat on sabia noastra Cara Transilvaniei. Trimi-
tind, ca ci mai 1nainte, peschesurile care se trimiteau an de an la Poarta
153 fericirii, Inc a, din vechime, nu ne opunem legii padisahului. Daca nu ne
yeti fi potrivnici, atunci not vom tine regulile din trecut". Cuprinsul seri-
sorilor sale au fost prezentate la tronul fericirii In ultima decadI a lui
rebi II anul 1008 198.

199 Andrei Bathory.

190 Alba Iulia.
191 Principele Transilvaniei.
192 Nicolae Plitra§cu (1599-1600).
199 Evr. rebi II 1008 = 9-18 noiembrie 1599.

www.dacoromanica.ro
 XXI

MEHMED BIN MEHMED

Viata istoriografului Mehmed, fiul lui Mehmed, este foarte putin

cun.oscutA. Originar din Adrianopol, el a fost secretar de divan, iar mai
tIrziu a devenit profesor (miderris) la §coala teologicI (medrese). Apoi
a fost numit emir al emirilor (emir-ul-umera) la Istanbul. Mehmed a murit
la 30 iunie 1640 (10 rebi I 1050).
Opera sa istoria, intitulata, ITulibet-iit-tevarih ve'l -ahbar (Cronica
aleasd fi informativd) are doua, variante : prima a fost dedicatg, de autor
sultan.ului Osman al II-lea In anal 1620 (1030) gi trateazg, evenimentele
osmanllilor pine la moartea sultan.ului Ahmed I (22 noiembrie 1617/23
zil-ka,de 1026), iar a doua Imbrg,ti§eaza, §i domnia sultanului Murad al
IV-lea (1622-1640/1032-1045). Cronica lui Mehmed bin Mehmed cu-
prinde §i istoria Varilor islamice dinainte de aparitia osmarafilor.
Cronica lui Mehmed s-a pastrat Intr-un mare n.umgr de manuscrise
In diferite biblioteci din Europa i Turcia.
Extrasele algturate slut traduse dupg, edi is tipg,rita, la, Istanbul
In 1860/1276 (2 pl. + 24 p. + 75 p. + 251 p. ; in 2 vol.).

kibliografie: 0: M., III, 11 -12 ; G. 0 W., p. 182 -183.

www.dacoromanica.ro
 NTJHBET-VT-TEVIARIH VE'L-AHBAR
(ed. Istanbul, 1860/1276)
Volumul

<Cucerirea Galipolei In 1359/760 §i a Ankarei In 1361/762 de Suleiman-pa§a §i Murad I>,

GUCERIREA FILIPOPOLE1

In anal < 7 >65 1 Lala-Sahin era serdarul luptItorilor Islamului.

Dupg ce a asediat un timp cetatea Filipopol 2, el a cucerit-o §i s-a a§ezat
acolo. I s-a fAcut cunoscut lui Lala-Sahin ca domnii (hakim) Serbiei,
Ungariei §i Tkii Romfine§ti (Eflak), facind intelegere intro ei, vor el -i
atace pe musulmani cu un numk de 100 000 de ghiauri. Atunci, pentru a
afla starea ghiaurilor color demni de foe, < Lala-whin > 1-a trimis.in
intimpinarea for pe gaziul Hadji Ilbeki cu vreo 300 de osta§i vestiti.
In noaptea chid s-au a§ezat pe malul riului numit Maxita 32 In apropiere
de Adrianopol, mai sus-amintitul Hadji Ilbeki gaziul, cu ajutoru1l marelui
Allah, a bkut din toate pktile tobele fai a facut sat sune trompetele §i
inaltind glas de rugl pentru Allah, a bagat ip. inimi c ghiaurilor o mare
groazI. Ghiaurii nedemni de laudI, speriinclu-se in bezna i intunericul
noptii e3i Ingrozindu -se, s-au impr6§tiat. Mill din ei au Post f5..cuti prizonieri1
iar altii au cgzut prada, sabiilor victorioase. Pin5, astlzi acel fles se nume.,te
Slrbul zdrobit" (ifirb-sindigi).
9 In primlvara anului < 7 >78 4, < turcii > an trecut in gumelia
pentru a supraveghea vilaietul Silistra §i Nicopol. Tara (hakim) acelei
sari, **Ian (Susmanus), cind a aflat despre aceasta, a ie§it In Intimpinarea
for cu urkile cuvenite. Apoi, dupa, fixarea giziei si haraciului, el a to§t
mentinut mai departe in stgpinirea Orli sale.
<Infiintarea unitAtilor de spahii §i a o§tii de voinuci> 5.

CUCERIREA SILISTREI SI NICOPOLEI

10 ... In urma emiterii unui non firman ilustru, Ali-pasa, mergInd,
s-a dus si 1-a asediat pe Si§man (Susmanos) In cetatea Nicopol. Cind a sosit

10 octombrie 1363-27 septembric 1364.

In text : Filibe.
3 In text: Muhl).
4 21 mai 1376-9 mai 1377.
5 Voinuci (voynuk) : categorie de oaste formatA din elemente strAine, In special crqtini
bulgari.

www.dacoromanica.ro
 NUHBET-VT-TEVARIE/ VE'L-A.13BAR 401

dupg, el §i. §ahul < Murad I> eel asemenea lui Djem 6, Susmanos a ie§it pre-
zentind §i arzul sau de supunere. Apoi s-au pornit ca sa supunl cetatea
Silistrei. El (i§man), obligindu-se sa inglduie supunerea cet64ii Silistra,
a fost onorat cu prietenie strins6. Refuzind tusk apoi, sa predea cetatea
Silistrei, mai sus-ar6tatul Ali-pa§a a cucerit I,ara acestuia, iar dupa. aceea
1-a asediat pe acesta In cetatea Nicopol. Fiind silit, < ikiman > a ie§it
iarki din cetate cu suita kii cu familia sa, arunclndu -se la picioarele lui
Ali-pa§a. El, la rindul slu, trimitindu-1 < pe i§man > in tabgra, sultanului,
acesta a fost iertat cu toatI avulia §i familia sa, iar Cara sa a fost alipitl
tinuturilor osm.inerlti.
<PregAtirile turcilor In ajunul luptei de la Kosovo spre a Impiedica coalitia crestlnilor
din Serbia>.

INFRINGEREA GHIAURILOR LA KOSOVO

Ghiaurii nenorociti, la rindul lor, s-au adunat la un loc cu toate

gloatele lor, cu total 200 000 de oameni 7, dintre sirbi (Laz) §i bosniaci
kii unguri tili frinci kii arn6uti §i. valahi (Eflak) Fli. moldoveni (Bogdan) §i
le§i, precum §i banii cehi. Dindu-se la Kosovo lupta intro oastea islamic6
§i ghiaurii nedemni de un sfir§it bun, in cele din urmg, ghiaurii au fost
infrinti. Fiul lui Lazar (ibn-i Las)8, plin de trufie, §i multi alti ghiauri
nedemni de laud au fost mgeelariti ; unii au fost prin§i, iar altii au
ales fuga.

<Omorirea sultanului Murad I de care Milos si uciderea printului Iakub Celebi, pentru
ca BalazId sa ramlnii singur la domnie>.

Timurta§4-pap a cucerit minele Kratovei (Haratova) cu imprejuri-

12 mile §i. Ighid-pala a devastat o parte din vilaietul Bosniei, iar Firuz-bei,
trecind in partea Taxii Romane§ti, a pricinuit ghiaurilor multI pagub6.
Dup6., aceea fiecare s-a intors la Brusa cu tot felul de prazi, prezentindu-le
la scara victorioas/ a sultanului < Baiazid>.
<Cucerirea cetalii Alasehir si supunerea vilaieturilor Aidtn, Saruhan, Mentese sI a Orli
lui Karamanoglu>.

6 Erou In mitologia persanA.

7 Evident, cifra este exageratA.
a Ibn-i Las sau Las-oglu, adicA flu' lui Las (Lazar). De fapt In aceastA Willie a murit In-
susl Lazar, despotul Serbiei.

26 0. 43

www.dacoromanica.ro
 402 MEHMED BIN MEHMED

INFRINGEREA VOIEVODULUI TARII ROMANE$TI (EFLAK)

Sosind qtirea despre rascoala lui Mircea 91 voievodul Tarsi Rom'anetilti,
s-a trecut prin Ga.lipoli §i pe fluviul Dun6rea (Tuna), dup5, care mai sus-
amintitul voievod al Tarn RonAne§ti a fost Infr Int.
In cele din urma, Mircea a apucat calea supunerii i, in momentul
intoarcerii, a primit sá fie tributar.
<Urmeazii o noun expeditie impotriva lui Karamanoglu care, profitind de absents sulta-
nului, atacii posesiunile otomane, luind In robie §i pe Timurta§-pasa, muhaflz de Ankara>.

CUCERIREA KASTAMONIEI

S-a dovedit ca faptele fIra roade, puse la cale mai Inainte de ghiaurii
din Tara Romfineasca,, se datorau uneltirilor lui KEA arum Baiazid 10,
care era stapin de Kastamonu. Pentru pedepsirea acestuia, sultanul a
pornit o expediDie din Brusa, capitals sultanatului.
<Pe drum a sosit vestea mortis lui KOtiiriim Baiazid>.

16 DESPRE INSTALAREA EMIRULUI SULEIMAN LA TRONUL DIN BRUSA $1

PORUNCA LUI PENTRU INCURSIUNE

In aceste zile, Musa Celebi era slujitorul (miatizim) fericit al sulta-

nului cel binefAator. Musa a cerut invoirea deatrece cu navele din Sinop
in Rumelia, pentru ca, punind stApinire pe tinuturile fratelui sga, emirul
Suleiman, sg, ramina credincios printului < Mehmed I Celebi > eft va trai.
Cererea lui fiind primitl, el s-a dus cu navele In pgrtile Tarsi Rom&-
ne§ti, lax de acolo emirii cei fericiti au fost in§tiintati de sosirea < lui
Musa >. Cind a ajuns la hotar, el s-au grabit sg, iasa cu mare bucurie In
intimpin.area lui.
<Dupa multe lupte, emirul Suleiman murind, Musa s-a Inscaunat In Rumelia>.
<Pacea cu Karamanoglu fi prinderea lui>.
18
REPARAREA CETATII GIURGIU (JERKOKO) $1 ISACCEA (SAK.D.11)1 DEVAS-
TAREA TARII ROMANE$TI

Dup6 pedepsirea lui Karamanoglu, In zilele trod. < Mehmed I >

statea pe tronul din Brusa a sosit §tirea despre rascoala voievodului din

9 Mircea cel BAtrin. .

13 Baiazid cel $chiop.

www.dacoromanica.ro
 NTJHBED-OT-TEVARM VE'L -AHBAR 403

Tara Romaneascg. In. anul < 8 >1911, trecind din trecItoarea Galipoli,
<turcii> au reparat cetatea Giurgiu. (lerkokii) $i Isaccea (Bakdji) de
pe malul Dun riff. Yn aceastI incursiune, oastea islaraicI a luat in robie,
din Tara Romaneascg, tineri mindri ca luna si fete frumoase si. grase,
Intorcindu-se cu tot felul de prIzi la Curtea sultanului cel puternic ca,
cerul. Domnul Tariff Romanesti 12luind apoi asupra sa plata haraciului pe
trei ani, s-a gIsit de cuviintl ca vinovItille sale sa fie iertate. De acolo
s-a pornit in vilaietul unguresc. Dup/ cucerirea cet/tii Severin23, ghiaurii,
dorind pace, an trimis trei beizadele renumite la Poarta sultanului. Cere-
rile acestora fiind primite, s-a pornit cu mare cinste i onoare spre par-
tile Adrianopolei.
19 . . . Anul < 8 >22 (1419).

<Urmeazii descrierea rgscoalei lui Borilldilge Mustafa, discipolul §eihului Bedreddin, In

%inutul Aidin, cu 3000 de rebeli, precum §i a adeptilor lui Torlak-Kemal In Manisa, care au lost
nimiciti de fortele otomane conduse de vizirul Baiazid-pap. Fuga §eihului Bedreddin la curtea
lui Isfendiar>.

Yn acest timp, seihul Bedreddin a trecut din tara lui Isfendiar in

Tara. RomfineascI (Eflak). De acolo, trecind grin Silistra, el a intrat in
Deliorman wide s-au adunat in jurul au multi oameni. Chid s-a fIcut
cunoscut < sultanului > cgs acesta are de gind a se rIscoale si a se rIz-
vrateascI, el a renuntat sa mai depunI sfortari pentru cucerirea Saloni-
cului (Selanik) §i a venit la Serres (Siruz).
<Prinderea §i spinzurarea §eihului>.
20-21 <Moartea sultanului Mehmed I §i lntronarea lui Murad al II-lea In 1421/824>.

<Rdscoala lui DOzme Mustafa si spinzurarea acestuia. Cucerirea vilaietului Kastamonu>.

21 SUPUNEREA VOIEVODULUI TARII ROMANESTI

Cind maria sa suveranu114 se afla cu noroc in tara lui Isfendiar,

a sosit stirea despre r/scoala voievodului Tariff RomInesti15. Potrivit
obligatiilor prevIzute in firman, Firuzbei< oglu Mehmed >, bei de Vidin,
trecind cu emirii acelor tinuturi in Tara Romaneasek s-a intors cu pradI
bogatI. La intoarcerea sultanului din tara lui Isfendiar, voievodul TIrii
n 1 martie 1416-17 februarie 1417.
12 Mircea cel Batrin.
22 In text Severan : Turnu-Severin.
" Murad al H-lea (1421-1451).
22 In perioada aceea domnea Dan al II-lea (1420-1431).

www.dacoromanica.ro
 404 MEHM;ED BIN MEHMED

Romanesti, allind despre sosirea < sultanului > in Rumelia, a venit la

Curtea impkrAtiei cea ocrotitoare din Adrianopol ca sail prelungeasca,
supunerea si s-a rugat, aducind peschekturi pretioase si pe cei doi fii ai
BM 16. Prin mijlocirea masilor demnitari, platindu-si haraciul pe doi
ani, faptele sale rele au lost trecute cu vederea.
<In 827/1424 rAsculIndu-se albanezil, a fost trimis fmpotriva for Isabeioglu>.

24 In 84117, dup5, ce a pus temelia unei not geamii la Adrianopol,

sultanul Murad < al 11-lea > s-a indreptat cu multI oaste spre tara ungu-
reascl.
St/pinul Serbiei (Laz) 18 §1 cel al Tairii Romanesti 19 erau impreun6
25 in aceast6 expeditie cgilauzit/ de victoria. Trecind prin Vidin, oastea isla-
mica a stat timp de dou/ luni in tara ungureasc/ si s-a umplut cu tot felul
de pAzi. Apoi steagul norocos al padisahului a fost indreptat spre capi-
tals impgratiei.

DEVASTAREA TARII UNGURESTI

Apoi, dupg. cucerirea < Semendriei >, cind a venit la Adrianopol,

s-a f&cut cunoscut ca, voievodul Prii Romanesti si-a intins mina sa tira-
nicl asupra t6rilor islamice. Numindu.-1 serdar asupra ostii pe viteazul
Mezid-bei, eel dornic de lupta,, 1-au trimis In Tara Romaneascg. Oastea
islamica, cuprins6, de dorinta de a prada, s-a imprIstiat prin imprejurimi.
Voievodul Tgrii Romanesti, sosind pe neasteptate, ca o nenorocire 20,
1-a impresurat pe mai sus-amintitul Mezid-bei. Pe ling/ faptul ca cea mai
mare parte a ostii sale a fost m/celarita, si luatg, in robie, Mezid-bei insusi
a trecut In rindurile martirilor. Chid moartea de martir a lui Mezid-bei,
precum si zdrobirea ostii islamice an ajuns la urechile impgratului cel
puternic ca cerul, el a numit atunci ca serdar de spahii pe Kula-ahin-
pasa 21 si 1-a trimis in grab/ in Tara RomaneascA, Dar Kula-Sahin nefiind
nici el preva.z6tor, voievodul Taxii Romanesti 22 a. dat pe neasteptate paste
noapte un atac si acesta (Kula- fahin), la rindul sau, a. fost nevoit 0, aleag/
fuga. Karamanoglu, auzind c6, oastea islamica a fost infrinta de dou&
on intr-un rastimp scurt, a calcat tratatul.
' Vlad §1 Radu cel Frumos.
17 1437.
18 In alte cronici apare Laz-oglu, adica fiul lui Lazar".
19 Vlad Dracul.
" De fapt ImpreunA cu Ioan de Hunedoara.
" Beilerbei de Rumelia.
22 Impreuna cu Ioan de Hunedoara.

www.dacoromanica.ro
 DruirBET-'01"-TEVATint vv1.-AEIBAR 405

<El cucereste orase gi jefuieste regiuni din Anatolia pe la anul 846/1442-1443. Expe-
ditia Impotriva Karamaniei>.

Craiul unguresc %s, necredinciosul, and citeva mii de ghiauri fiului

sau cel raufacator gi numind ca serdar 'pc beilerbeiul Sau pe mime Ia,ncu
< de Hun.edoara >, ei au incendiat §i au devastat tirgurile Cruqavat
(Aladja-Hisar) §i ehir_goi 24 ci Nis. Maria sa, < Murad >2 robul lui Allah,
auzind la Adrianopol despre inaintarea lor, a sosit in mare grabs la treca-
toarea Zlatita 25. Ghiaurii cei necredincio§i thud far& numar, n-a lost cu
26 putinta sa se dea lupta i s-au straduit numai pentru paza trecatoarei de
mai sus. Dupa multe zile de lupta gi hartuiala, sgsind vremea de iarna,
ghiaurii cei osinditi focului din infern au fugit in tinuturile lor.
<Descrierea luptei de la Zlatita din 847/1443 1444 >.

ATACUL GHIAURILOR ASUPRA MUSULMANILOR

Ungurul gi austriacul (Alaman) §1 bosniacul gi cel din Hertegovina

(Hersek) gi moldoveanul (Bogdan) $i cel din Tara Itomaneasca (Eflak) gi
frincul, adunind la un loc 80 000 de ghiauri desfrinati, s-au indreptat
spre Cara islamica. Aceasta !}tire a ajuns la urechea §ahului cel tinar 28
gi norocos gi victorios din Adrianopol. Ascultind de parerea buns a vizi-
rilor priceputi in treburi, an trimis scrisoare mariei sale sultannhii
Murad > din Manisa §i, in§tiintindu-1 despre atacul ghiaurilor umili,
1-au rugat sa vin In ajutor. Dupa putina flovaire, < Murad > a plecat
kti a depus sfortari ca sa treats prin strimtoarea din Istanbul. Cind au
sosit in cimpia Adrianopolei, 1-a lasat pe sultanul Mehmed-han pe tronul
de la Adrianopol, iar el, devenind cu noroc serdar asupra o§tii victorioase,
a plecat impotriva du§manului. In aceste zile, ghiaurii veniser4 iute ca
vintul in apropiere de Varna. Oastea islamica, ajungindu-i s-a a§ezat
in fata lor §i a luptat din toate puterile.

:NFRINGEFtEA GHIAURILOR

In timpul luptei, beilerbeiul Anatoliei, ICaradja-pa§a, gasinduli

moartea ca rnartir, oastea islamica a fost cuprinsa de teams. Dar tocmai
cind erau gata sa se imprafitie chiar in acea clips, cu ajutorul lui Allah
22 Vladislav I Iagello.
24 eh ir-Ko (Sar -koi) sau Pirol,localitate In Seriia.
25 In text : IzIadt.
22 Mehmed al II-lea (1451-1481).

www.dacoromanica.ro
 406 MEHMED BIN MEHMED

eel prey halt, craiul cel nenorocit 27 a fost ucis de mania ostii islamice.
Atunci qi ceilalti ghiauri an fost infrinti lntr -o clipitl. Apoi, m/ria Ba
flultanul s-a indreptat cu o mare pradI spre pktile Adrianopolei. Pentru
gloria Islamului, an trimis regilor din imprejurimi ghiauri prin§i, imbr5,-
cati in zale §i acoperiti cu armuri. Astfel, dintre toti, sultanului din Egipt
i-au trimis un numIr de 25 de ghiauri in zale, iar ostii arabe i-au vin' dut
armuri. Aceast5, lupt/ sfintg, aducItoare de bucurie, s-a intimplat in
< luna > regeb din anul < 8 >48 al Hegirei 28. . . .

30 RASCOALA VOIEVODULUI TARII ROMXNE$TI

Pe cind §ahul cel demo de laud/ 29 asedia Trapezuntul, i s-a adus

la cuno§tint/ fapta de rAzvrItire §i de gilceava, a lui Kazikli 20, domnul
Tgrii Romane§ti. Atunci, trimitindu-i-se indata, porunci de aseultare, afuri-
situl de mai sus a fost chemat A se inchine la Poarta imp/r/tiei. El ins/
a facut arz spunind : Populatia tare mele nu este potolit5, §ii demnitarii
fli cei ce m/ ajut/ slut cu. dou/ fete. Baca, plec la Curtea cea ocrotitoare
a imp/ratiei, ei ii vor chema de indat5, pe unguri. DacA s-ar trimite Ins
unul dintre emirii de margin in aceast5, parte, pentru paza Orli mele,
atunci slut hot/rit s5, plec la Poarta fericirii ca a m5, inchin Ili sa, §terg
4i sa, matur cu genele mele Curtea impkatiei". Cind, potrivit unei porunci
ilustre, Hamza-bei, beiul de Nicopol, a descins pe timp de jam/ pe malul
Dun/Hi, spre a trece in partea Pail Itomane§ti, afurisitul de mai sus a
31 dat pe neaqteptate peste noapteun atac. Trecindu-1 in rindurile martirilor
pe mai sus-arAtatul Hamza-bei 31 §li pe multi musulmani din jurul eau,
a f/eut sg, dispar/ trupurile for de pe data p/mintului.

DEVASTAREA VILAIETULUI TARII ROMANESTI

Fleindu-se cunoscut5, la inalta adunare < imp/rAteasa, > aceastl

lapta, de rfiutate, neobositul sultan, in anul < 8 >66 al Hegirei 32, a trecut
Dung,rea cu mult5, oaste. Afurisitul de mai sus, neavind destull putere
pentru a rezista, s-a facut nevazut §i de aceea, trimitindu-se oastea de
aeingii, Cara sa a fost devastat/ kii adus/ la ruin/. and an descins intr-un

27 Vladislav, regele Ungariei $i al Poloniei.

33 14 octombrie 12 noiembrie 1444.
la Mehmed al II-lea.
*a Kaztkit: cel care trage in teapd", Vlad TepeS (1456-1462).
-31 In alte izvoare e men%ionat si Iunus-bei.
32 6 octombrie 1461-25 septembrie 1462,

www.dacoromanica.ro
 NUMBET-UT-TEVARIII VE'L -AHBAR 407

loc, tocmai atunci voievodul Tarii Romanesti ieksise si el cu o ceata de

10 000 de osta§i pentru a urmari oastea de acIngii. Ei an aparut dar, vazind
ca era insugi sultanul cel cuceritor de tari, an apucat pe drumul infringerii
inainte de a se lupta. Un numar de 7000 de ghiauri, imbrficati in zale, an
fost macelariti acolo cu 6/bine scinteietoare. Ceilalti an fost prinsi si pu§i.
in lanturi. Apoi, dupa ce an petrecut timp de o lung, in Tara Romaneasca,
mai sus-aratatul voievod al Tani Roman.e§ti, impreuna cu oastea rata-
cita de calareti (8ipahi), an dat intr-o noapte, pe nemteptate un atac asupra
taberei imparate§ti. Atunci, vitejii spahii, impresurind ceata aceasta
ratacita s-au repezit cu sabiile asupra lor. Dupa aceea, Tara Romfineasca
intrind cu total in stapinirea sultanului orizonturilor, domnia ei a fost
acordata cu cinste voievodului Radu 33, fratele afurisitului de mai sus.

CUCERIREA INSULEI MITILENE

<Dupit cucerirea Tarn Romanesti urmeaza o expeditie pe mare, pentru ocuparea insulei
Mitilene (Midilli)>.
35 <In 1475/880 Ghedik Ahmed-pasa Intreprinde o expedilie pe Marea Neagra, cucerind
Caffa, Azov si Mangup>.

DEVASTAREA VILAIETULUI MOLDOVEI (BOGDAN)

Hadim Suleiman-pap, beilerbei de Rumelia, potrivit firmanului

phului eel cuceritor de Oh, s-a dus in partile Moldovei (Bogdan) pentru
a o devasta §i s-a tutors Infrint.
Radisahul auzind aceasta, a pornit in anul <8 >81 al Hegirei 34 cu
einste i onoare in Cara Moldovei. Dupa ce oastea calauzita de victoria
a calcat toata Moldova, s-a dat porunca pentru intoarcerea spre capitals
sultanatului. Dupa expeditio, in Moldova, sultanul eel cuceritor de tari
a stat la tronul imparatiei timp de doi ani...

38 CUCERIREA FORTARETELOR CHILIA SI AKKERMAN

Maria sa sultanul (Baiazid al II-lea), stapin peste multe sari, in

anul <8>89 ", voind sa cucereasca Chilia si Akkermanul, a pus cu ilustra
sa mina temelia unei geamii a unei tnedresele, precum si a unui spital

33 Radu cel Frumos (1462-1475).

34 26 aprilie 1476-14 aprilie 1477.
35 30 ianuarie 1484 17 ianuarie 1485.

www.dacoromanica.ro
 408 MEE:MED BIN MEHMED

in orasul Adrianopol. Dupl aceea, merglnd cu oastea victorioasg, a asediat

si a cucerit cetatea Chi liei.
Apoi, pe cind inainta asupra Akkermanului, a vent Mengli-Ghirai 36,
hanul Crimeli, cu o ceata, de 50 000 de tatari 9i s-a unit cu oastea impgrA-
teasel. Dup6 ce Mengli-Ghirai a fost onorat cu nenumgrate favoruri, s-au
dus cu supusii for $i au asediat cetatea Akkerman. Dup5, 20 de zile de
lupta §i asediu, cetatea a fost cucerit5, pentru sahul eel fericit. Mengli-
Ghirai-han fiind rl,sp15,tit cu onoruri impar5,testi, s-a tutors In Cara sa.
Dup5, aceea, el insusi (sultanul), venind cu bucurie gi cu glorie, a coborlt
la resedinta de la, Adrianopol.

DEVASTAREA VILAIETULU I MOLDOVEI (BOGDAN)

In anul 890 al Hegirei 87, cind s-a facut eunoscut5, <Portii> sosirea
lui Bogdan-oglu 38 pentru asedierea Akkermanului $i intoarcerea sa cu
rucine gi cu pagub5,, la porunca sahului eel cuceritor de taxi, Ali-pasa 39,
beilerbei de Rumelia, a intrat in vilaietul Moldovei si; dup5, ce 1-a devastat
molt timp, s-a tutors cu o prada bogata la Poarta, impArAtiei. Dupa aceasta,
facindu-se cunoscut un nou atac al lui Bogdan-oglu in partile Akkerma-
nului, a trecut in Moldova, impreunl cu acingiii de Rumelia,, Bali-Bei
Malkocioglu, tnutasarrif 4° al vilaietului Silistrei. Pe eind acesta prada $i
devasta <Moldova >, potrivit firmanului impa,r5tesc, a vent asupra aces-
tora Bogdan-oglu $i din amindou5, pantile s-a pornit o lupta. Atunci,
infringind pe ghiaurii cei lipsiti de noroc, osinditi focului din infern, s-au
tutors teferi si sAngtosi In Cara isla,mic5,...
<InfrIngerea lui Iakub-pa§a la Maya de catre banul Dirandj11>.

90 DEVASTAREA VILAIETULUI LE3ESG

Craiul vilaietului lesesc 41, un ghiaur rAufgcator, punind:11-3i In end

sa pricinuiasca pagube ardor otomane, a patruus in Moldova (Bogdan).
Atunci domnul Moldovei, unindu-se cu unul din emirii de margin, ei
s-au repezit cu totii asupra ghiaurului, cu o oaste de a,vangarda In numAr

38 Mengli-Ghiral, fiul lui Hagi-Ghlrai (1478-1514, a 3-a domnie).

37 18 lanuarie 1485-6 ianuarie 1486.
38 Stefan eel Mare.
38 All-pa§a Mihaloglu.
40 Mulasarrlf : vice-guvernator, staptnitor.
41 loan Albert.

www.dacoromanica.ro
 IsTEMBETTITTEVARIH VE'LAHBAR 409

de 6000. Atunci 1411 neputind s& se impotriveasa nici o clips, an fugit

In tabara lor. Craiul, la rindul s&u, fiind cuprins de teams, 9i -a aruncat
uneltele §i avu.tiile sale si s-a grabit <sru meargI> In partile taxii sale.
Chad aceasta (}tire a ajuns la urechile curajosului §ah, s-a emis firman
pentru Malkocioglu Bali-bei, stapinul Silistrei, care s-a dus In anul 902
41 al Hegirei 42 In tarile lece§ti, cu o ceatI de 40 000 de viteji din oastea
rumeliota si dintre altele. Dupa ce au luat citeva cetati Qf °rale gi dupg
ce an pirjolit §i an devastat vreo 200 de sate, s-au tutors gi au sosit
teferi la Akkerman, cu mult/ prada In our §i argint.

TRECEREA FIULUI DE $AIT SELIM SULTAN IN PARTILE CAFFEI

42 <0 datA cu boala sultanului Baiazid, sultanul Selim a trecut cu nava din Trapezunt la
43 Caffa>.

De acolo, trecind si Dunkea In apropierea Akkermanului, <Mira>

s-a indreptat spre Adrianopol. Pe atunci, Maria sa imp&ratul stItea, la
tronul din Adrianopol...

45 SOSIREA LUI SELIM SULTAN IN CAPITALA

<Se lim, ascultind de chemarea sultanului, a pornit pe vreme de lama prin drumul
Aickermanului qi Chiliei. spre capitals impAratiei. Intronarea lui Se lim I
yi moartea lui
Baiazid al II-lea>.

60 CUCERIREA CETATII BUDA

<Dup& infringerea ungurilor la, Mohaci>, In a treia, zi a lunii zil-

hidjge <930> 43, pornind din acel loc ¢i ajungind ling& cetatea Budei, au
iertat pe locuitorii el, la cererea for de indurare, §i au ocupat cetatea.
Dupa, un popas de zece zile, an trecut un pod legat peste fluviul Dun6rea.
(Tuna). Dupa ce an coborit in Pesta, marele vizir Ibrahim-pa§a, a fost
numit cu. oastea rumeliota pentru devastarea vilaietului Transilvaniei.
63 ...Dupa ce mai Inainte sultanul <Suleiman>, puternic ea cerul,.
se razboise cu nenorocitul de augur in cimpia de ling& Mohaci, craiia
ungureascI fusese acordata, In semn de binefacere, ghiaurului numit

42 9 septembrie 1496-29 august 1497.

as 2 octombrie 1524. De fapt lupta, s-a dat In august 1526.

www.dacoromanica.ro
 410 MERMED BIN KERMED

lano§ 44, care era banul Transilvaniei. Dar ngucul numit Ferdinand 45,
care era craiul vilaietului nemtesc 461 0 care, prin rudenie, era fratele
puternicului §i afurisitului bei al Spaniei 0, null pleca in fata nimanui
capul §i se purta cu dukim/nie chiar §i fa 46 de §ah 44.
Craiul lanot, neavind puterea s6 reziste in fata celui mai sus-aratat
64 dud acesta a venit cu oastea ghiaura, cea osindit/ focului din infern, sI
asedieze cetatea Buda, acea fortareat6 int6ritI a intrat In mina necredin-
ciosului de Ferdinand.
<Sosind aceastA veste la Curtea otomanA, la 3 Saban 935/12 aprille 1529 -lurch au pornit
In expeditie Impotriva Vienei>.

INTIMPINAREA < PADISAHULUI > DE CATRE CRAIUL IANOS SI SALVAREA

FORTARETEI BUDA

Trecind prin. Filipopol §i Sofia, in ziva de 11 a lunii zil-kade 44

s-a trecut podul care fusese construit peste riul Sava, in f vita Belgradului.
<Turcii> au poposit in apropiere de forareata Zemlin 50 De acolo, trecind
§i peste podul de la Ossek 51, dupg ce s-au mezat In cimpia de la Mohaci,
au fost intimpinati de oastea ungureascA comandatI de lano§, caruia ii
fusese acordat6 cralia ungureascA. El a fost onorat de marele §ah.
In prima zi a lui muharrem <9 >36 52, ajungind In apropiere de Buda,
timp de citeva zile s-au dat lupte maxi. In cele din urnaa, ghiaurii asediati
an obtinut iertarea pe care o implorau, iar guvernarea <Budei> a fost
incredintat6 din non craiului lano§.
65 ... In 22 ale lunii mai sus-arAtate 43, cind <turcii > s-au intors la
Buda, fiind intimpinati de craiul lano§ §i cAlgrind impreun'a, acesta a fost
onorat cu vorbe frumoase din partea maxelui §ah.

antoarcerea sultanului la Constantinopol>.

71 <Plecarea capudanului Haireddin-pasa In expeditie, Pe mare, Impotriva frincilor, la
9 safer 945/7 iulle 1538>.

44 Ioan Zapolya, principele Transilvaniei.

" ImpAratul Austriei (1526-1564). In text : Ferandtu.
42 Alaman : aci In sens de austriac.
42 Carol Quintul (1516-1556).
42 Suleiman Magnificul.
42 17 tulle 1529.
22 2n text : Zemun.
51 Essek.
22 5 septembrie 1529.
22 22 muharrem <936> = 26 septembrie 1529.

www.dacoromanica.ro
 NUFIBET-t1T-TEVARIE VE'L-AFIBAR 411

Maria sa padi§ahul eel puternic ca cerul avind de gind sa fad, on

einste i cu glorie o expeditie It mpotriva ghiaurilor °stud* focului din
infern, in a 15-a zi a lunii de mai sus 54, a ie§it din Istanbul §i a ajuns
Imparatekste la Halkall -Pinar 55.

PLECAREA SULTANULUI PENTRU SUPUNEREA TARII MOLDOVEI (BOGDAN)

In aceasta expeditie calauzita de victorie an luat parte f;ti §ahzadelele

Mehmed-sultan i Selim-sultan.

<Stapinul 56 Basrei a Infatisat la Adrianopol omagiile de supunere, peschesuri si cheile

cetatii Basra>.

Pina atunci nu se §tia in ce parte se va indrepta sultanul. Dar

venindu-i padi§ahului un gind luminat si anume ea afurisitul voievod al
Moldovei, numit Petro 57, era lupus numai in aparenta Bi a de fapt
el era un razvratit, a hotarit ca expeditia sa fie in.dreptata Impotriva Orli
Moldovei. In a 20-a zi a lui rebi-ul-evvel <945> 58, cind turcii an descins
In apropierea schelei Isaccea 56, Mehmed-pap, care atunci era beilerbei
72 de Rumelia cu rang de vizir, a vent en oastea rumeliota gi s-a alaturat
ordiei imperiade. Treclnd peste podul eel puternic construit deasupra
fluviului Dunkea, fn ziva de 6 ale lunii rebi-ul-ahlr 42 an sosit la Prut 61,
unul din riurile mari ale ghiaurilor care, izvorind din Cara le§easca, curge
prin vilaietul intins al Moldovei. Prin sforjarea marelui vizir Liitfi-pakia,
in scurt timp a fost ridicat peste el un pod mare Dupa trecerea lui
venind oameni de la beiul Huseinlah, sangeacbeiul de Karl -ili, care
se afla pe tarmul marii de linga Moreea, <au facut cunoscuta victoria
flotei turce§ti asupra ghiaurilor, linga Preveza> 62.
Pornind de acolo, au devastat §i an ruinat ormul numit Falciu 0.
Dupa aceea an poposit fn localitatea cunoscuta sub numele de Voivoda-
.Konagi 64. Atunci s-a alaturat ordiei imparatefiti Sahib-Ghirai 65, hanul

54 15 safer 945 = 13 iulie 1538.

55 Localitate in apropiere de Istanbul.
56 Mir, In loc de emir : comandant, principe.
57 Petru Rares.
ss 16 august 1538.
69 In text : Sakci.
60 27 august 1538.
61 In text : Berud sau Burud.
62 Preveza : localitate si golf In Albania, MO marea Adriatica.
68 In text : Falcin.
ea Conacul lui Voda".
es Sahib-Ghirai, fiul Jul Mengli- Ghirai I (1532-1551).

www.dacoromanica.ro
412 NERMED BIN MEHMED

Crinaeii, cu un numar de 50 000 66 de tAtari purt6tori de victorii. Acesta

a fost cople§it de onoruri §i favoruri imparAte§ti. In. acest timp, in padurile
grew de strabgtut de lingl Boto§ani 67, voievodul Moldovei a rinduit o§ti,
num5rind 80 00066 de ghiauri necredincio§i. Pe and vroiau sad facA. pagube
§i pierderi in rindurile o§tii islamice care se apropia, el (voievodul), speriat
de atacul acesteia, §i-a pierdut urma, fax& §tirea o§tii sale, In. pgdurea mai
sus-arAtata, De aceea, oastea ghiaur/ s-a Inaprktiat. La sosirea acestei
§tiri, a fost adus la ruin/ §i devastat Tirgul laktilOr 69 care adeseori era
capitala sa.

SOSIREA SULTANULUI IN TINUTUL SUCEAVA ", CAPITALA MOLDOVEI

(BOGDAN)

Trectnd prin p&durea mai sus-pomenitk in ziva de 27 ale lunii rebi-

ul-ahly <945> 71, a avut loc sosirea impArgteasca in apropiere de marele
ora§ numit Suceava care era capitala vilaietului Moldovei. De§i cetatea
sa era foarte puternic5, §i era piing de ghiauri, totu§i ace§tia au implorat
iertare de la pragul fericirii sultanului qi au predat cheile cet&Vii. Aianii 72
vilaietului Moldovei, venind cu capetele plecate, s-au supus §i, prin voia
§i rugamintea tuturor, eialetul Moldovei a fost acordat lui Cetne voievod 76
care se ggsea in slujba Portii ca slujba§ (miltizim) de lefegii §i care era
unul dintre fill fostului dome al Moldovei, fiul voievodului Stefan (Istefan) 76
Dupa ce s-a ternainat cu supunerea vilaietului Moldovei, fAcindu-se hanu-
lui mai sus-aratat tot felul de onoruri §i cinstiri, i s-a dat voie sd
meargl In. vilaietul sau.
R6spindindu-se zvonul c mai sus-aratatul Petre voievod ar fi fugit
In partile ungure§ti, au fost trimi§i olaci cra,iului unguresc, Iano§, pentra
a dune mina pe el.
Dup6 aceasta, Intorcindu-se cu cinste §i onoare spre capitala sulta-
Aatului, dud an coborit In. apropiere de schela Isaccea, a venit un om din
partea capudanului Haireddin-pa§a.

66 Cifra este exageratA.

67 In text : lutfar sau Botfar.
68 Cifra este exageratA.
" In text : Iamazart sau Bawazart.
7° In text : Sudjay.
71 22 septembrie 1538.
" Aian : notabil, aid cu sens de boier..
73 Stefan LAcusta.
74 Dupa unii, fiul lui Alexandru (Sandrin), deci nepotul lui Stefan cel Mare (cf. p. 536
nota 29).

www.dacoromanica.ro
 NITHBETVT-TEVARM VE'L- AHBAB. 413

<Acesta povesteste victoria flotei turcesti asupra venetienilor si spaniolilor condusi de

Andrei Doria>.
73 Dupgi ce an trecut prin schela Isaccea, s-a dat slobozenie ostii victo-
rioase. In 20 ale lunii djumadi-ul-evvel <945 > 75 an ajuns la seraiul din
Ianbolu pentru v1n6toare.
<Urmeazli povestirea unei not victoria a lui Haireddin-pasa>.
74 Murind in aceste zile (946/1539-1540) craiul unguresc Ianos, cetatea
Buda $i vilaietul unguresc an rgmas in mina fiului sAu nevirstnic, numit
Istefan 76, §i a sotiei sale, numita Cr5las5. 77, care era fiica craiului lesesc.
Ferdinand de Austria asediaza Buda cu 80 000 de ostasi. Isabela cere ajutorul turCesc
si sultanul vine In fata Budei>.
75 <PArerea sultanului a fost ca Buda sit fie ocupata. De aceea, lui Stefan, fiul craiului
Ianos, i s-a acordat un sangeac In vilaietul Transilvaniei>.
80 -Una din provinciile tinuturilor unguresti cucerite cu obisnuita sabie
victorioasg, este si vilaietul Transilvaniei care, in partea de nord, se inve-
cina cu tkile cehe §i lesesti. Ea este o tar5., Infloritoare cu numeroase cetAti
mkete. Eialetul acelei tki a fost acordat craiului Stefan, fiul lui Ianos
care fusese mai inainte craiul vilaietului unguresc.

CUCERIREA CETATILOR BECIKEREK $1 CENAD SI LIPOVA

A sosit vestea c5, Ferdinand necredinciosul, care era craiul vilaietului

ceh $i nemtesc (Alaman), a atacat cu putere acele vilaieturi. Atunci Mehmed-
pap, beilerbeiul Itumeliei, dupa, ce a adunat la Sofia oastea acelor tinu-
turi, a trecut prin Belgrad si Serem 78. In a sasea zi a lui ramazan 79,
trecind podul care a fost legat deasupra apei Tisa, a fost cucerita fortl-
reata Pecs 80, dupa, ce fusese asediat5, citeva zile. Plecind de acolo, au
supus si cetatea Becikerek. Dup5, aceea, au cucerit cu aman si cetatea
Arad 61 §i Cenadul.
Plecind de acolo, an vazut ca, ghiaurii cei osinditi focului din infern
isi asezaserg, tabara in fata cetatii Lipova, una dintre fortketele puternice

75 14 octombrie 1538.
" Isle fan (Stefan) : loan Sigismund, fiul lui ban Zapolya.
77 In text : Kfralice, Craiasa" Isabella, sotia lui loan Zapolya.
78 Serem: In Serbia.
77 6 ramazan <947> = 4 ianuarle 1541.
77 In text : Pecevi.
81 In text : Aradj.

www.dacoromanica.ro
 414 MEHMED BIN MEHMED

ale vilaietului Transilvaniei. La aparitia caraulelor ostii islamice, ei au

fost cuprinsi de frica, si de groaza, inch hotkirea for de luptl s-a preschim-
bat in fug6. Luminatul pap, fiind incunostiintat de aceasta, a inaintat
<asupra Lipovei> si a ocupat cetatea far& luptg, si fara, asediu, incredin-
tind stApinirea ei lui Ulama-bei.

ASEDIEREA CETATII TIMISOARA (TEMEVAR)

Dupil aceasta, s-au dus si au asediat cetatea Timisoara care era

capitals, acelor tinuturi. Dar sosind vreme de iarn6 si zile friguroase cu
ploi nelncetate si, din aceasta cauz6, neputindu.-se trage cu tunurile, s-a
renuntat <la asedierea Timisoarei> si s-au indreptat pentru iernare in
pArtile Belgradului.
<Despresurarea Szigetvarului cu ajutorul lui Mihaloglu Hlztr-bei, capetenie la hotare

INSARCINAREA DATA LUI AHMED-PA$A, CA SERDAR, PENTRU CUCERIREA

TIMI$OAREI

Yn primgvara aceea vestitoare de bucurie a fost trimis cel de-al doilea

vizir, Ahmed-pasa, care era si unul dintre vizirii (asaf) chibzuiti, impreung,
cu o ceatai de ieniceri si o ceatI de kapu-kulu 82. In luna regeb a anului
<9>59 88 el s-a unit cu Mehmed-pasa, beilerbeiul Rumeliei, fn. apropiere
de Belgrad si, mergind cu alaiurile lor, an asediat din nou Timisoara.
Yn cursul acelei ierni, afurisitii de nimicitori intaxiser6, mult cetatea.
CUCERIREA CETATII TIMISOARA

Dupai o lun6 incheiata de lupte si de trageri cu tunuri si pusti, ea

a fost cuceritA cu ajutorul prea inaltului Allah si alipitA cetItilor islamice,
la inceputul anului mai sus-argtat (1552).
81 Dupa, aceasta, a fost cuceritl si supusg o forthreata, puternicA numita
Lipova, din apropiere de apa Mures. Dup& cucerirea tuturor cetItilor
craiesti aflate in apropiere de aceasta, ea : So/muf si Bartak si Ebref
si Ailie si lank* si Hurgeftur §i Mahna si Ka#du §i Biiiiik-Sadj si
Kiioiiik-Sadj 84, an facut incursiuni ping la capatul Transilvaniei. Ordia

62 Kapu-kulu: oaste de Poarta", oaste de garthi.

22 23 iunie 22 iulie 1552.
U Pentru uncle variante ale denumirilor acestor localitati cf. §i cronica lui Mustafa oelal-
zade, In volumul de fatA p. 287.

www.dacoromanica.ro
 NUBBE'r-VT-TEVARIE1 VE'L-ATIBAR 415

s-a skurat ping, la git de prada. Porn.ind din acel loc, au pus st/pInire
pe cetItile din apropierea cetatii Cenad, cuceritg, mai Inainte, ca : Tralia
§i Tamlak 13i Kalmak si Sefur (sau Sakeva) ei *emluk, ai ckor locuitori
fugisera. Dintre ele an fost ocupate cele care erau trebuincioase..

CUCERIREA CETATII SOLNOC

Apoi, la al saptelea menzil au ajuns la palanca Solnoc. Dar mai

Inainte de aceasta, .Ali-pasa, beilerbei de Buda, dzind asupra acesteia,
o asediase. Locuitorii ei, speriindu-se de oastea islamicg, an fugit Intr-o
noapte, pgrasin.d cetatea. Nadu-se Indatg, de stire, ei au fost urmariti
fiind prinsi toti bail ei preotii lor, a fost ocupatI ei cetatea de mai sus.

[03
< Descrierea expeditiei sultanului Suleiman In 1566 (974) Impotriva cetatii Szigetvar din
Ungaria. Printre cei care se aflau in oastea otomana, shit aminti%i : Klz11-Ahmedlia, Ahmed-pa§a,
beilerbei de Rumelia, §i Suleiman-pa§a, beilerbei de Karaman, cu ostile provinciilor lor>.

Era si craiul Transilvaniei, Stefan 85 voievod. Toti an fost coplesiti

de favoruri Imp/fa-testi.
<Urmeaza descrierea asediului Szigetvarulub.

In sfirsit, o ceat6 de oaste victorioas1 pleaca sg, cucereascg cetatea

Gyula. AjungInd in apropiere de (issek, ostasii t6tari, vin'atori de dusmani
care veniserl din partea hanului vilaietului Crimeii, precum si mai sus-
arAtatul Stefan voievod, craiul Transilvaniei, §i oastea cazaceascA, venit5,
104 din pktile Tkii Romknesti si Moldova, si Mustafa-pasa, beilerbei (miri-
miran) 'de Timisoara, cu oastea aflatI in sangeacul (diva) Au, an fost
numil)i cu totii ei trimisi la, Pertev-pasa cu stile for caguzite de victorie.
Merglnd toti Impreun5,, an asediat cetatea Gyula.
<Plecarea capudanului Piale-pa§a cu !Iota sa in partile frincilor. Cucerirea cetatilor
106
Gyula §i Vilagos>.

170
Apoi, In a noua zi a lunii de mai sus 86, an plecat din menzilul
arAtat. In acele pkti a fost asediat fortkeata puternid, numita Sa-
martin 87. Aceasta, de asemenea, a lost cuceritl prin cererea de iertare a
celor de acolo.

86 loan Sigismund Zapolya.

86 9 §evval 1002 = 28 iunie 1594.
87 Samartin: probabil Samar, azi Satu-Mare.

www.dacoromanica.ro
 416 MEHMED BIN LIEHMED

<Despre situatia cetAtii Ianik " si sosirea hanului tAtAresc, Gaz,i Chiral, din Crimeia di
100 000 de tAtari>.
Venirea unui mare numax de tatari din tarile islamice nefiind potri-
vita, si vIzIndu-se a trecerea for prin vilaieturile Moldovei si Ta,rii Roma,-
nesti si Transilvaniei va aduce multe sup/rari, au socotit mai nimerit ca
tatarii sA, tread, prin mijlocul vilaietului lesesc si apoi 86 strabatI muntii
unguresti, pe la hotarul Transilvaniei. Cu ajutorul lui Allah cel prea
malt, acestia porniserI pe acel drum. DevastInd si aducind In ruins
cetItile si regiunile vilaietului lesesc si provocind pagube populatiei si
locuitorilor lor, la granita Transilvaniei ei au dat peste o trecatoare
171 anevoioasI, cunoscut/ sub numele de Balkan 89. Dar afurisitul de voievod
al Transilvaniei 90 a trimis stire comandantului sau pentru ocuparea
fortaretei numitI Hust, care se afla la intrarea trecatorii. Acela, la rindul
sau, luind ostasi dintre pedestrasi si calketi si din populatia sateasca a
raialelor, a strins mai multe mu de puscasi. Apoi, fAcInd rost de sapte
sau opt mii de teberdari 91y an taiat de pe munti si dealuri copaci mari si,
c/rIndu-i, i-au 1/sat de amIndou6 partile drumurilor. Pedestrasii stateau
cu pustile for In locuri diferite. De aceea trecerea nu era cu putintI In
nici un chip. Atunci, dupa, un sfat, gloriosul han si tAtarii cei purtAtori
de victorii au descalecat de pe cai si, luind In mlinile for sIgetile si arcurile,
au pornit un atac asupra acelor cete nenorocite, far/ 85, fi lost poftiti
si fil,ra sa, se opreascA. ITnii dintre vitejii tatari an trecut prin apk iar altii
an trecut ca tigrii prin muntii cei Inalti. .Altii an pornit BI strabata trod,-
toarea cea Ingustai. Atunci, ceata de uneltitori s-a ImprIstiat ca o ceata
de diavoli. Vitejii vInItori de suflete an dat lures din toate pIrtile. Din
ceata aceea ratacita, unii an fost mIcellriti cu ajutorul sabiilor strain-
citoare, iar altii au pornit pe drumul InfrIngerii, alegind fuga. Cu ajutorul
celui prea malt, trecind prin trecgtoarea aceea plin/ de primejdii, <tAtarii>
s-au oprit In fata fortaretei mai sus-amintite. De asemenea, pornind de
acolo, an trecut marele rlu Tisa si an ajuns la granita maghiarA.

<De aid au Inaintat spre Debretii>.

... In prima zi a lunii zil-kade 92 au ajuns la granita sangeacului Solnoc, care se Lela
la hotarul tinutului musulmanilor.
174 <Urmeadi descrierea asedierii si cuceririi cetatif lanik >.

" lantk : Raab-Gyor.

ea Balkan: munte, pAdure.
9° loan Sigismund.
91 Teberdar sau ballagl: halebardier In oastea otomanA.
93 1 zil-kade <1002> = 19 Julie 1594.

www.dacoromanica.ro
 NUEBET-VT-TEVARIE VE'L-ATIBAR 417

77 <Ferhad-pa§a a devenit pentru a doua oarA mare vizir in locul lui Sinan-pa§a, exilat la
Malgara, In 6 djumadi II 1033 /16 februarie 1595. La 12 §aban /22 aprilie, Ferhad-pa§a este
atacat de trupele de spahii, rAzvrAtite pentru neplata soldelor. Inabu§irea rAscoalei>.

Yn acest timp, s-a arfitat a nenorocitul de Mihai 93, domnul Tarii

Romanesti, care fusese pus la Poarta fericirli, rfisculindu-se, a facut tot
felul de rantati 1i nelegiuiri. Cu ajutorul ghiaurilor ardeleni 1i unguri, el
a devastat unele orase islamice de pe malul Dunkii. Atunci a fost numit
serdar <Impotriva lui> marele vizir Ferhad-pasa. Iesind prin Poarta
adrianopolitanfi (Edirne kapusu) el a descins la Davud-pasa 94 1i de aici,
din popas In popas (menzil), ei an ajuns ping In apropiere de Hezargrad 95.
Dar dintre ostasii recrutati neInffitisindu-se nimeni, <Ferhad-pasa >
a trimis mercu ialbe la Poarta Impfiratiei.
Yn timpul acesta, partizanii lui Sinan-pasa, defaimIndu-1 <pe Fer-
had >, an grit : Dorinta sa nu este de a se Intiln.i cu dusmanul. De aceea
el se ocupa cu trimiterea unor astfel do hIrtii. S-ar putea sa fi primit tii
daruri din partea ghiaurilor". Yn sfIrsit, an spus atitea vorbe de gilceava,
tacit, in cele din urma. <Ferhal-pasa > fiind mazilit, locul sfiu a fost iarfisi
acordat lui Sinan-pasa, pe care 1-au adus la Istanbul trimitind Indat6
calfireti la Malgara.
Yn acest timp, Ferhad-pasa, mergind la Rusciuk, era ocupat cu
construirea unui pod (peste Bunke). Pentru ca sa, fie gata nu mai rfin3.5,-
sese declt o foarte mica, portiune. Dar bind mazilit, In prima zi a lunii
sevval 98, In ziva de joi, Sinan-pasa a trecut In locul sfiu. In ziva a noua
a lunii zil-kade 97, el a iesit cu alaiuri <din Istanbul> si a pornit sa,
Inlfiture stricficiunile ghiaurilor din Tara Romfineascfi (Eflak). Dar,
purtInd, dusmfinie vesnicl lui Ferhad-pasa, a socotit ca este un prilej
binevenit sa ri tale acestuia capul. ChemIndu-1 pe chehaiaua capugiilor
saii dIndu-i multe sfaturi, i-a facut multe favoruri, sffituindu-1 ca atunci
and va merge la el 98 ca sg, is sigiliul, sa facg tot ce poate i sa -1 gltuie.
Acesta, la rIndul sfiu, a pornit zicin.d : Porunca este a ta". D9r supusii
lui Ferhad-pasa an aflat de acebsta.
178
<Ferhad-pa§a, parAsind oastea, pornWe spre Istanbul. Avutia lui este jefuita de parti-
zanii lui Sinan-pa§a>.

93 Mihai Viteazul.
94 Primul popas dupa Constantinopol.
95 Hezargrad : Razgrad, localitate In Bulgaria.
96 1 §evval <1003> = 9 iunie 1595.
97 9 zil-kade <1003> = 16 iulie 1595.
98 La Ferhad-pa§a.

27 c. 48

www.dacoromanica.ro
418 MEHMED BIN MEHMED

UCIDEREA LUI FERHAD-PASA

Desi au folosit tot felul de mijloace, totusi nu 1-au putut aduce de

acolo la Istanbul. In sfirsit 1-au ucis. Este Inmormlntat in mausoleul
sau (tiirbe) din Eiub- i- Ensari.

TRECEREA SERDARULUI SINAN-PA$A PESTE FLUVIUL DUNAREA IN PAW

TEA TARII ROMANESTI

Pe de altI parte, serdarul Sinan-pasa a iesit de la Poarta imparatiei.

La 5 zil-hidjge 99 s-a asezat in apropiere de podul fAcut de Ferhad-
pasa ling/ orasul Rusciuk. Cinci zile mad tirziu, fiind sarb/toarea sacri-
ficiilor" 1°°, s-au adunat in fats cortului si au indeplinit slujba de sgsbl-
toare. In a treia zi de bairam, Hasan-pasa 101, fiu de vizir, beilerbei
de Rumelia cu rang de vizir, a trecut podul- s-a oprit ling/ cetatea
Giurgiu (I erkokii) care era unul din locurile intemeiate de sultanul Mehmed
Celebi, gloriosul str/mos al gaziului sultan Mehmed-han Cuceritorul.
Ziva urmatoare era 14 zil-hidjge 192 gi o zi de simb/t6. Serdarul a trecut
de asemenea cu oastea siriacA §i cu restul ostii Eii s-a oprit la cortul s/u
asezat intr-un loc haat. In localitatea aceea, cei maxi ai ostii credincioase
s-au sfltuit in ce parte anume sa se indrepte mai intii cu oastea de lupt/-
tori pentru islamism. Dupai sfatul tuturor, au mere trei zile F,4i la 18 ale
lunii mad sus-aratate 103, intr-o miercuri, au ajuns in apropiere de podul
CalugAreni 194, care era un loc p/duros i ml/stinos.
In clipa dud unii dintre ostasi se asezau <acolo >, iar altii se pregateau
sa se aseze, a aparut o teat/ de ghiauri, semanind cu niste animals, $i au
inceput lupta in apropierea acelei mLaistini. Ei (ghiaurii) asezasefa la
intrarea in padure tunuri gi puscasi, care au stinjenit mult oastea <isla-
midi>. In acest loc, dindu-se firman lui Mehmed-pasa 105, beilerbei de
Tara RomaneascI cu rangul de vizir, $i lui Haidar-patsa i lui Husein.
pasa gi lui .Aiaspasaoglu Mustafa-pasa 1i, de asemenea, dindu-se poruncl
$i ostii de Siria, precum gi unui numas de ieniceri, toti acestia, potrivit
firmanului, au trecut podul gf i-au. Intimpinat pe ghiauri. De la, amiaza
gi pin/ la chindie s-a dat o mare lupta. Multi dintre ei au trecut in rIndu-

" 5 zil-hidjge <1003> = 11 august 1595.

100 lyd-i-edha (Kurban bairam), coincide cu 10 zil-hidjge din fiecare an dupa Hegira
(16 august 1595).
lol Hasan-pa§a, fiul lui Mehmed Sokollu, avea rang de vizir cu trei tuiuri.
102 14 zil-hidjge <1003> = 20 august 1595.
108 18 <zil-hidjge 1003> = 24 august 1595.
104 In text : Kalugarcut.
106 Mehmed SatIrgi-pa§a, numit bei de Tara Romaneasca (Eflak) Inca la Adrianopol.

www.dacoromanica.ro
 NUBBET-M-TEVARIII VE'1,AFIBAR 419

rile gaziilor i martirilor. De asemenea si de la ghiauri an murit multi

rti s-au dus in iad. Si laindu-se de la ghiauri 12 tunuri, s-a obtinut
victoria si <dusmanul> a fost respires.
Locul bind insg, foarte strimt i nepotrivit 1i paduros si mlIstinos
si mai sus-argtatul Mehmed-pasa fiind rant in lupta, iar Haidar-pasa ii
Husein-pasa ggsindu-si o moarte de martiri gf facindu-se tirziu, nu a fost
cu putinta sg, se meargg, ping, la cimpul de la cel'alalt capg,t al padurii.
De aceea, <turcii> s-au rotors inapoi i s-au asezat acolo. Dupg, ce an
rgmas in acel loc doug, zile, s-au sculat 1i, in ziva de 21 ale lunii mai sus-
armate 1062 au poposit in apropiere de satul Copkeni 107, de pe malul
de dincoace al riului Arges.
S-a aflat de la cei prinsi (dii) ca ghiaurii, neputind sg, se impotri-
veascg, mgxetiei ostii islamice, au fugit si de pe locul undo era tabara
for adevg,ratg, In, ziva urmgtoaze, s-a ajuns la Bucuresti (Biikref).
G1sindu-1 incendiat, la 25 ale lunii mai sus-argtate, intr-o zi de joi 108,
au ggsit de cu.viintg, sa transforme in geamie biserica dinlAuntrul m'anastirii
voievodului Alexandru, care mai inainte era loc de cetate. Au mai socotit
potrivit ca dependintele din jurul ei sg, formeze o fortareata interioarg,
179 De aceea au inceput sg, face in jurul ei un zid umplut cu arbori maxi si
cu pgmint. Cetatea fiind terminate doar in 12 zile, au asezat tunuri pe
zidurile i turn-urile ei, dupa, care au avut loc petreceri.

DEVASTAREA TARII ROMANESTI

Dupg ce au terminat toate treburile, in 8 muharrem al anului

1004 n9 an pornit spre Tirgoviste 110 si an ajuns la Bucurestim, fiind
intocmai 100 000 de ostasi. De acolo, cete dupgi cete, ostasii an flcut
incursiuni luind aproape 100 000 de prizonieri 1i taind mai multe mu
de capete. Dar an ucis i ei 112 multi oameni dintre cei care s-au dus
dupg, zaherea.
Apoi, hi. a sasea zi, adictt a treisprezecea <zi> din luna mai sus-
aratatg, 113, <turcii> s-au asezat chiar in apropiere de Tirgoviste. Vilaietul

106 21 zil-hidjge <1003> =-- 27 august 1595.

101 In text : Kopadjav, localitate in apropiere de Bucuresti, In drum spre Giurgiu.
100 25 zil-hidjge <1003> = 31 august 1595.
109 13 septembrie 1595.
us In text : Ttrogoste.
ill In text : Bilicref.
112 RomAnii.
113 13 <muharrem 1004> = 28 septembrIe 1595.

www.dacoromanica.ro
420 MEHMED BIN MEHMED

tii oraqul de mai sus se aflg In apropierea granitelor unguregti §i are impre-
jurimi deschise, ape curggtoare, vii si grgdini plkute si. locuri intinse.

CONSTRUIREA CETATII TIRGOVISTE

De asemenea 1i populatia acestuia fugind mai dinainte, <Tirgo-

vi§tea> a fost ggisitg pustie ca §i Bucure§tiul. De aceea, fgrg IntIrziere
Qi fgrg, amInare, s-a construit In 30 de zile o cetate In localitatea aceea.
Oastea a fkut incursiuni In Imprejurimile sale.
Ali-bei, fiul lui Haidar-pa§a, sangeacbei de Ciorum 114, dupg ce i
s-a acordat beilerbeilicul de Trapezunt, a fost insgrcinat cu paza <Tirgo-
vi§tei>. Potrivit Inaltului firman, a rgmas acolo i Koci-bei, sangeacbei
de Amasia.
Dupg ce au pregatit zahereaua gi celelalte lucruri necesare pentru
cetate, la 12 safer 115 a anului mai sus-argtat s-au intors la menzilul
de dinainte.

OCUPAREA TIRGOVISTEI DE CATRE MIHAI

Cln.d colo, rgtIcitul de Mihai era in pgdurea din apropiere. 0 datg

cu plecarea serdarului <din Tirgovi§te>, ie§ind cu oastea sa, el a asediat
cetatea de mai sus. DgrImind cetatea In trei zile, pe apgrgtorii (muhafiz)
sg,i, care erau Ali-pap 1i Koci-bei i alti emiri, i-a pus In frigare, InfigInd
In ei suliti. Pe ceilalti osta§i i-a luat prizonieri.

INCENDIEREA CETATII BUCURESTI

Apoi, serdarul a ajuns la Bucure§ti. Sosind strigatorii de ajutor

(feriadci) de la muh,afizii Tirgovikitei, au fgcut cunoscut ca slut foarte
strImtorati. Dar pe trod se sfsatuian cu demnitarii Impgrgtiei in privinta
Intoarcerii din nou <la Tirgovi§te >, a sosit §tirea despre incendierea yi
luarea cetAtii <Tirgovilte de cgtre romani>. Din aceastg pricing acel end
a fost pgfasit. Serdarul yi ostakiii fiind cuprin§i de teams yi de groazg,
nu an fost In stare sa facg nici o preggtire. Incendiind cetgtile fgcute cu
mu de greutgtil nu au ggsit altg cale cleat sa se Intoarcg <spre Istanbul>.
De acolo, s-au dus la cetatea de mai sus 116 §i) dind foc §i stricind corturile

114 Localitate In Anatolia, In apropiere de Ankara.

115 12 safer <1004> = 17 octombrie 1595.
us La Bucuresti.

www.dacoromanica.ro
 NUIMET-UT-TEVARIII irE'L-AHBAR 421

lor, s-au intors in galop spre par file Rusciukului. A doua zi, in 18 ale
lunii mai sus-aaltate 117, s-au oprit in apropiere de Giurgiu (Ierkokii).
Hasan-pa§a, beilerbei de Rumelia, era un osta§ credincios. Aproape
de miezul noptii, el a intrat in ordia impttrateasca, cu tunuri maxi.
In sfir§it, fu acel an serdarul fiind necajit din toate partile, s-a intors
la Giurgiu, str1135,tind menziluri dupa, menziluri. Tocmai cind avea, de
179 end sa treaca, la Rusciuk, a venit scrisoare de la fiul sau, Mehmed, ser-
darul Budei. Acesta 11 in§tiinta despre luarea cet1tii de catre ghiauri 118.
Din pricina acestei §tiri, cu sufletele cople§ite de amaraciune, musulmainii
s-au intristat.

180 <Urmeaza descrierea asedierii cet5lii Esztergom de catre ghiauri. Din partea turcilor
participa §i Mihalidjli Ahmed-pap, beilerbei de Timi§oara, cu o ceata de 2000 de oameni,
precum §i beii de Hatvan qi Solnoc §i Mohaci §1 Serem etc.>.

181 Marele serdar Sinan-pa§a, pe and statea la Giurgiu, sau and era in
apropierea acestuia, aflind ca Esztergomul a fost ocupat de ghiauri, de
asta data a cazut in mare tristete §1 suferinta §i nu a §tiut ce sa, mai faeg.
El se gindea, fie sa, largeasc/ §i sa ma,reasca, cetatea Giurgiu, fie, recrutind
din nou o§ti, BA, faca, incursiuni asupra vilaieturilor ghiaurilor. In aceasta,
localitate (Giurgiu), sosind iscoadele, an adus §tirea ca ghiaurii. unguri §i
ardeleni, impreun'a cu. raufacatorul Mihai <Viteazul>, vor veni indata,
asupra sa ca s1 atace cetatea Giurgiu.. .

TRECEREA LUI SINAN-PASA LA RUSCIUK

De asta, data renuntindu-se la orice, in 22 ale lunii safer 119, pe la

amiaza, and. pe pod nu era imbulzeal1 prea mare, <Sinan-pa§a > a trecut
in galop peste pod §i a trecut spre Rusciuk.
In ziva urmatoare, osta§ii musulmani, de teams §i de groazI ca nu
cumva ad -1i piarda, capul §i sufletul, s-au pregltit sa, treaca in giaba.
Trecerea for a durat trei zile. Iii a patra zi, inainte de amiaza, a venit cara-
ula du§manului, care s-a intilnit cu avangarda 120 o§tii islamice. In acel loc
au cazut multi martini.
Tocmai dud credinciosul Mehmedpapoglu Hasan-pa§a daduse
porunc1 pentru trecerea o§tii islamice peste pod, a sosit pe nea§teptate
117 18 <safer 1004> = 23 octombrie 1595.
218 De austrieci.
1" 22 safer <1004> 27 octombrie 1595.
120 Corect ar fi ariergarda.

www.dacoromanica.ro
 422 MEEIMED BIN NEHMED

serdarul ghiaurului, care, intrind In corturi, s-a a§ezat acolo. DeodatI, o

ceata de calketi maghiari, demni de dispret, atacind podul, s-a napustit
asupra lui Hasan-pa§a.

LUPTA LUI HASAN-PASA, FIUL LUI <SOKOLLU> MEHMED.PA5A, CU OASTEA

GHIAURILOR LING. CETATEA GIURGIU

Hasan-pa§a, la rindul s/u, zicind ca este mai bine sa, moara, ca un

martir pe cimpul de lupt/ decit s& mow/ lnecat, s-a luptat Impreuna, cu
cei o But/ de seimeni (segban) cu doul sute de cal/Teti care se aflau ling/
el. VrInd-nevrInd, el i-a respires pe ghiauri, dar dud a vazut ca. In spatele
<ghiaurilor > au apArut multi altii ca roiurile de albine, a zis : este o mare
barb /tie sa-ti salvezi capul" §i de aceea s-a razboit acolo a§a de tare, Inch
data 1-ar fi va,zut Rustem 121 i-ar fi placut §i lui. In sfir§it, toti din oastea sa
gasindu-§i o moarte de martini, ling/ el an ramas doar cei doi fii ai sad.
Pentru a Incuraja oastea islamic/, ei an rezistat de pare/ erau ni§te munti.
In cele din urmg, unul dintre agalele sale, tinindu-i calul de capastru, 1-a
182 trecut peste pod. Dar oastea care trecea a raspIndit vestea ca Hasan-
pa§a a cazut". Ca urmare, In oastea islamica nu s-a mai Impotrivit <ghiau-
rului> nici un suflet. Clad au vazut ca s-a rotors teafar §i a intrat s/nOtos
In oaste, inimile osta§ilor s-au Inviorat $i ei s-au bucurat intrucltva.

OCUPAREA DE CATRE MIHAI A CETATII GIURGIU (IERKOKU) 51 NIMICIREA

RESTULUI 05TH IN PARTEA TARII ROMANESTI

R/ufgatoral de Mihai §i fratele banului de Transilvania 122 care era

un ghiaur plin de rOutate, an intrat sub <zidurile > cet/til Giurgiu §i au
luat numaidecit In stapinirea for capul de pod. Far*/ sa stea, ei an a§ezat
tunurile §i darbzenurile for §i. au Inceput sa bat/ cetatea. De nevoie, ei an
intors corabiile care stateau acolo pe fluviul Dunarea. Au pus stapInire
pe poveri §i an pries §i an luat ca prizonieri restul ostii care se gasea In
partea cealalta. In fata ochilor serdarului ei an Inceput 86 bat/ cetatea din
cinci locuri. NeavInd nici un fel de putint/ de ajutorare, In a treia zi, adica
In 26 ale lunii mai sus-aratate 123, au luat cetatea §i, dupa ce an pus star
pinire pe ea, an facut-o una cu pamIntul, capturind §i proviziile §i animalele
§i zahereaua, precum §i un numar de 40 de tunuri ce se gaseau In cetate.

121 Ruslem: erou persan legendar.

122 Albert Kiraly.
17 26 safer <1004> = 31 octombrie 1595.

www.dacoromanica.ro
 NUHBE'r-VT-TEVARIli VE'L-ABBAR 423

In 19 ale lunii mai sus-araitate 1241 dupa, amiaza, rinduindu-si cetele,

an tras de citeva on din tunuri spre malul de dincoace si apoi s-au retras
§i au plecat.
In aceste zile, serdarul Sinan-pasa statea In partea Rusciukului,
ratacit de uinTire li cuprins de marea tristetii. Apoi, a dat vole oath sit se
aseze pentru iernare 125, dar nimeni nu a dat ascultare poruncii sale si
fiecare a plecat In partea in care a vrut.
<Mazilirea lui Sinan-pasa §i numirea lui La la Mehmed-pasa ca mare vizir ; moartea
acestuia ti numirea lui Sinan-pasa din nou ca mare vizir>.

Maria sa padisahul cel asemenea lui Djem 126, de pe tronul califa-

tului, In fata infringerii $i a pagubelor suferite mai Inainte In pal-tile Tarii
RomAnesti i Esztergomului, s-a pregatit de expeditie, pentru a se razbuna
el insusi pe diavolii de ghiauri.

183 <Plecarea din Istanbul si sosirea turcilor in cimpia Belgradului>.

De acolo se deschideau doua drumuri : unul mergea spre Tranal-

vania cea josnica, ski altul In Cara craiului cel faufacator (Austria).
Cind vizirli $i demnitarii imparatiei sli ai sultanatului s -au sfatuit ca sa
van, pe ce drum trebuie sa mearga, cei mai multi an spus : Sa mergem
impotriva necredinciosului Erdel-oglu. 121 care, desi de lung/ vreme era
tributarul mariei sale sultanului, totuci, de citiva ani in.coace, a devenit
hair si are lipsuri in slujba 1i in ascultarea sa. Este potrivit ea, inainte de
toate, mergind in Transilvania, cu acele octi islamice purtatoare de victorie,
cetatile 1i lara acestuia sa fie devastate ci jefuite, iar el insusi sa fie nevoit
sa cerseasca cite un ban rosu".
Dupa, ce s-a grait astfel, s-a durat un pod peste Dunare li, tocmai clad
beilerbeiul Traramaniei trecuse In partea cealalta, unii cunoscatori ai starii
de lucruri an spus : A-i veni de hac principelui de Transilvania (Erdel-
oglu) este o trebuinta ii o datorie a credintei si imparatiei. Dar drumurile
vilaietului Transilvaniei slut locuri pline de apa,, de stufaris ci de mlastini.
Afars de faptul el oastea padisahului nostru este multa 1i nesfirsita, ea
mai are si multe camile 1i catlri. La trecere se pot ivi multe greutati. Tre-
cerea va fi cu putinta numai data vom pleca prin alts parte ". Tocmai cind

124 19 safer <1004> = 3 noiembrie 1595.

125 Iftgla : tabarft de tarn.
124 Rege legendar la persi.
1" Erdel-oglu: principele Transilvaniei (Sigismund Bathory).

www.dacoromanica.ro
 424 MEHMED BIN MEHMED

ei ziceau astfel ci flovadau, a sosit fAirea cg, un numg,r de 60 000 de osta§i

ai craiului 128 eel rAufkAtor an mers asupra cetatii numite Hatvan, una
din cele care in de Buda, ci a an asediat-o.
184 <Soslrea sultanului In §esul Serem:.

Lui Riz Ir-pa§a, beilerbei de Karaman, care trecuse mai Inainte In

aceasta, parte, i s-a dat porunca sa plece cu oastea de sub comanda sa
ling& Djafer-pa§a, care era la paza Timiparei.
. . . Acest Djigalazade 129 devenind serdar asupra o§tii, s-a despktit

Indatg, de oastea Impargteasc6. Mai bath, s-a dat porunca §i firman lui
Djafer-pa§a, de la paza tinuturilor Timicoarei, §i lui Utz Ir-pa§a, beiler-
beiul Karamaniei, ca sg, ajungg cu octile de sub comanda for In ajutorul
eet/tii Hatvan.
<Urmeaza descrierea adunArii ()Oil islamice in cImpia Solnocului si luarea Hatvanului
de cAtre cre§tini>.
186 <Sosirea lui Fetih-Ghirai 180 cu oastea tAtara si asedierea cetatii Agria>.

In a treisprezecea zi <de asediere>, s-a luat §tire de la cei prin§i (dil)

c6, principele Transilvaniei §i serdarul ghiaur numit Maximilian, fratele
craiului eel nenorocit, s-au Inteles ci se preg5,tesc FA, trimita octi puternice
In cetate (la Agria). De aceea, <turcii> au postat In toate pktile caraule
de Incredere c1 In cinci zile an spat trei subterane.
<Se face schimb de ostateci : de la turd pleaca Bekta§-pa§a, bei de Solnoc, far de la
ghlauri yin doua beizadPie. Cucerirea fortaretii Agria §i uciderea garnizoanel sale>.
187 . . . In ziva mai sus-argtatal an lost Ins rcinati cu repararea cetatii
Agria : HIzIr-pa§a beilerbeiul de Karaman, bell de Solnoc Ode Szigetvor.
<Urmeaza relatarea izitiirii cetatii de nitre padi§ah>.
191 <DupA cucerirea cetatii Agria, sultanul se Intoarce spre Istanbul, trectnd prin Varadin,
Solnoc gt Belgrad>.
192 <Trirniterea de zaherele la Iantic. In 12 ale lunil mai sus-aratate 131 sosind Hasan-pap,
beilerbeiul de Bosnia, acesta s-a Intilnit cu serdarul Djigalazade Sinan-pa§a>.

Sosind §tire despre asedierea cetatii Timicoara de atre principele

Transilvaniei, a fost trimis, din porun.ca, serdarului, 11n firman beilerbeiului
de Rumelia, deoarece acesta nu sosise Incl. Au lost trimise porunci ca
128 Ai ImpAratului Austriei, Rudolf al II-lea (1572-1612).
129 Djigalazade: fiul lui Djigala", Sinan-pa§a.
180 Fetlh-Ghirai, hanul Crimeii (1596).
131 12 <rebi 1 1006> -- 23 octombrie 1597.

www.dacoromanica.ro
 NUHBET-UT-TEVARFFI VE'L-AHEIAR 42!

<beilerbeiul de Rumelia, > intorcindu-se, sa -yin& in ajutorul Timi§oarei, iar

Ali-pasa, beilerbei de Ruk'a, §i stApinul de Adana, Ramazanoglu Mehmed-
paa, sa, se adune cu o the for ling& Mahmud -pap.
. . in 21 ale lunii mai sus-aratate132, <turcii> s-au a§ezat in apropicre

de cetatea Vadj, Intr -un loc unde nu ajungea bataia tunurilor.

194 <Descrierea luptelor dintre turci §i austrieci In Ungaria>.
In acel timp, principele Transilvaniei 133 asedia de multA vreme
Timi§oara.Venind feriadciii, s-au luat niasuri de a-i trimite lui Mahmud-
pa§a, beilerbeiul de iraz, oastea Bosniei si citiva dintre bell Rumeliei.
In anul mai sus aratat (1006), la doll& ale lunii rebi-ul-ahir 134
mai sus-arAtatul Mahmud-pasa mergind la Timipara, ceata ost5§easca
a dat din pricina soldelor un atac mare asupra serdarului. . .

INCgPUTUL EXPED IT IE I IMPOTR IVA TRANS ILVAN IE I

In anul mai sus-ar6tat (1006), la 14 zil-kade 138, intr-o zi de vineri,

serdarul a poposit in cortul eau. Deoarece era sigur ca va veni la expeditie
si hanul tg,t5,resc, Gazi-Ghirai, au trimis de multe ori, prin ceau§i priceputi,
porunci ilustre cadiilor de pe t5,rmul Dun'arii, care se aflau in drumul s6u,
spre a-i procura zaherele. Oamenii cunoscatori ai starii lucrurilor si cei
mari si notabilii an ggsit cu totii de cuviinta ca expeditia a se facl mai
intii in vilaietul Transilvaniei eel plin de §fretlicuri. De aceea la 19 zil-
hidjge, intr-o zi de joi, anul mai sus-afatat 136, s-a inceput construirea unui
pod peste Dunare, mai jos de Belgrad, in localitatea numitg Ta§-Burun.
'Mind terminat in zece zile, in 28 ale lunii mai sus-argitate 137 an trecut peste
un pod lung de 1850 de ar§ini (zira) §i an pornit spre tinutul Transilvaniei.
In ziva aceea an venit oameni din partea lui Gazi Ghirai-han, care an
anuntat sosirea sa la Rusciuk.
La 8 muharrem al anului .1007 138 a venit IVIurad-pa§a, beilerbei de
Diarbekir. In ziva mai sus-ar5tat6, sosind feriadcii de la Buda, au anuntat
venirea ghiaurilor asupra cet6tii Papa.

132 21 <rebi I 1006> = 1 noiembrie 1597.

183 Sigismund Bithory.
194 12 noiembrie 1597.

185 18 iunie 1598.

184 19 zil-hidjge <1006> = 23 tulle 1598.

In 28 <zil-hidjde 1006> = 1 august 1598.

138 11 august 1598.

www.dacoromanica.ro
 423 razItmED BIN MEHMED

.195 .S-a tinut un sfat la care an Lost Intrebati batrinii de la serhat $i

. .
oamenii cunoseatori ai locului. Ei an raspuns cu totii Intr-un glas : Nu.
este un alt drum, cleat pe la Oradea (Varad), prin care sa poata intra
oastea islamica". Atunci au vazut ca trebuie as se Indrepte In partile mai
sus-aratate. De aceea, oastea purtatoare de victoria a Lost sfatuita In
acest fel. Pornind, s-au asezat mai Intii la Becikerek ¢i apoi, la 6 safer al
anului mai sus-aratat 189, s-au oprit In apropiere de Cenad. A vent sol de
la Erdel-oglu. Acesta a cerut mijlocirea hanului ca sa Imbunatateasca
legaturile sale cu padisahul eel fericit.
In noaptea aceea ghiaurii care se aflau In cetatea Cenad fugind,
oastea <islamica> i-a ajuns din urma, ucigindu-i §i lulndu-i prizonieri pe
cei Mai multi din acea oaste. In aceasta localitate cazInd ploi multe, s-au
ivit greutati mari.
In ziva de 9 ale lunii mad sus-aratate 149, sosind Mustafa-pasa, bei-
lerbei de Erzurum141, cu ostasii de sub com.anda sa, s-a unit cu oastea. In
11 ale lunii mai sus-azatate 142, oastea purtatoare de victoria a trecut on
mii de greutati peste Hui Mures si apoi, dupa ce a mars cu ghiaurul citeva
conace, de-a lungul Muresului, s-a asezat la capatul unui pod, In apropiere
de o palanca numita Erdevici 143. In acea localitate sosind oastea din Gyula,
serdarul i oastea an plecat Intru IntImpinarea ei.

SOSIREA SERDARULUI IN CIMPIA ORADIEI

In 24144 §i 25 148 ale lunii mai sus-aratate au Indurat maxi greutati

i necazuri din cauza mlastinilor si a apelor §i padurilor. Dupa ce le-au
trecut, s-au asezat In elmpia Oradiei 146. In aces localitate Iusuf-pasar
beilerbei de Van, s-a IntIlnit cu oastea. In sfirsit, dupa ce an trecut prin
.cfmpia Cenadului, au ajuns la serhatul ghiaurului. Maria sa hanul tatarese
Inainta pe alt drum, devastind §i pIrjolind tar& dusmane. Pe de alta
parte, serdarul, cu o oaste numeroasa ea, stelele, tai ienicerii In.aintau cu
tunurile pe drumul pe care se nimerea. Ei au reusit sa se Intllneasca <cu
totii> In apropiere de mad sus-aratata cetate (Oradea), una din fortaretele

139 6 safer <1007> = 8 septembrie 1598.

149 9 <safer 1007> = 11 septembrie 1598.
141 Erzurum: localitate in estul Anatoliei.
142 11 <safer 1007> = 13 septembrie 1598.
143 Erdevik (?), Ardevici ('?).
144 24 <safer 1007> = 26 septembrie 1598.
145 25 <safer 1007> = 27 septembrie 1598.
145 In text : Varat.

www.dacoromanica.ro
 NUFIBETVT-TEVARSH VE'L-ABBAR, 427

puternice ale craiului Transilvaniei. Cei doi serdari au venit din dou6 parti
in 29 ale lunii mai sus-argtate 147, venind on totii la un loc, s-au mezat
acolo cu mare alai.
Mai sus-aratata cetate a Oradiei, mezatI intre Transilvania §i tinu-
turile austriece, era o fortlreat6 puternicg i in imprejurimile ei se aflau
a§ez5,ri (varof). Fiind bine paaitI §i de mult4 vreme nefiind atacata de
nimeni, imprejurimile ei erau infloritoare si prospere. Atit cetatea cit si
imprejurimile ei fusesera cucerite si erau stapinite de craiul nemtesc 148.
Craiul nemjesc spunea : Ceata maghiara nu este in stare s6 pazeasca
singurI cetatea e3i, cetatea de mai sus fiind cheia i mindria hotarelor taxii
noastre, e cu putintA ca oastea familiei osmane sa vine asupra ei. De aceea
este necesar i important s-o p6zim not cu cea mai mare grija". Din aceasta
cauz6, mai inainte de aceasta, el a pus in cetatea de mai sus citeva mii de
osta§i austrieci de-ai sli i astfel, prin silnicii maxi, cetatea de mai sus se
gAsea de citiva ani incoace sub st'apinire nemt.easc'a.
Inainte de sosirea ordiei islamice, oastea t6tgrascl, ajun.gind in ora§,
s-a ciocnit on armata ghiaurl din cetate titi din oral} time de o zi i o noapte.
In cele din urm6, oastea tat6rascl a incendiat-o dimprejur, iar ghiaurii,
on toate eforturile depuse, an rAmas neputincio§i §i, lubadu-si familiile si
punindu.-le in trAsuri, an ales alts cale de a ie§i din tinutul acela. Dar
t6tarii si oastea musulman6, galopind pe urmele afurisitilor §i ajungindu-i
din urmA, i-au trecut prin sabie pe demnitarii lor, iar familiile for le-au luat
in captivitate.
196 Apoi, serdarul intilnindu-se cu maxia sa hanul dataxesc > an adunat
pe oamenii cunoscgtori ai serhatului islamic §i an jinut un sfat, unde i-au
intrebat pe aceqtia : Cum trebuie sa ne razbunam pe dusmanul credintei ?
SI-idevasam§isa'-iruinamtara, sau sq, ne multumim cu cucerirea cetItii ?"
Atunci ei an rAspuns on totii : A devasta i a prada Cara r3i avutul du§-
manului <inseamn5,> a-1 slabi pe dumanul credintei §i a-i pricinui suferinte.
Dar a trece mai departe, Mal a depune eforturi pentru cucerirea unei cetAti
puternice <ca Oradea >2 care este.cheia dintre arile Transilvania §1 Austria,
este un lucru de neinchipuit. Mai cu seams c5., <Oradea > se gasecite la gura
unui loc de trecere (derbend) pe nude se all& drumul mare al Transilvaniei
§i care este locul de trecere al o§tirilor purtgtoare de victorie. Cit timp se
af16 in ea multe mu de afurisiti, data, vom trece mai departe, lAsind-o
aga cum este, atunci este limpede ca lumina zilei ca, in timpul trecerii o§tii

147 29.<safer 1007> = 1 octombrie 1598.

148 Rudolf al II-lea (1572-1612).

www.dacoromanica.ro
428 MEHMED BIN MEHMED

islamice ei Ii vor pricinui mai totdeauna pagube. Este bine sa se ocupe

aceasta cetate, iar In timpul asedierii ei, maria sa hanul skdevasteze Impre-
jurimile. Intr-adevar, aceasta parer° a fost gasita cea mai potrivita.

ASEDIUL CETATII ORADEA (VARAD)

Intr-o vineri, In prima zi a lui rebi-ul-evvel al anului de mai sus 149,

dupa ce au facut meterezuri, au Inceput sa o bat& (cetatea). Lupta nu a
Incetat zi i noapte, dar, din pricina ploilor abundente, au avut multe
necazuri. Cind au trecut sapte zile de la Inceputul asediului, a sosit ca
feriadci chehaiaua beilerbeiului de Buda $i a dat de stire ca ghiaurii au
-asediat cetatea Buda. Chiar inainte de sosirea acestuia, veneau zilnic
feriadcii §i aduceau astfel de stiri : Tabka ghiaura, trecind la la,nik
si de acolo la Vadj 150 §i de acolo la vechea Buda, va asedia fara indoiala
cetatea Buda. Dusmanul care vine <asupra ei> nu trebuie confundat cu
dusmanul din alte vremuri, El este un dusman puternic si nu poate fi
alungat cu citiva beilerbei 1i cu citeva mii de ostasi. Nu va fi cuputinta sa
fie alungat pin& ce nu va veni serdarul Insusi". Timp de mai multe zile
ei adusera asemenea vesti 1i strigasera astfel.
Pricina acestor evenimente era aceea ca raufacatorul ghiaur numit
Maximilian, fratele craiului, fund un comandant ratacit, mind a auzit
despre hotarirea ostii islamice de a porni in vilaietul Transilvaniei, s-a
hotarit sa yin& in ajutorul principelui Transilvaniei (Erdel-oglu) cu oastea
de ghiauri de sub comanda sa. El a aflat Ins ea °stile islamice, ajungind
Inaintea lui, au asediat cetatea <Oradea > si a, in afar de aceasta, oastea
tatarasca, pornind la incursiune, devasta satele 1i tirgurile Transilvaniei,
nimicea i lua in robie raiaua acestuia 1i c5, principele Transilvaniei, fugind
cu suita sa in locuri prapastioase, se intarise in locuri greu de patruns. In
fata acestei sari de lucruri, neputind sa-i dea ajutor, <Maximilian> a
plecat si a asediat cetatea Buda ca sa implinte o grija' in inima i in sufletul
serdarului, In asa fel incit, parasind cetatea Oradea, sa se ingrijeasca de
salvarea propriilor sale cetati. Cu acest end el asediase Buda. In afar& de
cei 5 000 de paloni 1512 care ti venisera In ajutor anul trecut de la ceata
franca, in cursul anului de mai sus an mai venit Inca 12 000 de ostasi
paloni. Cu ei se afla i ce151alt frate al raufacatorului crai, numit Mateias
hertogu1152, un nelegiuit, care a venit cu 60 000 de pedestrasi gi calareti de

142 1 rebi I <1007> = 2 octombrie 1598.

150 Vadj, Vacs: oras in Ungaria, la nord de Budapesta.
251 Palon: polon (?).
169 In text, Hersek: comandant de oaste.

www.dacoromanica.ro
 NTJF133E7VT-TEVARTEI VE'L -AHBAR 429

la austrieci, maghiari §1 de la alibi ghiauri. In apropiere de cetatea Ianik,

vreo 80 000 de afurisiti s-au adunat §i §i-au zis : Oastea musulmana,
trecind atitea riuri §i mlakitini, a plecat in vilaietul Transilvaniei §i s-a dus
in alte par i, iar partite Budei au ramas pustii. Venind din locuri indepar-
tate, ei (turcii) nu pot ajimge In ajutorul ei. Acesta este un bun prilej".
Ei aduceau cu ei §1 tunuri mari, cei mai multi hind pedestra§i. Incarcin.du-se
apoi In corabii, ei pornira, pe Dunare, dar ajungind calaretii inaintea tor,
acectia au asediat cetatuia Budei.
197 Timp de mai multe zile s-au dat lupte din amindoua partite. Tunurile
for sosind pe nave, ei au darimat ping. la temelie, cu bataia tor, unele pa*
ale oracului.
<Se descrie asedierea Budei §i pierderile suferite de turd §i austriecl>.
Din aceasta, parte, In timpul luptelor din orac, mai sus-aratatul
<Sofu> Sinan-pap, gasinduli o moarte de martir, In locul sau a fost numit
Mihalidjli Ahmed-pap care, fiind beilerbei de Buda, a devenit beilerbei
de Marac, iar vilaietul Buda a fost dat lui Dev Suleiman-pap care se gasea
198 In ordia Imparateasca §i care era guvernatorul vilaietului Timicoara. Si
acesta a fost trimis, alaturindu-i-se unul dupa, altul §lapte sangeacbei §1
citeva sute de spahii renumiti din oastea permanenta. (boliik-halki) on
promisiunea de a li se maxi soldele. Atunci eialetul Timipara a. fost acordat
lui Ismail-pap. Dar in aceste zile cetatea Oradea fiind batuta, se depuneau
eforturi pentru cucerirea ei. In and 1007 al Hegirei, la 11 rebi- ul -evvel 153
s-a dat iurec. Serdarul §i hand tatar mergind la meterezuri, s-a dat foc
la doua subterane, dar nu s-a flout lure§ focul neintin.zindu-se cum trebuie
ci dind inapoi.
La 16 ale lunii mai sus-aratate 154 s-a dat foc subteranei dinspre aripa
o§tii de Rumelia. Deschizindu-se un be de trecere, oastea a facut hire§ §i a
dat lupta mare. Gloriosul han, inaintind el insu§i ci devenind calauza
pentru oastea islamica, a depus sfortari c1 a adus servicii mari, inchizin.d
toate partite §i tinInd sub veghe. partea aceea a cetatii.
<Turcii nu au putut cuceri cetatea §i sosind chemari de ajutor de la Buda, ei au hotarlt
sit meargA Intr-acolo. Cronicarul arata aici ca pentru a descrie greutatile prin care au trecut
turd! la Intoarcerea de la Oradea nu ar fi suficiente nici cinci volume>.
In 20 ale lunii mai sus-aratate155 s-au acezat pe malul Tisei, In fata
Solnocului. Sosind Bekta§-pap, beilerbei de Agria, a adus :}tires ca ghia,urii.

153 12 octombrie 1598.

154 16 <rebi I 1007> = 17 octombric 1598.
155 20 rebi I 1007 = 21 octombrie 1598.

www.dacoromanica.ro
 430 BEEHMED BIN MEHMED

care asediaser5, cetatea Budei, auzind c5, serdarul cel glorios i mitria sa
hanul au Incetat asedierea cetatii si ca vin In galop asupra lor, pentru a
salva Buda, au fugit de frica. gi s-au Intors rusinati si cu pierderi.
De acolo, potrivit poruncii padisahului, hanul 45,t5,resc> a plecat
pentru iernare (kifla) la, Sonbor pe tarmul Dunkii.
In 5 ale lui djumadi-ul-evvel 156, serdarul $i ()stile an trecut podul
durat peste Dunare, In apropiere de Varadin. In 9 ale lunii mai sus-ara-
199 tate 157 s-au asezat In cimpia Belgradului, slobozind ostirea.
<Plecara lui Haflz Ahmed.pala pentru paza serhatului Budei>.
In primgvara aceea 158 hotarIndu-se c5, mai sus-arAtatul serdar
cFatirdji> Mehmed-pasa se va Indrepta In expeditie Impotriva Oradiei,
mai sus-numitul nark Ahmed-pasa, potrivit firmanului de la Poazta
impIrgtiei, a plecat In lung rama,zan a anului 1006 159 la serhatul Vidin,
pentru paza tgrmurilor Dunarii. Apoi, In rebi-ul-evvel din anul 1007 168,
pornind din Vidin Impreun5, cu Ramazanoglu, sapin de Adana, i cu cttiva
sangeacbei numiti In slujba de muhafk pe Maga, el, s-au Indreptat cu totii
spre p&rtile Rusciukului e3i Silistrei. Pe drum s-au asezat in cimpia Senadin,
In apropiere de Nicopol.
Mihai 161 cel rAtatit, trecind pe neasteptate pe malul de dincoace 162,
cu mai mult de 20 000 de ghiauri, a atacat pe pasa de mai sus. Desi In
jurul sau avea numai 3 000 de ostasi, totusi el a primit atacul si s-a lup-
tat. Ceata dusman5, fiind numeroaa, cei din jurul sau an rupt-o la fuga,
iar el rInalnin.d Inca, o ora sau doul, cei mai multi dintre oamenii sal si-au
gasit moartea ca ni§te maxtiri. R5,mtuInd singur, el $i -a tutors calul, de
nevoie, plecInd spre pktile TIrnovei. DupI aceasta, Mihai cel rAufae5,tor
200 mergind asupra cetAtii Nicopol, a asediat-o, iar populatia cetatii s-a luptat
timp de 20 de zile. Cu voia celui mai sus-aratat (Ahmed -pasa), trimitIndu-se
foarte multi ostasi din partile TIrnovei, acestia au pricinuit pagub& si
Infringere ostii sale (a lui Mihai) care se Imprastiase In Imprejurimi.
In scurt timp s-a adunat In jurul pasei cel mai sus- aratat multa,
oaste dintre lefegiii din Dobrogea (Dobrige) i Zagra. Auzind de expeditia
acestora pentru alungarea sa, <Mihai> a renuntat la, asedierea cetatii
<Nicopol> si, trecInd Dungrea In partea cealalt5,, a plecat la Bucuresti.
iss 5 djumadi I <1007> = 4 decembrie 1598.
121 9 <djumadi I 1007> = 8 decembrie 1598.
iss <1005> = 25 august 1596 11 august 1597.
iso '7 aprilie 6 mai 1598.
leo 2-30 octombrie 1598.
161 Mihai Viteazul.
161 Malul drept al DunSrii.

www.dacoromanica.ro
 1sTURBET-VT-TEVARIH VE'L-AHBAR 431

<Repararea cetAtii Nicopol de cAtre Haft Ahmed-pa*a ; inlocuirea acestuia prin Mahmud-
pa§a, al patrulea vizir, *1 sosirea lui Hafiz Ahmed-pa§a la Istanbul pe la mijlocul lui djumadi-
ul-ahir, anul 1007 al Hegirei /9-18 ianuarie 1599>.

203 . . . In. 22 ale lunii mai sus-argtate 163 s-au asezat in fata, Fervarului 164.
Sosind capugii de la Poarta imparatiei, an adus stirea mortii
Sa'adedin-efendi 165. De asemenea an vestit e i moartea lui Iusuf-
pap, in lupta cu ghiaurli care mergeau cu corabiile la Belgrad. In 25 ale
lunii mai sus-aratate 166 s-au asezat la menzilul numit Ejer-Irmek 161.
Sosind stirea despre ocuparea vilaietului Transilva,niei de atre-
rAufAcatorul Mihai, s-a poruneit ea, pentru IndepIrtarea ghiaurilor care
se adunaserg, pe drumul de trecere al vaselor, sa se stea citeva zile in insula
din apropiere.
In 29 ale lunii mai sus-ar6tate 168 s-au asezat in apropiere de Sonbor 169.
Venind un om de la r5,t5,citul de Mihai, acesta dadu stire ca Transilvania,
a fost ocupath i ca, se af15, In supunere dap, de Poart5,>. In a treia zi a
lunii djumadi-ul-evvel 170, trecindu-se peste podul Varadin, an poposit in
apropierea sa.
dmpArtirea soldelor osta§egti §i iernarea la Belgrad>.

SOSIREA SOLULUI LUI MIHAI171

204 Pe drum, an poposit citeva zile in apropiere de Ossek. In localitatea

aceea venise de la ratacitul de Mihai tributul sau (oirgiisii), Impreung, cu
solid numit Dimu. In. 16 ale lunii mai sus-aratate 172, trecindu-se peste
podull de pe Drava, in apropiere de Gssek, s-au asezat ling localitatea
numit %aria (Kanija ?). De acolo, tributul §i sold lui Mihai atasindu-se
lui rein-ul-kiittab Hamza efendi, au fost trimisi la Poarta impar5,tiei 172-
<Urmeaza cucerirea cetAtii Bobofcea §i Kanija >.

10 22 <djumadi II 1008> = 9 ianuarie 1600.

164 Szekesfehervar, ora§ in Ungaria. Se mai numea §i Ustuni-Belgrad (Stolni-Belgra&
sau Alba - Regalia).
166 Cronicar (istoriograf) otoman (vezi in volumul de fatfi, p. 297).
10 25 <djumadi II 1008> =-- 12 ianuarie 1600.
10 Din cronicA reiese CS s-ar afla lntre Szeicesfehervar el Sonbor.
168 29 <djumadi II 1008> =-- 16 ianuarie 1600./
166 Sonbor : localitate in nordul Iugoslaviei, la sud-vest de Zenta, linga Hui Kraja_
170 3 djumadi I <1008> = 21 noiembrie 1599.

171 Mihai Viteazul.

172 16 <djumadi I 1008> = 2 decembrie 1599.
178 La Constantinopol.

www.dacoromanica.ro
 432 MEILMED BIN MEHMED

211 . . . In 11 ale lunii safer <1011 > 174 fiind cuceritai <cetatea Istolni-
Belgrad> an fost asezati intr-insa : mirliva, cadiu ft muhaflz. De acolo,
mergind la Buda, an trecut in partea Pestei cu glndul de a devasta vilaietul
Transilvaniei.
Intre timp basal oamenii cunosc6tori ai serhatului an argtat cá tab6ra
ghiaurA, este gata la Comorn (Komran)§i cind vor auzi de plecarea turcilor
in partea Transilvaniei, acestia vor veni Marl indoialg i vor ataca Pasta
si Buda.

ACORDAREA VILAIETULUI TIMISOAREI LUI DJELALI

DELI HASAN

222 La cererea sus-numitului Mehmed-pasa, care apIra Belgradul $i se

zbgtea pentru inflorirea hotarelor islamice, mai sus-aratatului Hasan-pasa
i-a lost dat vilaietul Timisoarei 175.

228 <Intoarcerea serdarului Mehrned-pasa la cislaua din Belgrad>.

Dupa st'apinirea in intregime a vilaietelor Transilvaniei Ungariei

(Madjar) de cltre austrieci, ei an recrutat osti 1i spahii dintre cei care erau
buni de luptg si de lovituri, iar pe acei slabi i-au flout raia.

IZBUCNIREA DUSMANIEI INTRE AUSTRIECI $1 MAGHIARI

Dar ceata nemteascg, fakind abuzuri mari, ataca mereu familiile

neamului maghiar i transilvInean. Ei nu aveau putere sa, se apere si
purtau o mare dusmInie cetei nemtesti. Dar, din cauza slgbiciunii si a stkii
for de invinsi, rabdau toate chinurile ft prigoanele lor. Atunci, unul dintre
beizadelele maghiare, numit viteazul Bocskai (Bocikay), adunind pe dem-
nitarii neamului sau, le-a graft astfel : Ping cind vom sta infrinti sub
stlpinirea acestui neam nemtesc fArg, de credint5,? Domnul 136 fie lgudat,
dar din vechime padisahul familiei Osmane este marele nostru binefgator.
Craiul loan Zapolya (Ianof), unul dintre mai marii neamului nostru,
refugiindu-se la Curtea ra,posatului sultan Suleiman-han, avutul sIu a
rAmas vesnic in mina copiilor $i urmasilor s6i pin& la moarte. Nu este mai
bine ca $i n.oi, la rin.dul nostru, urmind exemplul stramosului nostru, sg ne
r6zbunam in felul acesta pe dusmanul nostru ?".

174 31 iulie 1602.

175 In zil-kade 1012 = apriliemai 1604.

www.dacoromanica.ro
 NUEBET-UT-TEVARM VE'L -AHBAR 433

Cuvintele lui Bocskai fiind pe placul demnitarilor neamului sIu, pe

la mijlocul anului 1013 178, pentru a pune avutiile si familiile for sub ocro-
tirea sultanului si pentru a alege In crane pe mai sus-numitul Bocskai, au
trimis marelui serdar Mehmed-pasa scrisori (mektub), cuprinzind unele
obligatii si angajamente. In conditiile for de supunere, ei se obligau astfel :
Vona fi prieteni cu prietenii si dusmani cu dusmanii padisahului islamic.
Acceptind supunerea fat& de Poarta fericirii $i intrind sub ocrotirea tro-
nului, ne oblig&m sa slujim cu trup si suflet pe padisahul islamic $i s& lovim
cu sabia pe vechii nostri dusmani, austriecii, sub al caror steag §i st6pinire
ne aflgm cu silnicie. Ruggm s& arAtati la Poarta fericirii $i la cuibul padi-
sahului tot ceea ce izvoraste din inimile $i din sufletele noastre".
229 Intr-un cuvin' t, tot ceea ce au rugat $i au ar/tat au fost explicate pe
scurt la Inalta Poart& a sultanatului. Cererea for fund primit&, s-a dat
urmgtoarea porunc& Impgrateasc& mai sus-arAtatului serdar <Bekta§
Mehmed-pasa > : In aceast/ privint/ sg, to Intelegi cu ei asa cum se olivine".

LUPTA DINTRE GHIAURII MAGHIARI $1 NEMTI $1 VICTORIA MAGHIARILOR

Mai sus-arltatul serdar a trimis mai sus-numitului Bocskai o scrisoare

de rgspuns, fiind de acord cu dorinta sa. Acela, la rindul sgu, a adunat
mult& oaste, dup& care, In 27 ale lunii djumadi-ul-evvel din anul mai sus-
argtat177, cele dou5, neamuri de ghiauri s-au macel&rit tare Intro ele. In
cele din urm6, partea lui Bocskai iesind victorioasA, au fost tAiate capetele
a peste 10 000 de ghiauri nemti. Luindu-se mai multi captivi (dil), au fost
trimisi cu citiva oameni la oastea ImpkgteascI impreun& cu citeva stea-
guri (16-ale lor.
CUCERIREA UNOR CETATI GHIAURE DE CATRE BOCSKAI

Au mai vent stiri cg, <maghiarii> nu s-au m6rginit numaila atlta, ci,
dup& un asediu de mai multe zile, a fost cucerit6 cetatea Oradea, una din
fostele fort6rete ale Transilvaniei. In afar& de uciderea tuturor ghiaurilor
care se gaseau Intr-Insa, ei au mai nimicit Inca o ceatl de-a for (austriecilor).
A mai sosit vestea ca, dup6, uciderea mai multor mii de nemti, ei luat
in st6pInire cetltile numite Tokaj $i a,poi Casovia 178. .Aratind supunere,

176 30 mai 1604 18 mai 1605.

177 27 djumadi I <1013> = 21 octombrie 1604.
178 in text, Kaot.

cs c.43
www.dacoromanica.ro
434 MEHMED BIN MIMED

i an mai spus a daca vor fi ajutati cu o ceata de osta§i turci, vor putea
cuceri multe tinuturi de-ale for (austriecilor) kill ca dusmanul legii va, putea
fi pedepsit asa cum merita.
Atunci, la data aceea, a lost trimis mai sus-numitul Bekta§ Mehmed-
pasa, care se g6sea ca beilerbei de Buda si care slujea In acele serhaturi,
dindu-se sub comanda sa si o ceata din oastea permanent& (bOliik-halki),
precum si Toktanns MIrza, fiul hanului Gazi Ghirai, cu un numar de 4 000
de osta§i tatari §i cerchezi. De asemenea, sus-numitului Bocskai, caruia i
se dAruise crkia Transilvaniei, i s-a trimis si un berat Imp'arkesc si hilat
§i iiskiif f}i un steag, care i-au lost dkuite din partea Porjii.

CUCERIRILE LUI BOCSKAI

Apoi, pe la mijlocul lui rebi- ul -ahir din anu11014179, pe cind serdarul

suprem Mehmed-pa§a cel stimat asedia cetatea Esztergom, Bocskai, la
rindul saii, a asediat cetatea Ujvar. La cererea sa de a fi ajutat de oastea
islamic6, i-au lost triraisi : Sinan-pasa, beilerbei de Agria, §i beii de Sirndum
(Serem) §i de Semendria si de Aladja-Hisar 180 si de Tirhala, precum si o
ceata de ieniceri §i oastea tatarasca. Ace§tia, cInd an ajuns In ajutor,
au atacat la rindul for cetatea Ujvarului §i au asediat-o.
CUCERIREA CETATII UJVAR
La cucerirea cetatii Esztergom, 13jvarul nefiind Inca ocupat, s-a
trimis In ajutor un numar de 1 000 de ieniceri cu zagargibasi 181 §i. Husrev-
pasa, beilerbeiul de Bosnia. La sosirea lor, ghiaurii nemti, care erau. ase-
diati In ea, flind cuprinsi de team& §i groazA, an predat cetatea lui Bocskai.
Acela, la rindul sau, rugindu-1 pe maretul serdar pentru orinduirea tre-
burilor, a lost trimis Hasan-pasa, beilerbei de Rumelia, Impreun& cuVildan-
zade Ahmed efendi, cadiul o§tii. DupI predarea ceatii de mai sus lui
Bocskai, mai sus-numitii, Intorcindu-se cu oastea isla,mic6, s-au unit cu
ordia Imparateasca. In zilele chid se repara cetatea Esztergom.

<Cucerirca cetatilor Polata 0 Vesprem de cAtre Hasan-pasa>.

In acest timp fiind mazilit Bekta§ Mustafa-pasa, beilerbei de Buda,

vilaietul Buda a lost acordat lui Kadizade .Ali-pasa, care era un timp

170 Rebi II (evt.) 1014 = august 1605.

HO Cr115aV3 t
lel Zagargibaft: ciipetenia unor units ti de ieniceri.

www.dacoromanica.ro
 NUIIBtT-UT-TEVARIII VEI.-AHBAR 435

mu-iarsarrif cu arpalik 182 al sangeacului Silistra. Sangeacbeil de Semendria

§i de Nicopol §i de Silistra ftli de Cirmen §i de Vize au fost numiti cu zaimii
§i cu sipahli for pentru paza Budei.
233 . . . Ghiaurul numit Bocskai, unul dintre beizadelele Transilvaniei,

care a fost pomenit mai inainte, unindu-se cu prea fericitul sultan §i opu-
nindu-se ghiaurului austriac $i find ajutat de oastea islamica, a provocat
pagube foarte marl ghiaurilor <nemti> care erau du§manii ski, supunind
multe cetati §i tinuturi care se aflau sub stapinirea austriaca. In acest fel,
el a pricinuit pagube mari acelui neam <austriac>.

1NCHEIEREA PAGII CU GHIAURII AUSTRIECI

Pe atunci, ghiaurul numit hertogul (hersek) Mateia§ 183, vazuse pe

vremea <sultanului> Ahmed-han 184 puterea o§tii islamice, precum $i taiga
miinii ei asupra o§tii ghiaure. 0 parte din oastea sa (a lui Matei* era for-
mat/ din ghiauri maghiari §i ardeleni. and <ardelenii> s-au supus padi-
§ahului nostru, acesta (Matela§), neavind incotro, a cerut pace.

<Uneltirile papei de la Roma pentru a isca vrajba tntre eel dot frati : Mateias §i Maxi-
milian, scopul era de a-i trimite Impotriva turcilor. Pornirea lui Mateia§ Impotriva lui Maxi-
milian si Intronarea sa ca impArat. Matcia§ care pace turcilor si le declara supunere prin trimi-
terea de daruri anuale catre PoartA. Marele vizir Mehmed-pasa se Intoarce la Poarta Inainte de
a fixa condipile pilcii, deoarece In prirtile Anatoliei t §i fdcusera aparitia rebelii gelalli>.

236 MOARTEA LUI GAZI GHIRAI $I NUMIREA FRATELUI SAU SELAMET-GHIRAI

SULTAN

. <Tohtami§ 185 sultan>, auzind ca hanatul a fost acordat unchiului

. .

sau, Selamet-Ghirailm sultan, a pornit pe uscat, cu fratele sau, Sefer-GhiraP87

sultan, la capitals sultanului. Pe cind veneau, intr-un loc din apropierea
Akkermanului ei au nimerit, pe nea§teptate, peste mai sus-numitul calgai
237 Mehmed- Ghirai- sultan 184. Dup/ o mica lupta, el a murit ca un martin de
mina lui calgai Mehmed-Ghirai, impreuna cu fratele situ.

182 Arpallk : feuda cu un anumit venit.

188 Matias al II-lea (1608-1619).
184 Ahmed I (1603-1617).
183 N-a ajuns han.
188 Selamet-Ghirai I (1608-1610).
187 N-a ajuns han.
188 Mai tirziu a ajuns han (1622-1627).

www.dacoromanica.ro
436 MEHMED BIN NLEFINCED

<Descrierea luptelor cu rebelii (gelalti) din Anatolia, condusi de Kalenderoglu $i Djanpu-

ladzade>.

In acest timp, Primal' Ahmed-pasa, mutasarriful sangeacului de Si Us-

tra, potrivit cu ilustrul firman, a trecut prin Galipoli cu spahiii sangeacului
situ, urm1nd sa, se uneascl cu mai sus-argtatul Hasan-pasa. Chid au ajuns
In apropiere de Mihalidj, rebelii de mai sus, lulnd stir°, s-au ridicat Intr-o
noapte din Mihalidj.

www.dacoromanica.ro
 XXII

KODJA H1JSEIN

Originar din Sarajevo (Bosnia), unde .0,01 au avea in pgstrare biblio-

teca moscheli lui Gazi Hiisrev-pa§a, Kodja Husein s-a nascut pe la anul
1570. Crescut la Curtea sultanului din Istanbul, el a slujit la Poartg,
dupa, propria sa marturie, timp de 60 de ani. In 1638 (1048) 1-a insotit
pe sultanul Murad al IV-lea intr-o campanie impotriva Bagdadului. Cu
acest prilej, a tradus in turce§te, din porunca sultanului, opera lui Ahmed.
bin Iusuf Karamani scrisg, in arabg, gi intitulatg, Ahbar al-duval (Istoria uni-
versed). Vreo 12 ani (1638 1650) a ocupat funcjia de reis-efendi, adicg,
de prim-cancelar al Portii otomane. Aceastg, inalta, demnitate de stat i-a
permis al cunoascg, un mare numgr de documente oficiale. Husein a murit
pe la 1649-1650, la virsta inaintatg, de vreo 80 de ani, iiii nu la 1644 (1054),
cum se credea ping, nu demult.
Kodja Husein este autorul unei istorii universale intitulate : Beda'f,
ul- veka'i (Evenimentele minunate). Materialul acestei cronici este sistema-
tizat intr-o Introducere, formatg, din trei parti (bab) §i patru capitole (fast).
Prima parte li, Introducerii se ocupg, cu preistoria Arabiei, a doua parte
cuprinde epoca profeilor pin' la moartea lui Mahomed (632), insistind
mai ales asupra Hegirei de la Mecca la Medina (622). Cele patru capitole
ale acestei cronici slut consaerate istoriei califatelor arabe : Omeazi, Abasizi
etc. ping, la Ginghis-han (sec. XIII)
Din aceastg, cronicg, universal' ne intereseaza partea a treia, care
trateazg, istoria Imperiului otoman. Aceasta, la rindul ei, are doug, parti
distincte. Prima incepe ell aparitia beilicului otoman in Asia Mica (sec.
XIII) §Ii descrie evenimentele istorice pin& pe la, inceputul domniei sulta-
nului Mehmed al II-lea (1451), cuprinzind deci o perioadg, de aproape doug,
veacuri. A doua parte trateazg, domniile sultanilor : Mehmed al II-lea,
Baiazid al II-lea tli Selim I, adicg, perioada 1451 1520. Tocmai partea de

www.dacoromanica.ro
138 KOWA HUSEIN

dupa 1520 ne-ar interesa mai mult, ca cea mai originall, dar nu este eunos-
cuta ping, acum.
Din aceasta cronica ni s-au pastrat doar citeva manuscrise incom-
plete. Unul din ele, pastrat la Biblioteca Nationals din Viena, a fost sem-
nalat de J. v. Hammer 1 si descris de G. Fliigel 2. Un alt manuscris, desco-
perit in. 195'0 in Arhiva Institutului de studii orientale din. Leningrad $1
s-a dovedit identic cu eel din Viena.
Pe baza a,cestui manuscris din Leningrad, cronica lui Husein. Beda'i
i.a-veka'i a fost de curind editata 4. Editia de la Moscova cuprinde textul
facsimilat, insotit de o introducere, de rezumatele capitolelor ,i de un
indice 5.
Aceasta editie, din care am extras stirile privind tar& romOne, ne
(la posibilitatea sa facem citeva aprecieri asupra cronicii de mai sus.
Desi prezinta, un caracter de compila,tie, totusi, prin valoarea izvoa-
relor folosite In mod critic, Beda'i ul-veka'i este o opera pretioasa, prezen-
tind acelasi interes ea si Hest Behist a lui Idris Bitlisi (m. 1520) si Tadj-iit-
tevarih a lui Sa'adeddin (m. 1599), pe care le imita. Aceasta opera este
fundamentata pe un mare numar de izvoare arabe, persane gi turcesti
(Asik-pa,sa-zade, Negri, Idris Bitlisi, *erefeddin All Iezdi, Ibn .Arabsah
etc.), pe care adesea le compara, utffizindu-le In mod critic.
Spre deosebire de alto cronici, este scrisa intr-o limbs turceasca mai
putin influentata de azaba si persana.
De altfel, ea, si celelalte cronici medievale, opera istorica a lui Kodja
Husein deserie mai mult evenimentele politico i militare ale Imperiului
otoman de la Inceput si pia, la anul 1520, intercalind uncle povestiri 9i
dupa aceasta data. Cu toate acestea, ea cuprinde numeroase stiri valoroa,se
de natura social-economica, ca de pilda : distribuirea de pamint razboi-
nicilor (gazi), relatari despre impozite, preturile produselor, organizarea
puterii militare, conducerea administratiei in provinciile imperiului v.a.

1 Josef von Hammer, Geschichte des Osmanischen Reiches, V (Pesta, 1829), p. VII.
2 G. Fltigel, Die arabischen, persischen and turkischen Handschrifften, der Kaiserlich-
K6niglichen Hochbibliothek zu Wien, II, Viena, 1865, p. 94-96.
3 De Iu. A. Petrosian In arhiva A. N. S.S.S.R., f. 1, op. 2-1862, nr. 50 paragr. 824,
1. 1, op. 1 a, nr. 106 ; f. 152, op. 1, nr. 5, 1. 24.
4 Cf. A. S. Tveritinova, X eonpocy o6 uarcenuu nepeoso anniugSeoaa.ebnoeo npec-
MhAneX0e0 eocmanun e cpeaneeenoeoa Typuuu, In : Vizantilskii Vremennik, t. XI (1956), p. 214 ;
idem, The Turkish Manuscript of Qoca Husejn's Chronicle Beda'i iil-Wega'i" (vol. II) from the
-Collection of the Institute of Oriental Studies (Leningrad Branch), U.R.S.S., Academy of
Sciencies, Moscova, 1957.
6 Hilsejn, Beda'i ul-veka't (Yaueumenbuble co6mmua). Editie IngrijitA Ii cu o intro-
ducere de A. S. Tveritinova. Rezumate gi indice de I. A. Petrosian, Moscova, 1961,
1, 75 + 399 p. ; II, 401 1116 p. (Recenzat in : NarodI Azii I Afriki", 2, 1962, p. 243-244,
Ate A. JeIteakov).

www.dacoromanica.ro
 KODJA HUSEIN 439

Se remarca uncle stiri interesante privitoare la atitudinea Portii fatgi de

tkile supuse, din care se vede forma, de via,ta, a acestor tki.
Sint de retinut si numeroase amAnunte privind lupta maselor popu-
lare Impotriva grupArilor feudale exploatatoare. Autorul vede deaderea
puterii turcesti In disparitia unor vechi institutii militare ca pedestrasii
(yaya)§imusellimii, desfiintate sub Murad al III-lea (3.574-1595). Propune
reinfiintarea acestor organizajii In care sg, intre Irani (raia) cu pAmint ca
timaruri. Desi este adept al puterii sultanului, totusi el critic& si denuntil
15,comia $i coruptia demnitarilor si dreg5torilor Portii. Citeodatg, el is
apkarea sArmanei raia", adid, a taxAnimii, considerind-o ca izvor prin-
cipal pentru imboga.tirea, vistieriei impkkesti.
In ceea ce priveste tirile, destul de bogate, care privesc tkile roman,
de sint In linii maxi asemangtoare celor ce se gasesc la cronici mai reprezen-
tative In frunte cu Nesri, Idris Bitlisi si Sa'adeddin. Se intilnesc insa
uncle precizari si completki fatl de izvoarele narative cunoscute noun.
Asa, de pildai, descriindu-se marea rascoala antifeudala condus& de seihul
Bedreddin Mahmud, el relateaz'a cá acesta, stringind un buluc de eretici
din Tara Romaneasc5, (Eflak), s-a rIsculat cu gindul la ocuparea sultana-
tului". Desigur, merits, o deosebitl atenlie gi celelalte tiri, cuprinse in
aceastl cronica.

Bibliografie: 0. M., III, p. 46 ; Ahmed Resmi, Sefinet-ilr-rilesa,

Istanbul, 1269 H. (1852-1853), p. 34; G. 0. W., p. 186 -187; A. S. Tveritinova,
Husein, Beda- i- ul- Veka'i, vol. I (Introducere), p. 5-23 ; recenzil: In Studii.
Revista de istorie", XV, 4 (1962), p. 1932-1942 *i in Belleten", T. T. K.,
Ankara, 1963 (F. R. Unat).

www.dacoromanica.ro
 BEDA'I UL- VEKA'I
(Moscova, 1961, 2 vol.)

Volumul (Parka) I
63 b DOMNIA LUI MURAD-HAN GAZIUL. INTELEGEREA DINTRE GHIAURII
SIRBI (SIRF) $1 BOSNIACI $1 UNGURI $1 CEI DIN TARA ROMANEASCA
PENTRU ZDROBIREA MAHOMEDANILOR

Comandantul (tekfur) de Filibe 1, mergind pe ling& BO,-

pinul (hakim) despot al Serbiei, a cerut ajutor sere a se razbuna
pe musulmani. Despotul, de asemenea, Incheind Intelegere cu
crali Bosniei §i lJngurului §i Tarn llomfine§ti (Eflak), In anul
766 2, ace§tia s-au indreptat asupra Adrianopolei (Edirne).
<Lala-$abin a cerut sti vine sultanul>.
... In acest timp ghiaurii cei umili an sosit pe malul
Maritei (Meridj) la o cale de doul zile de Adrianopol.
64 a <Urmeaza descrierea luptei terminate cu infringerea aliatilor de catre Hagi
Meld, filra a se mai aminti de romani>.

65 a CUCERIREA CETATII CIRMEN $1 SCHIMBAREA CAPITALEI (TAHT)

LA ADRIANOPOL

65 b <Descriindu-se regiunea respectivg, se spune > : prin acest

ora§ minunat (Edirne) curg trei riuri maxi Unul se cheam&
Marita §i unul Tundja §i altul Arda. Toate trei ant riuri aseml-
ngtoare cu Tigrul (Didjle). i ora§ul de mai sus fiind una dintre
localitetile Infloritoare, la nord se easesc : Moldova (Kara-
Bogdan) $i Tara RomfineascI (Eflak) §1 De§t-iil-Turchestan §i
Mongolistan.
66 a ... In anul mai sus-arltat, adic/ In 767 al Hegirei 3,
ora§ul Adrianopol a devenit capitala sultanatului.
69 b <Despre Nicopol .§i Silistra al carui stapin era $i§man (Susmanos) care>
impreunii cu alanii sal, a hotarit sa dea haraci pe trei ani. Atunci s-a incheiat
§1 un tratat linparatesc (ahidname-i humaiun), Timurta§ devenind beilerbei de
Rumelia>.
73 a-74a <Se descrie actiunea lui Savgi-bei care, profitind de o expeditie a sultanului
Murad I in Rumelia 4, s-a razvratit §i a fost pedepsit in anul 787 5>.
1 Filibe: Filipopol.
2 28 septembrie 1364-17 septembrie 1365.
3 18 septembrie 1365 6 septembrie 1366.
4 In cronica lui Mustafa Ali e vorba de Tara Romaneasca.
6 12 februarie 1385 1 februarie 1386.

www.dacoromanica.ro
 BEDA1 UL- VEKA'I 441

79 b MAREA EXPEDITIE A LUI MURAD-HAN GAZIUL

anainte de descrierea luptei de la Kosovo, vorbindu-se de Virile care au

participat, se spune> :
811 a . Frincul (Firenk) gi ungurul 0i cel din Tara Roma-
neasca si arnautul 0i moldoveanul (Bogdan), precum t;si popoarele
slave (akvam-i sakalibe), care astki poarta denumirea diferitgi de
le§i (Lieh) cehi, cu totii an dat ajutor sirbilor, stringind
din imprejurimile lor, un numk de 200 000 de osta§i.
83 b <Descrierea ordinii de bAtaie a o§til ghiaure>.
84 a ... Pe Vilk-oglu 6 1-au a§ezat pe aripa dreaptal iar pe
craiul Bosniei, care era nenorocitul de Levid (Levend)-oglu,
1-au Mout serdar in aripa stfnga. Iar pe comandanjii (sanadid)
ungurului i valahului 0i moldoveanului ¢i arnantului si adung,-
tura cehilor i-au a§ezat pe araindoug, aripile.
<ltnfringerea o§tilor cre§tine la Kosovo>.
87 a ... In anul 788 7 murind Haireddin-pa§a, mevlana Ala -
eddin, care era Kadiasker, ajungInd mare vizir (vezir-i azam)
el a devenit cunoscut cu numele de Ali-pa§a 8.
90 a tji lui Firuz-bei incredintindu-i-se vilaietul Vidin, de
la serhatul vilaietului unguresc, dud i s-a dat firman spre a
devasta acele imprejurimi, el a trecut in fatgi 9 peste fluviul
Dunarea $i, dupg' luptk in miinile for a azut o pradg, bogata, ;
iar pe Evrenos-bei 1-au trimis la locul sgai de stlpinire care era
ora§ul Siruz 10. Acesta, la rindul sg,u, cucerind cetAtile Vodina yi
Cetruz 11, an flout cu totii arz la padiph care se ggsea pe atunci
la re§edinta sa din Brusa. . . .

EXPEDITIA SULTANULUI BAIAZID I IN PARTILE TARII ROMANESTI (EFLAK)

Cel care era sapinul (hakim) Tariff Romgine§ti 12, un ghiaur cu

apucg,turi rele, fiind atltat de batrinul nenorocit cgruia i se spunea goturum
° Vuk Brankovici.
7 2 februarie 1386 21 ianuarie 1387.
8 Djandarlizade Ali -paSa (m. 1406).
o In textul acestei cronici nu apare termenul Eflak (adica in Tara Romaneasca"), ca
in celelalte cronici.
to Siruz: Serres, oral in Macedonia.
11 Cetruz: Kytros, ora* in apropiere de Salonic.
18 Mircea eel Batrin (1386- 1418).

www.dacoromanica.ro
 442 KODJA HUSEIN

Baiazid 18 tii spre a indeplini planurile (tedbir) acestuia, a atacat tinuturile

islamice 14. Indat/ ce aceast/ kttire a ajuns la urechile padiphului, an porun-
cit al porneascI spre Adrianopol. i, apoi, cu °stile Rumeliei i Anatoliei
au mers pe malul fluviului Dun Area. De aici, trecind In partea Taxii Roma-
ne§ti, s-au razboit intr-un loc strimt (swab) 15 cu domnul Tarii Rom/ne§ti
care era ghiaurul numit Mircea (Emirgi) 16. Intr-o or/ oastea diavoliceasa
fiind Imprktiata, cea mai mare parte a fost ucisa. ei luat/ In robie. Cape-
tenia lor, care era mai sus-numitul Mircea (Emirgi), reu§ind sa scape cu
mii de vicle§uguri, a cerut ca vinovatia sa sA, fie iertata. Preafericitul sultan
s-a Invoit, Ins/ cu obligatia ca sa, fie inapoiati tori robii (eFir) pe care acesta
91 b it luase din Wile islamice Qi s/ se mAreasc/ tributul salt (giziesini) 17 ; §i
a§a el §i-a pgstrat domnia Tarii Romane§ti (Eflak voivodaligini). Intre
timp, auzindu-se c6, s-a r/sculat Karamanoglu, s-a dat iarki porunc/ de
/ntoarcere. Aceste evenimente s-au IntImplat in anul 793 18.
. Pe cind §ahul lumii era In Tara Romaneasa, Karamanoglu
Ali-bei, alcind iarki tratatul de pace, a atacat pe nea§teptate pe muha-
fizul de Ankara.
<Expeditia lui Baiazid I Fulgerul Impotriva lui Kiitiiriim Baiazid, pentru Ca acesta 11
aptase pe domnul Tarn Romanesti>.

97 a LUPTA SULTANULUI BAIAZID CU CRAIUL UNGURESC

Pe cind sultanul Baiazid asedia Constantinopolul §i Imp/ratul bizan-

tin cerea sprijinul cre§tinilor, craiul unguresc 19 fAcInd Intelegere cu ceilalti
regi nenorociti (menhus), ghiaurii au venit pe drumul din Tara Romaneascg.
Ei an trecut apa Dun/rii 1i, cu un num/r de 130 000 de ostaki, au asediat
cetatea Nicopol (Nikboli). Astfel, In anul 798 20, sultanul, parasind ase-
dierea Constantinopolului, s-a Indreptat pentru a sca'pa Nicopolul. Oastea
ghiaura era de dolla on mai mare ca cea islanded.
<Nu se arata rolul jucat de hlircea cel BatrIn /a Nicopol, de altfel ca ta In alte cronici
turce§ti>.

13 Baiazid cel 8chiop, principe de Kastamonu ; de fapt, acum domnea fiul sau Isfendiar.
14 AdicA Imperiul otoman ; in alte cronici Kartn-ovast.
15 In alte cronici (Enveri, Nevi, Sa'adeddin), ca §1 la Leunclavius, este dat numcle
Arkasi, adica Arge§.
13 Emirgi : Mircea (cel Batr1n).
17 La Orudj qi In alte cronici haraci".
15 9 decembrie 1390 28 noiembrie 1391.
" Sigismund de Luxemburg.
20 16 octombrie 1395 4 octombrie 1396.

www.dacoromanica.ro
 BEDAI UL-VEKA1 443

132a PLECAREA LUI MUSA CELEBI IN PARTEA RUMELIEI

132b <Descriindu-se prezenta Jul Musa Celebi la curtea lui Karamanoglu Isfediaroglu din
Anatolia, se spune> :

Ajungind la auzul voievodului Tarii Romanesti dorinta lui Musa

Celebi de a trece in Rumelia, $i acesta (Mircea) fiind nemultumit de emirul
Suleiman ci de faptele emirilor sai, a gasit foarte potrivita §i multumitoare
aceastA trecere. Trimitind o scrisoare (mektub) lui Isfendiar, el (Mircea) i-a
facut cunoscut ca fi va fi recunoscator pentru trecerea lui Musa Celebi
in Rumelia. De asemenea, scriind o scrisoare $i lui Musa Celebi, i-a jurat,
zicindu-i : O data cu norocoasa to sosire iii voi preda intreaga mea avere
;ii am o EWA frumoasa ca luna, ea sa-ti fie sclava (djarie) iii iji vom sluji
cu tot ce avem In Cara, cu avutii si cu oameni". Astfel, Isfendiar 21, la
rindul sau, dupa ce i-a trimis stire dui Musa > gasindu-i vase, s-a ocupat
si de alte pregatiri Karamanoglu, de asemenea, gasind potrivite aceste
masuri, 1-a trimis pe Musa Celebi la Isfendiar. De a BO, data, Isfendiar,
facind tot ce este cu putinta si pregatind uneltele si proviziile care erau
trebuincioase, 1-a trecut, cu toata, cinstea si toate onorurile cuvenite si cu
vasele din trecatoarea Sinop (Sinob) ryt 1-a indreptat in Tara Romfineasca.
Potrivit gindului lui Musa Celebi si dupa dorinta sa batind un vint priel-
nic, a facut ca in scurt timp el sa ajunga la hotarul Tatii Romfinesti.
Domnul Tarii Romfinesti, intimpinindu-1 cu oaste in citeva locuri,
§1 -a respectat fagaduiala. La acea granita aflindu.-se Rumelia, null dintre
beii Rumeliei s-au grabit ofere supunerea si serviciile si devotamentul
lor.

INTGARCEREA EMIRULUI SULEIMAN IN RUMELIA

Clad a ajuns la auzul emirului Suleiman stirea desprea iesirea

§i aparitia lui Musa Celebi in Rumelia si despre adunarea in jurul sau
a domnului Tariff Romfinesti, cu emiri, atunci predind tinutul sau
vremelnic, Anatolia, stapinului sail, el s-a indreptat spre stapinirea sa
adevarata, Rumelia, intorcindu-se la Adrianopol. Ali -pasa, care era
calauza imparatiei, murise la Ankara 22.
136a <DupA Infringerea $i moartea emirului Suleiman, Incepe contlictul mire
136b Musa si Mehmed. Lupta de la Ingighiz, lInga Istanbul, unde Musa Celebi a iesit
biruitor>.

21 Principe de Kastamonu.
92 La 18 decembrie 1406.

www.dacoromanica.ro
 444 KODJA HUSEIN

139a VICTORIA SULTANULUI MEHMED ASUPRA LUI MUSA, CARE A CAZUT

140b IN LUPTA. EXPLICAREA UNEI ALTE ISTORIOARE

141a <Descriindu-se expeditiile gi orgiile emirului Suleiman In Anatolia, se spune

a principii Karamanoglu sI Isfediaroglu se glndesc sA-1 loveasca pe alts; cale>.

141b Emirii din Rumelia, scirbindu -se de faptele emirului Suleiman, au

facut Intelegere In taint qi an trimis de krtire lui Isfendiar. Ei 1-au rugat
ca Musa Celebi st fie trimis In Rumelia. Dupa cum scriu unii, se spine ca
In aceasta Intelegere Ali-paqa avea de asemenea un amestec. Isfendiar, la
rindul sau, 1-a trimis pe Musa Celebi din Sinop, pe Mama Neagra, In
Tara Romineasca. Ajutat de un Ant prielnic, el a ajuns In scurt timp
In Tara Romineasca, iar Mircea (Emirgi) voievod, domnul TArii Roma-
ne§ti, avind suparare pe emirul Suleiman, 1-a ajutat pe Musa en multa
oaste §i, la cererea emirilor musulmani, 1-a trimis In Rumelia. Emirii, la
rindul lor, IntImpinIndu-1 pe fiul de §ah (Fehzade), an venit la, Silistra. De
acolo s-au Indreptat spre Adrianopol. Emirul Suleiman, Indata ce a luat
cunoritinta, despre unirea lui Musa Celebi cu principele Tarii Romane§ti,
a mers In grabs spre Adrianopol s-a a§ezat pe tronul sultanatului.
<Se descriu orgille lui Suleiman. Devenirea lui Musa emir de Rumelia 51 moartea lui
Suleiman>.

144b PLECAREA SULTANULUI SPRE A-L PEDEPSI PE FIUL FRATELUI SAU

Emirul Suleiman avea un fiu 23 pe care Il daduse cu oaste Impara-

tului (tekiir) din Istanbul 24. Intr-o alts istorioara se spune ca la moartea
tatalui sau, fugind, el ar fi plecat linga acest Imparat. Insa Impkatul
avInd pact §i Intelegere cu sultanul Mehmed <Celebi>, 1-a alungat de ling&
el. Acesta, la rindul sau, ietlind din Istanbul, s-a dus la Kartn-Ovast ca sa
mearga In Tara RomaneascI, dar acIngiii de Karin -Abad 1-au Impiedicat,
IndreptIndu -1 spre Ianbolu.
< Sultanul trimite oaste asupra lor. Orhan Celebi este prins 5i i se scot ochii>.

146b EXPEDITIA SULTANULUI IN TARA ROMANEASCA $1 IN TARA UNGUREASCA.

Sultanul <Mehmed Celebi>, dupg ce 1-a pedepsit pe Karamanoglu,

slobozinduli oastea sa s-a tutors la Brusa. Dupa, un timp, sultanul cel
viteaz, auzind ca voievodul Tariff Romame§ti <Mircea > se Impotrive§te st
23 In cronica lui Mustafa Ali : Orhan.
24 AdicA din Bizant.

www.dacoromanica.ro
 BEDA7 UL- VEKA'I 445

mai trimitg haraci, a dat firman pentru adunarea ostii qi, de asemenea,
trimitin.d ilustrg poruncg beiului Isfendiar, principe de Kastamonu, i-a
grgit : Sg vii to insuti sau s / -ti trimi i fiul ". Astfel fiind porunca, acesta
1-a trimis pe fiul sou, Kasim, cu o oaste desgvirsitg.
De asemenea ¢i sultanul, in anul 819 25, trecind in partea Rumeliei,
a onorat Adrianopolul. Apoi, an poposit pe tgrmul Dungrii. Din locul mai
sus-argtat, trimitindu-se oaste inlguntrul Tgrii Rom'anesti, el insusi
(sultanul) a construit cetatea Giurgiu (Ierkoy 2°) 5i a reparat cetgtile
numite Isaccea (Isakci) i Ieni-Sale.
Cei care plecaserg in Tara Romaneascg intoreindu-se teferi fid sana-
tosi e i cu mult plean, au adus un mare numar de tineri (gilman) §i de sclave.
Intro timp, domnul Tgrii Romlnesti 27, egindu-se 1i pocaindu-se,
nu s-a argtat o$tii, ci s-a intarit in munti greu de strabgtut. Dupg ce tara
i-a fost devastatg (harab), el a trimis o scrisoare de supunere cu scuze,
impreung cu haraciul pe trei ani. De asemenea, a trimis impreung §i pe
renumitul emir numit Minnet-bei 28 care fusese omul (havas) lui Musa
Celebi $i care acum se ggsea pe ling/ dinsul. Trimitindu-1 pe acesta,
<Mircea> 1-a rugat <pe sultan> sa -i ierte acestuia pgcatele. Mgrinimosul
sultan, la rindul sau, avind raft qi indurare fate de acesta, 1-a iertat,
acordindu-i ca favoare jara sa. Tar el insusi s-a intors la easa Impargtiei.
Dar inainte de a veni la Adrianopol, plecind la ungur ingiirii8), au cucerit
147a cetatea Severin. Ghiaurul de ungur, disperat din cauza neputin'ei de a se
apgra, a trimis cu daruri impgratesti (fahane) la Poarta fericirii trei beiza-
dele ghiaure.
<Urmeaza descrierea legAturilor cu beiul de Kastamonu >.

148b RASCOALA $EIHULUI BEDREDDIN $1 INLATURAREA ADEPTILOR SAI

<Bedreddin, intrind in legaturA cu ereticul Mustafa Bortiklage, pentru a pricinui Impreunti

pagube, nu mai putea sA rAmInA In Imperiul otoman>.
149a Ridieindu-se din Iznik, el fugi la Isfendiar. Dar neputind sg stea nici
la Kastamonu qi urcind intr-o corabie (ke;ii), a trecut prin Marea Neagrg
In partea Tgrii Romanesti (Eflak yakasina). Avind prietenie cu. domnul
Tgrii Romanesti, acesta 1-a intimpinat cu cinste i respect. Bedreddin a
incheiat inteIegere cu domnul (mir) Tgrii Romanesti, cu glndul de a face
nelegiuiri si fatarnicii.
25 1 martie 1416 17 februarie 1417.
26 Sau lerkokil.
27 Mircea cel BatrIn.
22 In alte cronici : Azeb-bei, Izzet-bei gi chiar Garib-bei.

www.dacoromanica.ro
 446 KODJA HUSEIN

DESCRIEREA OMORIRII LUI <BORUKLUGE> MUSTAFA CEL RAUFACATOR

<La auzul izbucniril rascoalei din Aidin, sultanul Mehmed I trimite acolo oastea de
Anatolia sub comanda printului Murad, care, Inabusind rAscoala, a omorit In trecatoarea Kara-
Burun 29 10 000 de rAsculati. De asemenea, a fost Inabusitii si rascoala lui Torlak-Kemal, care
a fost decapitat si aproape 7 000 de rAzvratiti au fost ucisi ; doar aces dintre razvratiti care au
149b primit doctrina sunnita (ehl-i sunnel) an scapat de moarte>.

STAREA MAI SUS-NUMITULUI BEDREDDIN

Chad print ul Murad a obtinut victoria impotriva razvratitilor, sulta-

nul a pornit o expeditie In partile Salonicului (Selanik). Neputind Ina cuceri
cetatea, an pustiit imprejurimile Salonicului i chid an ajuns cu o prad'a
nenumarata In clmpia Serresului (Siruz), a sosit la ordia imparateasca
§tirea despre rascoala lui Simavnaoglu Bedreddin Mahmud, care a fost
pomenit mai sus. Mai sus-numitul, stringind in jurul sau din Tara Roma-
neasca o ceata de eretici (mule/aide) foarte fatarnici, datorita §oaptei
diavolului 1i cu gindul la ocuparea sultanatului, venise Intr -un loc paduros
din apropiere de Deli-Orman 30, de lingtt vilaietul Silistra (Silistre). Pe
discipolii i adeptii sai hi trimise in toate partile gi In Imprejurimile Rume-
liei.
150b <Urmeaza descrierea prinderii seihului, spinzurarea sa la Serres si inabusirea rAscoalei
din Rumelia>.

i acest eveniment s-a intimplat pe la Inceputul anului 823 31. Dupa,

aceasta sultanul Mehmed <I> a mers Impotriva Tarii Romane§ti i, deoa-
rece domnul Tarii Romane§ti fugise la craiul unguresc, s-au indreptat
asupra ungurului. Mind ties surprin§i de iamb', ei deoarece sultanul cazuse
de pe cal, au dat porunca sa se intoarca la Adrianopol.

151a 1NCURSIUNEA SULTANULUI IN TARA ROMANEASCA SI IN TARA UNGUREASCA

Mai inainte de aceasta s7a vorbit de supunerea domnului Tarii Roma-

ne§ti. Marele sultan fiind ocupat un timp la Brusa cu cladirea unei case
de binefacere (imaret) i cu altele, a ajuns la auzul sultanului ca domnul
Tarii Romfine§ti s-a razvratit din nou, devenind neascultator, ei ca a
Incheiat intelegere cu craiul unguresc. Pentru ca acel ghiaur foarte fatarnic
29 Kara-Burun: promontoriul Stylarios, lIngal Izmir.
39 Deliorman.
81 823 (evail) = inceputul anului 1420.
82 Credem cA este vorba de expeditia din vara anului 1420, and a fost atacat gl sudul
Moldovei.

www.dacoromanica.ro
 BEDA'T UL-VEKA'I 447

a cracat tratatul (ahid) gi pactul (misak), In anul de mai sus (823) si-a pus
In end sa meargA asupra lui §i s6, fact, un mare rkboi sfint.
Stringind oastea de .Anatolia, cu ostile principilor de Karaman. gi
Kastamonu, gi oastea de Rumelia, cu. toti conduatorii gi emirii for qi cu
gaziii §i acIngiii si on toatA oastea de pedestrasi, au trecut pe fluviul Dunkea
in partea Tkii Romanesti. i cucerind la inceput cet5,4ile Isaccea (Sakgi)
§i Ieni- Sale $i Turgiin" §i Giurgiu (lerkokii,), an trimis Inl&untrul Tkii
Romanesti o oaste numeroas6. Cln.d an Inceput sa devasteze i sa pustiasck
domnul Tkii Romanesti 34, un raurac/tor, neputind s5, se Impotriveasca,
spahiilor lupt6tori pentru Islam, a plecat la hotarul unguresc cu end de
ajutor i sprijin.
Oastea islamica,, devastind i pustiind potrivit dorintei sale Tara
Romaneasca,, aducea In fiecare zi la tabka sultanului sclavi §i tineri des-
toinici (gulam) §i zaherea fk5, socotealg, i avujii multe.
... Mamie sultan, rgzbunindu-se tare < pe domnul Tkii Roma,
nesti>, a Indreptat oastea din expeditia dint& Impotriva Tarii Romanesti
in expeditie asupra vestitei tki a ungurului. 5i dud an intrat In serhatul
uaguresc, au. devastat $i an pustiit Intreg vilaietul care se afla In fata lor,
omorin.d §i prinzInd robi, ineendiind i dArImInd.
151b <Regele Ungariei nu a ie§it pentru a da lupta. Caderea sultanului de pe cal provoacil
bucurie cre§tinilor>.
Craiul unguresc bucurindu-se, Impreun5, cu cel din Tara RomaneascA,
de nenorocirea sultanului, s-au raspIndit zi de zi stiri false si minciuni gi
vorbe neadevgrate.
<Dupa devastarea Ungariei turcii s-au tutors teferi. Moartea sultanului Mehmed I Celebi >

156b INCEPUTUL EPOCH SULTANULUI MURAD AL II-lea

161a <Descrierea rAscoalei lui Dilzme Mustafa gi omorirea lui, MA a se mentiona de prezenta
sa In Tara RomAneasca pe la 1415>.

161b INABUSIREA RASCOALEI LUI MUSTAFA CELEBI

162a <DupA descrierea asedieril Constantinopolului pentru a treia oath de cAtre turd, se
spune> :
In aceasta parte, padisahul mkind tinuturile Rumeliei, 1-a pus aici
ea m-uhafiz pe Evrenosoglu, iar pe Firuzbei<oglu Mehmed > fAcIndu-1
" Turgdn : Turnu, adicil Turnu-Magurele.
34 Mihail sau Dan at II-lea.

www.dacoromanica.ro
 448 KODJA HUSEIN

sg, stea la serhatul Tariff Romine§ti, el insu§i s-a repezit in goana calului
kii in a noua zi a ajuns oastea la Iznik.

163a SOSIREA DOMNULUI TARII ROMANE$TI $1 IERTAREA PACATELOR

$1 GRE$ELILOR SALE

Pe dud marele sultan <Murad al II-lea > plecase ca s6-1 pedepsease&

pe Isfendiar ", atunci Dracula, care era domnul Tarn Romanekiti, treeind
Dunarea, a devastat tinutul Silistrei. Dar indat6 ce s-a dat de tire despre
rascoala sa, 1-au trimis pentru nimicire pe Firuzbeioglu Ali-bei ". Umilii
de ghiauri neavind putere ca sa se ]upte §i ascunzindu-se In locuri de
pindg, gaziii musulmani an devastat kii an pradat Tara Romaneasca, in
alai hal, inch nu se poate arata. Padilahul, la rindul sgu, cu gindul de a
face o expeditie in Tara RomaueascA, s-a indreptat din Anatolia spre
Rumelia. Stringind §i facind rost de of}ti la Adrianopol gi raspindindu-se
acest zvon, domnul Tgzii Romane§ti a venit cu doi fii ai sgi 371 cu haraciul
pe doi ani §i cu daruri frumoase, Inchinindu-se la Curtea padiphului.
Cerind iertare kii aid pe unul din fill sg,i ca ostatec 38 vina lui a fost iertata.
Obligindu-se ca in fiecare an all dea haraciul, i s-a lasat iargli domnia sa.
In acest an, care era 827 392 Evrenosoglu Isa-bei a fost trimis s6, devasteze
kti sa, prade tiara arngutilor.

173a PLECAREA SULTANULUI IN UNGARIA

<Descriindu-se Inceputul unor expeditii In Ungaria, se spune> :

Sultanul, de asemenea, mergind cu oastea de Rumelia §li en acingiii
173h kii vAzind locurile de trecere fili muntii §i cimpiile sale, 1-a trimis pentru
prada, §i devastare pe Evrenosoglu Ali-bei. Acesta, la rindul sga, in anul
840, trecind DunArea, a intrat prin fata Timi§oarei (Temepar) In tinutul
unguresc. Devastind §i prIdind timp de 40 de zile, an scos mult plean.
<La Intoarcerea din expeditia ungureascA, Evrenosoglu Ali-bei face cunoicute sultanului
Murad al II-lea bogAtille si minunatiile marl ale acestui vilaiet. Atunci se face o noua expeditie
la care participa §i trupele din Anatolia>.
Apoi s-a poruncit ca sa se porneasca o noua expeditie asupra ungu-
rului. Treeind apa Dunarii prin fata Vidinului cu corabiile (ghemi), an
" Principe de Kastamonu.
" La 10 cronicari Mehmed-bei.
37 Radu si Vlad.
" Pe Radu cel Frumos.
" 5 decembrie 1423 22 noiembrie 1424.

www.dacoromanica.ro
 BEDA'I UL-vEKA'I 44f)

pgitruns in vilaietul ungurese prin. Tara RomaneascA. Au poruncit ca

expeditia sl fie In.dreptata spre Buda (Budun), capitala tArii ungureilti,
<Se descrie Inaintarea turcilor In Ungaria, 'MA ca sA opunA rezistenta craiul, arAtIndu-se
§1 prada bogatA luatA de aici>.

74a La Intoarcere, trecind pe drumurile vilaietului TArii Rom.Ane§ti,

domnul Troll Romame§ti, Dracula, a dat zaiafeturi ImpArAte§ti, daruind
ksi pe§chepri mari. Apoi, trecind fluviul Dun Area pe la locul de trecere de
la Nicopol, s-au tutors cu noroc i sanAtate la Adrianopol.

74b CUCERIREA SEMENDRIEI DE CATRE SAHUL LUMII

...
Fiind pe malul Dunarii, cetatea Semendria, era locul de trecere
al celor din Rumelia §i al ungurilor §i al celor din Tara RorafineascA.
Pe atunci, dud sultanul devenise fericit prin. cucerirea Semendriei,
domnul Tarii Rom Anetifti, Dracula, venire cu doi fii ai sal la ordia impAr6-
teasel. S-a poruncit ca ei a fie lega,ti i arun.cati in inchisoarea fortAretei
Galipoli.
<Au fost 1nchisi 5I cei doi fit ai lui VIlk-ogiu u>.

75b DupA Nevi cetatea Semendriei a fost luatI de la, 111k-oglu, care
fugise din cetate la unguri,15,sI.nd pe cei doi fii ai sAi in cetate. Cuceritorul
<Murad al 11-lea > i-a orbit. Apoi a poruncit ca sA fie trim* cu ceakir <gi>
Balaban la cetatea Tokat. 10,r Intimplarea cu Dracula, domnul Tarii
Romane§ti, gi cu fiii sai s-a petrecut inainte de a se in.drepta spre Semendria
pentru a o cuceri.

INFRINGEREA ONOAREI ISLAMULUI

Domini Tarii Romane§ti, Dracula, fiind Inchis cu cei doi fii ai sAi
la Galipoli, Tara Romanease:a a ramas fAra stA'pin. Atunci craiul unguresc,
in ciuda padiphului, a numit domn in acel vilaiet, pe chid padifiahul era
ocupat cu asedierea Semendriei, pe unul dintre principii mo§tenitori ai
Tarii Romane§ti. Acel Ingimfat peste masura, trecind Dungrea, qi-a intins
mina asupra tariff islamice. Yn anul 84541, pe and padiphul tledea la Adria-
nopol, fAcindu-1 serdar pe Mezid-bei 42, el 1-a trimis In Tara Romaneascl
cu eltiva emiri din Rumelia, §i cu nifite acingii.
4° Vtik-oglu: Gh. Brankovici.
41 22 mai 1441 21 mai 1442.
4° Mozid-bei, beilerbei de Rumelia.

29 - 0. 48

www.dacoromanica.ro
450 KODJA HUSEIN

Lind acesta, trecind Dunarea cu o mare adtmare, a intrat In. Tara

Romaneascg, atunci cgpetenia ghiaurului unguresc cel nenorocit, neavind
putere s6, se Impotriveasca In luptg, s-a Intgrit Intr-un loc foarte muntos.
Oastea, rausulma,ng, Imprastiindu-se cu nepasare prin tarn, s-a pornit pe
pradg. De asemenea si Mezid-bei, la rIndul sgu, lug Imfin du-se fatg de viteji,
nu i-a luat In seams pe ghiauri. Dar sosindu-i domnului Tgrii Romknesti
ajutoare din partea ungurului si acesta iesind la ivealg, s-au luptat si s-au
rgzboit cu Mezid-bei. Mezid -bei s-a bgtut vitejeste. Dar cei care se afla,u.
In jurul sau fiind scurti la, minte si oastea fiind risipitg si stgpinul luraii
dind prilej ghiaurilor, acestia 1-au facut pe Mezid-bei sä treacg In rindurile
martirilor. De asemenea, si cei din tinuturi fiind calcati de umilii de ghiauri
unii din ei au reusit sa scape, trecind Dungrea cu mii de greutati.

INFR/IsTGEFtEA OFTH SULTANULUI A DOUA OARA

Chid aceastg nenorocire a ajuns la auzul sultanului cel cuceritor

de tgri, acesta, dorind sa se rgzbune, a tinut un slat cu vizirii si emirii sgi,
si dud Kula-Sahin, beilerbei de Rumelia, a cerut Invoire sa piece in Tara.
Romaneascg, cererea sa a lost primitg de toti $i 1-au flout serdar asupra
emirilor din Rumelia. Si dindu-i ease sangeacuri dintre emirii Anatoliei,
1-au trimis sa fad, expeditie sfintg (gaza). Clnd Sahin-pasa, " a intrat In
vilaietul Tarii Rom'a'nesti, la In.ceput emirii ghiaurilor nu s-au argtat. Din
aceastg pricing, cea mai mare parte a ostii sale s-a Imprgstiat, depgrandu-se
prin tars dupg pradg. Si pasa, la rIndul sau, fiind ocupat cu bgutura, si
petrecerile, a uitat sa -1 }i adune oastea. Desi emirii 1-au fgcut atent, el nu
a tinut totusi seams. Sosind ajutor domnului Tarn Romanesti Dracula,
din partea lui lancu, craiul unguresc" §i iesind la ivealg acesta, an atacat
oastea islamicg. Oastea care se afla acolo s-a luptat vitejeste Limp de o zi
riff o noapte. Dar bratul si aripa lui Kula-whin fund InfrInte $i nereusinds1
reziste, el a trecut In partea de dincoace a Dungrii. Unii fund lasi, zicind
cg pasa a trecut apa", s-au asternut si ei pe urmele lui. Dar Umurbeioglu
Osman Celebi, cu niste emiri, rusinIndu-se de fuga Injositoare, ei s-au luptat
de dimineatg ping' seara. 3n cele din urma, din voia celui de sus, mai sus-
argtatul Osman Celebi si cu vitejii si bail s-au unit cu ceata martirilor. Acest
eveniment s-a IntImplat In anul 846 45. Molla Nesri a scris cg Osman Celebi
si-a grbsit moartea In expeditia de la Varna. Iar In unele cronici, In locul
lui Kula-Sahin s-a scris Sehabeddin.-pasa,
43 DupA uncle cronici, $ehabeddin-pa§a, beilerbei de Rumelia.
44 Than de Hunedoara.
43 12 mai 1442 30 aprilie 1443.

www.dacoromanica.ro
 BEDA'I UL-VEKA'I 452

[77a ALIANTA GHIAURILOR SI RAZBOIUL SULTANULUT VREMII

<Dupa luarea Semendriei de catre turci, despotul strbesc, refugiindu-se la Curtea craiului
unguresc, fI Instiga la lupta>.
Atunci, eel de-al doilea crai, care este afurisitul de 4ncu, vestit
prin numlrul mare al spahiilor §i prin avutiile sale, a fost f/cut serascher
asupra intregii ostiri.
<Trecerea Dunarii pe la Belgrad, Impotriva turcilor>.
Apoi, devastind si nimicind tot ce intilneau in calea for prin impreju-
rimi, $i -au pus in end sa meargI prin trecatoarea (derbend) Zlatita. (Izladi)
la Filipopol (Filibe) i la Adrianopol (Edirne).
Sultanul lumii, Murad-han, a ajuns °stile afurisitilor de ghiauri in
fats Zlatitei. Dar afurisitii cei umili fiind peste masur6 de numerosi si
neputind fi nimiciti prin lovituri de sabii, an inchis 46 trecatoarea de mai sus.
<Urmenzd descrierea amanuntita a luptei de la Zlatita din care rezulta victoria lui Ioan
de Hunedoara. Se spune ca diva unele cronici turcesti (tiirki), inainte de nenorocirea de la.
L78a Zlatita, sultanul se afla In ivloreea>.

L78b ALIANTA FATARNICELOR CETE DE GHIAURI

<Abdicarea sultanului Murad al II-lea pe la 1444 In favoarea fiului sau Mehmed, si retra-
gerea sa la Manisa uncle se deda petrecerilor, fapt ce determina puterile europene sa lntreprinda
o noua cruciada Impotriva turcilor>.

...Craiul eel ratacit <al Ungariei>, trimitind de asemenea scrisori.

(name) in toate pantile, a chemat 0, se stringI ostile cele, purtnoare de
semne de infringere. Cei mai multi dintre imparatii crestini si mai ales
craiul unguresc §i nemtesc (Alaman), kii bosniac si din Hertegovina (Her-
sek), precum si domnii Tarii Romanesti (Eflak) gi Moldovei (Bogdan)
s-au adunat la un loc. Apoi, au inaintat cu totii in tinuturile islamice, iar
despotul Las-oglu, mergind in fats, era calauza lor. Trecind cu 80 000 de
ghiauri umili prin Belgrad si cazind asupra Nicopolei, ei au inceput ss
devasteze tinutul acela. Firuzbeioglu Mehmed-bei, Impreun& cu vitejii
ail si cu tavgiii si acingiii care cistigasera, faimg, in. Rumelia, Wand spatele
ghiaurilor $i prinzind multi ghiauri invesmintati in zale, i-au ti imis legati
la Curtea sultanului.
Gindul craiului era ca trecind prin. Varna, sa mearga. la, Istanb4
si, lulndu-1 de acolo pe imparat, sa plece apoi la Adrianopol. De aceea, el
179a a inaintat spre pantile Varnei.
46 Turcii.

www.dacoromanica.ro
 452 KODJA HUSEIN

amtlintati cle, midi de margin, turd' fac pregatirl §i, in frunte cu sultanul Murad,
les In IntImpinarea europenilor qi se ciocnesc la Varna. La Inceput aliatii 11 bat pe turd>.
180a Craiul repezindu-se asupra taberei padi§ahului, calul sau a fost pries
qi scos din fire. Apoi au taiat capul craiului i, punlndu -1 pe o teapa, au
Inaintat spre oastea ghiaura. Cind ghiaurii cei umili au vazut pe teapa
cap-al craiului, puterea for a slabit ei ceata for s-a Imprktiat: Dar afurisitul
de Iancu, ziclnd : Noi nu am venit aici pentru crai, ci am venit pentru
triumful si apararea credinjei noastre crefAine", i-a Imbarbatat pe ghiauri
pentru lupta ; totucli nu a folosit la nimic.
<Cu toata rezistenta aliatilor, ei ent Invin§i, urmarIti §i aruncatl In DunAre>.

Aceasta expeditie Imbucuratoare s-a Intimplat intr-o zi de marti

(yevm-i stuns), In a noun zi a lunii regeb din 84847.

183b PLECAREA SULTANULUI IMPOTRIVA GHIAURULUI UNGURESC LA. *ESUL

KOSOVO PENTRU A SE APARA

<Se aratA cA In anul 802 48 unele cete de pAglni" au inceput larA§/ sA se adune In numele
Jul Isus tit sa Indemne la luptA Impotrisla musulmanilor>.

Craiul ungurese cal purtator de nenorocire, care era afurisitul de

Iancu <de Hunedoara atitindu-i pe craii din vecinatate, s-a pus In. fruntea
unei cete de nelegiuiti. AdunIndu -i qtile, el a trecut timp de o lung, cu
corabiile prin fata Belgradului. Dar cind sultanul cel victorios a auzit de
trecerea bar In Rumelia, I-a repezit 3ntii Intr -acolo pe martalozul Dogan
ca sai-i iscodeasca pa dumani. Acesta, la rhndul sau, Intorcindu-se, a po-
vestit a a vazut muljime de oaste ghiaura §i ca serdarul for era Iancu cel
afurisit tii ea, avind pe linga el pe banii de ceh (Ceh) §i de leh (Leih,)
§i de slovaci (Islovei) §i de Liik, voiau cu tojii sa-lraszbune pe craiul al carui
cap a fost taiat mai Inainte <la Varna > gi ca vor depune sfortari pentru
a Indeplini Indemnul papei. Atunci, pacli§ahul gaziu, %And o adunare
(dernek) In clmpia Sofiei, a strIns 100 000 de oameni ei cud a ajuns la
menzilul Kuromlu-Kilise, a sosit §tirea ca oastea ghiaura se gasea la Kosovo.
Atunci, cu ajutorul lui Allah, s-au Indreptat Indata asupra lor. In acest
timp, aduclndu -se de la serhat prizonieri In zale ei cu mlinile legate, s-a
socotit ca e de bun augur pentru cucerire tai victoria. Dar Intr-o alts po-
vestrire se spune ca, pe cind sultanul se odihnea la Sofia, a furisitul de Iancu
I-a Infrint pe Kula -whin, iar Intr-alta pe *ehabeddin-pa§a, gi a In acest
47 22 octombrlc 1444.
48 7 martie 1448 23 februarie 1449.

www.dacoromanica.ro
 BEDA'I 'UL-VEICA'I _ 453

-timp, omormndu -1 pe Dracula, domnul TAxii RomAne§ti, numise < ca down >
in locul sga pe Laz-oglu. Mai sus-numitii ghiauri ai Taxii Romanefiti, de-
vastlnd si pustiind iraprejurimile Nieopolei, Firuzbeioglu Mehmed-bei
§i Hasanbeioglu Mustafa-bei §i Uzguroglu Isa-bei si alti bei renumiti, fAcind
intelegere intre ei, au dat cu citeva mii de acingii un atac peste noapte
asupra o§tii TArii Romane§ti. Ace§tia erau robii care sosiserA.
185a Tocmai atunci an venit, de asemenea, ea ajutoare si o§ti din partea
Karamanului.
<Descriindu-se diversele unitati participante la luptA, se arata 0 desfAsurarea bAtaliei
de la Kosovo si se reliefeaza cA pentru prima datA au fost folosite arm de foc. Se discutA
-situatla banilor cregtini, camp in captivitate>.
Pe scurt, rgzboindn-se trei zile i trei nopti, afurisitul de Iancu s-a
ascuns printre care, dar spre dimineatA, adresindu -se nedemnilor (Icellab).
sal, le-a grit : Voi sg pgziti aceste care, iar eu voi trece in spatele alaiului
dumanului". Astfel, ie§ind de acolo, el a fugit.

Volumul (partea) al II-lea

DESCRIEREA ORA$ULUI ISTANBUL

206a <Descriindu-se amanuntit orasul Constantinopol, cucerit de Mehmed at

208a 11-lea, se citeazA o serie de popoare care au ajutat fie la zidirea acestei cetAti, fie
cA au avut legAturi strAvechi cu Bizantul>.
208b Mind ennoseut §i a,stAzi ca oraq al Papei de la Roma (Rim papa) ...,
acum 15 crai dintre neamurile cre§tine, purtgtori de coroane si posesori
de tronuri ale popoarelor cre§tine, si anume : de Bedj si ungur si ceh si
legh si Moskov si Spania §1 Franta i Anglia si Venetia si Tgrile de jos
(Niederlande)§ibosniacul si sirbul §i valahul si moldoveanul §i altii nu ies
din porunca Papei. Dar en ajutorul lui Allah eel prea inalt; cei mai multi
dintre craii mai sus-mentionati sint legati grin firmane impargtecti de
tultanii dinastiei Osmane. Dar ei nu se pot opune niciporuncilor Papei. .

229a PLECAREA SULTANULUI (.5.AH) ASUPRA BELGRADULUI $1 INTOAR-

CEREA FARA CUCERIRE

<Descrierea plecarii turcilor, in primAvara anului 1456, impotriva cetatii

Belgrad de pe DunAre. Beilerbeiul Rumeliei, Karadja-pasa, hind numit serascher
al flotei imperiale, a Inceput sit asedieze cetatea de pe apA si de pe uscat>.

Locuitorii cetAtii slgbind, dud cetatea era aproape sa fie cuceritA,

cgpetenia o§tilor de cavalerie, meeter in rgutgti si rktacire, eel care era

www.dacoromanica.ro
 454 KODJ4 HUSEIN

229b craiul lancu, padi§ah al ungurului, purtAtor de nenorocire, auzind de ?trim-

toarea populatiei cetAtii, a vent cu flota de doug on mai numeroask de&
corkbiile musulmanilor.
<Se descrie lupta dintre cele doua flote>.

De nevoie, vasele musulmanilor au fugit. Atunci,-craiul Iancu,la rin-

dul sku, intrind In cetate cu ghiaurii cei rai oi intkrindu-se ei adunindu-oi
praful de puock, a inceput iarkoi sk se lupte cu musulmanii.
<Intre Limp hielndu-se o spArtura In zidurile cetatii, oastea a dat iureeuri, Incerelnd s-o
cucereascA>.

. . . Dar cetatea de mai sus fiind intaritk oi duomanul Iancu cel

Mr& de credintk prmind intr-insa un numkr de 500 de ostaoi (ieniceri),
au dat atac asupra lor. Amindouk par file s-au rkzboit cu bravura. Afu-
risitul de Iancu, neckjindu-se de pktrunderea ienicerilor In cetate, s -a duo
la spartura zidului impreunk cu ,cei din suita sa oi, aoezindu-se intre eel
dinauntru oi cei dinafark, i-a respires pe gaziii care veneau din spate oi i-a
ucis pe ienicerii dinauntru. De asemenea oi craiul Iancu a fost lovit In ochi
de o sageatk.
. . . De semenea §i sultanul Islamului 49) la rindul sau, zicind :
230b nu este cu putintk sk fie ocupatk" < oi-a dat seama a este timpul sa
renunte >. Dar de pktania lui lancu nu se auzise inch. tirea adevgratk a
a sosit la cel de-al doilea sau al treilea menzil.
<Dar,nedindu-se poruna de Intoarcere asupra cetatii, s-au dus la capitala sultanatului>.
237a <Cuccrirea Trapezuntului ei a fortaretei Koiunlu-Hisar>.

239a PLECAREA SULTANULUI IN TARA ROMANEASCA

Pe vremea sultanului cel luptItor pentru islamism < Mehmed al

II-lea > t padioahii de prin imprejurimil on voie sau de frick, erau pe calea
ascultkrii, iar cei mai multi dintre regii ghiaurilor cei josnici deveniserk
tributari (haradjgiizar). §i domnul Tkrii Romkneoti, care era cunoscut
sub numele de voievodul Tepee (Kaziklu)", era un ghiaur tiran (gebbar)
oi despotic. El era cer care purta semnele violentei oi. rautktii. Astfel,
intr-un be al scaunului sau de domnie, pe o intindere de ease leghe (mil),
alegin.d un teren, 1-a lmprejmuit cu ziduri. i In acel teren, in loc sa sk-
-deasck arbori fructiferi oi porairoditori, el a infipt pari cu virfuri ascutite.
Ori de cite on 3i prindea prin lovituri de skbii pe duomanii ski, ii Infigea
4. Mehmed al II-lea.
60 Vlad Tepee (1456- 1462).

www.dacoromanica.ro
 BEDA'I UL-VF2CA1 455

prin burtA, in acesti pari, iar pe altii ii r6,stignea pe truce. PAsarile §i cio-
rile m1ncau din carnea for §i nu lasa s6, fie ingropati In p6mInt. Dacl
cineva indraznea sa dea jos pe acesti spinzurati sau rastigni i, atunci era
spinzurat In local lor. i privind acest loc de ospetie $i de °dada, el se
mindrea, zicind ca acest loc este maidanul de preumblare al acestor morti".
Cu acest obicei urit, el i-a 1n-tint pe toti st6pinii (mita) ti c5,peteniile
ghiaurilor. Cu toate faptele sale de acest fel, aratind supunere la Poarta
dinastiei osmane §i pentru c5, era vestit, el a fost onorat cu un haat, strl-
lucitor i cu o coroana, de our i cu o bonetg, (iiskiif) princiaa4. i sultanul
lumii, socotindu-1 pe acest ghiaur drept un viteaz, fl Hada, §i altora de o
seams on el. Tocmai de aceea §i violenta sa se intArise din ce In ce mai mult
si el ii nimicise pe dusmanii sat Dar, cu timpul, in creierul sau au patruns
soaptele diavolului. Pe vremea end sultana] se g6,sea 1ntr-o expeditie,
care se prelungise, impotriva Trapezuntului, §i In timp ce °stile ImpLr6,-
testi erau departe de serhatul Taal' Rominesti, atunci acel ghiaur, pIng6-
ritor al binefacerilor, depIsind hotarele faut6itii sale, si-a Indus mina, sa
prAdalnica, asupra raialei tinuturilor islamice. Cind padisahul musulman,
dupa, cuterirea Trapezuntului,s-a intors la Istanbul, Ishak-pasa, care era
la paza Rumeliei, venind la Poarta impaargitiei pentru ura,ri, a 16,cut arz
despre faptele role ale voievodului Kazikka. Atunci an fost trimise porunci
de supunere cItre emiri pentru pregg,tirea ostii (sipahi). Dar mai inainte
de acestea 1-au chemat la Inalta PoartI a impa,ratiei pe cel cu sufletul
negru..Afatindu-si supunerea, el s-a scuzat astfel : Poporul t riff mele este
cu don./ fete. In cazul ca plat la Curtea fericirii, se va supune ungurului.
Dacg, se va g5,si ca e bine ca pentru paza tarii mole sa, fie trimis, in aceste
pkti, vreunul dintre emirii de margin, atunci sint hotaxit sg, merg ca
s ma inchin la Curtea fericirii". De aceea 1-au trimis acolo pe Ceakirgi-
bast si Hamza-bei, care era bei de Nicopol. Fluviul Dutarea 1nghetase.
Pe clad Hamza-bei, asezindu-se pe DunAre, incerca sa treaca,, atunci in
timpul noptii, voievodul Tepe§ (Saziklu) a dat un atac asupra ostiiislamice
§i pe cei mai multi i-a treeut prin sabie. Pe mai sus-arAtatul Hamza-bei
§i pe Iunus-bei 52, unul dintre emirii de serhat, trecindu-i in rindurile
mastirilor, le-a, trimis capetele la craiul unguresc 53 si 1-a instiintat de rrts-
coala sa. Cind aceasta, faptg, nenorocitl a fost fa,cutg, arz la Inaltul in,edjlis,
atunci, potrivit firma,nului Impkatesc, care a fost emis mai inainte, s-a
pregatit oastea purtgtoare de victorie §i, In primg,vara lui 866 54, s-a
ai CeakIrgi-baft: capetenie de soimari.
62 Iunus-bei : grecul renegat Katavulinos.
58 Matei Corvin (1458-1490).
M 1462, martieaprilie.

www.dacoromanica.ro
 456 KODJA HUSEIN

-pornit la xpeditie pentru cucerirea TArii Rornaneiti. Serdar al avangarzii

spahiilor fiind Mahmud-pasa vi acesta trecind podul de peste Dunare, el a
Scut ca, Tara RomaneascIsfi fie pe dinauntru ca in ziva jUdecatii de epoi.
Tepee (Kaziklu), neavind putere sá se impotriveasel, s-a ascuns in locuri prl-
pttstioatie. De asemenea vi sultanul cel luptator pentru Islam, trecind peste
Dunare en mai mult de 200 000 de osteni victoriosi, a impodobit tot IA-
mintul Tarii Rom'anesti cu corturi de diferite culori. Atunci, faeindu-1
pe Evrenosoglu .Ali-bei serdar peste acingii, 1-au trimis pentru devastarea
Tarii Romanesti. . . .
240a . . . Mahmud-pasa, care mergea inaintea o tii, calauzind-o, a
nimerit deodath peste un lee de popas. Aici, ping la o departare de sase leghe
(fersah), nu se gasea nici o pic6,tur& de spa, i soarele fiind dogoritor peste
mgsura,, caldura era asa de mare, In& zalele se muiau ca lumlnarea. In
acel ses dogoritor peste mAsurl, lupt/torilor pentru Islam li se uscasera
buzele. Din local acela < turcii > an plecat spre un palat (sarai). In clipa
sosirii, pe dud spahiii nu-vi potoliserai Inc & setea, a aparut din partea ghia-
urilor o mat& nenumarata. Deoarece Tepee av ea, undo vechi dusmInii cu
voievodul Moldovei 55, acesta din urmI stiind de sosirea padisahului, a
luat aceastI sosire victorioasl drept un bun prilej i s-a repezit sa pustiasel
vi sa devasteze Tara Romineasca, Dar $i acesta, aflind, trimisese o ceata
ea sa, inchid& calea moldovenilor. Intro timp Ina vi acestia 56 an prins de
veste ca Evrenosoglu Ali-bei, cu acingiii, se saturase de piazi. De aceea
ei au crezut ca spahiii sahului cel victories slut acingiii Insotitori ai lui
Evrenosoglu tli, grAbindu-se in acel ses fgra, apI, i-au atacat pe viteji.
Cind prea fericitul impgrat i-a vazut pe ghiaurii fara onoare, atunci inain-
tind deodata ca o stea, s-a asezat In mijloc, iar pe aripa dreapta, vi pe cea
sting& i-a pus pe vizirii i emirii sal cei mai renumiti, impodobindu-se cu ei.
Astfel, viteji ca : Turhanoglu Omer-bei si Evrenosoglu Ahmed-bei vi
Mihaloglu Ali-pasa vi Malkocioglu
Bali-bei an fost asezati pe aripa dreapta ;
iar pe Nasuh-bei vi pe Develioglu17mur-bei vi pe Mihaloglu. Iskender-bei
vi pe alti bei i-a asezat pe aripa stingl. Dar dnd cei din ceata aceea de
ostasi s-au apropiat de spahiii impgrItiei, au. vgzut ca fiecare din ei erau
Ca niste lei stropiti cu singe de dusman vi curajosi ca niste balauri. De
aceea, Ingrozindu -se, au pornit Inc& de la inceput pe calea infringerii.
kiapte mu de ghiauri imbracati in zale au devenit hranl sabiilor seinteie-
toare, iar teilalti au fost prinsi.
240b Dupl aceast& victorie, sahul <Mehmed al II-lea > eel plin de curaj
a stat in Tara Romaneasca, timp de o tuna. Voievodul Tepe§, aflind
" Stefan cel Mare.
36 Osta§ii lui Tepe§.

www.dacoromanica.ro
 BEDA'I IIIINEK.A1 457

de nenorocirea care azuse pe capul celor trirni i pentru inchiderea dru-

mului moldoveanului, nu a gasit atunci alt tale deck s&-Lloveasc& <pe
turci> asemenea unui virtej 1i unui fulger. §i astfel, el a inaintat intr-o
noapte asupra ostii purtatoare de victorie a musulmanilor. Oastea sulta-
nului, la rind-ul ei, 16sind la mijloc oastea ghiaura, ti -a repezit deodatl
sabiile. Mai multe mii de ghiauri an fost trintiti la pAmint.
Desi Tepe§ a incereat s& Amin& pe cimpul de lupt6, totusi, neputind
s6 reziste, in cele din urmg a izbutit s& scape de acea prIpastie cu mii
de §iretlicuri. Dar mergind ling& craiul unguresc, vechiul sau dusman,
gbit pedeapsa pentru faptele sale rele, azind in nenorocirea vesniciei.
Craiul eel nenorocit punindu-1 in lanturi si tepuse 1i aruncindu-1 in inchi-
soare, el a ramas acolo pin& ce dat sufletul infernului. Mihaloglu Ali-
bei a urm6rit acea ceat& nenorocit& pin& la hotarul unguresc, dar nu a
izbutit sai pun& mina pe el (pe Tepe§). Punind ins& mina pe avutul sAu
si pe oamenii acelei taxi, an luat In robie poporul Tarii Romanesti, pe care
an devastat-o si an jefuit-o. Astfel, spahiii musulmani s-au bucurat de o
Arad/ foarte bogat6, iar Tara Rom'aneasc& a intrat in st/pinirea padisahului
orizonturilor lumii. Vilaietul T6rii Romanesti a fost acordat cu cinste
fratelui lui Tepe§, voievodul Radu 57, care pe atunci se g&sea cu glorie
in slujb6 la Poarta. fericirii. Astfel, <aceast& tar& > a lost luata in stapinire
de Radu.
263b <Se arata c5 dupa cucerirea Tarn Romanesti, s-a dat slobozenie ostiL iar apoi a urmat
cucerirea insulei Mitilene de la hind>.
'<Descrierea cuceririi cetAtilor Caffa (Kefe) 0 Azov (Azak)>.

265a DESCRIEREA EXPEDITIEI IN MOLDOVA (BOGDAN)

Sultanul cel luptator pentru Islam, dup& expeditia asupra p&mintu-

rilor din Iran, §i-a r&spindit ostile in toate pArtile pentru a-ti llrgi Cara.
Pe pasa Hadim Suleiman, beilerbeiul Rumeliei, 1-au trimis mai intli
asupra Iskenderiei55 albaneie (Arnavut). Acesta, multumindu-se en pradA,
s-a tutors la Poarta impgraitiei cu avutii fax& socotealI.
In acel timp s-a facut arz c& domnul Moldovei, rIsculindu-se, a depa,-
sit orice mAsurA.
<Sulennan, care nu acuse nici o ispravg la Iskenderie >, a primit
firman ca, mergind cu oastea feudei (dirlik) sale asupra Moldovei (Sara-
265b Bogdan), sg, subjuge acea tug, §i s-o ocupe cu forta. Departarea dintre

58 Radu cel Frumos (14621473).

58 Iskenderie: vechea Scodra.

www.dacoromanica.ro
 458 KODJA HUSEIN

Iskenderie §i Moldova fiind cale de o lung, si ffind timp de iarnA 91 cea

mai mare parte din menziluri aflindu-se pe locuri muntoase ei pline de
riuri i call fund obositi Mud locuri prapAstioase greu de pAtruns In
4ara arnAutilor, starea for ( a oBtilor otomane) era nenorocitai. Dar neavind
alta tale decit sa se supunA Inaltului firman, ei s-au Indreptat spre pArtile
Moldovei. Apoi, cu mu de greutAti, an trecut fluviul DunArea prin fata
Tariff Rominevti. *ovAind timp Indelungat, pe and erau In Moldova, ei
an Inceput s -o devasteze Bi 8-au sAturat de pradg. Dar do maul Moldovei 59,
cel Ma% credintg, hind meSter In lupte, avusese multe rlzboaie cu hanii
tatari din DeSt-i KIpceak 6°. El era vestit printre regli ghiauri prin sire-
tenia sa Bi era un rAufacAtor care domnise 90 de ani. De aceea, intArind
pe dinautru ei pe din.afarA Cara Moldovei ei adunind apoi pe cAlAretii
pedestragii sAi Intr-un lot, i-a repezit asupra o8tii islamice. Oastea Rume-
liei fiind ins5, o oaste obositA §i necunoseind starea acelei taxi, din pricina
aceasta cei mai multi dintre ei an murit ca niBte martini Bi multi altli
au, pierit. Lui Hadim-paBa i-a parut rAu de aceasta batalie i abia a
settpat din, prApastie. IndatA ce aceasta [}tire InspAimintAtoare a lost
fAeuta, arz la mania sa sultanul, stApin al orizonturilor lumii, atunci
pentru onoarea Isiamului i spre a rAzbuna infringerea musulmanilor,
a pornit el insuBi In aceasta expeditie sfintA.

DESCRIEREA EXPEDITIEI IN MOLDOVA

In primAvara anului 881611 sultanul 8-a Indreptat spre Moldova cu

un mare numar de o8ti vietorioase. Transportind mai Intli ea vasele zahe-
rea din Marea NeagrA pe fluviul Dunarea, a pregatit foarte bine tot ce
era trebuincios o$tii. 08tile din Rumelia Bi Anatolia, adunlndu -se pe
ling tabara sultanului, au ajuns cu totii cu noroc i samAtate pe malul
DunArii. Domnul Moldovei, care era un ghiaur netitiutor, InBtiintat despre
266a mania sultanului luptAtor pentru Islam, a ars semAnAturile propriei sale
taxi, Inch n-a %sat nici urma, de finete sau de grine. Seceta si foametea
au ajuns atit de mail. Smelt data Bahul eel cuceritor de taxi nu ar fi
mat masuri chibzuite ca sa -i soseasca corabiile pe Dunare, cea mai mare
parte a o8tii ar fi pierit de foame. De asemenea i vitele for ar fi pierit
de foame taxa nutret. RetrAgindu-Bi oktile In locuri prapAstioase, el $i -a
dus proviziile in locuri greu de patruns. Intrind Intr-un aseunzi8 plduros
(cenglistan), a stat acolo. Inlauntrul lui se ratkea pinti i oastea. Sultanul
69 Stefan eel Mare.
6O De.gl-i Ktpceak: stepa clpeeaeft; aici desemnInd mai mult Crimeea.
.111 26 aprilie 1476 14 aprilie 1477.

www.dacoromanica.ro
 BEDA'I ULVEKA'I 459

luptator pentru Islam a depus sfortki spre a-1 nimici pe acel ghiaur
care se rAzvr&tise, dar n-a dat nici m'Acar de urmele lui.
<CAutIndu-1, cdliuza turcilor a apucat pe altei cale>.

Atunci s-a emir firman de ucidere <a cglauzei>. Dar tocm.ai atunci
intorcindu-se un om dinspre oaste, acesta a spus ca ghiaurul se &este
In pIdure tai astfel caTauza a scApat din ghiarele oimului. Pentru a afla,
cum stau lucrurile, an ales osti $i le-au trimis Inainte. Atunci an vazut
c& moldovenii, intend ca mistretii (h,inzir) In padure, se intaresc mereu
acolo cu copaci maxi, ca, an spat santuri adinci si an astupat intrArile
cu vreascuri si cá In acelasi timp ui -au asezat tunurile pe pozitii de tra-
gene, iar pe cei care le veneau In fat/ fi t6iau ca pe niste mistrei. tutor-
cIndu-se cei care plecaser5, dupg, stiri i spunind cele va,zute, steagul
m-usulmanilor a lost indreptat In acea parte, asupra acelei pgduri a umililor.
De asemenea, §i marele sah rinduindu-si oastea (sipahi) §i impresurind
irmrginea acelui ascunzis pgduros, au inceput sa, se rkboiascg, cu tunurile
gi cu pustile. Cind oastea umililor ghiauri a vazut atacul spahiilor victo-
Improscind din tunuri a faeut sa, se cutremure p6mIntul. Dar
oastea islarnicat fiind ocrotita, de Allah, ei an tras din tunuri Intr-o vreme
dud ostasii musulmani nu sosiserl Inca la locul de tints, ci se g6seau
intr-o vale. De aceea ghiulele, trecind pe deasupra, nu an atins pe
nimeni afarA de virfurile movilelor.
266b Dar tunurile care an lost slobozite din aceastl parte (ale turcilor)
nimerind peste carele ghiaurilor, nici o ghiulea n-a c6zut pe pamint.
Intrarea fiind lust Inchisl, nimeni nu a putut s& Inainteze. Desi vitejii
ieniceri obisnuiau sa fac5, din piepturile lor scuturi impotriva tunurilor
§1 pustilor, totusi acum, arunclndu -se on fats la pAmint, s-au pitulat.
Pe atunci ag5, de ieniceri era Trabzunlu Mehmed-aga care, pe vremea
sultanului Baiazid-han fugind la Djem-sultan 62, a lost apoi ucis la Ankara
de oastea de Rum, iar capul lui a lost trimis la Curtea sultanului Baiazid
<al II-lea>.
Sultanul gaziu <Mehmed al II-lea> Vazind la ieniceri o purtare
opus& obiceiului lor, s-a adresat agalei lor, dojenindu-1: Ce lucru curios
an facut acesti oglani I Oare asa, lac cei care s-au Incins on briul vite-
jiei V. Si Mud In muinile sale binecuvintate scutul san, Imboldit
calul cu piciorul. Ostasii de Poarta,, ataclnd de asemenea toti deodatg,
nu s-au despktit de scara Imp&rateasc6,. Ienicerii, la rindul lor, rusinin-
du-se de fapta slvirsit5, de ei si pentru spala rusinea, s-au repezit
e2 Printul Diem, razvrAtit pi apoi ucis In Italia.

www.dacoromanica.ro
460 KODJA HUSEIN

unii dupl altii asupra dusmanului. Chad spahiii Rumeliei 1i Anatoliei

au vAzut aceasta stradanie a padisahului, si-au pus piepturile in fats
tunurilor gi s-au napustit asemenea unui torent vijelios asupra carelor
ghiaurilor. /neepind lupta spre amiazl, nu s-au retras ping la vremea celor
doug, ruggciuni 68. In sfirsit, cucerirea i biruinta zimbind ostii islamice,
cei mai multi dintre moldovenii vinati de catre viteji an fost dati pradI
sabiilor. Nenorocitii care an scapat de sgbii, incetind a se batg, au
depus sfortgri pentru salvarea familiilori copiilor lor. De asemenea,
luptind pentru zelul Islamului, si gaziii au depus sfort/ri si an nimicit
un numgr atit de mare de ghiauri incit din capetele lor an fost f/cute
multe minarete. In acelasi timp bug, multi gazii gasindu-si aici moartea
de martini, singele lor scurs a flout siroaie care s-au dus in rai. Fete le
moldovenilor in.negrindu-se, serdarul lor, care era acel mare umil, a iesit
In tain/ dintr-un colt al ascunzisului $i a fugit pe furis in mun.ti oi li -a
Imprgstiat in pgdurea de stejar avutiile i merindele, intocmai ca Qi onoarea
sa. §i multe mu de robi 1i sclave, dintre moldoveni, an cgzut in miinile
luptgtorilor pentru credintai. Devastind 1i pustiind timp de doul luni
vilaietul Moldovei, ei (turcii) s-au umplut de prAzi nenumarate. In mlinile
fora cazut un numlr atit de mare de dobitoace, inch nu incApeau pe
cimpie. Vilaietul Moldovei fiind caleat de oaste, s-a dat porunc/ din partea
sultanului ca oastea musulmang, s/ se intoareg spre capitala sultanatu-
lui, la Adrianopol.
In aceastg expeditie, beiul Tgrii Romfinesti slujind cu oaste, el. a
fost onorat gt cinstit de catre padisah cu toate favorurile implr/testi.
De asemenea, dintre prazile luate din Moldova, i-au fost acordate 1i lui
lucrurile ce i se cuveneau. Astfel, toate turmele de porci care se ggseau
In aceast/ tarl, an revenit celor din Tara Romlneascg.

DISTRUGEREA DE CATRE SULTAN A UNOR CETATI DE LEMN

Sultanul luptltor pentru zelul Islamului intorcindu-se din expeditia

Impotriva Moldovei, la locul pe uncle a trecut Dungrea a venit un om
de la Mihaloglu Ali-bei, fIcind arz ca, craiul -unguresc s-a rlsculat gi el
a flout din piatrI oi scinduri doua cetAti in localitatea numitg Xuiludj 641
Intro apa Dungrii si Morava.
<Plecarea sultanului pentru distrugerea acestor cet'a %i. Evenimentul s-a petrecut la douA
luni fi jumAtate dupA campania In Moldova>.

66 In text : beyn es-selaleyn, In alte izvoare chindie (ikindi).

64 Kuiludj : Kliuci, localitate In Bosnia.

www.dacoromanica.ro
 BEDA1- UL-VEICA1 461

:74a Printre evenimentele care s-au intimplat In. anul mai sus-arittat
(882)66 este si acela ca sultanul a numit pe emirii musulmani Huseinoglu.
Isa-bei el Mihaloglu Ali-bei ei Malkocioglu Bali-bei, cu o mat& de 30 000
de cal6reti, ca sa treacI prin Cara voievodului Tarii Romanesti, care era
tributar, ei el devasteze ci sg, aducg in ruin& Cara ungureasa.
<Urmeaza relatarea InfrIngerii turcilor din cauza nentelegerli beilor>.

316b DOMNIA SULTANULUI BAIAZID AL II-lea

339a <Baztndu -se pe cronica lui Idris Bit lisi, autorul descrie pregAtirile pentru o expeditie
In Rumelia In 88866 >.

339b Chad sultanul a inceput sI adune o oaste mare in localitatea de mai

sus (Sofia), atUnci regli ungurului i Moldovei ei Tarii Romanesti, precum
gi alti ghiauri, de fried', s-au graft sa trimit6 la Poartg solii, aratind
supunerea.
<UrmeazA descrierea tratativelor §1 relatarea unor schimbAri in slujbele din Rumelia>.

CUCERIREA CETATILOR CHILIA $I AKKERMAN

Sultanul eel victorios, stringin.d osti norocoase ea sg cucereaseg

340a Akkermanul, in, a patra zi a lunii rebi- ul -ahir din anul 889 67
Chilia, $i
s-a indreptat spre Adrianopol cu gindul de a incepe expeditia srinta.
Ghiaurii din vilaietul Moldova, care se aflau in eet6tile Chilies
Akkerman, pricinuiau mereu pagube negustorilor care veneau acolo din
Calla si girim §i din Dest-ul t6t1rese 88i apoi, trecind pests fluviul
Dimgrea, atacau mereu tarile islamice. Din aceasta, pricina, s-a poruncit
ca tun.urile sg, fie aduse acolo impreun6 cu carele si eu pustile. In afar
de aceasta, au fost transportate cu galerele de pe Marea NeagrA pe Dunatre
i unelte de lu.pt/ far/ nunfar 9i zaherele.
<Punerea temeliei unei geamii, unei medrese §.a., la 26 rebi II 889 >69.

Apoi, merglnd prin. Dobrogea la tarmul Dungrii, au trecut cu oastea

victorioasA, prin schela Isaccei. Beiul Tarii Itoma.nesti 76, devenind ca.16uz/
65 15 aprilie 1477 3 aprilie 1478.
66 9 februarie 1483 29 ianuarie 1484.
67 1 mai 1484.
69 Deft -i tatar clmpia tatAreaser ; In alte izvoare, Deft-t Kfpceak, adicA stepele cumane,
pontice, rusWi.
69 23 mai 1489.
7° Vlad CAlugarul (1482- 1495).

www.dacoromanica.ro
 462 KODJA HUSEDT

de drum, a sosit cu o mie de osta4i qi a stat gata pregatit pentru aprovi-

zionarea cu merinde.
In a unsprezecea zi a lunii mai sus aratater 71, an asediat cetatea.
Chiba- Dupa, ce an fa,cut o spartura, la unul dintre ziduri, pircalabul (diz-
dar) sau a predat cetatea de nevoie, in a douazecea zi a lunii mai sus
aratate. Padua rugacinnea, de vineri in biserica cetatii §i dupa ce au ispra-
vit cele necesare supunerii, s -au indreptat pentru cucerirea .Akkermanulni.

SOSIREA HANULUI TATARESC

<In acel timp han al Crimeil era Mengli-Ghirai, descendent al lui Glnghiz-han, §i care
se tragea din spita lui Djugi-han>.

Acesta, venind cu 50 000 de tatari iuti ca vintul diminetii, a onorat

cu persoana sa expeditia marelui sultan §i padiph. Rind impreuna, cu
marele sultan, an plecat in a dougzeci §i cincea zi a lunii mai sus-aratate.
340b In a patra zi (miercuri) an asediat cetatea Akkerman. Se spune ca Akker-
manul avea unelte (esbab) §i munitii fira, numax §i zaherea pentru 30 de
ani. Cit prive§te rjantul (hendek), acesta era neinchipuit de adinc. Oastea
cea victorioasa umplind acel §ant, 1-a netezit intr-o saptamina. In a §apte-
sprezecea zi a lui regeb 72, steagul imparatesc a fost infipt pe turnul §1
pe zidurile cetatii. Emirii §i scribii an fost desemnati pentru paza avujiilor
nenumarate. Pe ghiaurii care voiau sa ramina, pe loc i-au lasat, iar pe
multi dintre cei care vroiau said paraseasca, vatra i-au dus la Eski-Biga
din Anatolia. In ceea ce prive§te vistieria (hazine) cetatii, aceasta a
fost data pentru terminarea unor a§ezaminte de binefacere incepute la
Adrianopol. Dindu-se daruri imparate§ti lui Mengli-Ghirai-han ",
acesta a fost distins cu burca alba, (ak-biirk) i boneta (iiskiif) aurita, §i a
fost trimis in Cara sa cu daruri multe. Domnul Moldovei, vrind-nevrind,
renuntind la cele doug, cetati, le-a predat naibilor imparate§ti. Dar pentru
restul Orli sale s-a obligat sa dea in fiecare an haraci §i avutii (mal).
Sultanul cel norocos, la rindul sau, intorcindu-se la, 22 regeb de la
Akkerman, s-a indreptat spre Adrianopol pe drumul de la Sari-Saltik-
Baba 74. Pe la sfir§itul lui §aban 76 a impodobit acea capitala, cu o cazia
sosirii sale, iar regilor §i sultanilor din imprejurimi le-au trimis scrisori
de cucerire.
71 Rebi II, ceea ce este insa gre§it.
72 17 regeb (889) = 10 august 1484.
78 Mengli-Ghirai, hanul Grimed (1478-1514, a doua oars).
74 Babadag.
Evahlr §aban <889> = 14-23 august 1484.

www.dacoromanica.ro
 BEDA'I UL-VEKAIL'I 463.

RASCOALA DOMNULUI MOLDOVEI $1 INDEPARTAREA ACESTUIA

141a <Iernarea sultanului la Adrianopol In 889 ". Schimbari In rindurile vizirilor, sobireu
unor soli din India, Egipt si Ungaria cu daruri ; toti au fost onorati si bine primiti la Poart5>.

In acest timp a venit §tirea c ghiaurii care an llamas la Akkerman,

au dat de veste lui Bogdan -oglu 77 a daca va veni pe neasteptate ii
vor da cetatea. Cu aceast5, fIgkluia154 1-au fazut pe acest nenorocit sa
se ingimfeze. El, de asemenea, pregkind sari, a venit cu corgbille in
apropiere de cetate. In timp ce unii dintre ghiauri intraserA, in cetate, iar
altii erau pe treptele sarilor, pazitorii cettii, fiind instiintati, an strigat
deodata Mare-i Allah", ti an atacat cu sabiile. Dintra ghiaurii gasiti
inrauntru §i in afara cetAtii, pe cei mai multi i-au trimis in focul
infernului... Pe ce mai multi dintre cei care intrasera in cetate, facindu-i
prizonieri, i-au trimis la Poarta fericirii. Chid aceastl ! imbucuratoare
a fost adus6 la cunostinta sultanului cel cuceritor de OH, atunci 1-au Mout
serdar peste oaste pe Ali-pa§a 78, beilerbei de Rumelia, §1 cu vitejii Si
din Rumelia $i eiteva bulucuri din oastea de poart5, 1-au trimis in vilaietul
Moldovei. Ali-pasa, irnpreun5, cu domnul Tariff Romfinesti 79, la 25 ale
lunii Saban din 890 a intrat in Moldova. Multi dintre boierii (beii) Moldovei
341b s-au supus, dar de urmele lui Bogdan -ogle nu an dat. Desi 1-au cantat,
totusi nu an putut da de el. In cele din urnal, cind s-a aflat a a fugit
in vilaietul le§esc, an Mut incursiune in Moldova §i au luat prazi. Ali-
pasa a plecat cu noroc, dupa, ce a luat a cincea parte.
<Urmeaza descrierea relatillor cu Kaitabay, sultanul Egiptului>.

A DOUA RASCOALA A DOMNULUI MOLDOVEI

Din partea Akkermanului si Chiliei an sosit stiri ingrijoratoare

precum c5, domnul Moldovei, marele rgzvr5,tit, a venit cu multe arme buner
sub cetatea Akkermanului cu end sa o asedieze. Dar pUitorii cetatii
s-au luptat si 1-au impiedicat. Frica §i groaza cuprinzind inimile ghiaurilor,
ei au fugit lasin.d armele $i proviziile ling& cetate. Cind vestea acestei ras-
coale a domnului Moldovei a ajuns la urechile sultanului, el i-a acordat
indat5, apeteniei de lupt6tori, Malkocioglu Bali-bei, eialetul Silistrei,
dindu-i firman ca trecind Dungrea cu acingiii Rumeliei, sa devastezi
din nou Cara Moldovei si, in caz ca va veni sus-numitul acela, sa to lupti
76 30 ianuaric 1484 17 ianuarie 1485.
77 Bogdan-00u : fiul moldoveanului", Stefan cel Mare.
79 Mihaloglu Ali-bei, serdar de acIngit.
79 Vlad Calugarul.

www.dacoromanica.ro
 464 KQDJA HUSEIN

cu bravura". Acesta, la rindul sau, potrivit inaltului firman, adunind

gaziii, a pornit cu end de razboi sfint (gihad). Intre timp insa iscoada
moldoveanului, aflind despre aceasta, a dat de stire domnului sau. Acesta
342a la rindul sau, trimitind feriadcii de ajutor la craiul ungurului i leahului,
le-a grait : .Astazi mie, iar mime voua". Regii ghiaurilor 1-au ajutat cu
pedestrasi fi cu ca1areti.
Cind Malkocioglu <Bali-bei> a ajuns cu gaziii sai In Moldova, an
vazut ca ghiaurii nenorociti slut uniti pentru lupta. Prin grija lui Allah
cel milostiv, an Inaintat citeva zile inlauntrul Moldovei cu end de a se
razboi cu dusmanii. Au pradat si an devastat orasul sau numit Bolsa 8°
Dupa aceea, durindu-se un pod paste apa Prut (Berta), Malkocioglu a
poposit acolo, iar pe spahii i-a trimis Inainte. Nevazlndu-i pe dusmani,
ei s-au ingimfat gt n-au fost prevazatori. Clad iscoada dusmanului a vazut
ca Malkocioglu s-a despartit de oaste, dusmanul s-a indreptat spre locul
unde statea Malkocioglu. Ceata ghiaurilor repezindu-se in mare graba
pentru a distruge oastea islamica, ei s-au razboit. Malkocioglu, facind
potrivit zicalei razboi Inseamna siretenie", qi-a ascuns Intr-un loc o
ceata de viteji gi gazii renumiDi, cu tobosarii i cu trimbitasii sai anume
pregatiji, iar el insusi, cu un numar restrins, tragIndu-$i sabia, s-a opus
dusmanului. Incepind sa se lupte vitejeste, and s-a apropiat apusul
soaxelui, au aparut deodata din locul in care se ascunsesera vitejii on sun,ete
de tobe, trImbite si darabane si an inceput lupta si macelul. De asemenea,
adunindu -se qi gaziii care se raspindisera, an depus o mare sfortare. Din
grija lui Allah cel prea malt, dusmamii credintei, speriindu-se, si-au pierdut
puterea. N-a ramas pe loc nici a patra parte din ei ; ceilallii n-au putut
sa-8i repeada sabia ; an tutors spatele Qi s-au imprastiat cu frica in suflet.
In zorii zilei, clad Malkocioglu era iarasi pregatit pentru razboi, el a aflat
de risipirea dusmanului. Cazind pe urmele lor, pe cei pe care i-au gasit
i-au ajuns ¢i i-au nimicit. Inainte de toti Ins/ fugise chiar serdarul
342b ghiaurilor. De aceea scapase de laba de let a luptatorilor pentru Islam.
De asemenea, s -au adunat it ceilalti gazii care se imprastiasera prin
imprejurimi si an numarat lesurile de pe cimpul de lupta. Au gasit 1500
de ghiauri plecati In infern, iar din trupele luptatorilor pentru Islam an
gasit numai 15 neferi plecati in rai. Apoi, Malkocioglu luind, pe malul
Dunarii, a cincea parte din prada pentru norocosul sultan, i-a slobozit
pe gazii.

80 Botta, Folta (?), probabil nicht.

www.dacoromanica.ro
 BEDA'I UL-VF.KA'I 465

154b PLECAREA LUI BALI-BEI". PENTRU INLATURAREA TULBURARILOR DIN TARA

LWASCA

Padiphul cel rgt6cit al o§tii prior le§e§ti, care shit ghiaurii marilor
vilaieturi ale slavilor (sakalibe) gi locuitorilor nordici, se Ingimfase din
pricina mwrelui numgr de oameni §i. avutii. Sub motivul neatIrngrii ei au
adunat osti cu gindul de a ataca Ohio islamice.
Intr-una din lunile anului 902 82, avInd trecere prin Moldova, el a
trimis ktire catre valiul 88 Moldovei 84 a oastea for purtgtoare de InfrIngeri
va trece prin Cara sa §i i-a cerut sa -i fie Insotitor §i cAlguzg. Domnul
Moldovei, find tributar (haradjgiizar) <Portii> §i de multe on vgzInd
urmarile Impotrivirii sale fat/ de casa Osmang, era un om Intelept. *tiind
a fapta craiului lesesc este un act necugetat §i o nerozie, s-a gindit ca
dad, li va Inggdui sa treacg <prin Moldova >, va cg1ca tratatul <en turcii>
§i cg la urmg Cara sa Insg§i va fi distrusa. De aceea Intli 1-a sfgtuit cu
prietenie pe craiul lesesc, §i desi s-a strgduit sa -1 linisteascg, totugi nu
a izbutit.
VICLE$UGUL DOMNULUI (BAN) MOLDOVEI

In cele din urnag, domnul Moldovei, trimitInd o scrisoare (peigam)

catre emirii serhatului islamic, i-a rugat pentru trimiterea unui sangeacbei
care a ving In vilaietul Moldovei §i a tread, In avangarda o§tii. Atunci,
unul dintre emirii care se afla la acea granitg a intrat cu 600 de viteji
Inarmati In Cara Moldovei. Domnul Moldovei, la rIndul sgu, Imbrgeind
vreo 5 000 6 000 de oameni de-ai sgi cu vesmintele ostii de Rumelia 851
i-a Invatat ca, atunci clnd vor vedea oastea, leqeascg, sa scoatg sgbiile
355a din teci si sa se repeadg asupra lor. Ace§tia, de asemenea, s-au ascuns
1ntr-un loc argtat de domnul Moldovei. Apoi, domnul de mad sus, pre-
fgclndu-se a fuge Indlrgt de teams, a trimis fltire craiului le§esc, zielndu-i :
Avanggrzile ostii osmane intrInd In Cara mea, pe urmele for vin In grabg
si ceilalti. Sg trimiteti 5 000-6 000 de oameni Inarmati. AratIndu-le locul
uncle se ggsese ei, a luam mgsuri bune". Craiul lesesc, la rindul au, a
trimis, dupg cum a spur domnul Moldovei, vreo 5 000 6 000 de glaiauri
ImbrIca,ti in zale. Avangarda le§eascg, calguzitg de domnul Moldovei,

al Malkocioglu Bali-bei.
82 9 septembrie 1496 29 august 1497.
ea Valiu : guvernator ; aici in sens de domn".
84 Stefan cel Mere.
d6 AdicA In uniforma turceascA.

80 - q. 48

www.dacoromanica.ro
 466 KODJA HUSE7N

veni la faimoasa p/dure 861 atunci beii care erau in ascunzisuri, iesind
din codru impreung cu vitejii moldoveni imbrAcati in vesminte rumeliote,
si-au repezit caii asupra ghiaurilor Qi, dup6, obiceiul osm/nesc, au bgtut
tobele si au sunat din trimbite.
Domnul Moldovei a fugit sr-mind : Eu nu am putere s, ma impo-
trivesc acestei osti". Cind ostasii lesi an vgzut aceasta, trupurile for an
lost cuprinse de tremur ci limba for s-a bilblit ; s-au buimAcit cu totii,
nestiind in ce parte sa fug/. Cind domnul Moldovei a vazut ca, ei an fugit
cu frica in suflet $i ca slat strimtorati peste m/surA, a c/zut pe urmele lor.
Acestia an strab/tut rauntii gi cirapiile. Cei mai multi dintre ei s-au impras-
tiat in acea tar/ str/ina. Mind urm/riti de avangarzile islamice, multi
dintre ei an lost facuti prizonieri, iar multi altii an devenit bran sAbiilor.
ScIpind vreo raie de ghiauri, ei an ajuns la oastea leseascI cu miff de neca-
zuri si an dat de stire cg, oastea islamicA a pAtruns in Cara Moldovei.
Craiul cel At/en, simtind a din avangarda sa an Amiss prea putini
oameni, a lost cuprins de groaz1 si, 15,sind poverile sale, a fugit cu mare
grab/ si necIjit in tinuturile tariff sale. Se spune ca r/minind 20 000 de
care cu vesminte gi unelte, acestea au intrat in. miinile avangArzilor isla-
mice $i ale domnului Moldovei. Trimitind gonaci pe urmele cetei fugare,
cei mai multi dintre cei care r/m/seserl in urm/ au lost facuti prizonieri,
iar pe cei care s-au indirjit i-au trimis in adincul infernului. Cind o parte
din prAzi, impreunA cu acei dintre prinsi care indipuserl in mina domnului
355b Moldovei, an lost trimise to Curtea fericirii, el a lost onorat pentru aceste
servicii.
Prin daruirea unor lucruri si comori f/r/ socotealI, < domnul Moldo-
vei> a lost onorat printre cei de o seam/ cu el ci cinstit din partea Inapt-
rEtiet cu o bonetai aurita. (iiskiif).
RAutatea craiului lecesc gi nerucinarea pe care o incercase mai sus-
numitul nu se puteau rasa aca. De aceea, pentru a se razbuna, mArele
ph 1-a facut serdar peste oastea musulman/ pe Malkocioglu Bali-bei
care era emir de gazii si stIpin al Silistrei. Chid acesta, trecind fluviul
Dungrea cu 40 000 de calgreti alesi dintre gazii gi acingii, a intrat in *tam
Moldovei, atunci beiul Moldovei a pregatit multe provizii (zad-ii-zevad)
gi apoi a indeplinit slujba de alluza,. Dup/ aceea, pregAtind vase, an
f /cut peste ele un pod puternic spre a trece apa Nistrului (Turla). Dupa,

N Codrul Cosminului.

www.dacoromanica.ro
 BEDA'I UL-VEICA'I 467

trecerea podului, timp de opt zile si opt nopji <turcii an devastat Cara
leseasca, fiind condusi de Malkocioglu Bali-bei $i de fill Ai>.
393b <Intoarcerea lui Selim-sultan dinspre Crimeea, prin Chilia §i Akkerman, plecarea lui
Impotriva tatalui sau §1 ocuparea domniei>.
425a <Dupa Intoarcerea sultanului Selim I, sosesc cu urarl diversi soli>.
De asemenea si de la beii Tara Romfinesti (Eflak) 87 tiff Moldovei
(Bogdan) 88 si de la beiul de Venedik 88 an sosit peschesuri nenumarate,
pe ling4 haraciurile fixate.

87 Neagoe Basarab (1512-1521).

88 Bogdan al III-lea (cel Orb), (1504-1517).
89 Dubrovenedik, adica Baguio, care era tributara Portii.

www.dacoromanica.ro
 XXIII

IBRAHIM PECEVI

Istoriograful otoman Ibrahim Pecevi, ill/scut In orlselul Pecs 1

din Ungaria In anul 1574 (982), ocupg, un loc de frunte In istoriografia
otomanl. Din relatgrile sale personale, rezult1 a strganosii sg,i an fost
asezati ca mici feudatari (timarioci) In Bosnia si apoi In Ungaria. Strg,bu-
nicul lui se numea Sara-Davud, iar mama sa, Ikea parte din cunoscuta
familie Sokollu. Nu se =nose amginunte privind coparia lui Pecevi. Sc
stie doar ca, ramInInd orfan la virsta de 14 ani, a vent la curtea unchiului
sau Ferhad-pasa, guvernatorul Budei. Mai tIrziu, el apare In anturajul
unei site rude de-a sa, Lala-Mehmed-pasa, Rugg, care a rganas timp de
15 ani.
In anul 1593 (1002), intrmnd In armata a participat is o expeditie
a vizirului Sinan-pasa. Cu aceastg ocazie a fost martor ocular al asediului
cetAtii. Esztergom, al campaniei impotriva cetatii Agria (Egri) gi la asediul
1Qcalita ii Petrovaradin.
In Cronica sa, (Tarih) Pecevi enum'arg, In mod cit se poate de ama-
nunjit dreg6toriile pe care le-a ocupat, printre care si functia de defterdar
de Timisoara. In 1641 (1051), fiind pus In retragere la cererea sa, a plecat
is Buda. Restul zilelor si le-a petrecut la Buda si Pecs, local sau de nastere.
Aici, Pecevi s-a consacrat 'operei sale istorice. Nu se cunoaste precis nici
anul mortii sale, care trebuie sa,' se fi Intimplat In jurul lui 1650 (1060).
Inca din tinerete, Pecevi a avut o deosebitg, predilectie pentru
istorie. Lucrarea sa intitulatg, Tarih-i Pecevi (Cronica lui Pecevi) trateaza
evenimentele osmanlSilor Intre 1520-1639 (926-1049), adica, incepind
cu Suleiman Magnificul gi pin6 is ultimii ani de domnie ai sultanului Murad
al IV-lea. Trebuie subliniat a opera lui Pecevi se numarg, printre cele mai

1 De aid numele de Pecevi ; uneori apare sub forma turceascA de Pecelli, Pecevill
sau Pecugli.

www.dacoromanica.ro
470 IBRAHIM PECEVI

pretioase izvoare otomane pentru anii 1520-1639. El este unul dintre

primii istoriografi otomani care, pe ling/ documente tureesti, utilizeaz/ kii
izvoare strain, in special maghiare. Printre acestea, merit/ sg, he pomeni-
te in primul rind. operele istoriografilor N. v. Istvanffy(1622) kfi. K. He ltai
(Cluj, 1575). Partea a doua a lucrarii sale prezintl un interes §i mai mare,
deoarece descrie evenimente contemporane cu autorul, la multe din ele
fiind chiar martor ocular. El §i-a dedicat opera lui Musa-pap, beilerbei de
Buda (1641-1644 / 1051 1054, a treia oars).
Cronica lui Pecevi, scris/ Intr-o limb/ simpla, §i clarI, ne-a fost trans-
mils/ printr-un mare num& de manuscrise p/strate in diverse biblioteci §ti
ashive din Turcia kii Europa. Cu toate acestea, pin/ in prezent nu exist/
o editie critic/ a cronicii lui Pecevi, care a/ se bazeze pe manuscrisele exis-
tents. insa§i editia turceasc/ 2, din care s-au tradus extrasele ataturate,
nu este complet/. Extrase privind Ungaria au fost facute de Imre Karacson
§i publicate de Szekfu Gyula in Torok Tortenetirok..., vol. III (1566 1650),
Budapesta, 1916, p. 71 193.
Opera lui Pecevi a fost continuat/ ping, la, 1650 de atre defterdarul
iSlustaf a efendi din Belgrad (mss. Topkapl- Sarayi, Istanbul).

Bibliografie: 0. M., III, p. 32-33 ; Fr. Kraelitz, Der Osmartische

Ilistoriker Ibrahim Pecevi, in Der Islam", VIII, p. 252-260 ; G. O. W., p.
192-195 ; E. I., III, p. 1108-1109 ; M. Sakir Olklitasir, Pecevi Ibrahim Efendi,
in tYlkii", nr. 2, 1947, p. 6 ; N. Beldiceanu, Problema tratatelor Moldouei In
lumina Cronicei lui Pecevi, In Balcania", V, 1, Bucuroti, MCMXLII, p.
394-408 ; S. Djikija, Ceeaeuus H6paxama Hetteeu o Ppyauu u Raexase
.(Excerpta historiae Ibrahim Pdevi ad Georgiam et Caucasum pertinentia),
Izdatelstvo Metinereba". Sumptibus Academiae Scientiarum Georgiae, Tbilisi,
1964, 64 p. (text turc) + 137 p. (text gruzin).

1 Tarih-i Peceul, sub red. Kemal Efendi, Istanbul, vol. I (1864 -1865 /1281),10+504 p. ;
-vol. II (1866-1867/1283) 7+487 p.

www.dacoromanica.ro
 TARIH
(ed. Istanbul, vol. I, 1864-1865/1281; vol. II, 1866-1867/1283)

Volumul I

14 <Vorbindu-se de masurile nechibzuite ale marelui vizir Sinan-pa§a, se spune> :

De asemenea Sinan-pa§a dud voie fatarilor, ace§tia an prgdat §i an

robit toate tinuturile uwure§ti. El s-a Invoit sa fad, intr-o lung ceea ce
craiul eel ratakit n-ar fi putut face en oastea sa In mai multi ani. Toatg
raiaua fiind prklatg, foametea a cuprins intreaga Cara. Totodatg el a
%cut ca Transilvania (Erdel), Moldova (Bogdan) §i Tara Romaneaseg
(Eflak) sa se razvfateascg. Dad, s-ar explica toate acestea, vorba s-ar lungi
prea mult.
...C'ind rgposatul sultan Suleiman <Magnificul> a fgcut prima expe-
ditie la Buda, a supus Transilvania §i argtind prietenie preflcutg fatg de
Tara Romaneaseg §i Moldova, acestea in 1-au ajutat pe craiul unguresc,
iar el 1, cu ajutorul lui Allah, a obtinut biruinta §i a capgtat rename prin
cucerirea tgrii ungure§ti.
...Sultanul Suleiman 11 pusese pe *ehabeddin-pa§a sa construiascg
15 o palancl la, Belgrad §i-1 trimisese sa fad, incursiune in tgrile ungure§ti.
De asemenea, 11 pusese cg construiascg cetatea Giurgiu (Ierkeikii) din fata
Rusciukului, despre care s-a vorbit in leggturg en cucerirea Semendriei.
...A ars cetatea Zennlin (Zeman) din fata Belgradului §i a luat haraci de
la morile Belgradului.
Din pricina rgzvrgtirii Tgrii Romaue§ti §i Moldovei 2 prIdgeiunile
§i stricAciunile din ora§ele, tirgurile §i satele care se aflau pe malurile Dung-
rii s-au intins chiar ping In apropiere de Adrianopol. Toatg lumea a fost
chinuitg §i a stat neputincioasg. De asemenea, pe celelalte tgrmuri (Anatolia)
ivirea rebelilor (gelali) a fgeut sa se ating§, culmea neorinduielilor. Mare le
vizir Mehmed-pa§a, eel care a luat Esztergomul, urmind pilda rarposatului
padi§ah, a argtat mai lat prietenie prefgeutg fao de ghiaurul din Tran-
.

silvania §i, in cele din urmg, I-a numit crai pe necredinciosul cu numele de
Bocskai, cucerind Esztergomul in acel an binecuvintat.
16 Norocosul padi§ah (Suleiman), intorcindu-se biruitor de la Mohaci
sgtul de rgzvrgtirile neleguitilor din jara Islavin3, a poruncit ca ace§tia sa
fie atacati §i astfel a fost ucis acel ban rgu de gurg.
1 Sultanul Suleiman Magnificul.
2 Autorul se refers la perioada de dupa domnia lui Suleiman Magnificul.
9 In alte tzvoare apare : Eflakin, Makin.

www.dacoromanica.ro
 472 IBRAFUM PECEVI

<Urmeaza descrierea plecArii turcilor spre Anatolia>.

25 Soko llu Mehmed-pasa era beilerbei cind a fost cucerit6 cetatea Timi-
soara (1552 / 959).
34-35 Gazi Hasan se trggea din mai sus-amintitul vilaiet Hertegovina
(Hersek). Mergind apoi pe rind in Arabia, in Egipt tii la lemon el a indeplinit
multa vreme dregatoria de spAtar (silahpor). Apoi devenind beilerbei de
Timisoasa, a fost poreclit Gazi".
36 Hadim plecind din dregAtoria de chehaia de Rumelia
(Burnett kethudaligi), a trecui la, sangeacbeilic, dup& care a fost numit
comandant (hakim) la Timisoara 9i apoi in Egipt....

69 CUCERIREA CETATILOR ISLANKEMEN (I SLANKOMAN) $1 GORNIC $1 OR$OVA ETC.

Aceste cuceriri au avut loc in anul 1521 (927) de catre lahiapapoglu

giiciiik Bali-bei.
.Dupa, aceea s-a pornit pentru prad6,, cu trupele de acingii, in
partile Serem 4 ei Pojon 5. La aceast5, expeditie c6.16uzit6 de victoria,
ceata acingiilor s-a impastit in don/ : o parte, sub comanda lui Mihaloglu
Mehmed-bei, trecind prin vilaietul Tariff Romanesti, a fost trimisa sa
fad, prklAciuni prin tinuturile Transilvaniei $i prin imprejurimile
iar cealaata parte, la rindul ei, a primit firman ca, sub comanda lui
Omerbeioglu Hasan-bei, a fie impreung cu oastea imparAteascL De aceea,
ea a prgdat localitItile din imprejurimi.

108 LUPTA DE LA MOHACI; TRADUCERE DIN CRONICA GHIAURA

<Se vobote despre craiul Laiof , fiul craiului Laslo 7, care se tinea de petreceri §i despre
faptul c5 poporul nu era multumit nici de el, cum n-a Post multumit nici de trial sau>.
Voievodul Transilvaniei, Ioan Zapolya 4, i se impotrivea in toate
imprejurarile. Odatl, a ridiCat chiar toatI oastea sa, adicI tot poporul,
pentru a-1 alunga. Dar oastea aceea fiind zdrobit6, dusMania lui crescuse
si mai malt. Asa fiind, in anul 1526 (932), cind craiul avea 24 de ani, padi-
sahul turcesc, sultanul Suleiman, a mers cu caste mare in Cara ungureascl.

4 Serem : Sirmium.
5 In text : Pojga, adicA Pozson (Pressburg), localitate In Slovacia.
Ludovic al II-lea (1516-1526).
7 Vladislav al II-lea (1490-1516).
e In text : Sapulat lanog.

www.dacoromanica.ro
 TARM 473-

Pe atunci Istefan Bator 9 era Wan 10. Numele de i§pan se spune unui stApin
de posturi, cum ar fi chehaia (kethuda) pe Intreaga tar/. Acesta era voie-
vodul Transilvaniei. Sus-numitul loan Zapolya era i§pan de Timipaza.
Multe tinuturi (ducat) europene (Firenk), precum §i coroana mahiarl se
aflau sub stApinirea, acestuia.
<Se arata misiunile pe care le-a avut Bathory, In calitate de comandat la grani%a %Aril.
Deseori el a fAcut cunoscut craiului Laio§ venirea turcilor. A apelat §i la cei din Apus pentru
salvarea Ungariei, dar nimeni nu i-a dat vreun rAspuns>.
109 De asemenea, sfetnicii sAi rai ii secaserA vistieria. NerAmin" indu-i
mijloace de impotrivire §i putere, el a incercat sa is avutii doar din fun-
datiile pioase ale bisericilor din Cara sa. De aceea i-a insArcinat pe Mahadi
Iasi° §i pe Gorandi .71fiklofi 11 sa pregAteascl o monetArie (darbhane) §i a
spus ca ei sa plAteascl soldele acelora care vin la expeditie.
<Ioan ZApolya > a fost insArcinat <de Stefan Bathory > sa adune bani
110 pentru ajutor de la cei instAriti din Transilvania §i de la, neamul evreiesc
(yahudi taifesinden). Pe and <craiul unguresc> fAcea aceste pregAtiri, an
sosit scrisori de la Tomori Bal 12, voievodul Transilvaniei, in care se spunea
ca padi§ahul turcesc s-a apropiat de Belgrad. Craiul, la rindul Oa, a trimis
gcrisoare voievodului Transilvaniei pentru ca acesta, adunind toatl oastea
sa, pe sakilii (7) sai, pe neme§ii sAi §i pe joldo§ii (joclof) sai, adiel pe lefegiii
sal, sa meargA prin Timipara §i s& treacA in spatele turcilor. A dat poruna
§i voievodului Tarii Romane§ti pentru ca acesta sa meargA cu oastea sa,
fn tinuturile Traciei (Teradjya), unde se aflau bulgarii §i, cutreierind acele
parti, sa, le pirjoleascA §i BA le devasteze, pentru ca turcul, ocupindu -se de
inlaturarea lui, sa nu Icin'a in aceste parti (in Ungaria), iar dad, va veni,
Cara sa sa fie eel putin pustiitA. Dar pin& la aceste pregatiri a trecut destul
timp. PregAtirile facute de Toroni 18 nu an folosit la nimic.
<UrmeazA descrierea pregatirilor de lupta §i adunarea cre§tinilor>.

El (Stefan Bathory) a trimis olaci dupg olaci la Than npolya (Sa-

pulai lanof) ca s& vinA'cu oastea din Transilvania. A sosit mai Intii Andrei
Bathory cu o ceatl de osta§i.
111 Sa-1 fi vAzut pe npolya 14 care a sosit cu 300 de cAlAreti, aducind
§i 1 200 de pedestra§i ! Din oastea Papei an venit 1 300 de pedestra§i ;
9 Este vorba fie de Stefan Bathory al II-lea, voievod Intre 1529 §i 1533, fie de Stefan
Szaniszlofi Bithory, vicevoievod In 1521-1522.
10 'man: jupan.
11 Neidentificati.
12 Tomori Pali (Bal): Tomori Paull (cf. §i Thury, op. cit., II, p. 152-154).
19Posibil sA fie o gre§eala de grafie. Probabil cA este vorba de Tomori.
14 In text : Zapulai.

www.dacoromanica.ro
 474 IBRAHIM PECEVI

au mai venit si cei 4 000 de pedestrasi trimi§i de Papa de la Roma (Rim

Papa). Era o oastea desavir§it5,. De asemenea §i de la Leah an venit 1 500
de pedestrasi; acestia, de asemenea, erau ostasi foarte bine pregAtiti.
Totodat6 an venit cu osti si c5,peteniile (basbug) Agriei si Oradiei.
...Toti au fost de pArere sa plzeasca, riul Drava i sa nu ingkluie
trecerea turcilor. Craiul 1-a numit si 1 -a trimis pe jupanul Bathory (Natory)
In aceast& misiune. Deli era cam bolnav, totusi el a.rezistat. Desi < craiul>
i-a dat lui Bathory si ostasi, acestia nu s-au dus, deoarece legea for era
ca s6 nu se despartar de steagul craiului. Pe trod ei Moan aceste pregatiri,
le-a scApat din ming, §i. apa Drava <fiind ocupat5, de turci>.
<Craiul este foarte mIhnit si se hotAraste sa meargl singur la lupta. UrmeazA relatarea
inaintarif ghiaurilor spre Mohaci, unde yin §i Tomori, Zapolya, Bathory, q.a.>.
112 ...In cele din urmI s-au adunat la Toroni 15. Deoarece nu sosiserl
hie& voievodul Transilvaniei si oastea moat& §i de asemenea pentru c5, nu
veniser5, ajutoare de la austrieci (Nernce) gi cehi, ei si-au pus intrebazea :
Sa mergem asupra turcului sau sa ne Int oar cem ?" La acest sfat, Tomori B.al
a spus urmatoarele : SA ne luptam cu turcul ! Desi oastea turceascA este
numeroaA, totusi slat foarte putini care se apropie de sabie". Toti demni-
tarii si ostasii au socotit aceasta, p6rere ca fiind bun5, si an hotkitt potrivit
acestei pkeri. Numai comandantul Oradiei (Varad), Birini Firenz (1)
a r5spuns astfel : Vad c5, doriti s5, va luptati on turcul ; pin'a acum avem
martiri ram* de sabia turcului cam 10 000 de cetasi. Acum numkul aces-
tora se poate ridica la 20 000. Trimiteti-1 Indata, pe Stefan Bathory la
Papa ca s5,-i treaca pe acesti 20 000 oameni In pomelnicele martirilor".
De fapt, linga crai nu se aflau atunci mai mult de 20 000 de ostasi, char
dac5, ar fi fost numkati dup5, catastib
11 I <Ajutoarele mteptate au sosit tlrziu>.

Chid s-a intimplat aceast5, nenorocire <de la Mohaci>, voievodul

Transilvaniei, loan Zapolya, se inca1zea la foe, impreun5, cu oastea sada
Seghedin. El a§tepta clipa cind va pieri craiul Laiof (Ludovic al 11-lea)
pentru ca el sl devinl crai In locul acestuia. Atunci <dud a murit craiul>,
el a venit §i s-a Intilnit on padisahul fkl ca .oastea s5, stie ceva si s-a
legat prin obligate asa cum clinele se leaga, cu ajutorul lantului.
134 <Numirea lui loan Zapolya la crAiia Budei In 15 septembrie 1529 (11 muharrem 936)>.

is Poate fi citit gl : ltnga Tomori Par.

www.dacoromanica.ro
 TARIE 475

139 ACEASTA EXPEDITIE STRALUCITA ESTE TRADUSA DIN CRONICA CRE$TINA

...In anul 1526 al nasterii lui Hristos (ha), voievodul Transilvaniei,

Than (Ianof) npolya (Sapulayi) Rind acceptat la crhiia Budei de cgstre
unii demnitari mai mici ai emirilor unguri, acesta a trecut la, scaunul
<0 parte dintre notabilii ungurilor, nefiind de acord cu aceastd numire, 1-au ales pe
Ferdinand de Viena>.

Craiul Ferdinand, alungindu-1 din Buda pe craiul lams, a ocupat

el Insusi Buda.
...Voievodul Ttansilvaniei, fugind de acolo, s-a dus in faro, leseasca.
Sofia lui fiind de la lesi n, el avea acolo multe rude §i prieteni. El i-a poftit
pe aceia dintre lesi care erau rude cu el, si pe aceia dintre maghiari, precum
si pe nobilii ardeleni care 11 doreau pe el si a vorbit cu ei despre starea lui
proprie. Tofi au c5,zut de acord BA, trimit5, solie sultanului Suleiman, feri-
citul padisah turcesc, tii s5, cear5, ajutor. Apoi 1-a trimis pe cel care era
palatin-ul (balatinu0 vilaietului Transilvaniei, cu multe daruri si peschesuri.
Acela, la rIndul sau, trecind Dunarea pe la Sinatra, a ajuns la, Poarta fe-
ricirii.
<Solul discuta la Istanbul aceasta problema, iar sultanul ti promite ajutor in anul cc
vine. Dar Ferdinand de Austria, auzind aceasta, trimite $i el un sol cu numele de Ivan 17, lost
comandant de laicea. Acesta propune pace Intre sultan Ili ImpArat, dar cu condi%ia ca sultanul
sA dea lnapoi Belgradul qi celelalte cetati. Auzind aceasta, padisahul a rlispuns> :

141 Crai de Buda sI fie Ioan Zapolya. lar Ferdinand sg, iasa, din. Buda.
Daca, se va Indirji, atunci in anul 'viitor m5, voi duce eu. Insumi §i -1 voi scoate
din Buda. Dug,' nu-1 voi g5,si la, Buda, ii voi gasi totusi la Viena, (Bedj)".
Yn acelasi timp, el a mai poruncit : Zapulai lanos (loan npolya) s5,
vin5, la sesul Mohaci cu toat5, oastea pe care o are ; data nu poate sA, ajunga
la Mohaci 85, vin5, la Buda. Eu ii voi lndeplini orice dorin.f5, Eli voi Implini
toate lipsurile pe care le are". L-a slatuit Insa s5, nu intIrzie deice.
<Solul lui Ferdinand nu-1 gilseqte pe imparat la Buda, ci in Austria. Facindu-i cunoscutA
situatia, Ferdinand incepe Intarirea Vienei>.

Inain.te ca toat5, oastea strin.s& de Ferdinand s5, patrun.da, in Viena,

sultanul Suleiman a sosit cu ienicerii Eii cu rnarele vizir Ibrahim-pasa.
Apoi, potrivit poruncii padisahului Ioan Zapolya (Zapulai Ianof) a Inceput
sa pregMeascA, caste si a venit la adunarea de la Liva (Lipova 7), Avea

le Isabella, fiica regelui Sigismund I August al Poloniei.

17 Un sol en numele Johann Hobordansky este semnalat in anul 1520.

www.dacoromanica.ro
 476 IBRAHIM PECEVI

ling& el doar 600 de oameni. Trimitind de acolo oameni in Cara 'was*.

in Transilvania, precum §i la populatifle maghiare, i-a poftit la, el.
<Sultanul venise cu vreo 300 000 de oameni>.

loan Zapolya (Zapulai lanof), de asemenea, a venit cu 6 000 de

osta§i unguri. El a pregatit §i multe daruri din pietre scumpe.
<S-au dus fmpreunA la Buda. Cetatea a fost predata fArA luptA. Dar conditiile capitu-
larii Mud cAlcate, ghiaurii din cetate au fost mAcelariti. Lulnd cetatea Buda, sultanul a pre-
dat-o lui loan Zapolya. I-a lasat acestuia 300 de osta§i §i comandanti pentru paza regiunilor
respective, iar el s-a Indreptat spre Viena, pe care o asediat-o In 1529>.

144 De asemenea, acolo (la Viena) se aflau multe capetenii (kapuclan>

Eli erau capudani renumiDi chiar Eli din Spania, viteji incercati in lupte. Da
asemenea, 200 de osta§i din Tara Romaneasca, pazeau. podul. Dar turcii au
incendiat podul. Ins& capudanii de Pojon an scufundat una din corabiile-
turcului care venea din Aka 18 §i au ucis pe cei care se aflau intr-insa,.
Totusi, neputindu-se impotrivi, <ghiaurii> an intrat in cetate.
150 Intorcindu-se la Buda, sultanul 1-a incoronat pe craiul loan <Zapo-
lya > ¢i i-a inmlnat buzduganul de crai, acordind neatirnare intregii sale
taxi. <Sultanul> a adunat la divan pe toti aianii §i notabilii turcii Eli i-a
spus lui (Zapolya) : Inaintea tuturor, tocmai pe capul tau a cIzut marele
noroc, pentru ca te-ai ad6postit la mine §i mi-ai cerut ajutorul. Ori de cite
on vei avea greutati, en nu to voi respinge. Acceptindn-te pe tine ca vecin,
m-am ridicat impotriva dumanilor tai. Daca, vreunul nu ti se va supune,
sl ma in§tiintezi pe mine Eli eu 4i voi veni de hac".
<Nobilii maghiari an fost obligati sA -1 recunoasca drept crai pe loan ZApolya>.

151 DESCRIEREA AMANUNTITA A FELULUI /N CARE COROANA UNGUREASCA

A AJUNS IN TEZAURUL FERICITULUI PADI$AH

Atunci chid beii unguri, adunindu-se, nu 1-au acceptat pe craiul

lano§ <Zapolya > numit de fericitul padiph la craiia Budei, mergind la
Viena, ei an cerut la crane Budeipe craiul Ferdinand. Cel amintit mai sus,
venind, 1-a scos pe craiul lano§ din Buda §i s-a mezat in scaunul craiei.
Potrivit obiceiului, toti bell Eli demnitarii Baru, mergind la Ustuni- Belgrad,
1-au incoronat pe craiul Ferdinand Eli, acceptindu-1 drept crai, i s-au inchi-
nat acestuia.

ie Neidentificat.

www.dacoromanica.ro
 TARIII 477

<Din vechime, coroana se pAstra de catre un bet renumit in tezaurul din Visegrad.
Auzind de sosirea sultanului, pistratorul a incercat sit fugA cu ea la Viena, dar a fost prins pe
drum de oamenii comandantului cetAtii Pecs (Peeevi), care i se supusese craiului loan Zdpolya
si, din mini in mini, coroana a ajuns la sultan. Cu ocazia venirli sale prin pirtile Budd,
sultanul a avut posibilitatea si-1 incoroneze personal pe loan Zdpolya, asa cum s-a descris
mai sus>.

156 ASEDIEREA CRAIULUI 1ANO$ <ZAPOLYA> LA BUDA $1 SALVAREA LUI DE CATRE

IAH1APA$AZADE

In anul 93710, and fericitul si generosul padisah a acordat crgiia

Ungariei craiului halos, dindu-i totodatg $i coroana, s-au rgsculat toti
acei de seama lui care li purtau dusmgnie.
Dupg intoarcerea fericitului padisah, loan Zapolya i-a poftit la
supunere pe emirii maghiari. ITnii s-au supus, iar altii nu. Dintre toti, nu
i s-a supus TOrOk Balint (Terk Balind), ban de Szigetvar, care s-a rgz-
vratit, sem6nind saminta rgta'cirii si printre ceilalti maghiari. ...
<roan Zdpolya trimite la Szigetvdr, care nu se supunea, 10 000 de ostasI maghiari.
Cu ei merg $i 3 000 de ostasi turd, impreunit Cu Kasim-papa. Ferdinand trimite osti la Buda.
Zapolya, histiintat de.aceasta, aduce WI la Buda, trimitind In ajutor si oamenii lui Mehmed
fiul lui Iahia-pasa, bei de Semendria. DupA 57 de zile de asediu, austriecii pirisesc asediul,
firli lupta, In urma unei stratageme folosite de turci>-.

200 INFRINGEREA LUI KOCIAN IVAN, BAN IN APROPIERE DE OSSEK $1 GURIAN

202 Sus-numitul Mehmed-bei <fiul lui Iahia-pasa > 1 venind pe ne-

asteptate din Volokvar cu alti emiri $i viteji §i ajunglndu -1 pe dusman,
nu, i-a dat rAgaz $i nu 1-a inggduit sA, bath cetatea. Mai sus-argtatul
Mehmed-bei a mai luat o masurg potrivitA In sensul cg toti vlahii
(Eflakan) kii oamenii curajo§i si luptgtorii, precum si dintre ceilalti
razvrgtiti si rebeli, sg porneasa cu mule asupra dusmanului.
<Aceste trupe 1-au infrint pe banul Kocian>.

204 REZUMATUL EXPEDITIEI /MPARATE$TI IN MOLDOVA

10 safer cel norocos, anul 945 20 si pornirea.

Cind sultanul Baiazid Vail 21, prea Inaltul Allah A-1 railostiveasa,
a cucerit ceatile Chilia si Akkerman22, atunci a fost fixata si granita Intre
19 25 august 1530-14 august 1531.
20 8 iunie 1538.
21 Veli : contemplatorul", porecla data sultanului Baiazid al II-lea (1481-1512).
21 In 1484.

www.dacoromanica.ro
 478 IBRAHIM PECEVI

Moldova §i Wile islamice. Se hotaxise prin clauze ca, de atunci Inainte,

s/ nu se tread, peste frontier/ §i moldoveanul s5,-§i trimit/ haraciul pre-
v/zut prin leg/mint, in primul an cu oameni de Incredere, iar In anul ur-
mittor s/ yin/ beiul Moldovei el insu§i pentru a-1 preda la tezaurul impirai-
tiei. In timpul vietii r/posatului, conditiile de mai sus au fost respectate,
ins /, prin urcarea la tron a r/posatului sultan Se lim 222 s-au ivit Intimplirile
din Arabia, Iran §i Anatolia (Rum) F,4i s-au depus sfortaxi marl §i indelungate
pentru cucerirea Iranului (.111,zilbas) iili a Egiptului. Din aceast/ pricing, nu
s-a dat atentia cuvenita, prior moldovene§ti. In cele din urml, padicahul
eel milostiv <Suleiman Magnificul > a terminat cu cucerirea prior Budei,
precum §i cu supunerea tinuturilor Bagdadului §i Persiei (Adjem). Dar
gindul c6, ghiaurii moldoveni 24 au nesocotit cu totul poruncile imp/r/te§ti,
dar c/ nu se pot rascula §i rIzvrAti In mod fasti§, a prins rIdgeini In sufletul
sultanului. Atunci, nespunind nimanui ceea ce &idea cu privire la acestea,
el a poruncit sa, se fad, preg/tiri pentru expedijie. Mai intii, a dat o atentie
deosebita, flotei imperials qi dup/ ce a terminat sfort/rile In acest Bens,
a§a cum se cuvine, au scos-o qi an trimis-o spre pIrtile du§manului.
<Schimbari In aparatul politic si administrativ al Portii. Plecarea sultanului spre
Moldova>.

Apoi, sultanul cal miret a pornit cu glorie §i noroc, avind de data

2116 aeeasta ling/ el pe doi fii glorio§i, adic5, pe Selim sultanul §i Mehmed-han
sultanul. In ziva de 20 ale lunii ar/tate 25 au facut o oprire imp/I./tease/
la Adriamopol. ...

207 RASPINDIREA TIRII DESPRE PLECAREA SULTANULUI IN PARTILE MOLDOVEI

(KARA-BOGDAN)

Ping, atunci, mAria, sa padisahul, ocrotitor al califatului, procedind

potrivit scumpului s/u euvint, nu d/duse Inc de §tire In ce parte va fi expe-
dijia biruitoare. Dar cu Incepere de azi (20 safer 945/27 iulie 1538) fiind
incredintat a expeditia va fi indreptat/ asupra Moldovei, an fost trimi§i
ceau§i beilor de Silistra, Nicopol §i Vidin pentru a se construi un pod la
locul numit Isaccea. De asemenea s-au trimis In toate partile olaci, Impu-
terniciti cu porunci ilustre, pentru a strings o§ti aducatoare de biruintl.
208 In ziva de 28 ale lunii mai sus-az/tate 26 pornindu-se cu noroc din Adria-

23 Selim I (1512-1520).
24 Pe atunci domn al Moldovei era Petru Rarq.
25 20 <safer 945> = 19 iunie 1538.
0 27 iunie 1538.

www.dacoromanica.ro
 TARTE! 479

nopol, chid s-a ajuns la menzilul numit Sultan-Ceairi, a venit acolo un ne-
credincios (bi-din) care era capugibaBiul beiului Moldovei, Petru voievod 27,
impreunl cu afurisitul Ban taarnaci (terdjiintan) §i cu uncle daruri ale sale
-§i, vazind ca aceast/ expeditie a sultannlui cel cuceritor se va face de bun--
seam& asupra lui, s-a rugat sa i se ierte <voievodului> pleatele 1i, de ase-
menea, a cerut favor, afatind a de azi inainte el se va supune firmanului
imparatese. Dorinta, for hind acceptatl pe deplin, a fost trimis, eu oamenii
OA, Sinan Celebi, emeniul 28 de Caffa, care era un om priceput $i bun cu-
noseator al starii acelei tari 28. I s-a dat raspuns lui Petru ca i se vor ierta
pacatele i greBelile din trecut dacl, de azi inainte, supunindu-se, va veni
sa se inchine la Carina Curtii ocrotitoare a lumii gi I i va lua obligatia de
a se inchina si de a se supune de acum incolo. Apoi, padigahul, nepoposind
mai mult de doul zile intr-un menzil, in ziva de 22 ale lunii rebi-ul-evvel 88
Bi-a flout descinderea imparlteascl la schela Isaccea. Sangeacbeiul de
Silistra terminasepodul si-1 construise atit de trainic, incit acesta nu poate
fi asemanat cu alte poduri construise pia, cum. De asemenea, in nici o
alts expeditie nu se mai adunase o oaste ca cea adunatti, pentru aceastl
expeditie victorioasa. In eiteva zile trecindu-se podul, a sosit in acel be
§i mai sus-amintitul Sinan Celebi care a flout cunoscut ca, intilnindu-1
pe acel afurisit in oraBul numit Tirgul Ia (Iac-Pazari), cind i-a adus la
c-anoBtinta ce continea firmanul, caruia toatl lumea i se supune, acesta
s-a impotrivit sa se supuna, ba dimpotriva, adunind o gramada de oBti,
se pregatea sa nascoceascI fel de fel de vicleBuguri 1i uneltiri ca sa lupte
<cu turcii> i a nu a dat un rAspuns raultumitor. De acolo s-au oprit linga
marele riu numit Prut (Beret).
209 Maria sa chibzuitul vizir Liitfi-paga 31 a fost in.sareinat sa constru-
lase& in acel loc un pod. Dindu-1 ga,ta in scurt timp, an inceput sa tread,
zi si noapte oBtile victorioase.
<Descrierea amanuntita a sosirii $1 ceremonialului de primire a hanului tataresc, Sahib-
Ghirai, In Moldova>.

211 DELIMITAREA PAMINTURILOR CHIME' $1 AKKERMANULUI $I NUMIREA NOULUI

VOIEVOD, PRECUM $1 FIXAREA TRIBUTULUI (GIZIE) DATORAT DE GHIAURII
DIN MOLDOVA

In acest timp, afurisitul numit voievod al Moldovei se adapos-

tise en multe mii de pagini in muntii gren de strabatut ai Botokia-
12 Petru Rarets.
28 In text emin : intendent.
22 Mind roman de origine.
8° 18 august 1538.
81 Liitfi-pa§a, autorul unei cronici otomane. Pe vremea expeditiei In Moldova, era all
doilea vizir (vezi p. 233 din volumul de fat a).

www.dacoromanica.ro
 480 IBRAHIM PECEVI

nilor 32. El facuse adhposturi In Imprejurimi ; de asemenea zaghzuise, cu di-

guri Inalte, drumurile si chile torentelor. El se hotaxise sa dea lupte In acel loc.
Dar fericitul padisah, ocrotitorul lumii, a dat porunch halebardierilor ostii
din Tara Rouafineasch (Eflak), care 41 Insoteau, sa deschidh un drum larg
fn acel loc, neinghduind ca oastea islamich FA fie Impiedicath In mersul ei.
Astfel sand lucrhrile, afurisitul a apucat pe un drum necunoscut de oastea
sa. Ostenii sad, de asemenea, Outbid sa -si scape familiile 1i copiii, au apucat
fiecare pe alt tale. in timpul acela, orasul numit Ias-Pazari fiind incendiat,
a fost daalmat pin& la pamint. Pentru urmaxirea mai sus-numitului afu-
risit (Petru) an fost numiti gazili din Semendria i o ceath din oastea tata-
reasch. Pornind de aid, padivahul a descins In orasul numit Suceava (Sid-
jay), capitala vilaietului mai sus-mentionat. Toata populatia orasului se
ascunsese de frica ostii islamice. Fericitul padisah, ocrotitorul lumii,
acordind iertare Intregii populatii a Moldovei, a dat firman ca In timp de
patru zile toti bell 1i beizdadelele si marile fete bisericesti Eii chlughril,
precum Qt preotii sa vin la Curtea cea ocrotitoare a lumii.
Mind anuntat ca In seraiul din orasul mai sus-amintit al rebelului
fugarului Petru voievod se aflh ingropath comoara sa nesfirsith, padisahul
1-a Inshrcinat pe marele mirahor 38 Hasan-aga sa sape locurile uncle se bhnuia
212 a ar fi tezaurul acestuia §i s-au descoperit : argint 1i aur de diferite feluri
1i cruci Impodobite i mestesugit lucrate, suliti, shbii si cruciulite bhtute
In aur, evanghelii Impodobite cu aur, mgrfuri de toate felurile, obiecte
scumpe, precum i postavuri. Aceste obiecte dephseau orice inchipuire
si socotealh. Toate an fost retinute pentru tezaurul imphfatesc. Boierii
din Moldova, beii 1i ceilalti notabili ai thrii, care s-au supus, adunindu -se
lingh alaiul Imphratesc, an arltat ascultare i an declarat a se vor supune
orichrui firman dat din partea Imphatiei $i, inchinIndu-se in fata tuturor
crucilor mars i mici, s-au rugat atunci sa be fie numit ca voievod Cetne 342
fiul voievodului Istefan ". LuInd haraciul asupra sa, domnia a fost aeon-
data acestuia.
in ce priveste hotarul cetatilor, care este de obicei motiv de gliceavh,
s-a desphrtit o portiune de panfint din vilaietul Intins al Moldovei rji s-a
stabilit o granith precish, Incepind din fata orasului Fhlciu (Pita) din partea
Akkermanului de pe ling& sus-amintita aph (Prat) 1i ping, la apa Nistru
(Turla). S-au sorb acte cu conditii 1i obligatfi potrivit chrora de cele douh
parti ale acelui hotar stabilit se vor construi douh cethti puternice, iar
3' In text : Polfart.
as Mirahor (emir-I ahor): corals impAratesc, cApetenia grajdurilor.
" Stefan LAcustA. Ct. p. 412, n. 74.
32 Lef an cel Mare.

www.dacoromanica.ro
 TARIEI 481

voievodul nu se va opune niciunui firman dat prin alte porunci $i, la fie-,
care doi ani, voievodul va veni el inausi la, Poarta fericirii cu haraciul tariff.
Dindu-i-se in mina, un ilustru berat, potrivit vechiului obicei osmanesc,
el a lost imbracat cu burca (biirk) 8i cu boneta (iiekiif) aurita,, precum $i cu
hilat stralucitor. Tot dupa, vechiul obicei, el a lost asezat ca bei, cu tobe
(tabl), timbale (nakkare) 51 cu steag (alem), in orasul Suceava (Siindjav),
capitala vilaietului Moldovei. In ziva aceia, vilaietul Moldovei. a intrat
sub stapinirea tkilor osmane. In acel loc dindu-se invoire ostii tataresti
sa, se intoarca in Cara ei, hanul a venit cu toti notabilii ii oamenii sai renu.
:13 miti, fiind onorat gi cinstit cu hilate stralucitoare si a lost trimis in capitals
tkii sale cu mari onoruri, ma cum i se cuvine.
De asemenea solului ratacitului crai lesesc 369 care venise Inca, inainte
si se afla la oastea impkateasca, dindu-i-se scrisoare impkateasca, (name-i
humaiun), a lost trimis la, craiul sam. Fanuindu-se ca voievodul Moldovei 37,
care fugise, s-ar fi this in pktile Budei, s-a trimis craiului de Buda, loan
Zapolya (Zapulai Ianof), prin ceaus, o scrisoare imparateasca, pentru a-I
prinde pe acesta, 38. Pe urma,, in ziva, de 28 ale lunii. rebi-ul-ahir 399 s-au
intors de is Suceava la podul impkatesc construit linga, Isaccea. Acolo
asteptau olaci sositi de la, flota imparateasca, Ai din alte taxi ale impara,tiei
padisahului. Ei an adus multe stiri imbucuratoare. De aid, in ziva de 29 ale
lunii djuma,di-ul-evve14° s-a ajuns la Adrianopol, resedinta, califului Islamic.
<Expeditia ImpArateascA gi numirea beilerbeiului de Buda>.
225 25 safer, anul 94841. Clnd, cu ajutorul lui Allah, a lost cucerita cetatea
Buda, craiia, Transilvaniei a lost a,cordata, craiului Ia,nos, ban al Tran-
silvaniei.
<Urmeaza relatarea Incercarli austriecilor de a pane mina pe Buda, care se atla sub
stApinirea solid lui Zapolya (Isabella), si luptele turcilor cu ei, cu participarea sultanului, Ora
la InfrIngerea austriecilor>.
228 <Numirea beilerbeiului (13 Buda, adica at Ungariei. Sotia lul Zapolya era din neamul
lesesc>.

Fericitul padisah, dorind s-o multumeasca iii dorinta ei fiind domnia

Transilvaniei, a dat firman ca ea sa alba grija, de starea, tkii pin.6 ce va
creste loan Sigismund (Simon /anof), fiul ei offal', care abia se nascuse..
Unii dintre emirii chibzuiti trebuiau sa-i fie intendenti gi sfetnici, Apoi,
38 Erast Kretkowski, castelan de Bresk, solul lul Sigismund I.
37 Petru Rares.
34 Pe Petru Rarer.
33 23 septembrie <1538>.
-40 23 octombrie <1538>.
41 20 lunie 1541.

81 o 43

www.dacoromanica.ro
 482 IBRAHIM PECEVI

plecind din Buda cu toat6, averea, cu tot alaiul si cu tot ce aveau, ei au

pornit spre c,et/tile Transilvaniei.
230 ...In cronicile crestine s-a scris ca fericitul padisah a descins In sesul
vechii Buda si a trimis multe daruri craiesei §i fiului de crai (Ioan Sigis-
mund) : mai Intli trei cai cu harnasament stralucitor si cu lanturi de aur,
trei hilaturi scumpe $i aurite, buzdugan (topaz) gi spadl ImpodobitI si
alte lucruri Imparnesti tot atit de valoroase. CrIiesei i-au trimis male
prejioase, inele Impodobite In Intregime cu aur si smarald. De asemenea,
la a,cea,st6, expeditie victorioasg, erau de fat5, $i fiii sahului <Suleiman> :
Se lim-sultan tai Baiazid-sultan. Din partea for de asemenea s-au trimis alte
daruri. Toate acestea an fost duse de ceausbasI Ali-aga. Spun Ind ca ferici-
tul padisah, ocrotitorul lumii, urea sa vada, pe fiul craiului, el a cerut ca
acesta s6i, fie trimis la sultan. Femeia sovtiia, dar sfetnicii ei i-au spus ca
nu se poate sg, nu-1 trimit6. Apoi, toti capudanii i beii de Buda, precum
si reprezentantii (viikeld) fiului de crai, care se aflau ling6, el, trecInd Ina-
231 intea, lui, au pornit spre alaiul ImpkAtesc.
<Descrierea primirii de cAtre sultan a lui Ioan Sigismund>.

In timpul acesta a vent un sol renumit din partea craiului Ferdi-

nand, aducInd cu el si multe daruri. El a cerut ca In caz el se acord5, Buda
craiului lanos, acesta 0, le dea haraci.
<RAspunsul padisahului a Post ca austriecii sit piece din Sara ungureascA §i sA plateasca
anual haraci, ca a se poata incheia pacea>.

232 Defterdarul si nisangi pasa au adus craiesei un act de tratat Impodobit

cu aur si cu pietre scumpe. In acest act, padisahul Iii dgdea cuvIntul cal
In momentul dud fiul ei va atinge virsta majoratului, tot lui i se va acorda
craiia. ...

ANUL 1542 (949). ASEDIEREA CETATII PESTA SI UCIDEREA LUI KARA-HERSEK 42

I INFRINGEREA 0$T11 GHIAURE

<Pecevi arata ca a aflat adevArul asupra acestui eveniment din cronicile crestine. Se vor-
beste despre venirea solului austriac la padisah, atunci cind acesta 11 primea pe minorul Ioan
Sigismund>.

41 Kara-Hersek : Hertogul cel Negru", Ioachim, duce de Brandenburg (cf. J. Thury,

op. cit.. II, p. 31, nota 1).

www.dacoromanica.ro
 TABIH 483

239 CRONICILE CRE5TINE AU SCRIS IN FELUL URMATOR DESPRE TRIMITEREA DE

05TI ISLAMICE LA BUDA :

...Craiul loan Zapolya era crai de Buda, fiind InscAunat de feri-

citul padi§ah. In clipa dud §i-a pus capul pe perna mortii, el a adunat pe
toti Manii emirilor maghiari In cetatea Sebe§.
240 <El i-a sfatult pe unguri sA se supunii sultanului, arAtindu-le binefacerile pe care le-a
vazut din partea lui, Impotriva dusmanilor sal. De asemenea a scris o scrisoare sultanului, ru-
gIndu-1 ca si de acum inainte sa fereasca de dusmani pe fiul sAu gi pe sotia sa. Ferdinand trimite
soli atit sultanului cit §i crAiesei, cerind Buda. Cralasa roagA sA i se dea ragaz ea sit se sfa-
tulasca cu tatAl ei din Tara leseasca. Ferdinand asediazA Buda. Ostasii unguri din armata
lui trecInd de partea ungurilor, austriecii se retrag spre Viena>.

241 In acele zile a venit toile din partea padigahului cel fericit comandan.-
tul <cetAtii> Pecs §i a vorbit despre multe promisiuni §i favoruri ale padi-
§ahului. El a adus §i a predat beratul de craiie, precum §1 buzduganul de
crIiie, trinaise din partea padisahului pentru acel micu.t fiu de crai.
242 <Se aminteste despre Inchiderea solului austriac sosit la Poarta, care era dintre emirii
246 craiului Ianos, dar care trecuse de partea lui Ferdinand. Urmeazi descrierea ciocnirilor dintre
turci si austrieci la Buda, pInA la sosirea sultanului, dupa care austriecii fug din Buda $i Pesta.
Se descrie apoi trimiterea de daruri fiului de crai din partea sultanului ¢i aducerea lui la sultan,'
asa cum s-a aratat mai sus. Pecevi traduce din cronici crestine toata primirea fastuoasa, facutA.
de sultan, lui loan Sigismund. Unii demnitari turd au Yost de parere ca fiul craiului $i mama
lui sA fie dui la Istanbul, altii au propus ca ei sA fie ucisi, hind dusmani, iar alIii au dat asigurAri.
ca padisahul nu-si va cAlca cuvintul dat>.

Padi§ahul a poruncit ca mama §i copilul s domneascA deocamdatit

In Transilvania, sprmind c bogAtiile for le vor fi deajuns pink ce va cre§te
copilul, iar Buda sa, fie acordatA capudanului Zengive§ ( (1).
<UrmeazA relatarea privind sosirea solului austriac pentru a cere Buda>.

285 CUCERIREA CETATILOR... ORADEA ", CENAD $I LIPOVA. ASEDIEREA CETATII

TIMI5OARA

286 Am pornit asupra cetAtii Oradea. Cu ajutorul lui Allah cel prea
malt, locuitorii Oradiel, predInd cheile cetAtiilor, au obtinut iertare pentru
sufletele lor. De acolo s-a ajuns la palanca (par7can) numita. Kanlak 44.
Locuitorii de aici, de asemenea, cerind iertare, an predat cetatea §i an
preferat sA mea,rg& In tinuturile for nelini§tite. De acolo s-a mere asupra
cetAtii numite Cenad, care era loc de refugiu al o§tii ghiaurilor.
43 In 'text i Varat.
44 Greseala de grafie ; corect : Fenlak (Felnac, r. Pecica, reg. Banat).

www.dacoromanica.ro
 484 IBRAHIM PECEVI

Oastea islamicft cea victorioas/ a pornit asupra for gi chid necredin.-

cloqii au v/zut cs injugindu-se bivoli la tunurile care bAteau cetatea ele
au lost transportate la locurile cuvenite, puterile for au sl6bit §i spaima for
a devenit tot mai mare. De aceea ei au cerut iertare (amom). Celor de mai
sus, de asemenea, li s-a acordat iertarea, iar cetatea for a lost alipit1 tarilor,
islamice, indeplinindu-se cele necesare a§a cum se cuvine.
Pupa aceea s-a pOrnit asupra cetatii. Lipova, dar se auzise cs 1146
ea se aflau adunati vreo 20 00Q de ghiauri, impreun6, cu rAufAcItorul numit
Patori Andra? 45. ,Ei se preggiteau sa aducl pagube o§tii islamice. Din
cauza aceasta, numiudu-se, din oaste, o ceat6, de ostagi renumiti, a lost,
trimisl ca sa prindg, limbi (dil). Prin intelepciunea, lui Allah, un numgr mare
de caketi ai ghiaurilor veneau i ei spre oastea islamica pentru a obtine
287 kstiri. Din intim.plare, ei s-au intilnit pe drum §1, venind fat§,-n fatl, ere-
dinciosii gi necredincio§ii s-au luptat crincen. Cu ajutorul lui Allah musul-
manii devenind invinggtori, cei mai multi dintre ghiauri an fast mIcelA,-,
riti cu sabiile, iar multi dintre ei au lost legati in lanl)uri. Astfel, s-au intors
victerioqi 10 oastea imperial6. Necredincio§ii, atit cei aflati in oastea for
cit si eel aflati fn cetate, auzind de macelul acela de la citiva nenorociti
care an scapat de abii, an fugit cu totii unul dup6, altul ping, in tinuturile
for nelini§tite, fara, ca macar s6, se uite ind6rIt. -Mali dintre raialele ramase.
In cetate au vent si au luat asupra for haraciul $i giziaaa, devenind robi
legati de git ai padisahulul eel fericit. In cetatea mai sus-araintitg, 17Iama,
pa§a fiind numit sangeacbei (mirliva), i-au lost date, a§a cum se cuvine,
tale necesare. De acolo, s-a mere asupra Timi§oarei gi vitejii, intrind in
meterezuri, au depus sfortlri pentru cucerirea ei. Dar schimbindu-se.
vremea qi sosind frigul, iar ploile necontenind, §anturile meterezurilor gi
gAurile for ca de §obolani s-au umplut de ap6 §i de aceea osta§ii nu au putut
rezista. Cucerirea ei urmind s'a se fad, la vremea ei, socotit mai nimerit
BO, se renunte. FIcindu-se cunoscut tronului impatatesc starea de atunci,
s-a dat invoire o§tii victOrioase sg, se IntoarcA, dirtdu-se totodatl firman sud-'
numitului beilerbei (mirimiran) ea sg-§i petreacs iarna la Belgrad §i sad -si
preggteasel §i sa-$i adune tale necesare....

289 OCUPAREA CETATII LIPOVA DE CATRE DU$MANI $1 MOARTEA LUI ULAMA-1314A

, Anal 958 48. Rob elul, cu numele de Andrei Bathory, care mai ina-i
into fusese infrint la cucerirea cetatii Lipova 41, aduninduli iarki oastea
" Andrei Bathory, mai ttrziu voievod (1552-1553).
" 9 ianuarie 28 decembrie 1551.
47 Vorbindu-se de acelasi eveniment mai depute in cronicA (vezi p. 481), in toe de IlAthory
.este dat numele lui Tor6it Perencz.

www.dacoromanica.ro
 TARta 485

sa purtItoare de Infringere, a asediat cetatea mai sus-amintita,. Intkitura

acelei ceta,ti nu era ala de puternick Incit in caz de impresurare, omul s6,
poat'5, eta in ea.
...De§i TJlama-pala a depus sfortki pe eft a putut, totu§i, in cele
din urm5s, el, de nevoie, a preferat sa piece, ie§ind de acolo prin capitula-
re (vire).
<Din pricina unor obligatii incalcate de turd in trecut, asediatorii fi mAcelaresc pe cei
asediati lmpreunii cu Ulama-pasa>.
290 In acelakii an (958 / 1551) comandantul Timiparei, necredinciosul
cu numele de Lo§andja 48, atacfnd pktile cetItii Pdcs, a pries iscoade
(dil) §i le-a tliat capetele.
<Turcii 11 urmaresc>.

Dar mai sus-amintitul Lo§andja se afla In ascunzii). Turcii dind

paste ei, ace§tia an trintit calul mai sus-pomenitului Kaitas-aga vi 1-au
luat prizonier. El fiind unul dintre vitejii renumiti ai serhatului, intim-
plaxea a fkut s5, crease& mania sultanului.

291 CUCERIREA CETATII TIMI$OARA $1 PLECAREA CA SERDAR A CELUI DE-AL

DOILEA VIZIR, AHMED-PASA ", SPRE PARTILE TIMISOAREL ANUL 9596°

Tk6g5inarea cuceririi cetatii Tiraipara tai noua biruint5, a ghiaurilor

in timpul atacului asupra cet6tii Lipova an m5xit mini, padiksahului.
Turd numit mare serdar (eipehealar) cel de-al doilea vizir, Ahmed-pap,
acesta a pornit ie§ind din Adrianopol In ziva de 27 ale lunii rebi-ul-ahir
<b,n-ul 959 >51, Impreungt, cu eegbanbari 52, cu citeva mii de ieniceri, cu patru
bulucuri conduse de aga de Wan, cu tunari tai cu gebegii, precum vi cu
multi alti osta§i ale§i din armat5a. De asemenea, §i victoriosul mirintiran
a adunat la Belgrad MO el pentru expeditie oastea din Rumelia, precum
pe ceilalti oameni, construind pe Dunke §i un pod puternic spre a se
trace dincolo. Inda,t1 dup5, venirea vizirului amintit (Ahmed-pap), toti
ace§tia, Impreung, cu osta§ii Inskcinati sa meargA In expeditie, au trecut
podul §i In ziva a cincea a lunii ramazan 54 cel binecuvIntat s-a raspIndit
48 Lofandja : Stefan Losonczi, apiratorul Timisoarei.
49 Ahmed-pasa, Kara Ahmed-pasa, mare vizir pe timpul lui Suleiman Magnificul. A fost
executat In anul 1555 (962).
5° 29 decembrie 1551-18 decembrie 1552.
51 22 aprilie 1552.
52 Capetenia seimenilor, comandantul unei tinitAti de ieniceri.
as Boldk-agast aga de buluci", comandant al unei categorii de oaste cu acest nume.
s4 5 ramazan <959> = 25 august 1552.

www.dacoromanica.ro
 486 IBRABIM PECEVI

stirea despre asedierea Timisoarei de cure oastea victorioasa. Un numar

292 de 16 tunuri marl (balimez), asezate In diferite locuri potrivite, au Inceput
sa bats cetatea. Comandantul ei era necredinciosul Losandja care fusese
asediat In anal ce trecuse. /nlauntrul cetatii, In afara de maghiari, croati
(Hirvat) gi alti nedemni, se mai aflau si vreo 300-400 de puscasi spa-
nioli 56 yi vreo 200 de luptatori nemti (Nemce).
In cronicile ghiaurilor s-a scris ca, In ziva clnd musulmanli s-au asezat
ling/ cetate, acela (Losandja) a vent de asemenea si a intrat in ea.
Craiul 58 eel ratacit se afla laTurin 57. Acesta (Losandja), miniindu-se
a spus : ,,Anul trecut eu mi-am facut datoria, scum oastea isla,mica se
pregateste sa mearga asupra ta. Podul este In curs de construire ; se fac
de asemenea §i alte pregatiri. Din partea voastra nu vad nici un fel de
ajutor ; cei care se Inchid acolo (In cetate) se Inchid pentru moarte". Dar
In cronica ghiaura s-a mai scris ca toti bell crestini $i comandantii (hersek)
tai Insusi craiul eel ratacit 1-au rugat foarte mult pe acesta (pe Losandja)
fiind convinsi a nu se vor mai intilni unii cu altii, ei (cei care plecau)
si-au sarutat copiii i familiile i $i -au luat camas bun. Veniud §i numarind
oastea sa incercuita, el ar fi gasit ca acolo (la Timisoara) se aflau 2 500 de
luptatori.
Intr-adevar, afurisitul Losandja a facut o seams de vitejii si nu s-a
dat Inapoi de la sfortari §i lupte. Dar emirli musulmanilor si ceflalti gazii
an savirsit fapte de eroism i vitejii de nelnchipuit. In iuresuri se duceau
la moarte unli dupa altii si nu se dadeau inapoi, ci se aruncau asa precum
oile merg la sane. La un moment dat, calul de sub mirimiranul eel victo-
rios a lost lovit, dar el, incalecind indata un alt cal, n-a paxasit iuresul.
Luptele au continuat astfel 35 de zile. In cele din urma <ghiaurii>
au cerut aman. Cetatea a fost cucerita prin capitulare (vire). Apoi, capita.
larea nefiind respectata, an fost facuti prizonieri ei macelariti cu totii.
Motivul stricarii capitularii a fost acela ca atunci end, In urma capitularii,
Mama-rasa a iesit din Lipova (958/1551), TOrek Ferendj 58 a caleat obli-
gatiile acesteia.
De aceea si turcul a calcat conditiile capitularii Timisoarei si pe
end ghiaurii paraseau cetatea, un ienicer s-a agatat de un inof, In limba

56 In text, dintr-o gre§eala de grafie, apare : Istanbul.

" Impdratul Austriei.
67 Turin sau Torin: Thorn (Torna), ora' In vechea Slovacie.
" Torn Ferencz (cf. J. Thury, op. cit., II, p. 36-37, n. 1). Mai Inainte (vczi p. 184)
s-a spas : Andrei Bithory.

www.dacoromanica.ro
 TARTH 487

for ino§" inseamn& pag (19-oglan), la care tinea foarte mult Lopndja.
Atunci Lopndja, nemaiputind s6 rabde, I-a ucis cu sabia pe ienicerul
acela §i astfel capitularea s-a stricat. Lopndja fiind gray rant In dou4
locuri, a lost adus la Ahmed-pap, In fata cgruia el a spus urmItoarele :
Eu ce sI fac e Raialele nu m-au lasat in pace. Jurasem tiii be fIggduisem
as mor o data Cu ele. De altfel, ping ce Yeti fi luat Timi§oara tot ar fi murit
atitia oameni de la voi". .Afara, de cele 7 000 de tunuri trimise dincolo
§i In afaza de cele care, intrind In Infundaturile zidurilor, nu mai puteau fi
scoase, el 59 mai adusese Inlanntrul cetAtii atItea tunuri, Inch socotea a,
salvInd cetatea, le va da probabil craiului In dar. Rana lui Lopndja nepu-
tInd fi vindecatI, Ahmed-pap a dat poruncA sa, i se taie capul. Ei (ghiaurii)
au mai descris amanuntit ca §i capul sau a lost trimis la norocosul padiph.
Dat fiind ca, cetatea de mai sus era locul cal mai Insemnat al acelor
tinuturi §i hotarindu -se sA, fie beilerbeilic pentru supunerea §ii apararea
t6rii, beilerbeilicul a lost acordat gaziului KasIm-pap 60. Acesta, pe timpul
craiului <loan Zapolya > fusese asediat la Buda §i era unul dintre martorii
celor mai multe cuceriri din Ungaria.

294 CUCERIREA CETATILOR LIPOVA, SOLNOC, MURE$VAR $1 ALTELE

<DupA cucerirea Timigoarei, turcil au pornit asupra cetatii Solnoc. Locuitorii locall-
tAillor de prin Imprejurimi fugisera In codri. Apoi, au cerut iertare §i au obtinut-o de la sultan >.

295 CUCERIREA CETATII SOLNOC

Dupa plecarea din Timi§oara a o§tii islamice, purtAtoare de victoria,

a pptea zi ea s-a mezat ling& Solnoc. Dar Hadim Ali-pap, beilerbei de
Buda, sosind mai Inainte, asediase cetatea pomenita, kii, facind meterezuri,
era gata s-o bath. .Afurisitii asediati erau umiliti kii sufereau pagube din
pricina atacurilor o§tii de Buda. De data aceasta, vAzInd ca a mai vault
atita oaste, an Inceput A, se preg6teascA pentru aid scapa sufletele. In
noaptea aceea, cararetii, Impreuna, cu comandantul (kapudan), an fugit
Intr-o parte, iar pedestra§ii In alt1 parte. Ostaqii islamici, auzind aceasta,
an pornit Indata, pe urmele for §i, ajungIndu-i din urma, au macelkit pe
cei mai multi dintre ei. Doar comandantul a lost adus cu toba §i cu tim-
balul sgu la serdarul eel neInfricat.

69 Losonczi.
°0 Kash/I-pap a lost vallu In Egipt fl In Moreea.

www.dacoromanica.ro
 488 IBRAHIM, PECEVI

341 RASCOALA GELALIILOR 82. IN RUMELIA, IN NUMELE PRINTULUI MUSTAFA,

$1 UCIDEREA LOR

<In anul 962 62 un oarecare a incereat s se rAscoale, dindu-se drept

printul 3fustafa >. El a adunat pe ling& dinsul, din Salonic, din Ieni-ehir
si dintre levenzii acelor imprejurimi, vreo 10 000 de oameni, acordind
mania vizirat (vezir-i azamlik) unuia dintre acingii numit Evil Togcea,
iar magistrature militar& (kadiaskerlik) la doi sohtale 68 nenorociti.
De acolo, el a intrat cu cortul slu i cu mare alai (tumlusuk) in Dobro-
gea printre sofiii lui Simavna 64. Impunind la dki in bani pe unii bog6,-
tasi i in special pe arendasi (miltezimin)§i pe emenii (iimena) §i pe giziedari,
precum ci pe alai mubafiri cu avutii, el a inceput sit acorde daruri gi sg-$i
342 preggtease& tobe si steaguri si oameni f6r1 apatii (ham) $i alto lucruri de
inselaciune si de fast.
<Mind In§tiintat printul Mahmud din Adrianopol, precum §i sultanul, au lost Itrimi§i
al treilea vizir Mehmed-pa§a ¢i beiul de Nicopol, Mehmed-han gi altii pentru reprimarea rAscoalel.
tapul rlisculatilor a Lost prins ¢i spinzurat. Adeptii lui au lost ¢i ei pedepsiti>.

352 LUPTA CEA MARE A LUI MALKOCI-BEI COMANDANTUL DE K1LIS as

In anul 96188, generalul 'tarilor croate si slavone (Islavin) cu numele

de Zryni (Zirinski), trimitind pe nerusinatul sAu bascapudan, numit
Holsek, cu citeva mil de p/gini pedestrasi Eii eAlareti, la granita din Kills,
acestia au nimicit multe sate ale unui tinut.
<Turd' ti urmaresc §i In lupta datA Zryni abia scapa. Malkoci-bet a trimis robi la Istanbul
¢i a luat 1napoi toate prAzile capturate de ghlauri. Se descrie o bAtAlie Intre Devlet-Ghirai-han 67
si tarul (ban) Rusiei, Ivan 68, care se pregAtea sit atace tinuturile islamice >.

412 EXPEDITIA IMPARATEASCA SPRE SZIGETVAR $1 PLECAREA MARELUI PADI$AH

<SULEIMAN MA GNIFICUL >

9 sevvail, anul 973 69..

Aceastl expeditie a sahului eel victorios a avut loc catre sfirsitul
vietii sale si in aceasta expeditie stralucitoare el $i -a luat ramas bun de la,
61 Gelali : rebel, rlizvratit.
62 26 noiembrie 1554-15 noiembrie 1555.
66Solda, sofia: cArturari tineri, cei care studiau teologia musulmana.
66 Simavna Kadtsloglu, geihul Bedreddin Mahmud.
as Kilts Klisz, localitate In Bosnia.
" 7 decembrie 1553-25 noiembrie 1554.
07 Devlet-Ghiral, hanul tataresc din Crimeea (1551-1577):
68 Ivan al IV-lea cel Groaz.nic (1533- 1584).,
of 29 aprilie 1566.

www.dacoromanica.ro
 TAMIL 489

aceasta lume trecgtoare. Motivul <expeditiei> este acela ca lahiali Ars lan-
pap, 70, beilerbei de Buda, trimitInd scrisori la, Pout& in repetate rinduri,
faun% cunoscut cg, atacurile maghiarilor asupra tariff islaanice de la, granita
ungureascI au Intrecut orice mg,surA. Desi. cetatea Agria a fost asediatA,
totusi cucerirea ei a fost l'Asat5, pentru clipa potrivita. Afurisitul de ungur,
Abuzind de bunIvointg, gi-a marit din zi In zi atIt&rile gi r6,utatile sale.
Afar& de aceasta, principele Transilvaniei, loan Sigismund 71, se plingea
de atacurile craiului de Viena, Ferdinand, si In nenumarate rInduri ceruse
Yn scris ajutor <de la turci>, deoarece <Ferdinand>, eistigind victoria asupra
unor ceati din Transilvania ca SAtmar f}i Tokaj, pusese temelia unor
uneltiri gi dezbin.ari.
<De aceea sultanul porneste expeditie impotriva Austriei>.

413 . Dup5, aceea, principele Transilvaniei (Erdel-oglu) caruia, i se :acordase

voievodatul Transilvaniei la cucerirea, Budei, salutIndu-1, la rIndul saia,
pe padisah cu osti bine rmnduite, s-a bucurat de bungvointa acestuia.
414 Apoi, la cererea gi ruglmintea sus-numitului ardelean, s-a emis firman ca
el s§, porneasca cu oastea victorioasai asupra cetatii Agria. S-a poruncit
construirea unui pod la Varadin. Oastea tatarA a vent Impreun5, cu mirzale72
gi i s-a alIturat lui (loan Sigismund) (Erdel-oglu). Cu un an mai Inainte,
craiul Ferdinand smulsese din Cara Transilvaniei cetAtile Satmar gi Tokaj,
alipindu-le tinuturilor lui blestemate. Aceste cetaiti hind dorite de Erdel-
oglu, s-a dat firman ca el si °stile tataresti s§, porneascl asupra, lor.
<Se vorbeste de Nicolae Zryni (Zirinski Mikto,), bei de Szigetvar, care a trimis 1 000
de haiduci si 400 de Wane ca se nimiceasca ora5ul Pecs (Pecevi)>.

420 CUCERIREA CETATILOR GYULA 78, INEU (IANOVA) $1 VILAGOS "

In anul 974 (1566) norocosul padisah cel vrednic de rai, cu doug,

zile Inainte de a pleca din Istanbul, 1-a numit pe al doilea vizir, Pertev-
pasa, serdar gi comandant de osti, si 1-a trimis pentru cucerirea cetatilor
mai sus-arltate, dindu-i 2 000 de ieniceri din oastea de Poartg, pe lefegiii 75
de stinga, precum gi ceata garibilor 76 de dreapta $i un numar deajuns de
tuna,ri si gebegii. De asemenea, adgugase la ele §i pe beilerbeii de Semendria,

76 lahialt Arslan-papa : Arslan (leul") din labia (Iania, Ianina?).

" In text : Simla lanof.
72 Mtrza (din mir+zade): fiu de principe", bei Uttar.
78 In text : Hula.
76 In text : Dilago,.
76 Categoric de oaste otomane (uftlfedji).
76 Garib (gureba) : o alt# categoric de oaste otomana (formate din elemente musulmane).

www.dacoromanica.ro
 490 IBRAHINI PECEVI

de Vidin §i de Timi§oara, cu °stile tinuturilor lor, oastea tg.t&reascg,

precum §i o§tile Tarii Romfine§ti §i Moldovei. Astfel, cu ajutorul lui Allah,
mergind §i asediind <cetatea Gyula > mai mult de 30 de zile, in cele din
urma a cucerit-o prin capitulare (vire) Iahiall §i Sofu Mehmed-bei, rapo-
satul, care era sangeacbei de Oradea, an fost cei care an intrat in cetate §i
an vorbit despre capitulare Pe cind necredincio§ii, fiind sco§i, plecau din
cetate, citiva luptg,tori (gazi) an stricat capitularea, repezind sabiile for
asupra ghiaurilor §i trintindu-i intr-o clipitI pe to ti la pamint. In_raomentul
acela mai sus-pomenitul bei, aflindu-se de asemenea printre necredincio§i,
a fost rant §i el §i abia a scapat. Tot in expeditia aceea victorioasA an
fost cucerite §i cet/tile Vilagos §i Ianova. Vestea acestor cuceriri venind
cu dou6-trei zile inainte de ocuparea Szigetvarului, oastea islamic/ s-a
inveselit.
428 <Despre utilizarea surselor istorice europene de cAtre Pecevi. Se vorbe§te despre cele
429 trei tratate ale celor trei sultani : Baiazid al II-lea, Selim I §i Suleiman Magnificul, folosindu-se
ca surse de informare cronicile crWine. Autorul reds §i urmatorul pasaj> :
430 Mai jos de Semendria, pe malul Dunkii, se afla o cetate numita
Severin care era o cetate ruinata,
<Versurile poetului Iahia-bei despre Severin> :

Distruge cetatea Severinului.

TAinuie§te dragostea In inima ca §i sufletul"
Capudanul cetAtii de mai sus a trimis in solie (risale) pe cineva numit
Barla-Bails 77. Acesta a sosit la Istanbul pe vremea and sultanul Baiazid,
rgposatul, abdicase §i propusese ca urma§ la tron pe fiul sau mai mare,
printul Ahmed, care trebuia BA fie urma§ul sau.
-431 <RAzvratirea printului Selim ¢i ocuparea tronului. Solul 1-a lnsotit pe noul sultan timp
de §apte ani >.

Apoi craiul Iano§ <Zapolya > murind §i fiul au mai sus-mentionat,

loan Sigismund ("awl Zidmiun), fiind mic, ace§tia 78 ie§isera din supunerea
craiului §i al padi§ahului cel fericit §i se supuseserA regelui Ferdinand.
Cele mai multe dintre cetIti, comitatele §i regiunile acestora fiind in Tran-
silvania, In pArtile ceta,tilor S6tmar, Tokaj (Togay) §1 spre Agria, oastea
fiului de crai 79 §i supu§ii de margin ai padi§ahului cel fericit ti prgdau
§i persecutau pe ace§tia (pe cre§tini) farl incetare, inch ajunsesera sa-i
" Neidentificat.
713 Unguril.
7. Joan Sigismund.

www.dacoromanica.ro
 TAMIL 491

nimiceasca cu des'avIrsire. Acestia, de asemenea, fiind inclusi la InVelegere,

se luase obligaVia ca Vinuturile for sl nu mai fie atacate 5i sA, nu se mai cearA
de la populaVie (raia) nici un fel de dAri. Acestea erau condiVii sii pentru
musulmani 5i pentru austrieci.
<Conventia se Incheie pe nougi ani. Austria se obliga la plata unui tribut de 30 000 de
galbeni (letztl alltn). Sultanul trimite sone in frunte cu InvAtatul Ibrahim ca si Incheie pacea>.

433 DESPRE PACEA INCHEIATA IN TIMPUL HANULUI SELIM

Dup6 cucerirea Szigetvarului, <cronicile crestine > an scris astfel :

7) Socotind de la nasterea lui Isus (Isa), era anu11567, un an dup5, cucerirea
Szigetvarului. Oastea turceasck In alianVa, cu ghiaurii din Transilvania,
nuInceta deloc jefuirea si devastarea prior Agriei, Casoviei §i Tokajului.
Principele Transilvaniei, craiul Ioan Sigismund <Ianoq Zidmun>,
fiul craiului Janos <Zapolya> , pus de turd, cucerind din Cara regelui austriac
localit the Kardar ( ?) t§i Bornoc ( ?) si Inca alto vreo 10 cet/Vi, ImpreunA
cu Imprejurimile lor, obVinuserl victorii maxi asupra tariff craiului <aus-
triac >. Acesta i-a uimit foarte mult atit pe cezar 80 cit Eii pe ceilalti conduca,
tori ghiauri.
<Are loc schimb de solii §i de scrisori Intre sultan §i Imparatul Austriei. Sultanul ti face
cunoscut c5 pregate§te oaste ca s5 mearga Impotriva lui. Cre§tinil adunA o§ti, dar dui:a multe
discutii, se hotarAsc sa-1 lnduplece pe sultan. Pentru aceasta shit trimi§i dot soli la Poarta,
unul austriac §I unul maghiar, cu peschewri §i alte daring. Se Incheie o pace pe opt ani. Austriecii
se obliga sgt dea anual 30 000 galbeni ungure§ti Por%ii>.

Principele Transilvaniei, Ioan Sigismund (Ianof Zidmun), is parte

de asemenea la aceasta, inVelegere, impreuna, cu Intregul popor al Transil-
vaniei ; el Iii is obligaVia sg, respecte pacea. 0 altl condiVie era aceea ca tot
ce se afla In timpul acela, adicg In momentul Incheierii patii, In stapinirea
color douA parVi sa, Amin& In stapInirea prior respective, luIndu-iii
435 unii faVs de alVii obligatii potrivit arora nici .o parte sub nici un motiv
nu va tinde s, tread, peste acele locuri.
<Condi%ia respectarii pacii §i trimiterea o§tilor turce§ti in Cipru >.

Aici se afla, una din ciud/Veniile cele mai maxi din trecut. In apropierea
cetatii sus-mentionate se afil fluviul Dun.Area, care este cel mai mare fluviu
din pantile acelea. Se spune cä In acest loc exists In trecut un pod mare de
pistil. 81. Cind acele DunArii scad, i se mai pot vedea picioarele. Se spune

88 Maximilian, Imparatul Austriei (1563-1576).

81 Podul but Traian, de la Turnu- Severin.

www.dacoromanica.ro
 492 IBRAHIM PECEVI

a, atunci rind se apropie de pod, pe uncle cor&bii se lac petreceri si chefuri.

Dad, este asa, atunci tine a construit podul mai sus amintit ? De atunci
a trecut mult timp si oare din ce cauza a fost construit ? Se sae el in cro-
nicile ghiaurilor s-a scris a in anul 101 dup6 profetul Isus (18a), cezarul
Romei (Rim, Papa), numit Traian, ridicindu-se cu oaste numeroas6,
ar fi venit asupra unui rege numit Decebal (Vckabal) care a domnit asupra
tinuturilor : Rumeliei, Bosniei, Ungariei, nail Romanesti si Moldovei
(Bogdan), care in limbs, ghiaura se numeau Tracia, si 1-ar fi infrint.
In cele din urmg, ei an incheiat pace cu eonditia <ca Decebal> O.
:dea anual un numar oarecare de avutii. Dar nenorocitul de rege eel mai
sus - pomenit (Decebal) cAlcind pacea, Imparatul Traian a venit din nou
asupra sa, obtinind iarasi victorie atit asupra lui <Decebal>, eft si asupra
436 Orli sale. Apoi, regele <Decebal>, rgminind in neputintg, si-a luat viata,
de rusine. In timpul acela cezarul eel necurat <Traian> a construit podul
acela mare ca nici un rege s6 nu se poatI r/scula impotriva lui.
... Dar <orasul> Pecevi eel indrggit de mine este tin.utul meu de
.basting. Cel care 1-a ridicat este de asemenea unul dintrc nenorocitii nea-
mului austriac.
<Se vorbeste apoi despre cucerirea cetAtii Pecs de cAtre unguri>.

442 Dar Rustem-pasa, fiind potrivnicul lui Kara-Mustafa-pasa, a avut

foarte mult de suferit, din pricina aceasta, fiind mutat dud in. sangeacul
Pojga 82, clad in regiunea Timisoarei... <sub domnia lui Selim al 11-lea>.
445 Davud-pasa, Bind scos din dreg6toria de bostangibafi, a primit un
sangeac. Apoi a devenit valiu in vilaietul Timisoarei. Era un om IndrAznet
$i f/cea binefaceri.
448 Muharrem Celebi era din familia marelui vizir Djelil Mehmed-
pasa Tavil. El a devenit mai intii defterdar de Timisoara.
471 . . . i in partea de apus <a Dest-i KIpceakului> se afla, tinuturile
rusesti, lesesti, bulgare, ale Taaii Rom4nesti (Eflak) kii Moldovei (Bogdan),
precum si tar& dinastiei osmane.
472 <UrmeazA descrierea Intinderil cimpiei Kipceak, precum $i greutatile pe care le-a Intim-
pinat pe acolo hanul Timur-Lenk in expeditia Impotriva lui Tohtamts, han al Hoardei de our ",
In pArtile Volga (IUD. Apoi se descrie ImprAstierea tatarllor de acolo In tinuturile rusesti,
1esesti etc.>.

473 0 parte din triburile Mare mai sus-mentionate s-au asezat in Cara
ItOldovei si In Tara Romaneasa si s-au crestinat datoritit unui lung rfis-

82 Pozsega.
" In 1376-1406.

www.dacoromanica.ro
 TARIli 493

timp de leggturi prietenesti en ghianrii. Cea mai mare parte a ghiaurilor

din Moldova slut din acest neam t6tarese.
TA,tarii care au intrat in oastea lui Timur<-Lenk> dupA infringerea
lui Tohtamis-han, an vent la Timur prin pktile Rumeliei (Rum). Unli
s-au stabilit prin pairtile Athianopolei, iar altii prize pktile tinutului Baba-
dag (Baba). In regiunea Baba<dagului> de asemenea exist/ citeva sate
de ale lor. Ori .de cite on beii din Silistra fgeeau expeditii, aeesti tAtaril
dadeau cite o suta, de oameni, care aveau inskeinarea sa fae6 rost de furaje
pentru call beilor i sl-i duel la pIseut.
<Pecevi arata ca aceste lucruri se gAsesc relatate mai amanuntit in cronica lui Alt! -
Parmak efendi>.
475 Sarmanul de mine, eel plin de eusururi, am avut prilejul sa tree in
anul 1027 84 prin pairtile Akkermanuluigi Benderului. In fata Benderului,
deasupra portii ceetAtii> se mai afla doar o parte dintr-o mare cupola,.
Deasupra ei SO vedeau nista litere groase (hatt-i geli) se gAseau mOrminte
frumoase, iar restul era d'arimat Eu am vaaut eu oehii mei a, din cauza
rgatItilor orgoliosului Timur, din atltea sate si orase nu raangseserl decit
urme . .

Volumul al II-lea
IVIAFiELE VIZIR KODJA SINAN-PASA 55

16 Dup/ eueerirea eetAtilor lanik, Tata, Papa si Samartin 88 devenind

din nou serdar, el a mere impotriva Tarii Romanesti (Eflak) cea neascul-
Vatoaxe (ak), dar s-a tutors invins. Cu ajutorul lui Allah, toate vor fi arAtate
in' hmauunt la locul lor. . .

MARELE VIZIR FERHAD-PASA 87

10 Cind Sinan-pasa a fost numit serdar impotriva Ungariei, el a devenit

loetiitorul (kaimakam) aeestuia.
In vremea aceea, avind loe urcarea pe tron a sultanului Melimed-
han 887 el a devenit iarAsi mare vizir 89 §i pe dud fusese numit serdai impo-
84 29 decembrie 1617 18 decembrie 1618.
85* Sinan-pa§a, al treilea mare vizir otoman cu acest nume ; era albanez de origine. A lost
de cinci on mare vizir intre anii 1580 gi 1596 (988- 1004).
88 Cetati in Ungaria gi Slovacia.
87 Ferhad-pa§a, de origine albanez, a lost de douli or! mare vizir Intre 1590 0 1596
(999-1003).
88 La 27 ianuarie 1595.
89 Ferhad-pap, a doua oars mare vizir : februarieiulie 1595.

www.dacoromanica.ro
 494 IBRAHIM PECEVI

triva Taxii Romanetiti cea neascultatoare, sosind Sinan-paksa, acesta a

trecut la locul sga §i ca mare vizir tli ca mare serdar. Pentru omorirea aces-
tuia (a lui Ferhad-pasa) a fost trimis un om cu o ilustra, porunca.
71 <Ferhad-pa§a a fost omorit mai tirziu>.
<In 1581 (989) se trimit scrisori de invitatie la diferiti soli din numeroase tan>.
Inainte de toate, se trimit oameni de Incredere la hanul din Crimeia
()Brim) 99, §i fierifului de Mecca, In wail Implrati ai Indiei, Persiei, §i ran-
faatorului numit cezar 91, marele Impg,rat al pacato§ilor de ghiauri In
Roma (Rum), in craii Frantei (Franca) §4i Venetiei §i in voievodul Transil-
vaniei 92 kii la emirii din Moldova 0 §i Tara RomaneascA 94 §i Raguza,
(Dubrovenedik), . . . precum tii in suveranii Alepului, Siriei, Bagdadului,
Diarbekirului, Basrei §i altor supu§i ai padiphului...

75 ACORDAREA MARELUI VIZIRAT LUI SIAVU$-PASA 99 I TRIMITEREA OSTI I

DIN DE$T-I KIPCEAK LA DEMIR-KAPU 96

<S-a emis firman ca, impreuna cu beilerbeiul de Rumelia, a piece §i sangeacbeii de

Kiistendil, de Silistra §i Nicopol, Impreuna cu timariotii §i zaimii lor, de la De§t la Demir-Kapu.
In august-septembrie 1582 990 §aban ei au pornit din Caffa>.

79 POVESTIRE DESPRE MOARTEA STAPINULUI (HAKIM)" DE SILISTRA, IAKUB-

BEI, V DESPRE INFRINGEREA CqIII SALE
<Acest emir moare intr-o ciocnire cu per§ii, de§i oastea sa era pe punctul de a °Mine
victoria>.

In clipa aceea, cItiva nelegiuiti (bi-din) dintre ereticii 98 din Dobrogea

mergind la Rustem- han99, i-au dat vestea Imbucuratoare despre moartea
beiului, precum kii a alaibeiului. Atunci, ereticii 100, Intorcindu-se, i-au
InfrInt pe musulmani.
<Au fost macelAriti 700-800 de oameni, iar unii au fost luati in captivitate>.

9° Mehmed-Ghirai al II-lea, fiul lui Devlet-Ghirai (1577-1584/985-992).

91 Rudolf al II-lea, Imptiratul Austriei.
91 Sigismund Bathory.
0 Iancu Sasul, fiul lui Petru Rare§ (21 noiembrie 1579 august 1582).
96 Mihnea Turcitul, fiul lui Alexandru al II-lea (25 iulie 1577-1583).
95 SiaVu§pa§a, de origine croat, a fost de trei on mare vizir, Intre anii 1582 §i 1593
(990- 1001).
96 Poarta de Fier", localitate in Transcaucazia.
99 Hakim: aid in sens de conducAtor de oaste, comandant de cetate.
59 Ktztlba?, denumiti asa dupA bonetele ro§ii pe care be purtau.
99 Capetenia o§tii persane.
100 Peron.

www.dacoromanica.ro
 TARM 495

80 LUPTA LUI OSMAN-PASA 1133 CU IMAM-KULU $I INFRINGEREA ACESTUIA

<DIN UFtMA>

In 18 rebi din anul 991 102, acei din oastea Silistrei care au scApa,t,
din lupta de mai sus an vent la Osman-pap care, adunind 9i restul ostii
islamice, i-a lini§tit 9i i-a atras spre el.
<Urmeazii relatarea razbunarii cu ajutorul trupei silandarilor>.
125 <Cucerirea cetatii Behke 103 6i construirea Ieni-Hisarului 104. Anul 1000 los>.

DESCRIEREA CELEI DE A DOUA EXPEDITII IMPOTRIVA GHIAURILOR

Primavara, o dath cu aparitia florilor, el (Derviq Hasan-pafia) a
Inceput sa adune oaste. El a alc6tuit o oaste mare, strIngind din Bosnia
pe timaxioti 9i pe zaimi, pe emirii maziliti 9i pe cei care se anal' In posturi,
precum 9i pe neferii §i pe agalele ceatilor de serhat tii chiar raiaua valaha,
(Eflakan re'ayasin) 1°6. .

128 INFRINGEREA $1 INECAREA LUI HASAN-PASA

Sinan-paria i-a dat lui Hasan-pasa Timipara, iar pe fiul

. . .
s6u < Mehmed-pap > 1-a numit In Rumelia.
129 . . . In vremea aceea, Hasan-pakia luase cuno§tintI despre sosirea
taberei ghiaurilor Intr -un loc apropiat. Generalul croat (Hirvat djenerali)
§i blestematui de ban de Erdelik 107, depunind toate sfort6rile, aduseser1
cu ei pe toti purt6torii de sgbii 9i toast/ raiaua care era sub stlpinirea lor.
Primind ajutor si de la austrieci, ei an mers asupra ostii turce§ti care,
neputind rezista, a fost infrint6. Sosind la podul construit, din cauza
inva1ma'4elii din oaste trecerea nu a fost cu putint/ si multi s-au inecat

148 POVESTIRE DESPRE INTILNIREA CUCERITORULUI DE TARI, HANUL TATA-

RESC"3, CU OASTEA ISLAMICA.
<Incursiunea co§tii Mare, In frunte cu Gazi Ghlral-han, prin Polonia, spre Solnoc>.
Se poveste§te c In e;cpeditia Impotriva Moldovei (Kara-Eflak sefe-
rinde 100), gloriosul han110 salutIndu-1 pe raposatul gazi sultan Suleiman-
101 Mare vizir In : decembrie 1584 decembrie 1585 (990 993).
109 14 mai 1583.
108 Fortareata In Bosnia.
104 Cetatea Nola"; probabil Nova Palanca.
105 19 octombrie 1591 7 octombrie 1592.
104 Este vorba de vlahii din sudul Dunetrii.
107 Localitate In Bosnia sau ban de Ardeal (Erdel) (?).
109 Gazi-Ghiral al II-lea, fiul lui Devlet-Ghirai (1588-1607/996-1016).
109 Este vorba de expeditia Impotriva Moldovei din 1538/945. Pecevi nume§te aid

Moldova Kara-Eflak In loc de Kara-Bogdan.

110 Sahib-Ghirai I (1532-1551).

www.dacoromanica.ro
 496 IBRAHIM PECEVI

han 111, ei an eglatorit mergind scar/ linga scars, Intr-un loe apropiat de
oastea Imparateasca. Apoi, salutindu-1 din nou, s-a !tutors la menzilul sau.
<UrmeazA descrierea ceremonies In prezenta sultanului>.

152 SOSIREA OAMENILOR VICLEANULUI MIHAI, VOIEVOD AL TARII ROMANE$TI 112,

$1 PRIMIREA HARACIULUI

Voievozii Wail Itomane§ti dadeau din trecut cai (barghir) pentru

tunurile necesare expeditiilor Imparate§ti. De asemenea §i de astadata, pe
vremea expeditiei asupra cetatii Vesprem (Besprim), de§i el (Mihai Viteazul).
trimisese 200 300 de cai, totu§i din partea vizirului eel merituos 113 pleca-
sera din Belgrad, din nou, oameni spre a cere cai §i a procura bani (ha-
zinc). Dar pentru ca nu reu§ise ca ace§ti cai sa soseasca inainte de pleca- .

rea lui <a marelui vizir> din Belgrad, el <Mihai Viteazul> meritase mustrare
§i pedeapsa. Oamenii sai an sosit In §esul lanlk, aductnd un numar de
vreo 400 de cai, banii (hazine) pentru care se angajase, precum §i ni§te
daruri ce Se cuveneau.
Deoarece oameni nu sOsisera la timp, dupa ce an fost ocaritti, ei
au fost dui pe eimpul de osInda. Mehmed-pasa, fiul <marelui vizir> 114,
aflindu-se in acel loc, i-a scapat de la moarte cu miff de rugaminti §i recu-
no§tinte. Dar, refuzind darurile lui <Mihai Viteazul>, el <Sinan-pa§a > a
graft : In§allah ! U5 dupa aceasta <campanie >, prima noastra expeditie
va fi Impotriva Tariff Romane§ti. De ce trebuie ca Cara padi§ahului sa fig
data unor ghiauri nepasatori §i fara de lege I".
Spunind astfel, el a amenintat cu oprire §i inchisoare pe oameni
care venisera ; apoi, slobozindu-i la Belgrad, i-a trimis cu o ilustra porunca,
153 aspra §i stra§nica, In acest Bens -<ca vor merge asupra lui Mihai Viteazul>.
Ratacitul de Mihai era Ins un ghiaur nenorooit (bedhal) ; el tie pre-
gatise §1 era pornit pentru rascoala. and a primit aeeasta dojaug din partea
serdarului, el a ridicat numaidecit steagul rascoalei §i i-a nimicit pe musul-
manii care se gaseau In Tara RomAneasca. Cu ajutorul lui Allah se va
povesti In continuare tot ce a flout el <Mihai Viteazul>.

m Suleiman Magnificul (1520-1566).

115 Mihai Viteazul.
115 Mare vizir era Sinan-papa (1580-1596), care conduced operatiunile militare de la
frontiera Ungariei Impotriva Austriei.
114 Mehmed-pasa, fiul luf Sinan-papa ; a fost Intre altele $i beilerbei de Rumelia, alternind
cu Hasan-pasa, fiul lui Sokollu Mehmed-pasa.
115 Dadi vrea Allah'", urarea obisnuitii a musulmanilor.

www.dacoromanica.ro
 TABIH 497

1003 114

156 DESPRE UNELE MASURI NECHIBZUITE ALE SERDARULUI <SINAN-PA$A>

$1 CHIAR DESCRIEREA GRE$ELILOR $1 A CUSURURILOR SALE

158 ...
De asemenea, nearkind prietenie fatrti de voievozii Tariff Roma,
nesti si Moldovei, el a Mout ca ace§tia 117 sit se rascoale. Totodatg, despre
multe alte masuri proaste de ale sale nu s-a §tiut atunci.
Ele au ietlit la ivealg mai tirziu $i dad, le-am descrie pe toate din
amktunt, am Luigi prea mult povestirea.
De asemenea este cunoscut faptul c6, prelungirea expeditiilor a fost
urmarea m6surilor sale nechibzuite. La temelia tuturor se afla faptul ca
raiaua nu era ocrotita, §1 ca ghiaurii obtineau victorii in toate profile.
In cele din urm6 s-a incheiat totukii pace (sulh), dar nu potrivit cu onoarea
Islamului.
RASCOALA VOIEVODULUI MOLDOVEI1" $1 MOARTEA CA UN MARTIR A LUI
MUSTAFA-PA$A 119

Cind s-au hotarit expeditiile ungure§ti, eel care era cezarul 120 a
trimis scrisori (name) c6,tre to ti emirii ghiauri din imprejurimi. Mai cu.
seams Papa de la Roma (Rim Papa) 1211 eel fgrA, de lege, care era capul
tuturor r6utA4ilor, scriind diferite scrisori pline de uneltiri i speriindu-le
in toate felurile, a indemnat popoarele cregtine 81 se uneascA intro ele.
De aceea, Transilvania, Tara Romaneascl §i Moldova, unindu-se
si intelegindu-se Intre ele, an hotArit 86, se rAscoale. Ele an inceput sa atace
tirgurile si satele aflate pe malul Dunkii.
Pe vremea aceea, voievodul Moldovei era unul pus de Sinan-pa§a.
Ferhad-pala, hotkind mazilirea acestuia, a dat locul sau unui tink dintre
beizadelele Moldovei. Acest tink crescuse chiar la Curtea (hazine) lui
Ferhad §i, dupa pkerea unora, imbratirlase si islamismul.
De asemenea, s-ar pntea ca din pricina 16,comiei sale ticaloase, el
(Ferhad-pa§a) s6 fi consimtit la trecerea lui la islamism.
§i in sfirgit, dupg, toate acestea, potrivit obiceiului, Bind pe ling%
noul voievod un capagiba§i, un iskemle <agasi> si un ceau§, 1-a trimis in

1" Muharrem 1003 = 16 septembrie 15 octombrie 1594.

1" Mihai Viteazul st Aron Tiranul.
1" Aron Tiranul (12 octombrie 1592 3 mai 1595).
1" Mustafa-papa, fost beilerbei de Maras (Asia Mica).
122 Imparatul Austria, Rudolf (1572-1612).
121 Papa Grigore al XIII-lea (Clement al VIII-lea) (1592-1605).

32 - C. 43

www.dacoromanica.ro
 498 IBRAHIM PECEVI

Moldova. Dar fostul voievod (mir) 122, razvratindu-se, i-a trimis inapoi pe
cei care venisera. Atunci ace§tia au cerut ajutor de la Poarta.
A fost numit cu o ceata, de osta§i, Mustafa-pap care fusese mazilit
din Mara§ §i care fusese beilerbei, cu functia de chehaia al marelui vizir
Sinan-pa§a. Fusesera trimi§i de asemenea §i uncle agale ale sale (ale lui
Sinan-pa§a) care posedau zeamete marl, ca sa scape de plata unor dari
pentru care li se daduse firman. Cind ace§tia au ajuns acolo, gloriosul
han, adica Gazi Ghirai, se Intorcea din expeditia din lanik §i venise in
apropiere de acel loc. Ei nu 1-au a§teptat pe han §i nici nu i-au cerut aju-
torul. Cum au ajuns insa in Moldova, ei au fost infrinti. Beilerbeiul (miri-
miran) a fost ucis §i cea mai mare parte din oastea aleasa, care se gasea
ling el, a fost nimicita §i nmilita. Dupa aceea rascoalele for s-au intarit
din zi in zi.
159 ADEVARUL DESPRE RASCOALA RATACITULUI DE MIHAL (MIHAI VITEAZUL)
In anul 1003 123 cind umilul de mine 124 cram defterdar de Dunk() 125,
am fost oaspete Intr -un orkel din Dobrogea (Dobridje) cu nnmele de Pa-
zargik care fusese mai Inainte un sat. Cadiul de acolo era un om batrin,
caruia i se spunea .Ali-Djan efendi. Acesta, venind, s-a intilnit cu mine.
In timpul convorbirii, el a povestit astfel despre patania pe care a avut-o
cu ratacitul de Mihai : Creditorii ratacitului de Mihai din Bucure§ti
(Biikref), capitala beilor Taxii Romane§ti, poate erau mai mult de patru
mu de oameni. Cei mai multi dintre ace§tia erau ieniceri §i mai mari ai
o§tirii. In fiecare zi, ei mergeau asupra nelegiuitului mai sus-aratat §i
160 aruncau pietre In sarai 126, caruia in limba for Ii spuneau Xnrta127, §1 dart-
man diferite parti ale acestuia. Ei puneau mina pe ce apucau, Ii bateau
pe oamenii aflati la poarta sa §i Ii raneau. Toti ace§tia 11 saturasera de viata,
pe afurisitul de Mihai.
Intr-o zi el i-a strins §i le-a zis : Dad, ma omoriti, veti pierde §i
ultima voastra avere. Ascultati de mine §i intelegeti ceea ce vti spun eu.
Tinuturile Tarii Romame§ti slut impartite In radiate 122. Mergeti ettiva,
oameni pe ling& omul men din fiecare cadiat tii aduceti avutia incasata.
Apoi luati din ea partea care vi se cuvine". In sfir§it, dupa multa gilceava
122 Aron Tiranul.
1" 16 septembrie 1594 5 octombrie 1595.
1" AdicA cronicarul Pecevi.
125 In text : Tuna defterdart. Defterdaritcul de Duniire a fost infiintat, probabil, pe vremea
lui Suleiman Magnificul.
125 Palatul domnesc.
122 Curtea" domneascA.
125 In text : Kadtltk, aid in sens de Jude(.

www.dacoromanica.ro
 TAB 4913

si Indaratnicie, i-a convins. In felul acesta, a ales dintre ei vreo 500 de

oameni. El a luat aceasta masura numai ca sa, scape timp de citeva zile de
apasarea lor.
Dupa ce an trecut citeva zile, adunind bunuri, ei s -au intors. Dar, de
data aceasta, lucrurile nu erau indeajuns pentru toata datoria. Atunci
el le-a spus : Sa facem mai batii socoteala datoriei noastre $i apoi,
potrivit banilor, sa-i 1mpartim dupa cum se cuvine fiecaruia". Dupa o
lungs impotrivire, an cazut la in.voiala qi Cu aceasta.
Acura, pentru socotirea < datoriilor > s& -yin/ cadiul de Giurgiu
(lerkokii kacliei) 129. Totdeauna cind era in Tara Romaneasca o astfel de
pricina din partea musulmanilor, veneau cadiii de Giurgiu, fiind. Insarci-
natiprin ilustre porunci pentru aranjarea lor. Si de asta data an trimis, ca
de obicei, o calea$ca (iced) §i un om. Umilul de mine 130 eram ajutor de
cadiu (naib) la Giurgiu. Ca prin minunea lui Allah, cadiul nostru a fost
gash cam bolnav si m-a trimis pe mine, unchimul vostru (dayinizi) Am.
ajuns la Bucure$ti (Biikref) §i am facut socoteli timp de o zi, douk Soco-
teala se facea In felul urmator : De pilda, vine un om si
arata act (temeseiik)131
pentru 60 de poveri (yiik) 132 de aspri. El (Mihai) spun : E adevarat,
dovada este a mea". Datornicul zice : Dar ce-mi dad l Spune-le pe soiuri !".
El (Mihai) zicea : Iata 60 de poveri de aspri". Dupa multa cearta si indir-
jire 11 convinge pe acesta said arate lucrurile. De exemplu : zece poveri
161
bani, un hanger, lucrat me$tepgit, In valoare de 20 de poveri, un obiect
de casa (raht) de cinci poveri ; In Windt toate acestea se ridicau la
suma de 60 de poveri. Dar acum musvilmanul zicea : Tu nu poti sa,
dovede$ti pretuirea lor adevarata §i acest lucru 11 $tii §i to 11 $tiu si eu.
Tot co mi-ai dat este pe 11n pret de trei-patru on mai mare Hangerul
pe care mi l -ai dat cu 20 de poveri, ti 1-as da on cinci sau chiar cu trei poveri".
Dupa multe vorbe si gilcevi, 11 fkea pe acesta sa primeasca, In loc
de 60 de poveri, 30 sau 40 de poveri. Apoi, spunea : Cadi efendi, scrie !"
Ili ma punea s& tree in catastif.
De asemenea, punea $i pe scribii sai sa noteze. Tot ce era mai putin
de zece poveri nici nu a pus la socoteala. Spunea c& acestea ant nimi-
curi !". In felul acesta datoria sa (a lui Mihai) s-a ridicat la 7 000 de
poveri (yiik) de aspri (akce).
Lind umilul de mine am iekdt afara, un ghiaur, cu care cram prieten
Inca de mult $i, de cite on veneam sau plecam, poposeam In casa lui $31

lag Jude le turc al cetAlli Giurgiu.

130 Ali-Djan efendi.
131 Temesstik : act, dovada, chitanta.
"2 Un yak = 100 000 aspri (1 000 taleri).

www.dacoromanica.ro
 500 IBRAHIM PECEVI

citeodat/ aveam unele socoteli cu el, s-a apropiat de mine qi m-a Intrebat :
Hodja Ali-Djan, de etti ani Incoace mincgm noi impreuna puree §i sare 1".
I-am spus ca trebuie sa, fie vreo dou/zeci de ani. Prin urmare mi-a spus
el vreau s / -i fiu recunoscgtor lui Allah pentru piine gi sare §i s / -ti plItese
datoria". Eu 1-am Intrebat : Ce sa, fie oare 7", iar el mi-a zis : Dad, vrei
sä-mi asculti cuvintul, sa, nu rftrati aici pin/ la chindie (ikindi) §1, de ase-,
menea, mergind la Giurgiu (Ierkokii), a/ nu te la§i dus pe ginduri, ci sa te
strAduie§ti a/ pleci Indat/ la Rusciuk §i eh treci Dun/rea cu un ceas mai
devreme". Eu 1-am Intrebat : Care este pricing 7", iar el mi-a rgspuns :
Ti -am spus eu ceva 7 De ce ma Intrebi pricina 7". Eu i-am grlit : Nu
rai-ai zis a§a §i a§a 7", iar el mi-a spus : In astfel de Imprejurgri eu
spun aiureli ; etteodat/ mg, apucI nebunia".
N-am putut 8/-1 fac sa-mi spun/ din nou acest lucru. Dar am vazut
eh ora§ul nu era ca mai Inainte. Aici era o mi§care, o multime adunatI.
Nici un ghiaur nu era lini§tit. Atunci, urctn.du-ml Indat/ In calea§d,
m-am tutors In mare grab/ Am venit la Giurgiu. (lerkokii) §1 m-am grIbit
s / -i spun cadiului cum stau lucrurile. Ins/ afurisitii de ghiauri, In clips
In care umilul de mine ie§eam din Bucure§ti, i-au ucis pe tag musulmanii. 133
care se g/seau acolo §i apoi, formInd cete, au venit la Giurgiu.
Negasind alt mijloc, m-am dezbrAcat de Indatl §i, fiind un hot/tor
foarte bun, am. trecut Dungrea hot. Afar/ de mine a mai trecut Inca un
om. Dintre locuitorli Giurgiului, care, cu femei §i copii, erau poate
3 000-4 000 de suflete, n-a scApat niciunul, afar/ de noi doi.
162 Au fost hate ca Arad/ o multime de bog/tii. Multe femei qi multi
barbati an fost dui 4n captivitate ; de asemenea §i ora§ul a fost incendiat...

164 FERHAD-PASA AJUNGE MARE VIZIR $I ESTE NUMIT SERDAR IMPOTRIVA

TARII ROMANESTI

165 In anul 1003 134, pe vremea 1ntronarii lui Mehmed al III-lea, caima-
camul Ferhad-pasa a ajuns mare vizir In locul lui Sinan-pa§a, surghiunit
la Malgara 195.
Rebelli din Tara Romaneasd cea neasculthtoare, trecind In iarna
aceea Dunrtrea inghetatg, Impreun/ cu rat/citul de Mihai, an devastat
In intregime orkelul Rusciuk, precum ci tIrgurile §i satele din acel tinut,
luind In robie barbati, femei §i copii firg num/r §i fára. seaman. Pe cei mai
multi brobati i-au ucis, iar pe cei care erau bogati i-au pus In lanturi.
ns Pe creditorii turd.
134 16 septembrie 1594-5 septembrie 1595.
136 Localitate In Turcia europeani de azi, la sud-vest de Tekirdag.

www.dacoromanica.ro
 TARIEL 501

RAut6i4ile si nelegiuirile for an fost infAtisate la tronul impAratesc al padi-

-sahului.
Atunci, sus-numitul <Ferhad-pasa > fiind numit serdar peste Intreaga
ostire, a fost insarcinat s meargl In prinAvarl in pArtile acelea.

NUMIREA LUI MEHMED-PA$A, BEILERBEI DE ANATOLIA, CA SERDAR PENTRY

PAZA PARTILOR BUDEI

In acelasi an, adicg, In acest an binecuvintat 136, twit& oastea isla-

mica, impreuna, cu onoratul serdar, fiind ocupat& In Tara Romfineascit
cea neascultkoare, a fost de asemenea nevoie, pe eft posibil, s6 fie pgzite
si serhaturile Budei. Pentru aceasta, efendiului nostru cel rgposat, Lala-
Mehmed-pasa, beilerbei de Anatolia, i-a sosit un ilustru berat cu porunci
si s-a do,. t Erman In sensul urmator : In cursul acestui an binecuvintat,
din pricina nevoilor, marele vizir137 ffind numit cu oaste islamicls/ mearg1
Impotriva Tarii Romfinesti cea neasculatoare, pe tine, de asemenea, to
numesc mare comandant asupra ostii islamice care se af16 In acele pArti ;
sa, depui sfortlri pentru paza §i ap&rarea <serhaturilor >".
(Schimbari de functii: Hasan-pasa, fiul lui Sokollu Mchmed-pasa, In loc de Vidir,
a prima Rumelia).

166 ABUZURILE OSTA$1LOR DIN BULUCURI us $1 DESCRIEREA FELULUI IN CARE

EI $1-AU GASIT PEDEAPSA

<Rascoala culoglillor 189 din cetatea Ghendje Impotriva marelui vizir Ferhad-pasa pentru
neplata soldelor. Incercarea lui Ferhad de a linisti cu vorbe oastea. Descrierea rbscoalei spk-
hiilor care cer insistent capul lui Ferhad-pasa. Trimiterea lui Sinan-papa $i a lid Djigalazade
In exil. Se refuzii orbirea lui Sinan-pasa cu fierul lnrosit, flind considerata o pedeapsA barbarA>.

168 PLECAREA LUI FERHAD-PA$A SPRE TARA ROMANEASCA ; MAZILIREA $1 APOI

UCIDEREA SA

<La 17 ,Saban din anul 1003 (22 aprilie 1595) Ferhad-pasa pleacA din Istanbul Impo-
triva Turd Romanesti. Traversarea Rumeliei, rAzvrAtirea tunarilor si a ostii ienicerilor la
Adrianopol. Caimacamul Ibrahim-pasa, omul lui Sinan-pasa, ajutat de Bostanzade Bald efendi
'.a., uneltesc pe lingA sultan Impotriva lui Ferhad, care, datoritA acestora, este Inlocuit cu
Sinan-papa. Acesta trimite oameni pentru uciderea lui Ferhad>.

138 <1003> = 1595.

139 Ferhad-pa§a.
138 Boll& : denumirea unor unitati de ieniceri.
10 Ieniceri recruti.

www.dacoromanica.ro
 502 ISBBAHIM PECEVI

169 Tara Romaneaseg fusese acordatI lui Satirgi Mehmed-pasa 140

spre a fi un beilerbeilic 741. Acela fiind la Rusciuk, i s-a dat firman ca el sa,
pa,zeasca, tezaurul (hazine) §i muni iile (gebehane).
Dar, cu doul, zile inainte de sosirea chehaiei de capugii, oamenii sal
(ai lui Ferhad) au ajuns cu aceasta, stire trista, de mazilire si de osindg.
Ostasii si alaiul sou, cu totii la un loc, erau vreo 3 000 de oameni. PregI-
tindu-se cu unelte de lupta,, el 1-a adus pe SatIrgi-pasa, in timp ce nici
unul dintre ostasi nu stia nimic. Predindu-i ilustrul sigiliu si vistieria,
precum si altele, i-a zis ; Eu am fost mazilit". Apoi, incalecind pe cal,
0-a Indreptat spre: PoartI.
Dup/ doug, zile, chehaia de capugii, sosind la ordia impgrateascI
a fIeut inapreuna, cu Satirgi arz cgtre Sinan-pasa asupra color intimplate.
Sinan-liasa era Inc/ la Istanbul si oastea siriac (Samkulu) venise pentru
expeditie.
<MAsurile luate de Sinan-pa§a pentru prinderea §i omorirea lui Ferhad de o ceatA siriaca,
cAreia 1-a promis tot avutul fostului vizir, cerind In schimb capul acestuia. UrmArirea lul
Ferhad-pa§a de cAtre trim1§11 lui Sinan. Acesta reu§e§te 0 vinA Ia Istanbul §1 sA obtinA
sprijin din partea sultanei-ualide 143. In urma uneltirilor lui Ibrahim, este Insa aruncat In
ledi-Kule §1 ucis >.

170 PLECAREA MARELUI VIZIR $1 SERDAR SINAN-PASA IN TARA ROMANEASCA

CEA NEASCULTATOARE $1 INFRINGEREA SA

<Pornirea din Istanbul, popas la Adrianopol §i sosirea lui Sinan-pap Ia Rusciuk>.

171
Cu cIteva zile inainte de sosirea sa la Rusciuk, asupra lui Hasan-pasa,
fiul vizirului <Sokollu> Mehmed-pasa, venise un nnm6r de 8 000 de ghiauri,
dar, prin bun6tatea lui Allah cel prea limn, el 11 infrinsese. Au lost adusi
multi prinsi si mune tigve.
De acolo, trecind podul de peste Dunare, au descins In sesul Giurgiu-
lui si de aici au pornit spre Bucuresti (Rare?). Dar fiecare mlastinS,
fiecare pgdure de stejar 143 se umpluse cu mii de ghiauri. Ei se apropiau
mereu de oastea islamicI si se Invlrteau In jurul ostii imparltesti. Din
voia lui Allah, oastea islamica, a fost cuprins& de o mare spaima,, Inclt
nu putea sa opun'a nici o impotrivire. Astfel, Haidar -pap, beilerbei de
Rumelia, g§sit o moarte de martir intr-o mlasting ; iar SatirgiMehmed-

140 T. Hammer, bazat pe Pecevi, face o descriere sinistra a persoanei lui Satirgi (Hist.
4e l'Empire ottoman, ed. I, Hellert, vol. VII, p. 346, nota 1).
141 AdicA pa§alIc turcesc.
141 Sultana-mama; venetiana Baffa.
143 In text : mefezar (de la mege: stejar).

www.dacoromanica.ro
 TARTU 503

pasa, care, urma sa fie beilerbei de Tara Romaneasca, a fost rant pe atnd.
fugea.
Apoi an ajuns la o mlastina uncle, din pricina invalmaselii, Mustafa-
pasa, fiullui Aias-pasal", fratele serdarului, i Husein-pasa, care era Inuta,sar-
rif de Nicopol, an fost calcati In picioare. Orgoliosul serdar (Sinan-pasa),
cazind de pe calul sau i fiind departe de ostasii sai, s-a Infundat In mlas-
tug,. Rams pe jos si inspaimintat, chid se ridica, cind se aseza, dud.
Inainta. Atunci a venit unul dintre vitejii Rumeliei numit Deli-Hasan 1452
cunoscut grin puterea sa, si, luIndu-1 in spinare, 1-a scos din mlastina. Dupa
aceea, mai sus-numitul Deli-Hasan a devenit vestit sub numele de Bata-
kci 146 Deli-Hasan si a murit pe dud era delibafi 147 al marelui vizir Kodja-
Murad-pasa.
Pe la, inceputul lunii muharrem cel venerat din anal 1004 us au ajuns
la Bucuresti undo an facut un popas si In timp de 15 zile an cladit o mica
palanca. In localitatea aceea an dat Invoire ostii sa faca incursiuni (akin).
Intr-adevar, nu an tinut seams de apropiere sau departare $i, devas-
tind multe tinuturi ale Tarii Romanesti, s-au tutors teferi $i cu multa
prada. In sfirsit, nu an putut sa patrun.da in Transilvania cea josnica 149.
Ridicindu-se de acolo, In a sasea zi an ajuns la Tirgoviste (Tergofte) uncle
an stat $i s-au odihnit o luny intreaga si an construit o cetate. L-au lasat
172 acolo pe Ali-bei, fiul lui Haidar-pasa, sangeacbei de Ciorum, cu oastea
eialetului de Trapezunt (Trabzun). lar dintre emiri, an pus pentru paza
cetatii pe sangeac<beii> de Kastendil si Avlona (Dilvina).
<Se fac diferite numiri de pa§i pentru paza TIrgovistei, dar oastea refuzA sa rfntna,
deoarece 11 este Ma de dusmani>.

Apoi an pornit din acel menzil (Tirgoviste) $i s-au asezat la cale de o

pot (kofulukluk).
Dar ratacitul de Mihai, fiind pregatit Intr-un be din apropiere,
astepta Intoarcerea ostii islamice pe care o urmarea din ochi. El a venit
pe ueasteptate $i s-a asezat pe local de undo plecase Hasan-pasa. Gaziii
care ramasesera In cetate an iesit si au dat mina 158 on eel veniti, dar,
neputind rezista, s-au tutors In cetate. Cind aceasta tiro a ajuns la ser-
dar, el a spus : Sa ne intoarcem si sa-i ajut'am". Atunci an aparut iarasi
144 Alas-papa a fost mare vizir (1536-1538). Este cunoscut §1 ca istorlograf otoman.
145 Hasan cel Nebun".
146 Batakci : mlastinar.
147 Deliba.gt : capitan peste categoria de osti numitA dell sau delir.
148 Evail muharrem 1004 = 6-15 septembrie 1595.
146 In text : Erdel-t-erzel.
150 In sans de s-au luptat".

www.dacoromanica.ro
 504 IBRAHIM PECEVI

vreo 300 de ghiauri dintr-o pklure mlb,stinoasg. 5 000 6 000 de ostasi dintre
rumelioji au plecat Impotriva lor, dar s-au tutors InfrInDi. De mirare era
faptul ca dintre acesti 5 000 6 000 de oameni nici unul nu era teafk,
adic5, nu se putea spun a nu s-au luptat si ca nu an depus sfortki.
Intre timp, rlacitul de Mihai, died foc TIrgovistei, i-a trecut prin
sabie pe tori cei care r5imAsesera, acolo. A sosit vestea c6, InfigInd sulita In
Ali -papa si In Oliva mirlivale 151, el i-a fript. De asemenea, serdarul, pier-
zIndu-si capul, n-a mai stint ce sa fack iar Satirgi, care urma sa, fie beilerbei
<In Tara Romaneasc5,>, zicInd ca Ii este paste putint& sa Aiming, an dat
foc de Indatai Bucurestiului.
Puntnd s5, fie retrase vistieria, uneltele $i munitiile si tunurile, an
fugit spre podul de pe Dunke. Unul dintre tunurile bune Eli frumoase
r1m5sese In mlastina, Hasan-pasa 1-a scos cu mare greutate cu ajutorul
oamenilor sgi si a ostasilor s6i siriaci si 1-a ajuns cu el din urm6, pe serdarul
eel nerusinat.
173 Chid an ajuns la Giurgiu, s-au grAbit care mai de care s5, tread,
paste pod. Cei care venisera, mai Inainte an reusit s5, treads, iar cei care
sosisera, mai tlrziu an ramas pe partea Tarii Rom&nesti, din pricina fap-
tului ca ghiaurii au 0,iat podul. Multe mii de suflete an pierit, murind
In acele parti, si multe tunuri si munitii, precum si alte unelte de lupt5, an
r5,ma,s risipite pe acolo.
Pe scurt, el (Sinan-pasa) a avut o faim5, asa de proastk Inclt nu le -a
mai fost dat musulmanilor sa cunoasc5, ceva asem6nator.
<Sinan-pasa insusi a cazut in groapa sapata lui Ferhad-pasa, iar fiul sau Mehmed a
pierdut Esztergomul In Ungaria>.

In acest timp, eu,robul lui Allah, eram asediat la, Esztergom. Desi nu
cadea In sarcina mea, totusi eu am fost cel care, iesind <din cetate>, am
vorbit despre conditiile predkii. Pe atunci, generalul din Ujvar, adica,
beilerbeiul Ialgi Miklos 152, era un cunoscut afurisit dusman al musulma-
pilor de la serhat si tot acest ghiaur era cel care obtinuse cu tunurile de
lemn victoria asupra cetAtii lama. El a Inceput sa povesteasca, amInuntit
c5, oastea isla,mic6 a fost infrInt5, §i nimicit5, In Tara Roman.easc6, si ca
Sinan-pasa s-a Infundat din m1astin5, In mlastinI.
<Urmeaza discutia dintre cronicarul Pecevi si generalul de mai sus asupra evenimentelor
din Tara Romaneasca, carora autorul nu le <Mee crezare>.

151 Mirliva: sangeacbei.

155 Ialgi Miklos, capitan de Ujvar.

www.dacoromanica.ro
 TAB 505

174 SOSIREA HANULUI TATARESC 153 IN MOLDOVA $I SUPUNEREA RAIALEI FATA

DE EL

In anul 1004 154, pe and neru§inatul serdar se afla Inc , In pArtile

Taxii Romfine§ti, an venit agalele de Incredere cu scrisori ilustre (name-i
serif) din partea hanului de vita, nobilI, prin care aatau ca hanul a intrat.
In Moldova cu o oaste nenumaratI §i ca raialele Moldovei s-au Invoit
pentru ascultare §i supunere. In acela§i timp se ar/ta In scrisori ca ei
(tItarii) I§i iau asupra for obligatia de a-i prinde fereca In lanturi pe
ratacitul de Mihai §i pe renegatul RIzvan 155, razvr/titii care au pus la
cale rIscoala, §i de a-i preda serdarului. De asemenea, cereau ca de azi
Inainte O. fie numit domn peste raiale unul dintre emirii islamici §i acesta
sa fie dintre emirii tItari. Agalele care veniserI an adus la cuno§tintl
§i an intArit acestea §i prin viu grai.
Dar sultanul neprimind aceasta cerere, nu au luat-o In seams, soco-
tind aceasta ca o asociere la domnia vilaietului Moldovei.

ASEDIEREA CETATII TIMISOARA DE CATRE ARDELENI $I PLECAREA LUI

DJAFER-PASA PETRU SALVAREA EI

In anul 1004 156, dup/ ce neru§inatul serdar <Sinan-pa§a > a intrat In

Tara. Romaneasc/ cea neascultItoare, a trimis o scrisoare (name) cu un
ceau§ 157 In Transilvania cea josnica., scriind : Ain afiat ca rItIcitul de
Mihai §i rguf/c/torul de renegat, numit RIzvan, care s-au r/sculat Impo-
triva norocosului padi§ah, an intrat In Transilvania din pricina atacului
o§tii islamice. Desigur, data dupI obiceiul vechi Iti mentii supunerea §i
sinceritatea fat& de norocosul nostru padi§ah, atunci prinzi §i sa -i
pui In lanturi pe cei mai sus-numiti §i sa -i trimi ii cu oamenli tai viteji
la, oastea Imp/r/teascl".
175 Dar mai sus-pomenitul ardelean, ar/tIndu-§i pe fatI razvrItirea sa
1-a Intors pe ceau§ cu rIspunsuri nepotrivite. Apoi <ardeleanul>
trimis oastea sa purtItoare de semne de Infringere la asediul Timi§oarei.
HadIm. Djafer-pa§a, care venise in Belgrad, s-a Indreptat asupra.
acestora on oamenii sli care se g/seau cu el, precum §1 cu oastea din acele
parti. Atunci, afurisitii, neputind sa mai rIming, s-au retras de lIngI cetate.

153 Gazi Ghirai al II-lea, fiul lui Devlet-Ghirai (1588-1606).

154 6 septembrie 1595 24 gugust 1596.
155 Stefan Razvan (3 maiaugust 1595).
156 6 septembrie 1595 24 august 1596.
161 Este vorba de Madjaroglu, care a devenit pa§A (vezi p. 384, n. 142).

www.dacoromanica.ro
 506 IBRAHIM PECEVI

si, ridicindu-si tunurile, au plecat In capitala for nenorocitL Cu milos-

tivirea lui Allah eel prey malt, sus-numitul Djafer-pasa, la rindul gm, s-a
Intors, pregItind cele necesare pentru Timisoara.

ASEDIEREA CETATII ESZTERGOM DE CATRE NECREDINCIO$I $1 PLECAREA 0$T11

ISLAMICE DUPA INFRINGERE

<Asedierea cetAtii Esztergom in luna zil-hidjge 1003158. Mehmed-pasa, fiul lui Sinan-
pasa, vine ca beilerbei de Buda>.
Au venit In cImpia Dunkii cu °stile vilaieturilor for : Sinan-pasa,
beilerbei de Buda, $i Mihalidjli Ahmed-pasa, beilerbei de Timisoara, §i
r/posatul Tiryaki Hasan-pasa2 beilerbei de Szigetvk, si Mahmud-pasa,
beilerbei de Alep, si Osman-pasai, beilerbei de lanik.

188 MAZILIREA SERDARULUI SINAN-PA$A $1 NUMIREA $1 MOARTEA LUI LALA-

MEHMED-PA$A

Cind s-a facut cunoscut padisahului, ocrotitorul lamii, c din pricina

proastelor m/suri ale serdarului Sinan-pasa oastea islamica, a Post amairIta
si InfrIntA In asemenea hal In partea Tkii Romkkesti si ca, din pricina
lasit&tii fiului san, Mehmed, In partea Budei, ghiaurii au obtinut vietorie
asupra cetatii Esztergom, atunci padisahul 1-a mazilit pe Sinan-pasa, iar
In locul lui 1-a numit pe Lala-Mehmed-pasa <care a murit Ins pests citeva
zile >.

MAZILIREA DEFTERDARULUI 159 IBRAHIM-PASA $1 NUMIREA LUI GHEDJ-DUHAN

192
CA DEFTERDAR

<Inaintarea spre cetatea Solnoc. Dup6, 5 rebi-ul-evvel 1005 160, in

urma unor lupte cu austriecii>, s-a hotkit ca ghiaurii austrieci 0, he impusi
la tribut (haradj) intocraai ea si Tara Romaneascl $i Moldova.
<Descrierea amlinuntita a expeditiei lui Satire-pap, In al doilea an de vizlrat, Impotriva
Oradiei (Varat) In anul 1007161>.
<Cetatea Ianlic nu a lost cuceritri, din cauza neluArii unor masuri de cAtre Satirgi. I s-au
213
trimis alte osti. A venit si hanul tAtilresc cu multa oaste>.

159 7 august 5 septembrle 1595.

159 Defterdar : controlor financiar ; mfnistru de finante.
159 27 octombrie 1596.
1e1 4 august 1598 23 lune 1599.

www.dacoromanica.ro
 TARIEI 507

Printr-un hatt-i hamaiun s-a emis firman ca hanul, intrInd in tinutul

Transilvaniei en o oaste t/tara numeroasa, sä devasteze ormele §i impre-
jurimile fa"..r6, ss in seams de nici o palanc& §i de nici o cetate si, cu acest
prilej, s6, supunI tinutul Transilvaniei §i sa-i yin& de hac voievodului s6u,
ratacitul de Sigismund (Ziclmun) 162 sau eel putin sa depuna, sfortlri ca
acesta 0, se caia,scI.
<Trecerea Dunkii la Panciova, schimbAri de dregatori 5i Intilnirea cu oastea tArareascii>.

214 CUCERIREA CETATII CENAD IN ANUL 1007 iss

<Sosirea ostii turcesti la cetatea Cenad 5i fuga cetelor de haiduci prin pkduri ; urmarirea
si prinderea unora dintre ei>.
De acolo, pentru a intra in. Transilvania, au ales, dup6, un sfat,
drumul care duce la Oradea (Varat). Pe ling minun.atul Cenad
curge un riu numit Mure§164. Cind au descins pe malul de dincoace,
din pricina depArtkii riului, s-au sapat fintini qi au ie§it ape dulci,
d/tAtoare de via 01. In ziva urmAtoare, cind am trecut riul, am
spat iarki fintini.
<Descrierea apelor de bAut din izvoarele Transilvaniei 166>.

ASEDIEREA ORADIEI (VARAT) IN ACELAg AN, 1007

Cind s-a ajuns in apropiere de Oradea (Varat), s-a aflat ca

acesta era un ora§ mare. In limba maghiar6 oraplui (fehir) i se
spune varo§". Oradea are qapte nvaroquri". Ei considerA fiecare
If varor cite un ora§. In fiecare zi din slptamin/ se tine un bazar
intr-unul din aceste varopri". Era un ora§ foarte Infloritor si bogat.
Boggtia viilor §i gegAlinilor din Imprejurimile sale este foarte mare §i fiecare
din ele este rinduit In aqa fel inch a le descrie este cu neputin45,
Cu toate acestea, loeuitorii vazofilurilor" preferind ss fuggi, unii
dintre ei au §i plecat inarcindu.-se in care (haraba), iar altii erau gata de
plecare.
Tocmai atunci sosind oastea islamicg, a fficut mutts pradl. Dupa
aceea, au vorbit §i s-au sfAtuit dact, nu este mai bine sAi se osteneascI pentru
cucerirea, mai Intli, a acestei cetAti, sau sg, intro indat4 in Transilvania.

162 Sigismund Bathory (1598-1599, a doua oarA).

163 4 august 1598 23 iulie 1599.
1" In text : Murnef.
166 Din povestirea cronicarului reiese cA este vorba de ape minerale.

www.dacoromanica.ro
 508 IBRAHIM PECEVI

Atunci dregAtorii mmoscAtori ai locului 166 au spus : Sit intrAm indata

In meterezuri gi ad aBez5m tunurile, cAci cetatea nu va putea rezista nici
trei zile".
Zidurile de cAramida, ale palatelor §i casele Impodobite ale ormului
hind trainice, nu a fost nevoie sl se mai cape meterezuri, ci au intrat de-a
dreptul In case, iar tunurile au fost gi ele rinduite. Erau numai trei tunuri.
Nu an fost aduse mai multe pentru a nu fi distruse oraBele. Dar <cucerirea
cetAtii> nu s-a facut nici In trei gi nici In cinci zile. Au sApat Banturi subte-
rane (lagimlar), dar nici acestea nu au folosit la nimic.
De aceea au trimis oameni la Agria, ca s5, aducA tunuri Eli au aBteptat
mai mult de 15 zile. In sfIrBit, a sosit doar 'Alma c5, nu s-au gAsit boi pentru
a trage tunurile.
216 DacI Allah nu Nrea ca un lucru s5, reuBeascl, atunci toate merg pe
dos. Au mai vent ploi abur dente, astfel c s-a aBteptat ling& cetate
mai bine de o lunA.
Nu a lost macar o zi In care s5, nu plan& Bi BA nu fie torenti maxi de
apg. Prin oraci curgea un fluviu mare care se umfla In fiecare zi Bi nu Ing5-
duia trecerea chiar timp de citeva ore.
Oastea care mergea la meterezuri se Intorcea din drum sau aBtepta
pInA la scaderea apelor. In ordie se Meuse o bAltoacI asa de mare, Inch
nu se mai putea merge de la un cort la altul.
Pentru sprijinirea corturilor s-au bAtut taruBe de statura unui om,
dar din pricina furiei vintului corturile n-au rAmas pe loc.
In sfirBit, timp de citeva zile oastea s-a umplut de belBug. ABa, de
pildl, nu era cumpkAtor pentru vreo 200 de capete de vite pe 200 de aspri
i nici pentru o tam& de of la, acelaBi pret. Dar, intr-adevAr, cele mai multe
fusesera pradate de la, raiaua Solnocului Bi a Gyulei. Cele luate prin lupta,
nu erau multe. Zahereaua acelor Imprejurimi a ajuns abia pentru 20 de zile
i s-a isprAvit. Apoi, a trebuit ca tAtarii BA aducA <zaiherea > din locuri
IndepArtate. Din aceastl pricing, chila 167 de orz s-a urcat la, trei cinci
galbeni. and s-a ajuns la aceast5, stare, gloriosul han tAtaxesc a cerut In-
voire pentru o incursiune de pradA, on oastea, sa, In. Transilvania, spunlnd :
Voi sinteti prinBi cu cetatea, dar cel putin nu tineti gi oastea, tAtIreascAP.
<Serdarul> nu i-a dat Ins vole, zicInd : Poate c In citeva zile vom pleca
Impreun ".
166 4 erleri : cunoscatori ai locului sau demnitari, oameni de slujbA.
167 Chila (kile) : unitate de masurA indeosebi pentru cereale (zahire). Era de mai multe
feluri : chila de Istanbul (Istanbul Kilesi) intre 18 §i 22 ocale, chila de Alceaklar = 60 ocale,
chila de BrAila qi Galati, de 180 ocale, chila de Tara RomAneasca (Eflak Kites° etc.

www.dacoromanica.ro
 TARIR 509

Totu8i oastea a intrat in man lipsuri 8i greutgti. i frigul, de asemenea,

a fgcut ca osta8ii sg inghete. Au ajuns in starea de a nu-qi mai putea tine
mtinile §i picioarele. Nenorocirile an inceput sg, urmeze unele dupg altele.

INFRINGEREA LUI HAFIZ HADIM AHMED-PA8A1" LA NICOPOL IN ACELASI

AN, 1007169

Pentru rgscoala sa, raticitul de Mihai <Mihai Viteazul> a inceput sa

se cgiascg 8i fig se pocgiaseg 8i a inceput sä arate oarecare prietenie, dar o
prietenie prefgcutg. Aceasta pentru faptul el el credea el oastea islamicg
217 din acea parte, intrind in Transilvania, s-ar putea sa, fie trimisg oaste Oita,
reascal impreung cu o ceatg de acingii, pentru devastarea Tgrii Ronagne§ti.
De aceea argtase prietenie prefgcutg fatg de Hadim-pa8a, care se afla la
paza Nicopolei.
Cind a aflat ca serdarul este ocupat cu cetatea Oradiei 8i a pagte
iarbg 170 in acele pg.*, el a venit intr-o zi pe nea8teptate asupra lui Hafiz
Ahmed-pa8a, 8i infringindu-1, a devastat toatg averea 8i boggtia sa, luind
totodatg in robie populatia acelui tinut 8i pricinuind multe pagube. I 8-au
adus lui Mihai <Viteazul> ping 8i anteriul 8i. §alvarii §i turbanul cu care
se imbrgca 1fafiz-pa8a. Blestematul a imbrAcat cu ele o femeie u8uratecg
8i2 argtind-o o§tirii sale, a zis : ,,Iath el 1 am prins pe serdar ! Ce deosebire
este intro el 8i aceasta I". Spunind acestea, el se falea cu isprava sa.

PRIMUL ASEDIU AL BUDEI $T OBTINEREA VICTORIEI DE CATRE NECREDIN-

CIO$I ASUPRA CETATILOR VESPREM (PESPRIM) $1 GALATA171 IN ACELASI
AN (1007)

218 <Mazilirea lui Mihalidjli Ahmed din Timisora $i Intoarcerea ostit islamice din Oradea
pentru a ajuta Buda>.
219 La plecarea in expeditie am ajuns de la Gyula (Giile) la Oradea In
trei zile. De astg data ins, lie-am intors cu mu de necazuri in 12 zile. La
fiecare conac, adicg in fiecare mla8ting, din cauza gerului 8i a foametei
se imbolnavean cute de oameni care rgraineau imirati pe drumuri.
220 Chad am sosit la Solnoc, in acea localitate speram 81 ne refacem pute-
rile. Oastea era linikttitk deoarece se spunea cg la acel menzil corgbiile
cu zaherea sint gata preggtite. ...
169 Mai tlrziu a ajuns caimacam si vizir.
169 4 august 1598 23 Julie 1599.
170 Adica zAboveste.
171 Probabil Polata.

www.dacoromanica.ro
 510 IBBAHTha PECEVI

221 Toata ceata ostaseasca era infometata, insa nu s-a gasit nici urmt de
corabii <pe Tisa > gi nici nu s-a aflat nimic.
<R5scoala ienicerilor din cauza lipsel de alimente, izbucnita in drum spre Seghedin>.
223 fats, acesta a fost rezultatul expeditiei im.potriva Oradiei (Varat),
care s-a sfksit cu multe suferinte 4i necazuri.

229 DESCRIEREA UNOR MASURI BUNE ALE RAPOSATULUI IBRAHIM-PASA

230 Raposatul Ibrahim-pasa era un om chibzuit. De asemenea era ge-

neros gi marinimos. El a facut ca toti flacaii puternici si toate raialele bune
de lupta din sangeacul Semendria si din partile Timisoarei sa vin la el
si, luind steaguri, fiecare ceata sa plece in cite o parte pentru inlaturarea
rebelilor.
<Politica lui Ibrahim-pa§a de atragere a supu§ilor nemusulmani din patine de sub con-
ducerea sa>.

243 PLECAREA SPRE VILAIETUL TRANSILVANIEI DIN INDEMNUL LUI MOISE

SECUIUL (SEKIL MOJES)

244 In vilaietul Transilvaniei se gasesc citeva popoare (kavm) care slut

stapine in propria lor tar/. Nu se afil altii care sa se amestece in treburile
lor. Uncle din aceste popoare ghiaure se numesc secui (Sekil). Dupa obi-
ceiurile lor din vechime, ei nu dau voie ca voievodul Transilvaniei sa intre
in cetatile lor. In cazul cind 11 lasau sau cind faceau zaiafeturi, ii dadeau
voie sa intre numai cu cinci sau vase oameni, $i atunci luau armele tuturor,
in afara de ale voievodului.
Pe vremea aceea, cel care purta numele de crai Meuse tot ce se putea
si intrase in. cetate. El luase din vistierie atita bogatie (mal) eft dorise. De
asemenea, luase din magaziile lor multe arme si munitii de razboi. Pe unii
ii ucisese, iar pe altii incercase sa-i ucida. Apoi, unul dintre mai marii
acestora, caruia i se spunea Moise Secuiul (Mojes Sekil), o figura nen.orocita
(bir bed heikel), fugind in toiul iernii, a venit la serdar aducind gi
omagiul sau de supunere. El a faeut uncle propuneri pentru cucerirea
Transilvaniei intr-un chip mai uBor.
De acolo (din tabara serdarului), el a venit in cetatea Pecs (Pecevi)
gis-a intilnit cu hanul tataresc 172. Chiar eu <cronicarul> cram de fats la
divanul mariei sale hanul.

172 Gazi Ghiral al II-lea (1598- 1607).

www.dacoromanica.ro
 TAR,171 511

<PregAtiri in vederea primirli lui Moise Secuiul>.

...In felul acesta s-a Intl lnit <hanul> cu mai sus-pomenitul Moise
Secuiulkti 1-a pus sari skute mina §i an vorbit un timp. Apoi i-au facet
diferite onoruri.
Raposatul Iemi§ei Hasan-pa§a a lute les scopul ghiaurului gi fitia ca
cucerirea Transilvaniei este in mina lui. De asemenea, el a hotarlt plecarea
<turcilor > din Belgrad spre Transilvania. Dar Ustuni-Belgrad raminea
In mina ghiaurilor. Si atita timp cit acesta este In miinile ghiaurilor, era
limpede ca nu poate Amine niraeni la Buda. De aceea s-a pornit asupra
245 Ustuni- Belgradului. Deoarece, cu ajutorul prea Inaltului Allah, Ustuni-
Belgradul a intrat iarki in mina musulmanilor, ridicindu-se de indata de
acolo, ei an plecat spre Transilvania, trecind peste podul Budei, gi au des-
cins In cimpia Pestei (Pefte). Adunindu-se zaherelele gi alte lucruri trebuin-
cioase Budei, precum gi pazitorii (muhafaza0), s-a hotasit plecarea In
Transilvania.
<Atacul dusmanului asupra cetAtii Esztergom cu scopul de a impiedica plecarea in Tran-
silvania §i raspunsul dat de Iemisci lui Ali-pasa> :

246 Scopul acestei adunki a ghiaurilor este de a impiedica plecarea o§tii

islam,ice In Transilvania. De altfel, anul acesta ei nu au putere nici sa
asedieze cetati, nici sa sa,v1r§easca vreo fapta potrivnica".
Iemigci Hasan-pa§a a respires propun.erile unora de a nu se mai porni
spre Transilvania. Beilerbeiul de Rumelia a cerut voie sa fad, incursiuni
in Imprejurimi. Hagan-pap nu a fost de acord nici cu aceasta gi in ziva ur-
matoare s-a indreptat spre Solnoc.
272 <Pregatiri in tabAra dusmana din feta ostii turcesti>.

La plecarea lui Iemilci <Hasan-pa§a > In expeditia din Transilvania,

el a fost Intrebat : Cum este posibil acest lucru atita timp cit tabara
ghiaura se ail& in fata Budei 1".
<Luptele dintre turci pi rAsculati (gela4) in Bosnia si Timisoara>.

277 Raposatul serdar, trimitind pe unul dintre osta§ii sai, pe ruznamedjins

Mehmed efendi, cu tot felul de promisiuni, 1-a facut <pe Deli Hasan> sa
primeasca Timi§oara. El 1-a convins sa tread, prin Belgrad tii acesta a
trecut de la Panciova pe Dun.are 8i a ajuns la Timi§oaxa.

173 Ruznamedji (din ruz = zi", gi name = scrisoctre"): cel care nota evenimentele
zilnice.

www.dacoromanica.ro
 512 IBRAHIM PECEVI

...Timp de aproape doi ani <Deli Hagan > a rAmas la Timioara,

dar purt6rile sale erau ca §i. mai Inainte <de razvrAtit >. In acel an a fost
luat Esztergomul §i s-au Intors la Poarta fericirii.
Raposatul serdar i-a spus lui <Deli Hasan> : SI nu-i nee6je§ti pe
cei din Timipara". Ace§tia, de asemenea, s-au dezgustat de purtkile
lui §i a§teptau mereu un prilej. Intr-o zi, incAlecinduli calul, el a ieFlit din
cetatea Timi§oara. Atunci, osta§ii sgi, atacind pe cei r6ma§i in cetate,
'278 i-au ucis §i le-au jefuit avutiile. Apoi, pentru a nimici pe toti calgretii kii
pedestra§ii sAi §i pe el insu§i (pe Deli Hasan), an pornit In urmarirea lui.
Dar, neputind pune mina pe el, acesta a scapat §i s-a adapostit la Belgrad.
...Apoi, Deli Hasan, pe cind era In Bosnia, neprimind raspuns
279 <pentru cei 100 000 de ducati, In schimbul serviciilor pentru cei din Apus >,
a glsit un cojocar 174 crektin (zimmi) din Timipasa §i, cu mu de promisiuni
gi momeli, 1-a convins sa, mearg6. <In Apus > §i pentru aceasta i-a dat o sutA
de galbeni drept cheltuieli de drum.
<Descoperirea complotului prin trAdarea cojocarului din Timisoara. Cojocarul ti-
misorean intorcindu-se din Apus cu scrisori de la Papa si de la craiul spaniol, s-a pre-
zentat la Murad-pasa si a tradat complotul>.
Deli Hasan fiind la Timipara, afurisitii care veniser4 <din Apus >
an fost uci§i de indatg.
Apoi, Murad-pap devenind serdar, cojocarul a fost ucis impreung,
cu acei ghiauri.
<Omorirea lui Deli Hasan-pasa la Timisoara>.

296 ACORDAREA MARELUI VIZIRAT RAPOSATULUI NOSTRU EFENDI MEHMED-PASA,

IN ANUL 101317'
Ilustrul sigiliu a trecut din mina caimacamului rrafiz Ahmed-pap I"
la maria sa padiphul. Trafitz-pap fusese mai inainte In serdariatul Bosniei
ci In rAzboiul cu rgtacitul de Mihai <Viteazul> gustase amarleiunea serda-
riatului §i. se 16sase de aceasta dorintg.
<Mare vizir devine Mehmed-pasa>.

298 DESCRIEREA RAZVRATIRII LUI STEFAN BOCSKAI, UNUL DINTRE PRINCIPII

(EMIR) TRANSILVANIEI, IN ANUL 1013 577
<Certurile dintre austrieci si unguri, precum si supunerea unei pArti a Transilvaniei de
cAtre austrieci si instalarea de garnizoane In cetatile Transilvaniei>.

174 In text : Karkcl.

174 30 mai 1604 18 mai 1605.
176 Infrint de Mihai Viteazul la Nicopol.
177 30 mai 1604 18 mai 1605. Domnia lui Stefan Bocskai a durat de la 19 noiembrie
1604 la 29 decembrie 1606.

www.dacoromanica.ro
 TARIH 513

?,99 OMB' <emir> lui Bocskai era vestit prin. legaturile sale cu Bocskai.
Acesta era ca un dervi§ care t§i vedea de rugaciunile sale §i era supus. Pe
atunci el se afla In prinsoarea (esiri) lui Bocskai cel mai sus-arAtat. Intr-o
zi, pe dud Ingrijea de gr6dina lui, In timpul convorbirii Bocskai s-a plIns
de uzurparea nemteasca. Atunci emirul i-a spus : Trimite-m6 la serdar
ca a/ aduc In ajutorul tau toata oastea, musulman.a §i 86, fiu cheza§ pentru
mimirea to ca principe de Transilvania".
Spunind cuvintele pe p]acul lui Bocskai, acesta a fost de acord, deoa-
rece fn Transilvania aceasta rascoara era cu putint6, insa cu un om mare
in frunte. Pentru cri, el se fazvratise impotriva cezarului cel murdar, fusese
un timp Inchis §i cercetat cu atentie. Dar negAsindu-i-se nici o vingi vadita,
fusese iarki pus In libertate.
...El a zis emirului : Dar locuitorii din Transilvania slut de lege
cretin (hristian) §i nu este cu putint4 ca ace§tia, aid piece capul fat6, de
turc". Dar emirul, de asemenea, a Aspuns : Atunci de ce §i-au plecat
capul pe vremea sultanului Suleiman §i au fost slobozi §i in siguran.t§,
(emin ye salim) In timpul domniei sale ?". Dupa, ce s-au gilcevit §i s-au con-
trazis amindoi, In cele din urm& Bocskai 1-a trimis pe emir la serdar. Pe
vremea aceea Dibag Mehmed-pa§a era talmaciul lui Bekta,§-pa§a. Acesta
mergind Inaintea emirului, 1-a dus la vizir. Timp de o zi sau dou6, toti
au vorbit nuraai Intre ei. Apoi 1-au trimis iaLTIO pe emir Inapoi. In sfir§it,
emirul s-a dus §i s -a tutors de trei-patru ori. Tot In vremea aceea sttrman.ul
de miner", venisem de la Istanbul. Bocskai se rlsculase §i luase 1n stApInire
300 ceta,tile de pe amlndou6 pktile Tisei, care intraserl In guvernarea rat/ci-
tului crai, §i trimisese scrisori pentru a fi ajutat de musulmani. Intro timp
Insa, blestematul de austriac <Hemee>, pinl la sosirea o§tii islamice, trimi-
sese Impotriva sa, cu caste nemteasck pe murdarul sau serdar numit Ba§tai
Gyorgy 179 care zdrobise oastea sa (a lui Bocskai) iar pe el 11 sc6pase.
Apoi, serdarul trimitind In ajutor o ceata, de tatari, precum §i oastea
vilaietului de Timi§oara, prin bunalatea lui Allah cel halt, Bocskai, lath-
rindu-se, a batut pe mai sus-numitul Gheorghe Basta <Baftai Gyorgy> 1i
oastea nem-teasel §i 1-a pus pe fuggi. Devastind unele sate §i tinuturi supuse
craiului, el a trimis inapoi oastea islamic/ cu o prada, bogat6 Marele vizir
ui -a luat obligatia sa puns coroana pe capul sus-numitului <Stefan Bocskai>
§i sa,-1 numeasea crai peste twat/ tars ungureasc6. Pentru aceasta fuseser&
scrise din amIndoug., pArtile scrisori cu obligatii.

178 Cronicarul Pecevi.

178 Gheorghe Basta, guvernatorul Transilvaniei.

33 - C. 43

www.dacoromanica.ro
 514 IBRAHIM PECEVI

In iarna aceea, r6posatul vizir, venind la Poarta fericirii, a arltat

tole intimplate mkiei sale rAposatului sultan Ahmed-han 180, Allah s1-1
ierte. Atunci s-a poruncit sa i se fad o coroan/ de pret. Se pare a era impo-
dobitl en vreo 3 000 de galbeni gi cu tot atitea pietre pretioase.
<Intoarcerea lui Pecevi la Istanbul pentru a anunta vestea cucerirli Esztergomuluipe
aceea nu a asistat la Incoronare>.

Se spune cgs <Bocskai>, venind cu o ceat& de 10 000 de ostasi maghiari

gicu toti bell sAi ren.umiti, s-a Intilnit en r6posatul <vizir>. De asemenea,
raposatul, punindu-i coroana pe cap si incingIndu-1 cu o sable Impodobita,
Cu pietre pretioase, 1-a onorat cu steag ImpasMese din partea mkiei sale
padisahul. Acolo, vorbind intro ei, si-au luat obligatii si au intkit toate
tale ce trebuiau facute.
Apoi, prin bungtatea lui Allah eel prey malt, steaua norocoasl a nem-
tilor a apus. De orice lucru se apucau, se nkuia. Nu a vrut soarta. Dad,
301 rAposatul <vizir> ar fi vent din nou in anul acela cu rangul de serdar si
ar fi pornit Impreuna, cu Bocskai o expeditie, desigur ca i-ar fi stirpit cu
totul de pe fata pginaIntului pe austrieci. Dar vointa lui Allah a fost in asa
fel a aceste ginduri si dorinte nn s-au Indeplinit AfarI de aceasta, gi
paces care a fost incheiatI poate fi socotith ea una din urmkile rgzvratirii
lui Bocskai <Impotriva austriecilor >.

308 DEVASTAREA PARTILOR VIENEI (BEJD) DE CATRE NEHMETY GERGELY 181,

UNUL DINTRE EMIRII LUI BOCSKAI, IMPREUNA CU SARHOS IBRAHIM-PASA,
IN ACELASI AN 182

Stefan Bocskai, obligindu-se gi depunind juramint s, ajute si s&

sprijine oastea islaraicl, a Inskcinat pe serascherul sau numit Nehmety
Gergely, unul dintre emirii maghiari, s, tread, Dunked, si sa devasteze
pktile Vienei (Bedj). Mergind cu beilerbeiul de Kanija, Sarhos Ibrahim-
pasa, nepotul de Borg al raposatului <vizir >, cu oastea acelui serhat tii cu
gaziii serhatului Bosniei, In total cu vreo 20 000 de ostasi, au devastat
si au stricat acele tinuturi in asa mIsurA, Melt dad, s -ar povesti nu ar
credo nimeni, socotindu-le exagerki.
<Citeva ciocniri cu °stile austriece §i Infringerea acestora de catre turd $i de catre oastea
lui Bocskai. Prizonierii se predau turcilor si nu lui Nehmety Gergely, care este subaltern.
Sint multi robi st prazi bogate ca pe vremea lui Suleiman Magnificul>.

122 Ahmed I (1603-1617).

121 Nehmety Gergely, Nemeti Iiirgi (Cf. I. Karacson, op. cit., p. 360, nota 1).
122 1014 = 19 mai 1605 8 mai 1606.

www.dacoromanica.ro
 TARriff 515

UNII EMIRI ISLAMIC!, IMPREUNA CU SERASCHERUL LUI BOCSKAI, AU LUAT

PRAZI, IN ACELA$I ANles, IN PARTILE UJVARULUI

Pe unul dintre emirii maghiari gi anume pe emirul sau numit Rhedei

Ferencz 184, Bocskai 11 trimisese ca, Impreuna cu oastea islamica, sa devas-
teze partile cetatii. Ujvar. Din oastea islamica fiind desemnati Cil-Agadj-bei
309 §i beilerbeiul de Bosnia, precum gi cltiva dintre emirii din Rumelia, cind
acestia an sosit la 13jvam, s-au grabit la inceput sa se Intlineasca cu oastea
dusmana. Apoi, an dat ascultare emirului craiului Bocskai gi, vrInd-nevrInd
au facut cuceriri. Dar ostasii islamici find opriti de la jaf i pradk n-au
atacat.
Atunci era posibila numirea unui beilerbei pentru cetatea 1Jjvar gi
1mprejurimile sale. Dar obligatiile gi conditiile eu Bocskai nefiind Inca,
stabilite, nu au numit <beilerbei> pentru a nu pricinui suparare. Cetatile
care nu s-au supus §i tinuturile i regiunile care apartin.eau ghiaurilor aus-
trieci toate au fost devastate si stricate. Intr-adevar, oastea lui Ibrahim-
pasa gi aceea a lui Nehmety, aveau prada peste masurtt.
<Elogierea victoriilor ostii islamice dupA supunerea lui Bocskai MO de turd si a victo-
riilor asupra austriecilor. Turcii obtin multa prada>.
317 astfel, se spera ca In acest an, In urma rascoalei craiului Bocskai,
sa se faca pace si liniste In partile unguresti, iar ghiaurul <din Viena > sa,
fie silit sa dea haraci asa cum dadeau stramosilor vostri 188.
<Plecarea ostii turcesti spre Viena. Cuvintele vizirului Nasuh-pasa> :
318 ...,,De asemenea i Bocskai trec1nd grin Pojon, daca cele doua osti
s-ar fi Intilnit ling/ Viena, atunci ar fi ramas oare vreun tinut de-al neam-
tului ? Acum, frica mea este ca nu-i vor arata prietenie lui Bocskai si II
vol. face sa se rascoale. In felul acesta se va, prabusi munca mea de doi-
sprezece ani".
323 NUMIREA VIZIRULUI MURAD-PA$A CA SERDAR IN UNGARIA IN LOCUL RAPO-
SATULUI $1 PIOSULUI MARE yam $I INCHEIEREA PACII DE CATRE ACESTA
IN ANUL 1015 186

324 ...In strlmtoarea Zitvan 187, Oat/ Intre Komoran. i Esztergom,

se adunasera, marii emiri ai austriecilor tai ungurilor. Acolo s-a discuta1
188 <1014> = 19 mai 1605 8 mai 1606.
184 In text, Rupi Firenk : Francisc Rhedei, mai tlrziu principe al Transilvaniel (1657-
1658).
188 AdicA sultanilor din trecut.
186 9 mai 1606 27 aprilie 1607.
187 Jitva, Jitvattirok sau Zsitvatorok, locul de incheiere a pacil dintre Austria $i Imperiu)
otoman (1606).

www.dacoromanica.ro
 516 I:BEAR:MC PECEVI

despre pace. De asemenea, an luat §i invoirea craiului Bocskai §i, in felul

acesta, an hotarit pacea. Pacea incheiata acuma i§i are Inceputul in. pacea
de atunci. La aceasta pace se alaturase §i Bocskai, dar el nu era pentru pace
in aceste con.ditii. Gin.dul sau era acela ca tot poporul maghiar sa treaca
in staptnirea sa §i pacea sa nu se incheie ping, ce cetati ca lanik sau. Fii lek
sau altele, in care a lost citita odata rugaciunea in numele padi§ahului,
nu vor fi date musulmanilor.
In felul acesta an vorbit on raposatul §i an luat hotariri §i. obligajii
numeroase. 0 data on moartea lui (a vizirului) s-a naruit §i infaptuirea sa.
In ode din urma, on aceasta suparare §i tristete a murit §i el (Bocskai)
Inainte de a trace doua luni de la incheierea pad 188. Se spune ca, in schim-
bul a mii de promisiuni, el a lost otravit de austrieci §i ca aceasta a lost
pricina mortii sale.
346 <Moartea sultanului Ahmed In a 23-a zi a lui zil -kade 1026189>.

INFRINGEREA TABEREI CAZACESTI, CARE NAVALISE IN MOLDOVA, DE CATRE

ISKENDER-PASA, BEILERBEI DE BOSNIA, IN ANUL 1027 (1618)

Sofia ghiaurului numit Ieremia 190, fostul voievod al Moldovei,

caareia i se spunea Doamna (Domna)191, era stapina multor proprietati §i
cetati in Tara Le§easca.
Blestematul nurait Koreski 192, unul dintre emirii le§i §i unul dintre
beii afurisiti ai rusului ( Urns), era ginerele femeii de mai sus. Apoi, pentru
ca fiul eel mai mic al mai sus-aratatului Ieremia sa stapineasca vrind-ne-
vrind vilaietul Moldovei, el a ridicat numai de la ceata rebelilor de ru§i.
20 000 de osta§i, precum i tot atitea o§ti de la ghiaurii de le§i si, venind,
a ocupat Moldova.
Infringindu-1 pe *tefan (Istefan)193, care fusese numit voievod din
partea padi§ahului, el 1-a scos §i. 1-a gonit pe acesta. Spre a face ca mai sus-
numitul *tefan sa stapineasca din nou Moldova, an trimis in partea aceea
pe Sarbo§ Ibrahim-pa§a, guvernatorul (mutasarrif) sangeacului de Silistra,
pe beii de Bender §i Akkerman, precum i oastea tatareasca din acele
parti. Dar §i ace§tia, cind au ajuns asupra lor, s-au inters Irtfrin4i, ghiaurii
fiind in nrimAr mare.
In vremea aceea, raposatul Iskender-pa§a, fiind mutat de la Agria
(Egri) se afla in slujba la Poarta fericirii. Apoi, caimacam era raposatul
188 29 decembrie 1606 (dui:A izvoare turcesti : 4 ianuarie 1607).
189 22 noiembrie 1617.
19° Ieremia Movila (septembrie 1600 10 iulie 1606).
191 So%ia lui Ieremia Movila, Elisabeta.
193 Koreski : Korecki.
193 Stefan Tomsa (1611-1615).

www.dacoromanica.ro
 TARIFA 517

Giirdji Mehmed-pasa. El i-a dat celui mai sus-aratat (lui Iskender-pasa)

vilaietul Bosniei. Pe Ibrahim-pasa 1-a Insarcinat iarasi cu oastea din Silistra
347 §i cu ostile din Bosnia, din Serem, din Semendria si din Crusavat (Aladja-
Hisar), precum si Cu. cea din Mudjterini 194.
and an ajuns cu oastea islamica In apropiere de oraselul numit Ste-
fanesti (Isnafas) 199 din Moldova, s-au Int Unit cu oastea Doamnei mai sus-
aratate si, Cu. ajutorul lui Allah cel prea Sna.lt, InfrIngind-o, au. luat-o In
captivitate pe Doamna, cu doi fit ai ei, si pe ginerele ei, Koreski, impreuna
cu sotia sa care era fiica acelei Doamne si care era o femeie foarte frumoasa.
Raposatul Iskender-pasa a legat de Indata mtinile ghiaurilor cu niste
piedici din lemn, numite in limbs ghiaurilor ka/ika"198. Au fost legate
atit mfinile sus-numitei Doamne si ale fiilor ei, eft si ale ginerelui ei, Ko-
reski, precum si miinile celor 500 de puscasi lndeminateci si, In felul acesta,
i-au trimis la Poarta lmparatiei. lJn numar asa de mare de ghiauri legaji
la miini nu fusese trimis In ultima vreme la divanul imparatesc.
Dar sotia far/ seaman a lui Koreski cazuse In miinile tatarilor. N-a
mai fost cu putinta ca ea sa fie gasita si luata din miinile lor. Si an dat
Moldova iarasi voievodului numit Radul-bei 197 si, ducindu-1 el insusi
(Iskender-paga) la locul sau, 1-a pus pe acesta bei.

0 POVESTE HAZLIE

Apoi, acea femeie scumpa a lui Koreski a legit dintre Utah pe un

pret de 30 000 de gurusi, dar era Insarcinata. A nascut chiar doll/ fetije
gemene. Chehaia Musa, care era intendentul (kethuda) raposatului Isken-
der-pasa In timpul evenimentelor cu Gaspar (Gaffer), cazuse prizonier la
ghiaurul leah. Timp de zece ani el ramasese In captivitate si povestea ca
ghiauriilesi faceau haz intre ei spunind mereu : Pacat ca femeia nu a nascut
baleti deoarece acestia puteau deveni viteji de neam tatarese si care due-
man ar fi putut sta Impotriva for ?".

348 PRINTUL ($EHZADE) SULTAN MEHMED-HAN

Acesta era fratele mai mare al mariei sale sultanul Osman. Pe vre-
mea expeditiei la, Hotin 198, el a fost ucis fara vina si fara nici un motiv

194 Probabil Muntenegru.

195 Localitate In apropiere de Roman.
1" Cuvintul ar putea fi citit 3i halka, ceea ce InseamnA cerc" ; prin extindere, piedicA".
199 Radu Mihnea, fost domn In Tara Romaneasca (1616-1619).
199 In 1030 = 1621.

www.dacoromanica.ro
 518 IBRAHIM PECEVI

349 NUMIREA LUI BETHLEN 1" GABOR CRAI IN TRANSILVANIA 20 SI DESCRIEREA

RAZBOAIELOR OSTII ISLAMICE IMPOTRIVA GHIAURILOR (GAZAVAT) DIN CAUZA.
ACESTUIA

Beth len Gabor era din neamul Bathorestilor (Batralar) care au fort
emiri si voievozi in Transilvania. Mai Ina,inte de aceasta, Bathory Gabor 201,
care fusese numit crai de Transilvania, Isi elstigase un renume cu porecla
de Craiul eel Nebun" (Deli-Kiral). Fiind un nebun afurisit, el dadea tlr-
coale sotiilor si fiicelor de nobili (bei) §i ale altora din Transilvania. Lu Ind
cu forts averile acestora, i-a ucis pe multi dintre cei care, In fats abuzurilor
lui, i se opuneau. Multi altii scgpaserg din mina lui ea mii de necazuri. De
350 asemenea, mai sus-numitul Beth len, fugind pe vremea lui Iemiri 202,
venise is Belgra,d si, pe mai sus-arAtatul Beth len, Iemisci 11 fAcuse mute-
ferrika, acordindu-i un venit de 120 de aspri. In iarna aceea el a raimas la
Semendria ; apoi s-a Intors iargsi In Transilvania. In anu11021202, temindu-
se din nou <de Bathory >, el (Bethlen) a venit LIAO. ea sa se piing& is Poarta
' fericirii.
<Discutia cu un sol din Viena, Andreas Negroni {N ikron), cunoscAtor al limbilor arabA,
persanA, si turcA>.

Atunci, Iskender-pasa fiind mijlocitor pentru Bethlen, 1-a facut sg, se

IntilneascI eu Nasuh-pasa si 1-a convins BA Inceapl pregalirile pentru lull-
turarea si nimicirea craiului eel nebun din Transilvania. Chiar 1-a sf6tuit
as stringl oastea sub un alt motiv.
<Adunarea de osti si numiri In diferite posturi sub pretextul reparArii unor cetati>.

Iskender-pasa a strins latre timp oaste In sesul Serem si, pornind de

acolo, a sosit la Timisoara. lam de aci, cu oastea bine preggtit6, a intrat In
Transilvania pe is Poarta de Fier (Demir-gape) <a Transilvaniei>.
De asemenea, Nasuh-pasa, numind de la PoartI pe Kitabci204 Omer-
pasa ca comandant (basbug) asupra ostii din acel tinut 205 si dIndu -i
alAturi de Sahin-Ghirai 208 L pe beii Tgrii Romanesti 207 si Moldovei 208,
acestia au trecut prin Tara Romfinease5, si au pAtruns In Transilvania.
199 In text : Telelen sau Tebelen (greseala de tipar).
200 Gabriel Bethlen, principele Transilvaniei Intro 23 octombrie 1613 si noiembrie 1629.
2" Gabriel Bathory (7 martie 1608 27 octombrie 1613).
2" Iemisci Hasan-papa, mare vizir Intro august 1601 si decembric 1603.
2" 4 martie 1612 20 februarie 1613.
2" Kitabci (scrib, cSrturar); de fapt Ketengi (producAtor de in).
2°8 Dinspre DunAre.
2" Era kalgai (principe mostenitor).
299 Radu Mihnea (12 septembrie 1611 august 1616).
2°8 Stefan at II-lea Tomsa (1611-1615).

www.dacoromanica.ro
 PARIS 519

Dar mai sus-numitul Deli-Kiral, intrind in cetatea Oradea (Varad), s-a

intaxit acolo.
Cu toate acestea, Iskender-pa§a, mergind cu oastea islamicrt 1-a
a§ezat pe Bethlen (Teblen) Gabor pe scaunul cralei din Belgradul Transil-
vaniei2". Dar era greu ca Indeplinirea acestei man porunci sat fie dusa pin&
la capat atita timp cit acel afurisit se afla in viata,
351 Raposatul Iskender-pa§a, iarl§i din Indemn.ul §i sfatul lui Bethlen
Gabor, a laza mii de promisiuni unor voievozi de haiduci 21° din Transil-
vania, In care ardelenii aveau incredere, pentru a-i atrage <de partea lui
Bethlen>. Toti cei din Transilvania, maxi §i mici, se saturaserl §i se sat.-
bisera, de mai sus-numitul <Deli- KIral>. Pe chid Iskender-pa§a se Intorcea
cu oastea islamica, craiul cel nebun, ie§ind din Oradea, avusese de gird sa
piece impotriva lui Bethlen (Teblen), dar voievozii haiducilor (haidud
voyvodalart) pvitInd citiva pu§ca§i Intr-o trecatoare, 1-au ucis acolo, lo-
vindu-1 cu pupa. Apoi, Bethlen a intrat fa,ra piedica §i fara gflceavai In
stapinirea craiei. Aceasta §tire placuta a fort adusa, lui Iskender-pa§a pe
dud el se afla inca, la Poarta de Fier (Demir-Kapu).
Astfel, clnd Bethlen Gabor a devenit <crai> independent In tinutul
Ardealului, el a adamgat Transilvaniei (Erdel) cetatile §i tinuturile supuse
acesteia, ca : Hust §i Ktivar (Ktivart) gi Satmar §i Tokaj, precum §i altele.
Yn anul 1028211, trimitindu-se din Akkerman §tire <lui Bethlen>,
de catre Iskender-pa§a, despre razboiul cu tabara le§easca, acesta a venit
linga cetatea numita Soroca212, una din cetalile Moldovei, on 13 000 de
pedestra§i ci cu 20 000 de calareti. Dar din pricina venirii unui sol lecesc,
Incheindu-se pace, 1-a fAcut pe Bethlen sa, se Intoara, Inapoi.
Yn anul 1030 218 <Bethlen Gabor >, ridicindu-se cu o oaste mare, a
plecat Impreunl cu musulmanii asupra cetaitii Pojon §i, asediind-o, a
Inceput s-o bat& eu tunurile. Oastea islamica, aflata impreuna, cu el, a
pirjolit traprejuriraile toi le-a devastat. Asupra lui Bethlen venind tabara
le§eascal s-au fabzoit tare §i el a iecit victorios. Pe unul din serascherii
sai, numit Railer Gyiirgy (Haliz-Gorek), 1-a trimis la serhatul Sanijei.
Battyan-oglu 2" §i toata oastea maghiara a acelui tinut aratindu-i ascultare,
ei an devastat ci an stricat satele croatilor (Hirvat) c1 ale austriecilor. Ve-
nind chiar §i in fata Vienei c1 devastind ci prIdind Imprejurimile sale,
2" In text, Erdel-Belgradt : Alba-Iulia.
2" In text : Haidud voynodalartna.
211 19 decembrie 1618 7 decembrie 1619.
212 In text : Sorokna.

213 26 noiembrie 1620 15 noiembrie 1621.

114 In text : Ieklan-oglu.

www.dacoromanica.ro
 520 IBRAHIM PECEVI

352 oastea Islamic s-a tutors cu prAzi nenumArate. Apoi, an trecut in partea
de sus a Vienei (Bedj) Ili an devastat si au pustiit $i acele jinuturi.
Si iarasi in anal 1031216, pe chid Merre <Husein-pma > era mare
vizir 216, acordind Bosnia lui Sazhos Ibrahim pasa, 1-a trimis In ajutorul lui
Bethlen (Teblen). Pe atunci, rAposatul Sofu Mehmed-pasa se afla la Buda.
<Schimb de solii §i devastarea unor regiuni din Austria>.

Pe cind austriecii erau asezati in localitatea numitg Sakundja,

Bethlen a batut tabgra aceea nenorocit6,2 asezind tunuri. Yn sfirsit, tabaxa
ridicindu-se din acel loe, unii s-au intgirit in cetate, iar altii s-au asezat
prin imprejurimi. Yn aceste trei expeditii ale lui Bethlen el a prins atitia
robi si a hat asa de multg, pradk in& intrece orice margin si orice mIsura.
Apoi, pe vremea lui Murtaza-pasa, venind din non cu oastea maghiara,
§imergind la minele aflate mai sus de Fiilek, el (Bethen) a hat foarte multe
bog&tii, iar Murtaza-pasa s-a ales numai on osteneala.
<Urmeaza descrierea unei lupte nehotarite hare Murtaza-pa§a §i austrieci>.

Din Indemnul lui Bethlen, Murtaza-pasa a ucis f6r5, motiv si fatrA,

vina pe suferindul Ahmed-pasa, beilerbei de Agria (Egri) 1i pe Nasreddin-
zade din Buda. De asemenea a mai ucis Mr/ vine si citiva zaimi din Cru-
savIt (Aladja-Hiear) si citiva timarioti din Buda tii, cu o faimg, proastl,
a dus oastea islamica, la Buda. Bethlen hag, s-a tutors in Transilvania teafax
si on multe bogy ii.
DatoritI lui Bethlen, oastea islamica, luind intr-adevAr multg, prada,
353 a pricinuit dusmanilor pierderi nemburate, dar nelegiuitul nu era pentru
sprijinirea si ajutorarea musulmanilor, ci avea grija, numai de propria sa
fericire. Deoarece nu-si stApinea limba, eu am auzit de citeva on de la el
ca : Ajutorul men nu este din dragoste pentru credinta islamic1 si nici
pentru ei. Dar, on de cite on mi-am pus in glad nedreptg,ti fatg, de musul-
mani, am avut mart dilate si de suportat urnaari vItgm'atoare".
<Nelncrederea lui Pecevi fat' de devotamentul cre§tinilor>.

MARELE VIZIR MEHMED-PASA

354 ...Una dintre faptele sale cele mai frumoase este aceea c6, 1-a adus
sub ascultare pe <Stefan> Bocskai si a Incheiat pace en acest prilej 217.

216 16 noiembrie 1621 4 noiembrie 1622.

216 Merre Husein-pa§a, mare vizir in iulie 1622 (prima oars) §i In 1623 (a doua oars).
217 Aluzie /a pacea de la Zsitvatorok (1606).

www.dacoromanica.ro
 TARm 521

372 DISTRUGEREA UNEI TABERE DE CATRE VITEAZUL VIZIR RAPOSATUL

ISKENDER-PASA, IN ANUL 1029 218

Aceasta, stralucita expeditie a raposatului Iskender-pasa este aceea

in care el a nimcit a doua tabka. Amanuntele sint acestea : Un ghiaur
de origine h./flea, numit Gaspar 219, cumpara de la ghiaurii frinci prizonieri
musulmani naufragiati cu corabiile pe mare 220. Fiind socotit un om de
afaceri, acesta a fost trimis de douI on In misiune la cezarul nemtesc, ca
om de Incredere al raposatului Iskender-pasa. In schimbul acelor slujbe,
i s-a acordat insula Naxos (Nalcfa) cu titlul de sangeacbei. Apoi, nemultu-
mindu-se cu aceasta, el a cerut voievodatul Moldovei si a cheltuit pentru
aceasta o multime de avere. Chiar dupa, ce a luat voievodatul, el i-a dat
lui Hodja efendi 22110 000 de galbeni (altun) in semn de bucurie, deli acesta
nu primea rusfet (rulvet). RAposatul Iskender-pasa fiind chezas pentru
aceasta si socotind ca va sluji cu devotament, a obtinut Moldova pentru el.
Dupa ce a domnit timp de aproape doi an.i, voievodatul fiind acordat
altuia $i el fiMd speriat de ni§te oameni, acesta (Gaspar) s-a rasculat si a
ridicat numeroase osti la Iasi. Apoi s-a asezat Intr-o localitate numita
Tutora (Ciuciora) din fats Tirgului Iasi (Bays-Pazari 222) care era capitals,
Moldovei. Aceasta era o localitate in care, mai Mainte, rind raposatul
Gazi Ghirai-han. 223 mersese cu multa oaste tatareaseI in expeditia 1m-
potriva cetatii Ianlk, blestematul cu numele de Kidjilar 2241 cunoscut si
vestit In tinutul lesesc, serdarul oastei lesesti, spre a scapa vilaietul lesesc
de tatari, se asezase cu oaste nenumarata in localitatea aceea (Tutora) si
sapase In jurul ei un cant mare si se razboise multa vreme cu Gazi Ghirai-
han.
373 In cele din urma, Incheindu-se pacea, cu conditia de a da tatarului
In fiecare an cite 10 000 de galbeni ca tribut (gizie) §i sumedenie de blanuri
de samur si zebeline (firmahi), iar pentru eaciuli tataresti alto blanuri de
samur, cele doul osti se despartisera astfel una de alta. Prin urmare si
acestia (Gaspar cu lesii) s-au asezat de asemenea in acea localitate, soco-
tind-o purtatoare de noroc.
Isken.der-pasa a fost Instiintat despre rascoala lui Gaspar si despre
sosirea sa cu oaste multa in aces, localitate, precum i despre razvratirea sa

212 8 decembrie 1619 25 noiembrie 1620.

219 Ga§par Gratiani, domnul Moldovei In februarie 1619 10 septembrie 1620.
222 inainte ca Ga§par Gratiani sa ajunga domn in Moldova.
221 DascAlul sultanulul.
222 Eroare de grafie ; de fapt lag -Pazart.
228 Gazi Ghirai al II-lea, fiul lui Devlet-Ghirai : 1596-1608 (a doua oara).
124 Hatman le§esc Kalinovski (?).

www.dacoromanica.ro
 522 IBRAHIM PECEVI

in asemenea masura,. El avea peste o mie de oameni. Ridicind §i pe tItarii

din Akkerman si chemindu-1 eli pe Devlet Ghirai-han kalgai sultan, fra-
tele hanului, cu multi t6tazi vinAtori de dumani, el s-a dus impotriva
lui Gaspar. Mai mult de 30 de zile s-au dat zilnic ciocniri i lupte mart In
cele din urml, vintul victoriei suflind din partea musulmanilor, ghiaurii
an inceput sa fug6. Dar ei an incercat sa plece In felul urmator : an in§irat
in jurul for cite trei rinduri de care. Cei peste 30 000 de c616reti an descllecat
de pe cai. Pedestra§ii erau mai multi de 20 000. Ei an intrat on totii printre
care gi, impro§cind din pu§ti in toate p6rtile, an mers hktuindu-se ca o
ceata, de clini. Prin grija lui Allah cel prey malt, ap6rind dintr-o parte
oastea musulnaan6 victorioas6 a tatarilor, i-a imprI§tiat pe ghiauri. Musul-
manii an capturat numai 120 de tunuri si un numk asem'angtor de robi,
tineri (gulam) i tinere, §i 1 000 de care de ale for 1i obiecte scumpe, precum
i alts prgzi. Cantitatea ili numkul for le §tia numai marele creator. Dintre
marii pani (emiri) le§i, au fost prin§i mai mult de o sut6, care aveau titluri
de bei". Unii dintre ace§tia an ramas prini, iar altii an gustat din fruc-
tul amar al infernului. Serdarul lor, blestematul numit Danilkoski225, eli
cel de-al doilea serdar nelegiuit, ckuia i se spunea Kotuspolkin 2282 an
fost ferecati in lanturi gi trimi§i ca prizonieri in fats padiphului de la
Curtea st6pinitoare a lumii.
374 Chiar tli din spusele (takrir) blestematilor de mai sus reie§ea ca oastea
for se ridica la un num6r de peste 58 000 de osta§i si acei care an obtinut
victoria asupra for erau abia 10 000 de oameni. Apoi Merre Husein-pa§a,
socotind ca fatl de el <Koniecpolski> este un om de nimic, care valora cit
un purice, 1-a slobozit pe acel mare blestemat numai cu pretul de 1 000 de
guru§i, de§i se hotarise ca el a fie predat ghiaurilor din Galata la prejul
de 100 000 de guru§i. Dar purtarea schimbatoare a lui Merre <Husein-pap >
a§a a hotkit. Chehaia 227 rgposatului Iskender-pa§a, care inainte de
acest eveniment, adic5, pe vremea rascoalei lui Gaspar, se gAsea pe linga
acesta 2282 c6zuse in prinsoare. Blestematul cel mai sus-numit 11 cumpkase
spre a-1 da in schimbul pretului situ propriu §i se afla in inchisoarea aces-
tuia. El a mkturisit c6 la intrarea in cetate 2292 blestematul acela 22°
a cumpArat o cetate cu imprejurimile sale in schimbul a 150 000 de
guru§i.

222 Danilkoski : gre§ealii de grafie to loc de 2olkiewski, hatman lesesc.

ne Koluspolkin: Koniecpolski.
227 Kehaia : In sens de intendent minter".
222 Pe lingl Gaspar.
222 A chehaiei mai sus-amintite in capitala Moldovel.
2" Voievodul Gaspar.

www.dacoromanica.ro
 TARIH 523

375 ... Pe vremea ein.d norocosul padi§ah 23i se pregAtea pentru expe-
ditia de la Hotin, Ali-pa§a a murit pe cind se Ingrijea de uneltele de lupta....

376 PLECAREA RAPOSATULUI SULTAN OSMAN IN EXPEDITIE LA HOTIN $1 INTOAR-

CEFIEA SA FARA VICTORIE IN 7 DJUMADI II, ANUL 1030 5132

Cind padi§ahul a auzit a emirii turci de la margins nu-i pot indepkta

pe cazaci §i pe le§i, a hotkit sA intreprinda, o expeditie impotriva lor.
<Pornind din Istanbul, el a Mcut un popas mare la Adrianopol gl apol a traversat multe
iocalitati din Rumelia §1 Dobrogea>.

In 22 <§aban > 233 au sosit in §esul schelei Isaccea. In a patra zi a

sfintului ramazan 234, trecind Dunarea pe la Isaccea, in paztea Taxii Roma,-
ne§ti, a avut loc o mare skbatoare in menzilul numit Sasar 233.
Potrivit legii vechi, toti demnitarii s-au bucurat §i an multu.mit
fiind primiji pentru sArutarea mlinii padi§ahului 236 i, in a §asea zi a
lunii mai sus-aratate 2371 poposind In menzilul numit Varba§ 288, s-a dat
cetei ienicere§ti, ca binefacere, cite o jumatate de guru§. Trecind prin fata
padi§ahului cite unul sau cite doi, s-a fAcut un fel de cercetare. De aceea,
377 aceasta a pricinuit o nemultumire aclInc6 printre cetele acelea. Era a noua
zi a lunii mai sus-argtate 238. In urma unei lupte in care du§manii an fost
in.vin§i de atre Hagi-pacia §i Ktir-Husein-pa§a, o ceat'a de ghiauri, sapati
de sable, s-a intarit intr-o pe§terg,. Norocosul padi§ah, mergind in acel loc,
a simtit nevoia de a se odihni. Intinzind umbra asupra lor, tocmai dud
erau sg, be dea foc cu praf de pu§c6 acelor ghiauri, ei an skit afarl. Fiind
ucip unul cite unul, s-au dus cu totii in fundul iadului.
Si iarkii, In a 14-a zi a lunii mai sus-aratate 242 corturile padi§ahului
eel victorios au. fost intin.se in fata taberei ghiaurilor. In ziva urmatoaze,
hanul tAtkesc, cu numero§i osta§i tatari, s-a InfAti§at la padi§ahul lumii
spre a-i skuta mina.
<Ceremonia intilnirii dintre sultanul Osman al II-lea §I hanul Manse. Acordarea de
daruri. Inaintarea turcilor spre Hotin In mars fortat>.

231 Osman al II-lea (1618-1622).

232 29 aprilie 1621.
233 22 Saban <1030> = 2 iulie 1621.
234 4 ramazan <1030> = 23 iulie 1621.
232 Sasar : localitate §i lac in Bugeac.
238 Osman al II-lea.
237 6 ramazan <1030> = 25 tulle 1621.
238 Barbo§i, localitate MO Galati.
233 9 <ramazan 1030> = 28 iulie 1621.
240 14 <ramazan 1030> = 2 august 1621.

www.dacoromanica.ro
 524 IBRAHIM PECEVI

De asemenea incepindu-se luptele de tabere, zilnic aveau loc ciocniri,

Welt §i Ingerii din ceruri ii aclamau §i-i admirau.
Karaka§ Mehmed-pa§a, in ziva urmatoare sosirii sale, a dat un mare
atac asupra taberei du§man.e, dar, pentru a cei care erau in imediata sa
apropiere nu 1 -au ajutat, el a intrat in rindurile maztirilor. Husein-pa§a, de
teama, a acest Karaka§-pa§a li va lua postul sau de mare vizir, 1-a trimis
378 intr-o astfel de nenorocire. El ins3u§i statea la ada,post fara sa, apara in lupta.
Norocosul padi§ah, socotindca mai sus-numitul s-a tras la, o parte, 1-a mazilit
§i In locul sau 1-a numit pe Di laver -pa§a,241. Cu stradania lui Di laver-pap s-au
dat de multe on atacuri, dar, nefiind sortiti pentru victorie, nu an reu§it.
Dindu-se lupte in total timp de 34 de zile, in fiecare zi s-au fficut
incursiuni purtatoare de nenorociri in tinuturile le§e§ti. Dar sub nici o
forma nu s-a putut objine victoria asupra taberei nenorocite.
<Comentarii asupra insuccesului ambelor parti. Au loc discutii Intre sultan, Dibag
Mehmedpa§a ¢i Suleiman-aga cu privire la situatia luptelor. Unii din ei sustin cä fortele du§mane
(le§i, nemti, cazaci, ru§i, maghiari 0 oastea Papei) se pot uni la nevoie, iar altii spun a du§manii
nu au curajul §I puterea sli atace Imperiul otoman >.
379 Sa revenim iara§i la vorba noastra. In vremea aceea, voievodul Mol-
dovei numit de padi§ah era beiul Radul 2422 unul diutre beizadelele yes-
tite ale Moldovei. Acesta fiind In apropierea §i vecinatatea ghiaurilor levi,
deli era unit cu ghiaurii, avea totuqi §i pareri bune. Mind mijlocitor intre
ace§tia (poloni §i turci), el a facut sa, se incheie pacea. Cetatea Hotinului,
care din timpuri vechi se afla la hotarele Moldovei §i era un mic loc de
seraiuri (sarailik), a fost cedata Moldovei.
Pe vremea rIscoalei blestematului de Gaspar, acesta cedase craiului
le§esc <Hotinul > in proprietate (temlik). Acela, la rindul sau (leahul),
pusese in.tr-insul vreo 200 de pedestra§i, dar nu-i aducea nici un fel de
folos, nici macar un banut 248. Cu sau fara cetatea <Hotin > nu se schimba
cu nimic <situatia for >.
380 De aceea, ei au incheiat pact §i intelegere cu conditia ea cetatea de
mai sus sa, fie data Moldovei (Bogdan) §i ca cetele cazace§ti sa, nu mai atace
tarile bine pazite (Imperiul otoman).
Deoarece sosisera zilele de iarna, in a 25-a zi a lunii zil-kade 2441
pornind din localitatea aceea, s-au rotors <la Istanbul > unde an intrat la
28 safer 1031 245.
241 Dilaver-pa§a, mare vizir In august 1621 iunie 1622.
242 Radu Mihnea (1623-1626). Pe vremea expeditiei de la Hotin domnea Alexandru
Iliag (10 septembrie 1620 octombrie 1621).
2" Fele0 hamr, ceea ce textual InseamnA obol ro§u".
"4 25 zil-kade <1030> = 1 octombrie 1621.
2" 13 ianuarie 1622.

www.dacoromanica.ro
 TARIFI 525

<Omortrea sultanund Osman al II-lea de cAtre leniceri, In urma unei rAscoale, la 8 regeb
10318". Se aratA motivele rAscoalelor ienicerilor, specificindu -se cii acestia fuseserii dojeniti
de sultan In expeditia de la Hotin>.

442 Pe and eu, umilul rob247 ma,' aflam la defterdaziatul de Timisoara, cu

paza Timisoazei a fost in.s6rcinat Halil-pasa cu rang de vizir. Cu acest prilej
el m-a Juat sub ocrotirea sa.
<Pecevi reproduce unele povestlri auzite de la oamenii de Incredere din Timisoara cu
privire la boala si moartea sultanului Murad al IV-lea, intimplata In 1640>.

241 21 mai 1622.

SU Cronicarul Pecevi.

www.dacoromanica.ro
 XXIV

SA.RA-CELEBI-ZADE ABDITL-.AZIZ EFENDI

Abdul-Aziz efendi, cunoseut sub numele de Sara-Celebi-Zade, este

autorul mai multor lucrah istorice. El s-a naseut prin mai 1591-1592
(1000) la Istanbul, ca fin al judec6torului militaz din Rumelia, Husameddin
Husein b. Mehmed b. Husam efendi, mort In luna, august 1598 (muharrem,
1007) la Brusa. Abdul-Aziz a fost crescut de atre fratele au mai mare,
Mehmed efendi, care era judeator, iar Inv645torul lui a fost muftiul San -
ullah. De-a lungul vietii sale, a ocupat numeroase functii publice. .Astfel,
Intre 1612 qi 1623 a fost profesor la diferite qcoli (medrese), chid la, Brusa,
cind la, Adrianopol, dud la Istanbul. In iunie 1623, implicat Intr-o rgscoara
a ulemalelor la, Istanbul, Kara-Celebi- Zade a fost trimis, drept pedeapsa,
din nou la Brusa. La urcarea pe tron a lui Murad al IV-lea (1623), intrind
In gratia, acestuia, a fost chemat Inapoi la, Istanbul In ianuarie 1624, iar
In martie a fost numit judecItor la Ieni-*ehir, de wade a fost Insl destituit
In. decembrie al anului mai sus-amintit. In aceeaqi calitate, el a functionat
$i la Mecca timp de aproape un an (In 1626). Revenind la, Istanbul, a fost
numit judeator al oraqului fn ianuarie 1634, cu misiunea de a se ocupa de
paza capitalei In timpul preg'atirilor pentru expeditia Impotriva Poloniei.
In iulie, ivindu-se la, Istanbul o crizA, de alimente, Abdul-Aziz a fost des -
tituit Qi condamnat la, moarie prin Inecare, dar pIn§, la, urml a sapat dato-
ritg, interventiei protectorului sgu, marele vizir Bairam-paqa (m. 1638),
pedeapsa comutatl In surghiun pe in.sula, Cipru.
In timpul revoltei care a avut loc la, Istanbul In vara anului 1648
qi care s-a terminat cu omorfrea, sultanului Ibrahim, Kara-Celebi-Zade s-a
remarcat printr-un curaj rar 1. Dula& suprimarea lui Ibrahim, el a intrat In
favoarea tInkului padiph Mehmed al IV-lea care, in august 1648, 1-a
1 Vezi Naima, Tarih, II, 166.

www.dacoromanica.ro
 528 KARA-CELEBI-Z ADE ABDUL-AZIZ EFENDI

numit din nou judecator militar (kadiasker), ca apoi la 2 mai 1651 sg, ocupe
postul de eih-ul-islam. La 2 septembrie 1651 marele vizir c/zind in cliz-
gratie, a lost si el surghiunit in insula Chios, uncle a ocupat din nou postul
de judecator. A murit la 11 ianuarie 1658.
Kara-Celebi-Zade a compus o serie de lucr/ri istorice, dintre care
numai doll/ an lost tip/rite pin/ astAzi. Prima din ele, intitulata, : Bavdat
iil-ebrar (Gradina celor virtuosi) 2, a lost dedicat/ sultanului Ibrahim si
cuprinde patru p/rti, relatind evenimentele de la Adam" si pin/ in anul
1056 H. (1646-1647). In partea a IV-a (ed. Bulak, p. 338) este descris/
istoria sultanilor osmanlii pin/ catre sfirsitul domniei lui Ibrahim.
A doua cronicl a lui Kara-Celebi-Zade care a v/zut lumina tiparului
este Suleimanname (Epopeea lui Suleiman Magnificul), editat6., tot in
1832-1833 (1048) 3 dup/ un manuscris aflat la Viena.
In aceast/ lucrare autorul relateazas, intr-o form/ poetic6, evenimen-
tele din timpul domniei lui Suleiman Magnificul (1520-1566).
Ambele lucrAri slat scrise intr-o limb/ greoaie, piing, de expresii
persane §i arabe, autorul folosind un stil inflorit. In general, cronicile sale
contin stiri putine despre Tara Romaneasc6, Moldova si Transilvania
pin/ spre sfirsitul secolului al XVI-lea, dar incepind cu vremea lui Mihai
Viteazul, in lucrarea, sa Ravdat iil-ebrar acestea crest in important/. El
citeaz/ cronicile lui Nevi, Lari, Idris Bit lisi, precum i alte
lucr/ri ce an constituit izvoarele operei sale.
Kara-Celebi-Zade gi -a completat cronica Ravdat iil-ebrar cu un
apendice (zeil) cuprinzind evenimentele intre anii 1056 si 1068, lung safer
(1646/1647-1657/1658). Copii manuscrise de pe acest apendice se g/sesc
la Biblioteca National/ din Viena (Fliigel, op. cit., II, 262).
Copii manuscrise de pe alte doua opere ale acestui cronicar, pentru
Mir'at-as-Safa (Oglinda puritatii) i Zafername (Cartea victoriilor) se gasesc
la Biblioteca National/ din Paris (Schefer, nr. 1115) si la Viena (Nat. Bibi.
nr. 1055).
In afar/ de acestea, au mai rImas in stare de manuscris un num/r
important de mici tratate istorice, asa cum este de pilda, o povestire a
cuceririi Erevanului (1635) si Bagdadului (1638), sub titlul : Tarih-i fethi
Bevan ye Bagdad (Cronica cuceririi Erevanului fi Bagdadului) (Fliigel,
op. cit., II, 262). Hadjl Ha lifa a intocmit o list/ a traducerilor lui Kara-
Celebi-Zade din limba persang i azab6, precum §i a diverselor sale scrisori

3 Ed. Bulak (Cairo), 1248 (1832-1833), 637 p.

3 Ed. Bulak (Cairo), 230 p.

www.dacoromanica.ro
 KARA- CELEBI -ZADE ABDUL-AZ= EFENDI 529

(Fliigel, II, 113 ; V, 233). Cronicarul a lasat $i o seams de versuri, sub titlul
Azizi 4. De asemenea, a compus si un poem intitulat Giilsen-i-niaz (Raga
trandafirilor), care se pastreaza Inca 4n manuscris prin bibliotecile din
Europa.

Bibliografie ; S. 0., III, 339 ;I IV, 155 ; Evlia Celebi, Seyahatname (Cartea
cdlatoriilor), I, 407, II 53 ; Ahmed Refik, Alimler ye San'aUciarlar (Invatafti ;i
artiftii), p. 151; Hammer, G. 0. D., HI, 426 si G. 0. R., V, 164, 178, 184 ; G. 0. W.,
p. 204 ; E. I., II, p. 772-773 ; Ismail B. Brusevi, GOldeste-1 riyad-1 Irian (Grd-
dina de trandafiri a tnvajniilor), Brusa, 1886/1302, p. 314 -316; I. A., I, 1950,
p. 64-65.

4 AdicA : Ale lui A7.18".

84 o. 48

www.dacoromanica.ro
 SULEIMANNAME
(ed. Bulak, 1832-1833/1248)

22 <PregAtiri In vederea cuceririi Belgradului>.

30 Beiul de Av lona a fost trimis in grab5, pentru a pure mina pe cetatea

numitti, KOnig (.11v.mik), uncle acel viclea.n1 fvi avea resedinta. De asemenea
viboil de Silistra i Nicopol au pornit intr-acolo pentru a r/scoli de la un
capat la celalalt tars, ce se ggisea sub ascultarea Ticleanului vi neputincio-
sului mai sus-arAtat.
81 <Trecerea sultanului la Serem. loipta cu craiul Ludovic al II-lea (Lceof)>.

In a 16-a zi a lunii <saban 932> 2, cimpia Sofiei a devenit locul de

asezare cu noroc. Se daduse firman impargtesc pentru adunarea ostilor
la tabLra victorioas5, din fats Sofiei. Potrivit inaltei porunci, pass, bei-
lerbeiul (emir-iil-iimera) de Anatolia s-a al5turat in acel menzil ostii imp&-
rAtesti care se intindea pe cimpie. La menzilul cel mai sus-aratat, calcat de
copitele calului marelui sultans, au sosit soli cu daruri vi scrisori de supu-
nere din partea beiului de Chios (Sakiz) 11.i a beiului Moldovei 4 (Bogdan).
Ei fiind onorati cu skrutarea poalei <mantiei>, li s-a poruncit s5, raming
timp de ease zile in cimpia Sofiei, pin& li se vor da raspunsurile. In a 22-a zi
a lunii mai sus-arAtate, localitatea numita, (Eflaklar) a lost onoratl Cu
asezarea cu cinste vi masetie a cortului impArgtesc. Atunci, pentru a in15,-
tura ingrAmadeala, s-a dat firman lui Ibrahim-pasa ca sa, se dud, cu un
menzil mai inainte, luin.d cu el pe gaziii de Burnell .% si 2 000 de ieniceri,
precum $i 150 de tunuri.
94 Incepindu-se construirea podului peste rid Sava, dupg, ce a
fost terminat/ lucrarea lui cu mare straduintl i cu indeminare, in ziva a
treia a lunii muharrem, care incepe la sfirsitul fericitului an 933 al Hegirei 5,
puternicul i fericitul padisah a trecut peste acest pod, iar is menzilul mai
sus-aratat <Vazadin>, cralia Ungariei a fost damitai lui Janos <Zapo lya>,
fiul banului de Transilvania, care se bucurA ci se mindreste cu supunerea
fat& de Pragul cel vesnic norocos.
<Sultanul se Intoarce la Istanbul la 8 safer, anul 934 , In urma izbucniril rAscoalelor in
Anatolia>.

1 Ludovic al II-lea Iagello, regele Ungariei (1516-1526).

2 13 mai 10 iunie 1526.
8 Suleiman Magnificul (1520-1566).
4 terAnitit (1517-1527).
* 10 octombrie 1526; acest pasaj se refers la lupta de la Mohaci.
4 noiembrie 1527.

www.dacoromanica.ro
 SULEIMANNAME- 531

CAPITOLUL PRIVITOR LA PLECAREA SULTANULUI SPRE VIENA (BEDJ)

99 Asa cum este scris in jur. nalul de insemnari, dupa, ce Eaiof 7 nechib-
zuitul a fost nimieit de loviturile nein.duratoare ale sabiei fulgeratoare gi
dupa, ce cetatea intarita a Budei (BucTun), care atrasese privirile de cucerire
ale sultanilor, a intrat Cu ajutorul celui ce implineste dorintele <omenesti>
sub stapinirea vesnic norocosului sultan, er6iia ei (a Budei) fusese dkuita,
potrivit fagaduintei facutes lui npolya, fiul banului Transilvaniei. Din
zavistie fats de darul gi marea, grija aratata lui Zapolya, dup6, ce calul
imparatese, cu mers plAcut gi pururea landat, s-a indreptat spre cinstita
resedinta, a imparatiei, Ferdinand (Feranduf), cezarul Germaniei si al
Austriei, a indraznit BA mearg6 spre Buda. Nerusinatul Joan Zapolya
neputind opune impotrivire lui Ferdinand eel nedemn, Buda a cazut in
miinile oamenilor lui Ferdinand Cind aceasta veste neplacuta, a suparat
urechile marelui sultan, atunci sultanul cel milos gi atotbiruitor a cerut
loo ea, cu a jutorul lui Allah, steagurile ocrotitoare ale lumii sa, fie puse in
miscaze.
101 Craiul Ianos <Zapolya>, inchinindu-se la Pragul eel Puter-
nie al imparatiei, s-a rugat sa i se daruiasca, tot lui stapinirea Budei,
102 Cu obligatia pla ii giziei gi haraciului. Cererea sa bucurindu-se de inalta
primire, el a fost asezat pe tronul Budei, ca si mai inainte.
<Ferdinand are de gind sa se bats cu turcii, dar, auzind ca oastea OsmanA se Indreapta
spre tinuturile sale, se retrage in interiorul tarn>.
104 Trecind grin vai si munti gi norocul ca1anzind-u.-i calea, in a 22-a zi
a lunii mai sus-aratate (safer) 9, in ziva fericita, cind cortul imparatese eel
asemenea lunii urma sa straluceasca, ca soarele pe inaltimile din jurul
Budei, craiul lanos <npolya> 1-a Inttmpinat cu pasi mketi, asternind,
ca un atlas cu fire parfumate, privirile sale la picioarele puternicului sultan.
Obtinind onoarea de a merge impreun.6 <en sultanul> pinl la cortul
cel mket ca Saturn, el s-a bucurat de toata atentia gi bun./vointa sulta-
ntilui. Afara de aceasta gi coroana impodobitI cu giuvaieruri, numita,
korina 9, ce fusese scoasa din vistieria de la Buda, i-a fost dkuita tot lui.
108 <Expeditia lui Suleiman Magnificul In Austria>.

Datorita, straduintei gi ajutorului prietenesc al sultanului cel vesnic

norocos cetatea Buda fiind luatI inapoi din ghiarele trupelor de alareti

7 Ludovic al II-lea.
9 22 safer <933> = 23 noiembrie 1526.
9 Korina : forma corupta pentru coroana.

www.dacoromanica.ro
 532 N.A.RA-CELEBI,ZADE ABDUL-AZIZ EFENDI

ale afurisitului de Ferdinand, potrivit firmanului, cairnia i se supune

toata lumea, cheile ei fuseser6 predate din nou lui lano§ 10. Dupa un
timp, In inima lui Ferdinand aprinzladu-se din non focul nelinigtitor al
zelulni, el a asediat Buda cu armata sa cea lipsita de noroc. De§ii timp
de 50 de zile a dat batalie en oamenii lui lan.o§ <Zapolya > totukii,
In urma r &spIndirii In tabatra lui Ferdinand a §tirii despre sosirea, In
ajutorul lui lano§, a lui Mehmed-bei, fiul lui lahia-pa§a, §i a serascherului
Ibrahim -pa§a, en o oaste u§or echipata, In urma atacului acestora, cu gaziii
de Semendria, asupra o§tii dupnan.e, In ziva hotaxItA, ghiaurli an fost
cuprin§i de spaima ; luna ramazan, anul 93811.

126 IN ACEST CAPITOL SE POVESTE$TE DESPRE RIDICAREA PREAMARITULUI $1

PREALUMINATULUI SULTAN, INALTIND CU AJUTORUL LUI ALLAH STEAGUlt
PENTRU RAZBOIUL SFINT, PRECUM $1 DESPRE SUPUNEREA TARII MOLDOVEI
CU PUTEREA SABIEI

Yn zilele puternicei domnii a fericitului sultan Baiazid-han 12, la

taxile divastiei Osmane se adaugase, prin puterea sabiei, Akkermanul,
care era o cetate de seam& a Moldovei. De at unci domnii Moldovei, In
scopul pastrarii scaunului §i a coroanei, obligindu -se sa platease4 gizie
i haraci, traiau In liniste gi dormeau laza grija,, sub ocrotirea iertarii (aman).
Cel fara de lege, numit Petre 13, care se urcase pe tron ca mo§tenitor
§i IEJi pastrase neatirnarea, aratInd, sub atItarea raufacatorilor §i uneltito-
rilor, motive de pretinsa neputin.ta §i nevoi, neglijase trimiterea haraciului
pe care 11 expediau an de an la ve§nic norocosul Prag. Afar/ de aceasta,
el era In Intelegere ascuns4 en duflmanil Inaltei puteri §i pastra cu ei lega-
turi de prietenie, dar, In tale din urma., din In.demnul satanei, s-ar putea
ca el s4 se caiasca §i sa aiba pareri de ram. Cind s-a aratat la Pragul
Impaxatese precum ea el (Petru Rareq) a apucat calea nelegiuirilor,
sultanul, pentru a-1 trezi, prin lovitura pumnului Imparatesc, pe eel care
s-a lasat cople§it de mindrie §i nepasare, gi-a in.calecat calul eel iute oi
puternic §i a pornit In, anul 945, luna safer, ziva a 10-a 14, IndreptIndu-se
In partile acelea.
.. . Potrivit Intelesului plin de Intelepciune cuprins de vorbele
filozofice, precum c& (vers) : Alexandru cel Mare s-a razboit cu popoarele

1° loan Zapolya. Buda a lost recuceritil de la austrieci la 9 septembrie 1529.

11 6 aprilie 5 mai 1532.
14 Baiazid al II-lea (1481-1512).
14 Petru Rare (1527-1546).
14 30 mai 1538.

www.dacoromanica.ro
 SULEIMANNAME 533

127 Orientului, dar a iekiit din cort prin partile Occidentului", dud s-a por-
nit la aceastA expeditie norocoasA, calanzita de victories nu se hotarlse
Inc& In ce parte anume vor fi 1n.dreptate oBtile. In timpul in.delungat eft
s-a poposit la bine pazitul Adrianopol, <sultanul>... a poruncit marelui
vizir, Aias-paBa, BA pregateasca, uneltele de luptA. Locul eel mai potrivit
pentru trecere peste fluvial Dunarea, fiind. socotit schela Isaccea 15, an
fost trimise In grabs alto porunci la Semendria, Nicopol gi Silistra pentru
pregatirile corabiilor trebuincioase la, construirea podului. Totodata, in
vederea indeplinirii poruncii, au fost depuse straduinte 1i pentru prega-
tirea, gi terminarea tuturor uneltelor trebuincioase. VeStile scrise despre
hotArirea unei expeditii 1mpaalteSti victorioase... raspindindu-se, ca
mirosul parfumului tatIresc, In toate taxi le cu ajutorul trimi§ilor iu i ca
vintul i imprktiati peste tot, domnul Moldovei a aflat de cele puse la
cale. Potrivit zicalei : hainul este fricos", tremurind ca frunza de
toamnl, de teama mfniei §i a razbunarii lui Suleiman 16, el s-a grabit
sa trimitA .0 scrisoare de supunere cAtre sultan, rugindu-1 sa-si stings
focul miniei sale ImpaxatteSti. Sub indemnul soartei fericite pornindu-se cu
steagurile purtattoare de fericire spre partile hotaxite, and s-a ajuns la
locul de popas nurait Sultan-Ceairi, s-a primit acea scrisoare (tnektub)
Invaluita Intr-o fails& stralucire, prin care el implora bunavointa ¢f In.du-
rarea, sultanului, rugindu-1 totodata. cu §iretenie BA i se arate fn ce parts
anume este indreptata, aceea expeditie calauzitA de victories pentru ca
!ii el este gate, sat urmeze ilustra scar/ Straparateascl Bi cat va merge acolo
undo i se va porunci. Trimicii BM, capugibaBful 1i talmaciul (terdjuman),
care au fost cinstiti cu primirea la inaltul prag al tronului imparatesc,
pr.ezentind scrisoarea de rugaminte, au depus mult/ rivnA $i siliria
fn susjinerea ci dovedirea cauzeilor. Dar aceasta scrisoare fiind mincinoasa,
gi cuprinzind vorbe goale, nu era <scrisa> decit cu scopul de a-si feri
<voievodul> capul sAu nenorocit de eventualele lovituri fulgeratome ale
sabiei. De aceea nu era nevoie s/ se arate Bi sa, se face dovada ca <seri-
soarea> era o poveste lipsita de adevAr. GreBelile savirBite de acel rau-
fAcattor In slujba supunerii data, de Poarta> alcatuiau motive Intemeiate
de a se porni asupra sa. Cu toate acestea, i s-a scris ca daca se va
cal si va sere iertare pentru toata purtarea sa, raufacatoare Bi se va Incbira
la picioarele inaltului tron, atunci toate vinovatiile lui vor fi cterse. Astfel,
Impreuna cu talmaciul sau, a fost trimis la acel nenorocos ci emeniul de
Caffa (Eel.° emini), Sinan Celebi, spunindu-se totodatA ca atit timp cit

is In text : Isakgi.
16 Suleiman Magnificul.

www.dacoromanica.ro
 534 ICARA-CELEBI-ZADE ABDUL-AZIZ EFENDI

el va arAta supunere va fi iertatl vinovAtia sa din trecut si c§, fAgfiduiala

fkutl va fi adusA la indeplinire.
Cu Incepere din ziva a 22-a a lunii rebi-ul-evvel 945 al Hegirei "
128 schela Isaccea devenind locul de adlmare a ostilor victorioase, ele au trecut
Limp de o sAptAminA fArA intrerupere peste podul construit en mAiestrie,
fiind calguzite de beiul de Silistra.
De asemenea, In a 29-a zi <a lui rebi I>, puternicul si fericitul
sultan a trecut si el podul cu mketie. El si-a aratat dorinta de a cunoaste
numgrul si stares ostii. De smear potrivit firmanului, ckuia se supune
lumea IntreagA, ostasii an fost rInduiti. In partea dreaptA au fost asezati
oglanii de spahii 18 §li lefegiii de dreapta 19, precum ski gurebalele" de
dreapta, Jar in aripa sting& s-au asezat silihdarii 211 lefegiii de stInga si
gurebalele de stinga, sand ca un zid de apkare. Acolo uncle se sfirseau
aceste rinduri, s-au asezat slujbasii vizirilor maxi, impodobiti fili bine gAtiti.
.DupA acel grup plin de mantle, potrivit ceremonialului obisnuit, an luat
loc In dreapta ski In stinga °stile din Anatolia $i din Rumelia.
<Sultanul a trecut apol oastea In revista>.

Domnul eel lipsit de noroc <al Moldovei> a fost ajuns din urmA
in orasul nurait Tirgul Iasilor 22, si clnd vorbele pline de sfaturi pretioase
si de mare stimA, cuprinse In scrisoarea <sultanului>, au ajuns la urechile
lui Petru <Rare§ >, atunci, sub indemnul satanei, el si-a dat pe fat rAz-
vratirea sa asounsA, scuipitndu-si otrava murdarA din gura lui de sarpe.
De asemenea, el a dat in vileag focul IndkAtniciei si al Inglrafkii ce zacea
In adIncul ininlii sale ... Mai sus-azatatul rAuvoitor gAsind ingaduintA,
datoritA unui stir Intreg de viclesuguri lingusitoare, obtinuse cinstea de a
fi primit BA skute marginea covorului ImpkAtesc. Dar detinAtorul puterii
de mketie a primit vestea ca acel imbatat de ratacire, crezind ca, va putea
86 facl ceea ce an este cu putintA, IndrAzneste BA pregAteascA cele tre-
buincioase pentru luptA si macel. Atunci, pornindu-se spre victorie cu cea
mai mare ura si dorinA de Infringere si rAzbu are, cortul ImpArAtesc a
129 lost asezat In jurul puternicei cetAti numite FAlciu 22 care asculta de
porimca acelui afurisit. Tot atunci s-a fkut arz la picioarele onoratului
Iron ImpArAtesc precum ca, vazund mares ia clocotitoare si numkul mare

17 13 Julie 1538.
18 Recrutii trupelor permanente de cavalerie, numite spahii.
18 Trupele de cAlaretl.
20 0 categorie a cavaleriei otomane (vezi $i nota 76 de la p. 489).
21 Trupe de dillireti.
22 In text : Bag-Bazari, in loc de l'af-Bazari.
" In text : Kalcin.

www.dacoromanica.ro
 SULEIMANNAME 635

al okitilor lui Suleiman risi al puternicului alai Impgratesc, locuitorii cetatii

vrInd-nevrind au apucat, ca niste oameni fkg, c6p/tii, calea fugii din
fats, puterii sultanului care stralucea ca soarele deasupra lumii.
Ascultind de firmanul ImplrAtesc pentru distrugerea ceta ii,
oastea victorioasg a lascolit de la nn cap'at la celMalt acea cetate puternicA
§i in toate colturile ei s-au asezat ciorile cele groaznice, tai ele au devenit
locuitorii obisnuiti ai ruinelor sale. Hanul Dest-i Klpceakului 24, Sahib-
Ghirai-han, a sosit pe malul rlului Prut la oastea Impgrateasc6, Intins/ ca
oceanul, In a 19-a zi a lunii rebi-ul-ahir 25, cu peste 100 000 de ostasi
tatazi, iuti ca vintul, cerInd sa is parte la r&zboiul dint si sa se bucure
de tout/ atentia mairinimosului sultan, care 1-a $i cinstit cu toate bine-
facerile sale.
... Chad sultanul s-a asezat cu mketie i noroc In fata Tlrgului
despre care s-a amintit mai sus, populatia de acolo nu si-a plecat
capul la inalta curte. Din pricing faptului cá ea s-a rIzvrAtit,
capul, focul mIniei si al rIzbun6rii sultanului cel victorios a Imprkitiat
sclntei, si luptatorii iscusiti au facut ca zidurile cet6tii, care-i aplrau pe
ghiauri, sa se prabuseasc6 Intr-o clipitI la pImInt.
Craiul cel lipsit de noroc <Petru>, preg6tind pentru luptl peste
80 000 de oaten josnici i afurisiti, astepta cu trufie la trecatoasea (derbend)
gran. de strab6tut numita, Botosani sosirea sultanului cel victorios. Dar cu
toata mIndrIa sa, thud cuprins de spaima si de tot felul de ginduri negre,
Intr-o noapte el s-a facut nevAzut, singur, din rin.durile ostii sale cea f6r6
de noroc.
... Una din ciudgteniile rAmase In amintire este aceea ca aducin-
dui-se pilde acelui crai Ind6rItnic gt nenorocit, i s-a spus ca pentru IndIr-
jirea M revolta sa va avea de Indurat.
132 Potrivit relatkilor de mai sus, dupg, ce craiul cel rgufAcAtor a
apucat calea fugii, s-a stricat si rinduiala ostii sale de eal6reti care, fugind,
s-a imprastiat. Alaiul imparatese, strAbatInd clmpiile, In a 27-a zi a lunii
mai sus arAtate 26 1;4i-a asezat cortul Maga, cetatea numitl Suceava "I
care era scaunul de domnie al tkii Moldovei.
Acord.Indu -se iertarea Imp6rIteasck locuitorii gi supusii cet6tii
au fost 16sati pe loc-urile lor. Astfel, cei care au cerut ocrotire n-au avut
de suferit din partea puternicei gi victorioasei osti nici o pagub& 4n rIndu-
iala for pasnica, si lini§tita. MArinimi.94 i Indurarea fiind Insusiri legate de

24 De fapt al Crimeii.
26 14 septembrie 1538.
28 27 rebi II <945> = 22 septembrie 1538.
" In text : Sumay.

www.dacoromanica.ro
 536 KARA-CELEBI-ZADE ABDUL-AZIZ EFENDI

fires sultanului, care intruneate toate virtutile, In acele orakie ti menziluri

Infloritoare ocrotirea 4naparateasc5, a fost acordatai locuitorilor care au
cerut sa traiascit sub oblgduirea sa. Aceasta a Insemnat un motiv de liniatire
ti pentru ceilalti. Tara aceea nemaiputind rezista, ea a fost ada,ugatai de
la un capat la cal.:lan tarilor islamice.
Voievodul Cetne" fusese ridicat In ranguri de titre Curtea
Impar6teasc6,, fiind In slujba Inaltului prag. El era fiul voievodului Stefan "
eel raposat pe dud era voievod In Moldova.
Potrivit versurilor de mai sus, el a Inceput sa se roage de viziri,
cerind sa fie onorat cu dlruirea voievodatului Moldovei. ITn tinut de
mArimea, unui sangeac, ce se Intinde din partea Akkermanului al a apei
Prut pInl la apa Nistrului (Tun la), din dreptul oraaului mai sus arMat,
FAlciu 80, a fost alipit tarilor islamice, iar reslul a fost dat voievodului
Cetne, cu conditia de a aduce el Insufgi la puternica ti Inalta Poarta,
din doi In doi ani, haraciul pentru care se obligase (muvazzaf) ai de a se
construi dou6, cetati In tale doua pArti ale granktei mai sus-argitate.
133 Vilaietul Moldovei fiind ocupat de calketii victorioai, s-a pus
ordine la hotarele tariff. Apoi, Ina treia zi a lunii djumadi-ul-ahlr 31 s-a.
pornit cu mare bucurie gi cu dorintele Implinite spre capitala onorata
a Imparltiei....
136 Victoriosul <Haireddin- >pap, dupgi ce a prezentat ceremonialul
de multumire, 1-a trimis pe fiul sau, spre a duce la fericita reaedintai a
puternicului sultan aceastai veste ImbucurAtoare 32.
In timpul Intoarcerii, cu cucerire §i victoria, din expeditia din Mol-
dova, In a 11-a zi a lui djumadi-ul-ahlr 331 clad seraiul de la lazabolu
era local de aaezaze a cortului Impargtesc, aceasta. atire imbucuratoare
a ajuns la, urechile sultanului, prilejuind o mare veselie....

138 FERDINAND ATACA DIN NOU BUDA $1 SULTANUL POFtNESTE IMPOTRIVA LUt

Ianoa, craiul unguresc, flind unul dintre oamenli sinceri ai inaltei

Porti, era socotit printre cei apropiati ai se bucura totdeauna de atentia
Imparateascl, dorintele sale fiind Indeplinite de sultan. In cursul anului
<9>47 " sosind sorocul vietii sale, sultanul 1-a onorat pe fiul aceluia,
28 Stefan LAcustd,
29 De fapt nepotul lui Stefan cel Mare §i fiul lui Alexandru (Sandrin), vezi p. 412, n. 28.
28 In text : Kalcin.
81 27 octombrie <1538>.
52 Turd! repurtasera atunei o victorie In golful Preveza.
88 4 noiembrie <1538>.
28 8 mai 1540 26 aprilie 1541.

www.dacoromanica.ro
 SULEIMANNAME 537

numit Istefan 35, distingindu.-1 cu acordarea crAiei unguresti. Faptul cft,

Stefan, datorita ajutorului gi sprijinului binef6c6tor al sultanului, si-a
atins scopul, a ajuns la urechea lui Ferdinand cel nedemn. Potrivit vorbei :
invidia naste dusmania", el a Inceput sa stringa, oaste si astfel el a
asediat Buda 88 cu o asmat6, nenorocitl de peste 80 000 de alketi si
pedestrasi.
140 <Turcil pornesc din nou impotriva lui Ferdinand §1 acorda paza Budd lui Suleiman-pa§a_
142 Apoi turcii se 1ntorc spre Constantinopol>.

155 IN ACEST CAPITOL SE DESCRIE TRIMITEREA, DIN PRICINA UNOR EVENIMENTE,

DE WI VICTORIOASE IN TARILE GHIAURE, INTII CU BEILERBEIUL DE RU-
MELIA, MEHMED-PASA, APOI CU VIZIRUL AHMED-PASA, PRECUM $I ALIPIREA
LA TARILE ISLAMICE A TIMI$OAREI $1 A 0 MULTIME DE CETATI $1 DE FORTI-
FICATII

156 Dupg cum se &rata. In paginile de mai sus, Ianos <Zapolya> plecind
mai Inainte In lumea iadului, fiul sau loan Sigismund (Istefan) era Ind,
mic §i nu era In stare Ali pIzeasca, Cara. De aceea, Ferdinand cel Ears
de lege indraznea, in dipole potrivite, sap-si intinda mina sa apgsgtoare
asupra Budei. Pentru a Ma l'acoraia, acelui nedemn gi pentru a-i aduce
dezamggire, i s-a acordat mai sus-numitului Istefan un sangeac din.
vilaietul Transilvaniei, iar Buda a fost alipitI la t6rile islamice.
Afurisitul cel r6uf/cator, numit Brats, 87) care era con.ducgtorul
tarn lui Ioan Sigismund (Istefan), nefiind multumit de aceastI guvernare,
potrivit gindurilor sale uneltitoare, s-a str/duit in ascuns sa faca uneltiri
§i a devenit fgtarnic prin legaturile de prietenie si de intelegere cu Ferdi-
nand. Cind rkitatea din inima acelui afurisit a fost auzit/ la inaata Poart6,
pentru a descoperi viclesugul ascuns al aceluia, i s-a trimis o scrisoare
impleateascI lui loan Sigismund pentru ca sa trimit1 pe Tisa, prin
Semendria gi prin Belgrad, provizii la Seghedin si 12, cet6tile din juruL
deoarece pktile cetkii.'numitI Pecs (Pecevi,), ce se Oman In miinile
principelui Transilvaniei, erau potrivite pentru trimiterea de provizii.
Atunci dud i s-a facut cunoscut ca <turcii> doresc sa ocupe cetatea
mai sus-argtatk acel afurisit 1-a convins pe loan Sigismund sA, nu primeasa
o porunc6 atit de neinsemnatl si astfel a intarit uneltirile, atitindu-1 la
si o mai inversunatI intrig6 sii gilceavgi.
35 Este vorba de Than Sigismund, fiul minor al lui loan Zapolya, care i-a succedat
la tron.
36 La 15 safer 948 = 10 iunie 1541.
37 Brata, forma slava a termenului latin Frater. Este vorba de George Martinuzzi, episcop
de Oradea $i sfetnic al lui loan Sigismund.

www.dacoromanica.ro
 638 KARA-CELEBI-ZADE ABDT_TL-AZIZ EFENDI

SavIrsirea unui astfel de fapt nedemn de cAtre cel afurisit farA

de lege fiind una din cauzele miniei si razbunarii, beilerbeiul de Rumelia,
Mehmed-pasa, a fost numit serdar Impotriva lor. In a sasea zi a lunii
regeb a anului 958 al Hegirei 39, cetele de osti, asemenea valurilor mArii,
s-au asezat pe cImpia Sofiei.
In a 28-a zi a lunii mai sus-arAtate 39 a fost asediatI cetatea P6cs
(Pecevi) de cAtre oastea norocoasA. Cei din cetate, refuzInd s5, se supung
firmanului, s-au luptat trei zile si trei nopti. In a patra zi cetatea mai
sus-arAtatA cAzInd in mlinile leilor din Rumelia, cu ratinile for prAdAtoare
ei au golit ca pe niste buzunare fiecare toil al cetAtii. Afurisitul acela fAra
de lege care era stApinul mIndrei cetati numitA Lipova, una din cetAtile
alese ale vilaietului Transilvaniei, nefiind Inca supus de puterea bratelor
gaziilor islamici, si-a asezat tabara In fata cetAtii, avind peste 20 000 de
ostasi. Zvonindu-se ca el a Inceput BA-8i Indrepte tunurile si pustile asupra
157 ostii de Anatolia (Rum). . . s-a trimis Intr-acolo un numar de osti pentru
aflarea adevarului despre aceasta. and spahiii victoriosi s-au apropiat,
ei s-au Intilnit cu avangarda ghiaurilor :ii atunci, vrInd-nevrInd, vitejii
din amIndoua parile, scotIndu-si sabiile scInteind de rAzbunare, au Inceput
sA se rAzboiascg cu InflAcarare.
Tunarii for fiind Infrinti i stricindu -se $i ordinea celor din tabgrA,
ei an Inceput sA fugA.
Atunci locuitorii cetAtii, ramInInd In neputintA 85, opuna, Impotrivire,
au Inceput sA cearA Indurare. Ei s-au rugat de serascher §i, Intr-o dimineatI,
an predat cheile <cetAtii.>.
In Owl, de acestea si cetAtile numite Ervadj (I) i Becikerek, precum
i o multime de alte fortarete an cAzut sub stApInirea serdarului cel victo-
rios. De asemenea si Timisoara, care este o cetate de seamy din Cara
Transilvaniei, a fost asediatA citeva zile de °stile tale vestite 40.
... Dar, potrivit versurilor de mai sus, neputIndu -se obtine victoria,
<turcii> s-au tutors la Belgrad cu scopul de a veni iasasi asupra Timisoarei
In primaivara urmAtoare.
158 ... In iarna aceea, beilerbeiul de Rumelia, Mehmed-pasa, rAmInInd
timp Indelungat la Belgrad, cei din Timisoara, din propriul for Indemn,
s-au strAduit 85, IntareascA si mai mult acea cetate puternic fortificata. si
an depus sfortAri ca sA-i Inalte ci mai mult vIrfurile i turnurile si B64
adInceascl si sA-i lArgeascA santul.

38 10 iulie 1551.
39 1 august 1551.
48 Timisoara a fost atacatii In luna noiembrie 1551,

www.dacoromanica.ro
 SULEIMANNAME 539

Cei din Timi§oara ingimfindu-se, timp de citeva zile, din pricina

ragazului dat, an iekiit din cercul supunerii §i s-au straduit, potrivit poruncii,
sa intaxeasca cetatea. Acestea fiind prezentate la picioarele tronului impa-
xatesc al lui Suleiman, atunci potrivit firmanului atotputernic, S.n anul 959,
tuna rebi-ul-ahir, ziva 27 41, vizirul Ahmed-pap a pornit in mare grab&
Intr -acolo impreuna cu oastea imparateasca §i, in a cincea zi a luniiregeb 42,
i -a mezat cortul in jurul cetatii Timifloara. De asemenea §i Mehmed-pap,
stringin.duli oastea la Belgrai, a plecat Lug*, cu incredere In ajutorul
lui Allah, spre Timipara impreuna cu gaziii de Rumelia, §i desraprind
steagurile cuceritoare de taxi. Din pricina ataxurilor luptatorilor din Rume-
lia, nenorocitul (seg)" stapinitor al Timiparei, tremurind ca frunza
de toamna, a inchis portile cetatii i apoi §i-a pregatit armele de lupta
in. spatele zidurilor.
Din cauza bubuitului tunurilor §i al pu§tilor Eii a tipetelor luptato-
rilor, dupa ce timp de aproape o lung intreg pamintul a vazut aceste
fapte, zidurile cetatii, precum i o mare parte din incaperi au fost distruse
de pietrele aruncate de tunuri §i cei din Timi§oara §i-au dat seams ca
nu sint in stare sa tins stavila oceanului de ofAi.
. . . Cu toate ca au Inceput s& Mate, de forma, rugaminti de supunere,
ei §i-au ocupat totu§i pozitiile in adaposturi pentru aparazea cetatii.
De§i an aratat multe cainte i an cerut scapare §i iertaxe, sperantele acelor
nedemni n-au fost luate in seam §i astfel la 1 §aban ", prin puterea
zdrobitoare a bratelor, cetatea Timi§oarei a fost supusk iar ghiaurii care
an staruit in indirjire an cazut prada snider.
159 Peste o mie de ghiauri faxa, de lege, cu scopul de a da un atac
pate noapte §i de a destrama trupele victorioase, care asediau §i fortau.
Timipara, se ascunsesera intr-un loc din apropierea cetatii, a§teptind
momentul potrivit. Dar, dintre beii de achngii, Turhan-bei, aflind despre
aceasta pe cind venea spre taba'xa norocoasa, a retezat prin loviturile
sabiilor otravitoare capetele imbatate ale cetei de ghiauri rataciti.
Ajutorul lui Allah fiind totdeauna calauza o§tii puternice §i victo-
rioase, peste 20, de cetati i fortaxete au fost cueerite in aceasta expeditie
stralucita, fiind luate in stapinire unele prin acordarea iertarii, iar altele
prin puterea sabiilor vaxsatoase de singe.
<Apoi turcii pornesc spre Agria>.

41 22 aprilie 1552.
42 27 iunie 1552.
43 Seg : cline". Este vorba de Stefan Losonczi.
46 1 salmi <959> = 23 iulie 1552.

www.dacoromanica.ro
 540 KARA-CELEBI-ZADE ABDUL-AZIZ EFENDI

170 Din pricing apropierii acestei expeditii sfinte, fericitul sultan se

Indeptirtase de la resedinta conducerii treburilor Imparatiei. Astfel, acel
.suflet onorat despartindu-se de tronul cel aurit si resedinta cea scumpa
1.4,1121111nd citeva zile fir& el, rebelii au ridicat steagul rautatii In toate
colturile.
Dintre toti, un om de oblrsie necunoscuta fusese mai lnainte, din
yob. lui Allah, cauza mIniei sultanului. Sub numele printului Mustafa,
cel care plecase In tinuturile vesniciei (murise), In Dobrogea a aplrut
cineva care raspIndea un foc ce se latea Cu flacari. Toti raufacatorii
Inn.ascuti din partile Silistrei gi Nicopolei s-au supus acelui raufacator.
.Potrivit 1ntelesului vorbei : La inceput focul este jar, dar apoi arde cu
flacara", focul uneltirilor acelora s-a aprins treptat gi s-a Intins astfel,
In& acel om rau gi primejdios a ajuns sa daruiasca adeptilor sai vizirate
4i emirate, orInduind dupa gindul sau i un divan. Atunci, printul Baiazid-
sultan, care era muhafiz de Rum<elia>, de indata ce a aflat de acest
lucru, 1-a numit pe sangeacbeiul de Nicopol, Mehmed-han, apartinInd
easel Zial-kadirie, ca serascher, i 1-a trimis impreuna cu leii sai In vederea
luptei i macelului pentru a stinge focul uneltirilor acelor raufacatori.
... In fata miscarii ostilor asemenea math, curajul cel mincinos si
rabdarea ce stateau la temelia uneltirilor lui au fost risipite asa cum se
171 destrama norii primavara. .Astfel acel raufacator nerusinat, fiind prins
de vizirul sau, a ajuns prin mijlocirea lui Mehmed-han la Baiazid sultanul.

183 ASEDIUL SZIGETVARULUI

Acel nenorocit 452 dupa ce a aratat cItiva ani supunere mincimasa,

mergind pe urmele lui Ferdinand, cel care s-a rotors in intern, prin atit-
tarea uneltirilor neglija si Intirzia trimiterea catre vistieria Imparateasca
a haraciului fixat care se trimitea an de an. Afar& de acestea, el a pus
mina pe o mulDime de cetati ce se gasean sub stapInirea banului de
.Transilvania care era In slujba itnaltei Pori si care se supunea cu sinceri-
tate. Tot din Indemnul acelui raufacator, tinuturile de margine ale tarilor
<islamice > tole bine pazite an Inceput sa fie atacate pretutindeni de catre
cetele de haiduci.
185 ... Dupa ce a fost trecut podul terminat prin straduinta agalei
de ieniceri, Ali-aga,, local de popas al ostii Imparatesti a fost cetatea
Zemun. Atunci, voievodul Transilvaniei 462 iesind In Intimpinarea ferici-
15 Maximilian, care a urmat la tronul Austriei dupA Ferdinand.
4$ Sigismund, fiul lui loan Zapolya.

www.dacoromanica.ro
 RAVDAT OL-EBRAR 541

tului tui (tug), s-a bucurat de inaltele atentii favoruri <ale sultanului> . . .
... 22 muharrem 974 47.
194 . . . Pornindu-se asupra Szigetvarului cu mAretie gi fericire 9i cu
steagurile impargtesti desfasurate, eel de-al doilea vizir, Pertev-pasa,
in urma unui firman, elruia i se supune toatg, lumea, a pornit cu 2 000
de ieniceri gi ulufegii, asezaVi in dreapta gi in stinga, gi ou °stile tgtare
gi cu beilberbeiul (mirimiran) de Timisoara, preoum gi cu timariotii §i
cu zaimii din acel eialet ca sá recucereasc6 din miinile dusman.ilor cetatea
numitg, Gyula $i astfel acea cetate puternic& a fost asediatg, de °stile
victorioase.
<Cetatea Gyula a fost cucerita prin capitulare >.

Afars de aceasta, tii cet4ile numite Panciova (Paeva) §i Lugo'

(Lagos) an introit in rindurile tinuturilor islamice prin straduinta ostilor
intinse ca marile gi in acele locuri musulmanii si-au asezat cuiburile.
200 In anul 960 " <Rustem-pasa > fiind mazilit, acea slujbA grey <de
mare vizir > a fost ineredintata, lui Ahmed-pasa, cuceritorul Timisoarei.

47 9 august 1566.
48 18 decembrie 1552 6 decembrie 1553.

www.dacoromanica.ro
 RAVDAT tL -EBRAR
(ed. Bulak, 1832-1833/1248)

345 Prea, luminatul sultan" eel daruitor de victorii, dupa ce qi7a,

.
atins scopurile, a Intins asupra Brusei puternica sa umbra. Apoi Lala-
aahin-pa§a, dupg, ce s-a oprit la Adrianopol i a stat un timp acolo,
a pus stapinire pe Filipopol, daruind iertare locuitorilor. In anul 764 50,
pe and prea Inaltul si victoriosul sultan, atinginduli scopurile sale, If}i
Intinsese puternica sa umbra, despotul slrbilor, Laz-oglu, din Indemnul
la razvratire al despotului din Filipopol, a atras de partea sa pe craii
Tarii RonAne§ti 91, Ungariei 52 $i Bosniei 58, facIndu-i parta0 pe calea
razvratirii. S-a auzit ca, atacind din toate pantile pe locuitorii din cin-
stitele tinuturi ale Islamului, ei s-au adunat pe cimpia de ling/ Adrianopol,
denumita Inca Sirf-Sacrigi (Slrbul zdrobit"), cu scopul de a pricinui
pagube. Atunci, pentru cercetarea stint si a numarului for a fost trimis
Hadji Ilbeghi 64. Acest fericit comandant de oaste, mergInd In miezul
unei nopti la tabara ghiaura, pe unii i-a gasit beti, iar pe altii
chefuind.
346 Atunci, Increzlndu -se In ajutorul lui Allah qi In minunile lui Mahomed
stapInul lumii, an Inaltat in vazduh strigatele de Allah, Allah" Scotind
sabia, oamenii pe care -i avea i-au atacat ca ni§te lei pe luptatorii ghiauri,
violenti la atac.
<'Urmeazil descrierea desfA§urarii batAliei de la Mari1a (Meridj) §i a lnfringerii cre§tinilor
de cAtre Hadji Ilbeghi In anul 765">.
347 <Supunerea lui Laz-oglu In anul 1375 (776) cu obligatia de a trimite haraci. Infringerea
lui Lala-ahin de catre despotul Bosniei>.

349 ... Pentru pedepsirea ra'ufacatoruld care stapInea Silistra i Impre-

jurimile si care a ie§it din cercul supun.erii cinstite a fost trimis In mare
grab maxele vizir 56.

" Murad I (1359-1389).

" 21 octombrie 1362-10 octombrie 1363.
51 Pe atunci domnea Alexandru Nicolae Basarab (1326-1359).
52 Ludovic de Anjou (1342-1382).
63 Tvartko.
66 Comandant de o§ti Inca sub Orhan (1326- 1359).
" 1364-1365.
56 HallIpapoglu All -pass (Djandarllzade).

www.dacoromanica.ro
 RAVDAT tIL-EBRAR 543

Capitals it rii, soarele impkAtiei §i al norocului, a fost mutat/ din-

tr-un capAt in celalalt al imp/r/tiei, adica <sultanul> a schimbat vechea
capital/ de la Brusa cu Adrianopolul, care era refledinVa Rumeliei. Viteazul
vizir, dud cu lovituri de sabie, dud cu mazuri bine chibzuite, a depus
sfort/ri pentru indeplinirea poruncii de a pure st/pinire §i de a
pazi cetAtile Sumla (i urani), Provadia 9i Tirnovo, inl/turind de
acolo urmele ghiaurilor. Tot atunci an intrat sub st/pinirea miinii drepte
a impar/tiei 9i cet/tile Nicopol 9i Silistra, precum 91 celelalte cet/ti ce se
ail/ sub domnia firmanului impgratesc, pe care <tarul Siman> le-a predat
pentru a i se darui viata. Anul 790 57.
<Despotul Lazar atIta pe ceilalti principi Impotriva sultanului, care trece la Filipopol
350 In anul 79168. Lupta de la Kosovo, fara a se pomeneasca participarea Tarsi Romanestir.

351 Voievodul Tariff Rom/ne§ti b0, intrind sub umbra steagului

razvratirii, a dat dovada, de nepasaze in trimiterea tributului (gizie) pe
care 11 luase asupra sa. Pornind in pArtile acelea (spre Tara Rom/masa)
<sultanul Baiazid I> a distrus dintr-un singur atac rindurile ostii <ghiaure >
§i 1-a pedepsit cu sporirea tributului (gizie), pe care el (Mircea) 01-1 luase
asupra sa mai inainte. Anul 793 60 ....
353 Balrinul amintit, numit Baiazid eel Schiop (Kotiiriim,), care era
st'apinitor in Kastamonu, apucind calea raut/tilor, s-a vazut ca gi vole-
vodul Taxii Romanesti, atitat de acesta, ridicase 9i el mai de mult steagul
razvrAtirii,
<Expedi%ia pentru pedepsirea lui Baiazid din Kastamonu, In anul 795 61. Descrierea
blitAllei de la Nicopol, MIA a se men%iona participarea Tariff Romanesti>.

Fiind numit <de catre Mehmed I> sA. ocupe Rumelia, <Musa Celebi>
a treeut prin schela Sinop in Tara Rom/neascai, cu invoirea emirului
Isfendiar, st/pinitorul de Kastamonu, in anul cunos cut 812 62.
Aceastl versiun.e este relatata, de c/tre Mevlana Nevi §i de altii
care au mers pe aceea§i eale dreapt/ de redare a faptelor, ins/ unii invAtati
s-au grIbit s& scrie in alt chip.
360 Apoi <Musa Celebi> 1-a rugat pe Isfendiar, st/pinitorul de Kasta-
monu, s& respecte adev/rul 9i, cu invoirea acestuia, a ra,spindit lumina
in Tara Romaneasca, cu steagul s/u eel mIret §i strAlucitor.

57 11 ianuarie-30 decembrie 1388.

59 31 decembrie 1388 19 decembrie 1389,
59 Mircea cel BAtrin (1386-1418).
e7 9 decembrie 1390-21 decembrie 1391.
61 17 noiembrie 1392-5 noiembrie 1393.
89 16 mai 1409-5 mai 1410.

www.dacoromanica.ro
 544 ICARA-CELEBI-ZADE ABDUL-AZIZ EFENDI

364 ... Mai sus-aratatul seih <Bedreddin>, aflin.d de acest lucru <de
rascoala lui Biiriikliige in Aidin.> si fiind cuprins de team./ ca, va fi ucid,
a fugit In jara lui Isfendiar si, prin Sinop, a trecut In Tara Romaneasca.
.. Nefiindu-i ins/ cu putinta, ea stea In tinuturile ghiaure, el a
venit cu Invoirea domnului Tgarii Rom/nest la Silistra. De acolo, trecind
prin tinutul Hezargrad 63, s-a Intarit In padurea numitl Deliorman.
<Reprimarea rliscoalelor din Anatolia tii Rumelia conduce de Bedreddin 0 discipolii sAi>.

Pres, luminatul sultan, fiind nelinistit din pricina stirii despre ras-
coala puss la tale de voievodul Taxii Born/nest, $i -a In.dreptat steagurile
in partea aceea si, asezIndu-si cortul pe malul Dunlrii, a refamut si a Intarit
cetatile Giurgiu (lerktikii) §i Isaccea (Isakei), iar cetelor musulmane
dindu -le Invoire 6/ prade, acestea s-au umplut de foarte multe prazi In
anul cunoscut (819/1416 1417). . ..
370 ... Sultanul 64 aratind dorinta de a-si stringe ostirea In vederea
ridicarii steagului pentru razboiul stint (djihad) §i pentru maairea tinutu-
rilor sale, au fost chemati si principii din Imprejurimi, care erau supusi,
pentru a-si szata respectul !ii omenia lor. Astfel, doi fii ai lui Vilk-oglu 65
si voievodul Tarii Romanesti, Dracula op Impreuna cu cei doi fii ai sal,
sosind la tabara purtatoare de victorii, potrivit unei masuri bine chibzuite,
s-a dat firman ilustru pentru Inchiderea lor. Apoi, sultanul s-a indreptat
asupra Semendriei, care era cetatea de scaun a lui Vilk-oglu, In anul 844 61.
Drept pedeaps/ pentru faptul ca emirli neamurilor crestine, care,
potrivit poruncii imperiale, Isi plecasera, fata la Pragul casei norocoase,
au fost Inchisi far/ ca ei sai fi savirsit vinovatii § i pacate, oastea islamia
a fost Infrinta, de dou/ on In Tara Romaneasca, 68.
371 <Descrierea luptel de la Zlatita, flirli a fl mentionat rolul lui Iancu de Hunedoara >..
Dupa aceea, regii ghiauri, aflind a urmasul dui Murad> la domnie
este un copil (Mehmed al II-lea), s-au agitat ca mazea $i, devastInd tgrile
islamice au Inaintat In partile Nicopolei cu 80 000 de afurisiti far/ de
lege, Imbracati In armuri. Aceasta stire zguduitoare nelinistindu-i pe musul-
372 maul, In urma cererilor si rugamintilor, 1-au adus din, nou la conducerea
treburilor Imparatiei pe sultanul Murad, care traia linistit In locuinta
ea Hezgrgrad : Razgrad.
" Murad al II-lea (1421-1451).
ea Gh. Brankovici-Vukovici (1427-1456).
ea Vlad Dracul (1436- 1442).
ea 2 iunie 1440-21 mai 1441.
ea Este vorba de 1nfrIngerile suferite de Mezid-bei 0 Kula-$ahin (sau elkabeddin-pa§a).

www.dacoromanica.ro
 RAVDAT Vt.-I:BRAE 545

nude se retrAsese 69. Dup6 cucerire, el $i -a schimbat locul (tronul) cu prey

luminatul s&u.fiu, in luna djumadi II, an.ul 84875. Pe trod, in clmpia Dobro-
gei, vitejii din amindoug, plr tile <Anatolia si Rumelia > s-au apucat de
petreceri si bauturl, de pe partea ceaialta s-au auzit strig5te, anuntind
Inceperea luptei.
<I.Jrmeazli relatarea desfasurarii bataliei de la Varna, situatia critics a ostii otomane,
aderea craiului unguresc 71, Imbarbatarea ostii turcesti si Infringerea cruciatilor. Se aminteste
ca 'Walla a avut loc in luna regeb 848 72>.
72 <Se descrie a doua batalie de la Kosovo (1448), farA a se face mentiune de participarea
73 ostii Tarii Romanesti, si aid a lui Iancu de Hunedoara>.
377 <Asedierea Belgradului si moartea lui Karadja-pasa, beilerbei de Rumelia (1456/860),
precum si cucerirea cetatii Golubit (Giiverdjinlik) de catre turd In anul 1458/983>.
78 <Cucerirea Trapezuntului si a cetatli Mitilene, omitindu-se expeditia lui Mehmed al
179 II-lea in Tara Romaneasca In 1462>.

384 Beilerbeiul de Rumelia, Hadim Suleiman-pasa, a fost trimis

pentrupedepsirea voievodului tefan78 (Istefan) care apucase calea rascoalei.
Purtarea Ing1mfat6 a mai sus-numitului pasa, pricinuind Infringerea ostii
islamice 742 steagurile ImpaAteati purtatoare de victorii au fost pornite
In partea aceea pentru. rAzbunare.
Timp de aproape dung luni vilaietul Moldovei a fost locul de rese-
dintg, al steagarilor biruitoare, iar toat'a Cara a fost calcat5, de la un capat
la cealalt de cgtre oastea norocoasI, In anul 88175.
390 Prea luminatul sultan 76, al cIrui Erman este ascultat de toatl
lumea, a pornit impotriva ghiaurilor inaltind steagul luptei sfinte. Dupa,
noun zile de asediu a fost alipita la tgrile familiei Osmane Chilia, far In
a saasprezecea zi Akkermanul, In anul cunoscut (1484/889). Banii si
avutiile ce se gAseau la vistieria (hazine) de la Akkerman erau atit de multe,
inch avutiile de prad6, numai partea cuvenit6 hasului 77 imp6rAtesc, au
fost de ajuns pentru construcDiile de binefacere ale caror temelii el le pusese
la Adrianopol.
391 Din pricina faptului ca domnul (hakim) Moldovei a fost cuprins
de dorinta desartg de a pune hoteste cetatea Akkerman In lantul staptnirii

no La Manisa, Anatolia.
70 20 aprilie 1444 9 aprilie 1445.
71 Vladislav I Iagello (1440-1444).
72 octombrienoiembrie 1444.
" cel Mare (1457-1504).
74 In batalia de la Podul Inalt (Vaslui).
us 26 aprilie 1476-15 aprilie 1477. (BlitAlia de la RAzboleni a avut loc la 26 Julie 1476).
76 Baiazid al II-lea (1481-1512).
77 Has : aici In sens de tezaur imperial.

85 o. 48

www.dacoromanica.ro
 546 KARA-CELEBI-ZADE ABDUL-AZIZ EFENDI

sale, timp de doi ani la rind o§tile victorioase an devastat §i an pr5,dat

vilaietul Moldovei, ruinIndu-1. De aceea, oastea victorioase s-a umplut
de bogatii si de toate felurile de prAzi ce depa§eau orice Inchipuire...
... Anul 890 78.
392 <Descrierea cuceririi Belgradului si a luptelor date acolo In 1521>.
417 <Amlnarea cuceririi Budei si Intoarcerea sultanului la Constantinopol>.
420 <Descrierea luptelor de la Mohaci si InfrIngerea crestinilor In 933/1526>.
421
Dup6 zece zile de §edere, cfaiia Ungariei a fost acordata lui loan
Zapolya (Laiof), fiul banului din Transilvania, -cgruia, pentru credinta
artitat/ fat& de inalta Curte, i s-au ragaduit favoruri. Apoi, sultanul s-a
Intors spre onorata capitala, a impg,ratiei ; anul cunoscut (934/1528).
422 Imparatul Germaniei, Ferdinand 79 (Feranduf), neputind suporta
favoarea acordatI supusului lano§ 80, dup/ Intoarcerea steagului norocos
al sultanului din tara aceea, 15..sInd la o parte plAcerile, s-a straduit zile
§i luni intregi $i, fAcInd sfortari nestinite, a luat Buda In lantul stgpinirii
sale. Atunci, steagurile sultanului, stApin al lumii, cu ajutorul cel mare al
slAvitului Allah, pornind la cetatea Buda, aceasta a fost asediat/ de oastea
victorioasa. In luna zil-hidge din anal 935 81. In a cincea zi de asediu,
apairatorii cetatii, ren.untInd de a mai sta sub asediu, au obtinut iertarea
prin predarea cheilor. Guvernarea Orli a fost acordata, din nou lui lano§
<Zapolya>. De asemenea §i coroana craiului Laio§ 82, care murise In
timpul luptelor de la Mohaci, i-a fost d'aruitl tot lui, spre nesfirgita sa
bucurie §d. multnmire. DupI aceea, InsaltIndu-se steagurile, s-a pornit
spre Viena (Bedj) pentru a-1 pedepsi pe craiul Ferdinand.
423 <Ferdinand asediaza din nou Buda si sultanul devasteaza tinuturile sale>.
427 Voievodul Moldovei Petre 83, nu trimetea la timp haraciul la care
se obligase spre a-si pgstra pecetea §i coroana. In afara, de aceasta, s-a
facut cunoscut la inaltul tron cg el /ntretine pe ascuns leggturi on duq-
manii inaltei ImpgrAtii. Atunci, depunindu-se sfortari s-a pornit cillare
Intr-acolo. Schela Isaccea a fost locul de Intllnire al o§tirilor victorioase,
In luna rebi I anul <9>45 84. Haan Davud-aga, primal vistiernic (hazi-
nedarba0), bucurindu-se de privirea ocrotitoare a puternicului sultan,

78 18 ianuarie 1485-7 ianuarie 1486.

7° Ferdinand I de Austria.
8° ban Zapolya.
81 6 august-4 septembrie 1529.
82 Ludovic al II-lea.
88 Petru Rare§ (1527-1538 si 1541-1546).
84 28 iulie-26 august 1538.

www.dacoromanica.ro
 RAVDAT UL-EBRAlli 547

a fost trimis la tronul lui Iusuf <din Egipt >, In luna rebi II 85. Mai sus -
numitul voievod, Petre, stringind §i pregatind cu Ingimfare si nechib-
zuinta o oaste nenorocita de peste 80 000 de oameni, a fost cuprins de
dorinta de a pune piedici In calea trecerii ostii norocoase, la trecatoarea
greu de strabatut numita Botosani. Dar fiind cuprins de tot felul de
Inchipuiri, Intr-o noapte el s-a facut singur nevazut din tab5...ra sa netreb-
ilia, din care pricing s-a destramat toata rinduiaLa ostii sale. Dupa aceea
Cara sa fiind alipita fara Impotrivire de la un capat la altul la tkile
islamice, a fost numit, potrivit obiceiului, un alt voievod pentru rinduirea
treburilor <Moldovei>. Dupa aceea s-a pornit spre capitala Impkateasca,
In luna djumadi II <945> 88.
428 <SosIrea stirii despre victoriile capudanului Haireddin-pasa>.

In anul 947 87 craiul Ianos Zapolya murin.d, in locul situ a fost

numit fiul sau, zis Stefan (Istefan) 88, care era Inca minor. Aceasta masura
aprinzlnd focul ambitiei lui Ferdinand, el a asediat din nou Buda cu
80 000 de pedestrasi si calketi ci a ocupat-o. Dintre viziri au fost trimici
mai Intli Mehmed-pasa, impreuna cu segban bast, dupa care an pornit
§i steagurile Inaltate.
<Reluarea Budei de cAtre turd, In luna djumadi I 949 88>.
Clad steagurile islamice s-au adunat In clmpia Budei, pentru a curma
lacomia lui Ferdinand, i s-a dkuit lui loan. Sigismund (Istefan), sangeacul
numit Lipova, din Transilvania. Capitala Ungariei a fost socotita printre
adaosurile la tarile islamice, paza ei bind. Incredintata lui Iahipasazade
Mehmed-bei..Astfel, a fost stavilita orice putinta de atac a ghiaurilor
431 Ajungind la urechile sultanului unele fapte de nesupunere ale
lui Ioan Sigismund (Istefan) fats de firmanul Imparatesc, a fost trimis
<Intr-acolo > beilerbeiul de Rumelia, Mehmed-pasa, care a smuts din miinile
sale o seam& de cetati, cum slut : Pecs (Peeevi), Lipova, Becikerek si altele
asemanatoare, ce se pilau sub stapInirea acelui netrebnic. Dupa aceea,
423 timp de clteva zile si Timisoara a lost asediata de catre oastea victo-
rioasa. Dar, nesosind Inca momentul potrivit, <turcii> au petrecut
iarna la Belgrad. In primavara aceea a fost trimis din capitala imparatiei
si vizirul Ahmed-pap cu oastea purtatoare de victorii. Imprejurimile cetatii
Timisoara devenind locul de asezare a ostilor luptatoare, dupa mii de
es 27 august-24 septembrie 1538.
86 25 octombrie-22 noiembrie 1538.
87 8 mai 1540-26 aprilie 1541.
89 De fapt, pe fiul lui Zapolya 11 chema Ioan Sigismund.
ss 12 septembrie-10 octombrie 1542.

www.dacoromanica.ro
 548 KARA-CELEBIZADE ABDUL-AZIZ EFENDI

.t3fortki qi straduinte ei au legat-o de lantul stapinirii in luna djumadi I

<959> H.
<Rustem-pasa fiind mazilit, rangul de mare vizir a fost acordat lui Ahmed-pasa, cuceri-
torul Timisoarei>.
434 ... In zilele trod prea luminatul gi fericitul sultan se Oa departe
de tronul impk64iei, un om de stare joasai din Dobrogea, dindu-se drept
printul Mustafa, care murise de mult, a atras pe calea rat6cirii pe rau-
f/catorii din Silistra tii Nicopol aprinzind astfel focul uneltirilor. Atunci
prea cinstitul print Baiazid, care, fiind inskcinat cu paza Rumelieit
stgtea la Adrianopol, 1-a numit pe sangeacbeiul de Nicopol sa-1 prind& pe
acel raufacgtor. Cind alaiul impkatesc a sosit la Istanbul, sus-amintitul
raufacator a fost adus legat de mlini Eli de git la re§edinta impIrAteascl
gi a fost predat serdarului In. luna ramazan <962> 91.
<UrmeazA relatarea condamn5rii la moarte a rAsculatultd de clitre marele vizir Ahmed-
pasa>.

474 Apoi beilerbeiul de Timipara, Hasan-pa§a, fiul marelui vizir Mehmed-

pa§a, taind drumul fugarilor <ghiauri> care asediasera, TJstuni-Belgradul,
a trimis prin lovituri singeroase §i nemiloase de abii pe foarte multi dintre
ei In lumea de dincolo, in luna djumadi I 1002 92.
.'.. In aceemi lung, 931 cazacii rAuf6c6tori, ascunzindu-se cu 35 de
bkci (faika) in stufki§ul Dunkii, an devastat §i an pradat intr-o noapte
ormul Akkerman, pricinuind locuitorilor pagube. Chad, la sosirea prima-
oastea islamica li -a a§ezat corturile multicolore pe cimpul inflorit,
atunci Eii renumitul serdar, pornind de la tabka de iarn/ din Belgradt
a condus armata spre tinuturile duonane, in luna mai sus-argtat6. Gazi
Ghirai 94, potrivit poruncii, pornind la expeditie Cu vreo 150 000 de osta§i
pti§i pe devastare Eii ciocn.indu.-se intr-o trecgtoare strima cu oastea ghiaura,
purtkoare de nenorociri, an fost macelgriti vreo 20 000 de ghiauri, iar
6 000 au fost legati in lanturi, In ramazan <1002> 95.
... Era nevoie ca sa fie numit un voievod in Tara Romaneasca,
Intrucit fostul voievod, fiind un netrebnic, fusese mai inainte rIsturnat
95 25 mai -22 iunie 1552.
al 20 iulie-18 august 1555.
92 23 ianuarie-21 februarie 1594.
95 <$aban 1002> = 22 aprilie-20 mai 1594.
95 Hanul Crimeli.
95 21 mai -19 iunie 1594.

www.dacoromanica.ro
 RAVDAT UL-EBRAR 549

de la domnie 962 in locul sau a fost gAsit potrivit rauf/c/torul Mihai 972
fratele netrebnic al aceluia, dar curind dupa aceea s-au cAit pentru aceasta ;
era luna kievval <1002> 99.
Viclenii care veneau la Mihai in numele creditorilor fi cereau aces-
tuia sa pun/ biruri pentru a-§i plAti datoriile, ceea ce 1-a scos din rAbdIri.
476 Trecin.du.-i pe toti prin ascutiqul sniei, el f}i-a dat pe fat/ gindurile sale
de uneltire ascoara pe care le Linea ascunse in inima sa. Cu ajutorul
domnilor ghiauri din vecingtatea sa, s-au adunat in jurul au vreo 20 000
de rebeli raufac/tori §i au distrus orasul Giurgiu, iar pe locuitori i-au
pries, i-au batut i i-au schingiuit, scotind apoi din starea de prosperitate
o multime de orate §i sate Infloritoare de la granit/ ; luna cunoscut/ 99.
De asemenea oi Stefan (Istefan) 100, voievodul Moldovei, care era
om. de cuvint, din pricina firii sale lacome, a apucat Imprean/ cu Mihai
aceemi cale a atacirii. Astfel, rinduiala de la gran*, islamica s-a incilcit
ca parul indienilor. In timpul acesta, buna dipozitie a prea luminatului
sultan Murad 101, podoaba tronului §i a coroanei, s-a stricat din pricina
evenimentelor puternice.
477 <Moartea sultanului, In luna lui djumadi I, anul 1003 189. Numirea caimacamului Ferbad-.
pasa In locul lui Sinan-pasa, care se afla la Belgrad>.
Gazi Ghirai-han, fiind foarte miniat din pricina serdarului Sinan-parla
care, In urina plingerii =or raiale, spinzurase citiva tatazi, plecase de
la Timiparal unde i se fixase tabara de Lung, intorcindu-se in pIrtile
Crimeii, f/ra a fi obtinut invoire.
In Tara Romaneascl, Mihai los atacindu.-1 intr-o noapte pe nea§tep-
tate pe han, acesta a fugit de fric/, llsind in mtinile ghiaurilor tot ce
avea 104 aceeasi data 105. Djiagalazade Sinan-pa§a fiind scos din postul
de hapudan, de inaltarea in acest rang s-a bucurat vizirul Halil-pasa ;
tot aceea§i dat6.
478
Cind Mihai a ridicat steagul revoltei, Wand de obligatiile sale ce
izvorau din favorurile acordate, a fost trimis mirimiranul de Mara§,
.

Mustafa-pa§al impreun/ on doi voievozi. In apropiere de Rusciuk ( Urus-

dick) avind lot lupte f i m/celuri cu rfiuf/c/torul Mihai, dud clocotul valu-
96 Alexandru cel Rau.
07 In text : Mihal ; este vorba de Mihai Viteazul (1593 1601).
98 20 iunie -18 iulie 1594.
99 <Rebi I 1003> = 14 noiembrie-13 decembrie 1594.
18° Stefan Razvan (1595).
101 Murad al III-lea (1574-1595).
102 12 lanuarie-10 februarie 1595.
103 Mihai Viteazul.
104 Este vorba de luptele de la StAnesti :11 Serpatesti, unde fratli Buzestl i -au respins
pe Marl.
105 <Djumadi I 1003> = 12 ianuarie-10 februarie 1595.

www.dacoromanica.ro
550 KARA- CELEBI -ZADE ABINErL-AZIZ EFENDI

rilor de singe s-a auzit pin& in vazduhuri, cu voia lui Allah oastea bine-
cuvintata a suferit zdrobire pi infringers, iar seraskerul cAzind in adincurile
apei Bi ieBind apoi la suprafata,, Ascoala afurisitului fk5, de lege s-a intins
ata de mult, inch el a incendiat pi a distrus Ruscinkul iar pe locuitori
i-a nenorocit, mgcelkindu-i pi luindu-i in prinsoare.
Deoarece 4 000 de rebeli netrebnici, dintre supuBii acelui nenorocit,
atitau focul uneltirilor in pktile Silistrei, mirlivaua Mustafa-bei s-a strl-
duit s& -i alunge de pe teritoriul tkii pe cei pggini nedemni, prin loviturile
sabiilor zdrobitoare pi r6zbungtoare. Dar numkul acelora care, din pricing
sabiilor tlioase, apucau calea fugii era mic ; luna regeb 106.
<Rascoala recrutilor de ieniceri <kuloglu> din paza cetatil Ghendje gi reprimirea for din
.ordinul marelui vizir Ferhad-pasa>.
Ferhad-papa Indreptinduli steagurile sale de serasker spre tinuturile
TArii RomaneSti, Ibrahim-pap, a devenit caimacam ; luna aceea 1O7.
Rebelul fkg de lege, Mihai, cerind ajutor de la cei de acelmi neam cu el,
a string peste 100 000 de oBteni nenorociti. Distrugind toate schelele,
oraBele pi cet5,tile de pe malurile Dun6rii pi ale Mkii Negre, el a prigonit
in toate felurile locuitorii de acolo ; luna ramazan 108. Dupai ce a parcurs
menziluri, serdarul a ajuns la Rusciuk ands, in timp ce se str6duia
din rgisputeri sfi construiascg, un pod, a fost invinuit de nepAsare, de lipsuri
pi de unele m5,suri role, drept care a fost scos pi intaturat din rangul de
<mare > vizir. Atunci a fost inaltat pentru a patra oarg, la demnitatea
de <mare > vizir Sinan-pasa, care se afla mazilit la Malgara uncle se retrg-
sese ; Bevval 109.
Mamie vizir, potrivit poruncii, a devenit serdar, iar Ibrahim-pap, a
rImaa mai departs in postul de caimacam.
Sinan-pap. pi -a condus steagurile strAlucitoare ca soarele spre tinu-
turile Tarii RomaneSti ; luna Bevval. Muhafizul Rumeliei, Hasan-papa,
fiul lui <Sokollu> Mehmed-papa, intimpinind cu vitejie pe cei care fi ata-
casera, pe locuitorii Vidinului, a nimicit cu ajutorul lui Allah poste 10 000
de prtgini rfiuf5,catori EA a luat prizonieri vreo 5 000 de rAufkgtori flea
de lege ; luna zil-kade no. Chehaia de capugii fusese trimis spre a lua
sigiliul de la Ferhad-papa pi spre a pune cmAt viejii acestuia, su.priTirdndu-1
cu §treangul. Ins& Ferhad-papa, aflind despre aceasta cu doua, zile inainte
de sosirea kethudalei, a predat lui Satirgi Mehmed-pap,, eel mazilit din
Anatolia, vistieria pi celelalte lucruri trebuincioase expeditsiei, iar el,
1" Regeb <1003> = 12 martie-10 aprilie 1595.
107 Oaban 1003> = 11 aprilie-9 mai 1595.
"8 Ramazan <1003> = 10 mai-8 iunie 1595.
169 *evval <1003> = 9 iunie-7 iulie 1595.
210 Zit-kade <1003> = 8 lulie-8 august 1595.

www.dacoromanica.ro
 RAVDAT DL-EBRAR 551

Inarmat, luInd cu el lucruri putine, s-a hotarit sl mearg6, la ref}edinta impa,-

rgteascg. Dupg, ce a predat pe drum sigiliul de vizir kethudalei capugiilor,
el a apucat pe o cale necunoscutg, ratacind prin cimpii.
... In apropierea ora§ului numit Bucureiti (Biikref) oastea din
Rumelia a aprins printr-un atac puternic focul batgliei In partea nenoroci-
tului Mihai. La inceput, temindu-se de Infringers, oastea isla,mic6, era cit
pe ce A, se risipeasd, dar, cu sprijinul lui Allah, adunarea ptiginilor
fgrA de lege fiind nimicita, norocul marii cuceriri §i al biruintei a surfs
gaziilor victorio§i. ; zil-hidjge 111. Prin irosire zadarnicri, de unelte §i de
sfortari omene§ti s-au strlduit sa construiasc6 o cetate la Bucurefiti 112,
iar dupg terminare Tara Romaneasc5., a fost acordatl cu titlul de beilerbeilic
lui Satlrgi Mehmed-pap ; luna muharrem, anul 1004113.
480 ... Muhafizul de Sirvan Hadim Djafer-pala, potrivit porunciit
plecinduli fats la p6raintul de la Pragul cel ve§nic norocos, a fost trimis
in pIrtile Vidinului ca serasker ; luna safer 114.
Aflindu -se ca Mihai s-a dus tiri§ la Tirgovikite pe la, marginea Taxii
Romame§ti, ksi a inceput din nou sa string6, oaste, acesta a fost atacat de
serdar §i de aceea el §i-a luat §i de acolo lucrurile. Dar indatI duph
intoarcerea lui Sinan-pa§a, care intgrise Tirgovi§tea, construind fortificatii
in jurul ei §i mezind deta§amente de paza, mai sus-numitul rebel a apgrut
din nou. Curmind viata infloritoase a gaziilor insarcinati cu paza, el §i-a
Indreptat steagul sfortkii sale spre Bucure§ti. Serdarul, nefiind In stare
sa i se impotriveasc6, a dat foc fortgretei pe care a construit-o cu mu
de greutati, pentru ca ghiaurii sa nu se foloseasd, de ea. Indreptinduli
calul cel Bernet spre Rusciuk, el a fugit §i a ajuns la pod pe cind an
fusesera, Inca trecute munitiile (gebehane), tunurile §i corturile, precum gi
nici cea mai mare parte a o§tii. De indatg, ce serdarul, cuprins de teams,
a trecut de partea cealaltI, sosind c5,15,retii lui Mihai, focul sabiilor a inceput
sas impra§tie flgcari. Au pierit numerokii oameni din oastea norocoasg.
Atunci an cazut in mint& asupritoare ale ghiaurilor toate uneltele §i
munitiile, precum §i. cetatea Giurgiu ; rebi I 1004 115.
<Mazilirea lui Sinan-pasa, Inlocuirea lui cu Lala-Mehmed-pa§a §i moartea acestuia.
Rechemarea lui Sinan-pa§a pentru a cincea oars la vizirat>.
La rugamintea lui Gazi Ghirai 11e, seraskerul r6ufacgtor al lui
Ermeni Mihal 117) care era voievodul Moldovei, 1-a ag6ta,t de cirlig, printr-o
111 Zil-hidjge <1003> = 7 august-5 septembrie 1595.
112 Deoarece tot turcii au ars-o la Intoarcere.
115 6 septembrie-4 octombrie 1595.
114 Safer <1004> = 5 octombrie-3 noiembrie 1595.
115 4 noiembrie-3 decembrie 1595.
116 Hanul Crimeii.
117 Ieremia Movild (1595-1600).

www.dacoromanica.ro
 552 KARA-CELEBI-ZADE ABDUL-AZIZ EFENDI

singura loviturtis, pe renegatul RIzvan118, mAcelkind cu sabiile nimicitoare

toatl suita acestuia ; djumadi I <1004> 119.
481 La ruggraintea f6cutI de cgtre raialele din Tara Romfineascl, care
an cerut de la resedinta cea milostivA §i indurgtoare ca Mihnea-oglu (fiul)
sa fie numit voievod al Transilvaniei, rugamintile for an fost primite §i
el a fost onorat <cu nurairea > ; luna aceasta <djumadi I 1004>.
Mihai a trimis In repetate rinduri scrisori de umilinta, la rose-
dinta sultanului lumii, argitindu-§i cainta pentru greselile pe care le-a
sitvIrsit §i rugindu -se ca voievodatul sA-i fie acordat lui. Atunci, prin
Hasan-pasa, muhafitz de Rumelia, el a expediat mahzar fn numele boierilor
§i raialelor bogate (malzacle). Cererea so, s-a bucurat de primire, tTimi-
tindu-i-se lnaltul firman (iarlikbilig) ; §aban <1004020. La serhaturi
fiind stricata, rinduiala, era cu neputintl Indeplinirea serviciilor prin serdari
din pricina nelntelegerilor dintre demnitarii impkgtiei. Din cauza aceasta
Sinan-pasa i-a dat paclisahului lumii ideea expeditiei in Ungaria §i atItlndu -1
la acest mare rkboi srurt, au Inceput sa preggteascg, munitiile §i tale
necesare. Chad era pe tale de a be termina, s-a Implinit sorocul vietii
sale (a lui Sinan-pasa).
485 ... Afurisitul de Mihai arkInd fatl de muhanzul de Vidin., Haflz
Ahmed-pasa, o purtare devotat5,, 1-a fa,cut rob al nestiintei pe acel skman.
Dupg, aceea, Intr-o zi, 1-a trimis pe acesta ca sg, ceara.' ing6duint5, pentru
a se Inchina la pamIntul de sub picioarele preamkitului stApIn. In ziva
hotkita, mai sus-numitul pas5, 4 §i Infrumusetase stilpul cortului san,
486 asezat pe malul Dungrii, cu diferite podoabe §i, legIndu-1 cu fire de mkase,
astepta, stand pe un. scaun auriu ca la un bairam, corabia cu care urma
di vine Mihai. Atunci oastea dusman'a, semankoare de uneltiri, atacInd
dintr-o anume parte, pe neasteptate §i fara, veste, °stile islamice care
erau asezate fka, ordine ca sa priveascg desfasurarea ceremonialului, ele
an fost acoperite de valurile 1nfrIngerii.
Cglaretii nenorocitului Mihai, afar de faptul ca, an luat multe capete
§i suflete, an mai avut parte si de diferite feluri de avutii ; safer <1007 >121.
In primgvara aceea norocoasa, ridicInd steagul luptei sfinte, serdarul
a plecat din Belgrad avind ca stop sa mearg6 In Cara Transilvaniei. La
locul de popas numit Becikerek a sosit la tabka victorioas6 Gazi Ghirai-
han cu 100 000 de osteni ; aceeasi lunA, <safer>.
<Cucerirea cetalit Cenad §i plecarea la Buda, asediata de austrieci>.

118 $tefan Razvan (1595).

119 2-31 lanuarie 1596.
1" 31 martie-28 aprilie 1596.
181 1 septembrie-2 octombrie 1598.

www.dacoromanica.ro
 RAVDAT VI. -EBRAR 553

487 Dupg infringerea lui Holtz Ahmed-pap, Giizeldje Mahmud-

paqa devenind conducatorul o§tii islamice, acesta a condus impotriva lui
Mihai oastea de luptg $i de Dike]. Devastind tinuturile Tgrii Romane§ti
Qi pricinuind raialei diferite pagube, el le-a adus lntr -o stare de disperare.
Mihai, cgpetenia ostii ghiaure 1;4i rAtleite, simtind ca raiaua urea sa
pung mina pe el, s-a obligat sa trimitg, mgrit de doug ori, haraciul pe care
primise sa -1 plgteascg an de an. Totodatg, el a recurs la indurarea lui
Mahmud-pap, rugindu.-1 ca voievodatul sa -i fie dkuit lui sau fiului sau ;
<luna > rebi 11122.
488 Mahmud-pa§a, construind din nou cetatea Giurgiului, arsg de
focul distrugator al netrebnicului Mihai, s-a inchin.at la norocoass, qi prea-
curata re§edintg ; aceeai lung.
491 ... Clad s-a ajuns la Buda, s-a auzit cg, la Esztergom §i la Komorn
slut adunati vreo 80 000 de ghiauri care alteptau intoarcerea serdarului.
Totuti... serascherul n-a dat crezare acestei ve§ti adevgrate. Pe clad
treceau prin Timi§oara, a ajuns la urechea serdarului §tirea ingrozitoare
despre faptul cg, dupg intoarcerea sa, ghiaurul, on gindul de a prgda
tinuturile transilvane, a pus mina pe Pesta, cuprinzind §i Buda in focul
asediului.
492 Atunci el a fost nevoit sa se intoarcg qi sa inceapg eliberarea Pestei.
Dupg un timp oarecare de asediere, <turcii>, fiind cople§iti de lipsuri,
an incetat <asediul>. Nefiind cu putintg sa mtepte, <serdarul> a triads
pe mirimiranul de Rumelia, Lala-Mehmed-pa§a, 4n ajutorul Budei
aruncmnd o privire piing de Ozer° de rgu, s-a grgbit 00-81 indrepte caul
spre locul de iernat djumadi I <1011> 123.
. . . Trupul rAufgatorului Mihai a dispgrut din pricina focului vieii
trecgtoare, iar raiaua din Tara Romaneascg s-a supus firmanului ca si
mai inainte ; aceeai lung <djumadi II 1011/noierabrie-decembrie 1602>.
500 Purtgrile nepotrivite pe care incepuse sa le alba valiul din Bosnia,
501 rebelul (djelali) Hasan, In tinuturile sale, zdruncinaserg temelia rgbdgrii
§i a inggduintei. Din pricing a raiaua mi oastea 11 atacaserg pe fatg, serdarul
11 mutase in anal ce trecuse la Timisoara, dar nici acolo el an s-a stgpinit
de a merge pe calea rgzbun.grii. De aceea a fost strgmutat in lumea de
dincolo ; zil-kade <1012> 124.
Austriecii 4i luaserg sub stgpinirea for si pe unguri fgrg sa tin6,
seama dacg ace§tia vroiau sau nu. Prigoana for intrecuse orice nasurg
122 Rebi II <1008> --= 18 octombrie-16 noiembrie 1599.
123 16 octombrie-15 noiembrie 1602.
1" 1 aprilie-30 aprilie 1604.

www.dacoromanica.ro
 554 KARA-CELEBI-ZADE ABDUL-AZIZ EFENDI

tai astfel ei 4i slabiserti, In miinile for asupritoare. La inceputul acestui an,

unirtdu-se cu totii, ei (ungurii) au adus la resedinta sultanului 125 lumid
darul supunerii lor, dorinds4 le fie numit domn din partea inaltului sultan,
ca stapinitor, Stefan Bocskai, iii cererea for a lost primita.
In timp ce faimosul serdar se indeletnicea cu ocuparea fortketelor,
Stefan <Bocska,i > conducea asupra austriecilor oameni gata de lupta, si
de macel, agAtind pe cirligul osindei peste 10 000 de ghiauri austrieci.
Eliberind cetAtile numite Oradea iVaraci) si Tokaj i Casovia (Ka Fa)
care, fiind dintre cetatile Transilvaniei, cazusera, sub ocupatia austriack
el a trimis serdarului capetele tgiate 4i cheile cetatilor cucerite, dovedin-
duli supunerea i credinta sa.
In schimbul slujbelor sale bine vilzute, <Stefan> Bocskai s-a bucurat
de toate favorurile. AfarI de aceasta, an lost trimi$i, 4n urma cererii sale
in ajutorul sau, beilerbeiul de Agria (Egri) si unii emiri, impreun5, cu un
numAr de o§ti. De asemenea an lost predate, spre incredintare, in miinile
lui Bocskai, 17jvarul si alte fortIrete recucerite din miinile Imp6ratului
austriac, care pusese mina pe ele.
519 . . . Madjaroglu Ali -paca, beilerbeiul de Oceakov, auzind vestea ca
in Cara Moldovei a venit o mare tabar6, (tabor) din partea craiului levesc129,
1-a lovit pe acesta In repetate rinduri, nimicind adunkile ghiaurilor.
Peste 10 000 de nenorociti fgra, de lege an fost dati hrana sabiilor zdro-
bitoare si razbunatoare ; muharrem al anului <10 >19 127.
524 . . . De Oliva ani, rAzvratitul numit Serban 128 ocupase Tara Roma-
neascg, iar craiul lecesc, de asemenea, ataca mereu Cara Moldovei. De aceea
a lost trimis In anul acesta <Intr-acolo >, Ketendji Omer -paca, mazilit
din tinuturile Sivasului, cu oameni de lupta §i de macel. Potrivit n.evoilor
vremii, prin lovituri de sgbii 4i prin masuri chibzuite, amindourt (Tara
Itomfineasc4 si Moldova) an intrat, ca mai inainte, sub ascultarea fir-
manului scris ... safer al anului <10 >21 129.
526 . . . Principele (hakim) Transilvaniei, Bathory (Matar) Gabor 188,
cuprinsese de multi ani sub stApinirea sa fort6.retele numite Lipova (Tipova)
qi Ineu (Iamova) din apropicrea Timisoarei.
Auzind a mgria sa padisahul, steaua ostirii, a pornit cu saua impara-
teascA spre Adrianopol si de teama sabiilor strAlucitoare, el, pierenduli
curajul, iii -a retras miinile de pe aceste fortgrete. Vestea Imbucuratoare
135 Ahmed I (1603-1617).
1" Sigismund al III-lea (1587-1631).
119 26 martie-24 aprilie 1610.
129 Radu $erban, domn In Tara Romaneasca (1602-1611).
129 3 aprilie-1 mai 1612.
129 Gabriel Btithory (1608-1613).

www.dacoromanica.ro
 RAVDAT DL-EBRAR 555

despre integrarea for sub stapinirea emirilor de la margin a sosit ca zefirul

dimineii, aducind multrmire si plkere ; 2 muharrem al anului <10 >22131.
527 Beilerbeiul de Silistra, Deli Ibrahim-pasa, auzind ca si anul
acesta a vent asupra Moldovei oasts din partea craiului lesesc, a pornit
in mare grab& cu oastea provinciei sale in pktile acelea, imprlstiind prin
sgbii singeroase adurmrea ghiaurilor muhs.aTem 1022 182.
528 . . . Oprimarea si apasarea raialei de cgtre principele Transilvaniei
intrecind mice masura, raialele au trimis la Pragul impaeatesc diferite
plingeri impotriva acelui netrebnic. Cererile for de rugriminte an fost v5aute
de sultan si i-au stirnit mila. De aceea mirimiranul de Sanija, Iskender-
pasa, pe baza inaltului firman care a fost emis, condamnIndu-1 pe mai
sus-numitul asupritor, 1-a fericit pe Bethlen ( Tablen) Gabor, inscgurkindu-1
in acel post ; djumadi I <1022> In.
539 . . . S-a auzit ca dintre supusii Pragului dmfarAtesc> voievodul
Moldovei, netrebnicul numit Gaspar 134) a intrat in starea cea Brea a rgs-
coalei, devenind tulburatorul intru rAzvrgtire al craiului lesesc, si c& s-a
aliat cu r'aufkatorii cazaci. S-a mai auzit ca, in apropierea riului Prut,
s-au adunat vreo 50 000 de ghiauri cu scopul de a pricinui pagube tArilor
islamice si de a lega de lantul supunerfi for cetgitile Akkerman si Bender.
Atunci, muhaffzul de Oceakov (Om), purtatorul de victorii, viteazul
Iskender-pasa, a pornit in mare grab cu oastea victorioas& din cele cinci
sangeacuri de sub guvernarea sa si impreun54 cu calgaiul (kagilgay), printul
Inaiet-Ghirai 136 <din Crimeea>, cu 20 000 de ostasi tAtari, pentru a pune
stavil6 puhoiului uneltirilor.
Astfel, timp de 18 zile aprinzind faxA. Incetare si fara odihng focul
luptei si al mkelului in tabgra lor, corpurile a 40 000 de netrebnici an fost
amestecate cu singe si cu p6mint, iar capul t6Aat al serdarului for a fost
Infipt in virful suli ei ; Saban <1029> 136.
541 <Alianta craiului 1e.esc cu cazacii impotriva turcilor>.

Yn ziva cind urma sa se Inalte steagul eel ocrotitor al lumii pe malul

de ling& Isaccea, care se afla la al 20-lea menzil de la Adrianopol,
beilerbeiul de Rumelia, Kalavun Iusuf-pasa, 1-a intimpin.at pe padisahul
eel ocrotitor al lumii impreuna, cu oastea provinciei sale, prezentindu-si
alaiul intr-un fel neobisnuit ; Saban <1029 >.

181 22 februarie 1613.

332 21 februarie 22 martie 1613.
138 19 iunie-18 tulle 1613.
136 Gaspar Gratiani (1619-1620).
186 Yn listele cunoscute nu figureaza printre calgai.
186 2 iulie-30 iulie 1619.

www.dacoromanica.ro
 556 IC.ARA-CELEBI-ZADB ABDUL-AZIZ EFENDI

La acel menzil §i beilberbeiul (emir-ul-iiinera) de Anatolia, Hasan-

pap, s-a alaturat la ordia imperials, mare ca oceanul, cu zaimii §i en
tiraariotii din provincia sa. De asemenea §i ceilalti beilerbei §i emiri an
sosit unii dupa aljii. Au poposit in acel loc time de aproape zece zile
pentru terminarea podului §i pentru indestularea ienicerilor qi spahiilor.
Apoi, prealuminatul §i puternicul imparat 137 a trecut <podul> on toata
maretia §i stralucirea. Pin& la trecerea o§tii victorioase, <sultanul> s-a
odihnit in lini§te pe covoare timp de cinci zile la menzilul mai sus-aratat.
Porunca de a pazi Marea Mediterana fiind data beiului de Rodos, Mimma
(Memmi)-pa§a, kapudanul Ha lil-pa§a, fusese insarcinat cu paza Mail
Negre.
In ziva dud se trecea prin Isaccea, au fost aduse cele 21 de §aici
cazace§ti, prinse la strimtoarea Oceakov, §i vreo 200 de ghiauri care au
fost rostogoliti in groapa focului ; ramazan 138.
... Cind in Cara Moldovei au calcat copitele 139 asemanatoare cu
luna, firea vesela 1" a trecut de la lini§te la suparare §i atunci, de nevoie,
a trebuit sa se intoarca la Istanbul 141 (ramazan 1030).
<Moartea lui Kemal efendi, cadiasker de Anatolia (Rum), la Isaccea>.
545 . .. Straduintele §i faptele de ping atunci <ale craiului lesesc> nedu-
cind la indeplinirea dorintei sale §i indeosebi venind §tirea despre sosirea
apropiata a <padi§ahului>, conducatorul valoros al o§tii norocoase, craiul
legesc a prezentat prin mijlocirea voievodului Tarii Romainegti, Radu 142
darul on mahzarul de supunere §i de ascultare fa 41 de firman, precum §i
banii de metal trimi§i pentru obtinerea iertaxii.
Ele fiind vazute §i primite, haturile <cailor > an fost in.dreptate spre
calea intoarcerii, in ziva intii a lunii zil-hidjge <1030 > 143.
<Urme,azA descrierea luptei dintre cazaci $t lest deoparte si turd tp. tAtari de cealalta
parte, lupta care a durat mai multe zile $l a rAmas pina la urma nedecisa>.
550 . .. Deli Dervi§, fiind numit in tinutul Buda, fusese scos (trimis)
de la re§edinta indurarilor §i de la pragul bekta§iilor (ienicerilor), dar
inainte de a ajunge acolo a fost mutat la Tirai§oara, coca ce 1-a necajit.
137 Osman al II-lea (1618-1622).
139 Ramazan <1030> = 20 iulie-18 august 1621.
139 Cailor ostilor otomane.
140 A sultanului.
141 AdicA sultanul nu a putut obtine la Hotin biruintA asupra Poloniei.
149 Radu Mihnea (1611-1616 si 1620-1623). De !apt pe atnnci domnea Alexandru
Ilias.
149 15 nolembrle 1621.

www.dacoromanica.ro
 RAVDAT OL-EBRAR 557

Inaintatplui sau, Sofu Mehmed-paqa, i s-a trimis scrisoare de ramInere

pe loc (mukarrername) ; muharrem al anului <10>32144.
Dervi§ul cel rau, nascut nebun, departe de a-si cit§tiga faima la
Timi§oara, cazin.d de pe un cal, a InclIecat iute ca zefirul diminetii pe
focul morjii.
565 <Construirea cetAtii la Oceakov de cAtre capudanul Hasan- paia>.

580 Craiul le§ese, care avea uneltirile drept cal.auza, arunca mereu
piatra oprimarii asupra voievozilor din. Tara Itomaneasea §i Moldova,
care erau supu§i puternicului padiah 145. Maria sa sultanul, care Ii distruge
pe du§mani minglie pe prieteni, s-a Indreptat ca fulgerul spre Adria-
nopol, pentru a-1 nimici cu focal distrugerii §i al razbunarii pe acel far&
de lege $i necredineios i pentru a ruina caminul 17,4i tara sa i pentru a-i
pedepsi raiaua gi oastea care formeaza sprijinul sau. ; §evval 1043 146-
591 Potrivit parerilor bune ale unor demnitari ai Imparatiei, Nasuh-
pmazade, muhaflz de Buda, supunindu -se firmanului, fats de care supu-
nerea este obligatorie §i care a fost emis In privinto ridicarii lui Rak6ezy-
oglu 147, principele Transilvaniei, din domnia sa si a numirii lui Bethlen
Gabor-oglu 148 In locul sail, a string §i a orinduit In acest an o oaste
nenumarata.
Astfel, el gi.-a a§ezat cortul alga Gyula §i 1-a numit pe beilerbeiul de
Timi§oara, Bekir-pap, serdar peste etteva mii de o§ti a1ese.
Elndurile de ofirten.i ciocnindu -se In localitatea numit Sa1onta, In
timpul luptelor si al macelului aproape 2 000 de ghiauri au avut norocul
salt piarda viata ; muharrem al anului 104614°.
593 ... Inaiet Ghirai-han <din Crimeea >, care face parte dintre cei ce
se bucura de darnicia sultanului, s-a dus, fara a avea ingaduinta sultanului,
In mars, cu oastea tatasa, asupra lui Kantemir 150 care, din timpul domniei
lui sultan Osman-han se a§ezase pe eImpiile Akkermanului, bueurIndu-se
de ocrotirea Imparateasca.§i care nu se Inchina In fata hanilor ce se urcau
pe trein <In Crimeia> . Kantemir abia a putut sa plece spre Pragul
dreptatii, iar tot avatul sau a cazut In mlinile devastatorilor ; aceemi
lung, <zil-kade 1046> 141.

144 5 noicmbrie -4 decembrie 1622.

145 Murad al IV -lea (1623-1640).
144 Martie 1633.
147 In text, Rakofci-oglu : Gheorghe Ralcoczy I, principele Transilvaniel (1630-1648).
148 Stefan Bethlen.
149 5 iunie-4 iulie 1636.
15° Kantemir Mlrza a fost bei de Silistra.
151 27 martie-25 aprilie 1637.

www.dacoromanica.ro
 558 KARA-CELEBI-ZADE ABDUL-AZIZ EFENDI

... Mai Inainte, pe and caimacamul Mehmed-pasa era muhafiz de

Oceakov, cuprins de patima 11comiei zadarnice, a vrut ss acorde voievo-
datul TArii Rominesti fiului voievodului Moldovei 152, dar, din pricing
unor piedici ce s-au ivit, nu i s-a Indeplinit dorinta. CIstigInd putere gi In
demnitatea de caimacam, prin straduinta, si dirzenie si prin cheltuieli de
avutii multe 0i prin diferite servicii, ell-a supus planului ssu pe padisahul
islamic, obtinIn.d numirea micului mirahor, Siavus-pasa, pentru Insan-
narea noului voievod la locul sga.
Voievodul eel mazilit, apucin.d Ins& de teams calea rSzvrAtirii si a
ritscoalei, a atacat Intr-o noapte oastea moldoveneascA, doborind steagul
puterii sale. Multumindu-1 pe deplin gi pe mirahor-aga, el 1-a trimis in
grabs la resedinta sultanului cu o scrisoare de ruglminte prin care cerea
iertare pentru cele lntimplate fAal, voia sa, rugInd BA i se Incredinteze
tot lui voievodatul. AceastS IntImplare ciudat6 pStInd Intr-un chip onoarea
sultanului, Incheierea ei Area einstea calificatului. De aceea, mai sus-
pomenitul vizir eel norocos fiind trimis la Iedi-Kula, chiar In noaptea
aceea a si trecut puntea vieDii trecAtoase <luna §aban 1049 > 153.
612 . . . Puternicul sultan 154, bizuindu -se pe ajutorul lui Allah, 1-a Mout
serdar pe printul Mehmed-pasa $i, pregStind unelte de luptS si de mleel,
a trimis oaste victorioasS pe uscat si pe mare pentru eliberarea Azovului.
Silandarul Mustafa-pasa, care fusese victorios sub domnia lui
Murad -han, fusese trimis mai Inainte de la Buda In tinutul Rumeliei.
Depute de a-si capita faimg, el fusese mutat si de acolo In sangeacul
613 Timisoarei. Pupa ce neplacerea retinerii sale In cetatea Timisoaxa 1-a
necljit clteva zile, parasind aceastS lume el s-a bucurat eg, a scSpat
de plinsetele din zori de zi si de suspinele din timpul noptii.
623 <Avutia lui silandar Mustafa-pasa, care fusese ucis la Timisoara, a Post trimisa la Constan-
tinopol>.

624 Dintre stapInitorii ghiauri care se Inchinau la pamintul resedintei

nuirete 1i puternice, principele Transilvaniei, Rakeczy-oglu,... pntrivit
pgrerii marelui vizir Mustafa-pasa, se strlduise ss puna la IndemIna
Pragului, pentru expeditie, vreo 100 000 de ostasi alesi §i un numar de
27 de tunuri de cetate numite balimez 155. Pornind cu tui qi cu steag
asupra craiului austriac (Nemec), care de la un timp Incoace fScea supIrlri

161 Vasile Lupu care voia sA -] scoatA din domnie pe Matei Basarab 4i sä obtinA numirea,
ca domn a fiului situ Ioan.
155 25 decembrie 1639-23 ianuarie 1640.
154 Ibrahim I (1640-1648).
155 Din ital. balimezzo.

www.dacoromanica.ro
 RAVDAT UL-EBRAR 559

marl, el (Rakoczy) a Intins in toate paalile mina sa devastatoare kti a deschis

utiile asupririi §i apasarii asupra ghiaurilor austrieci.
... De asemenea §i oastea din Rumelia, potrivit inaltei porunci,
se adunase in regiunea Budei §li era pregatitl sg, via, in ajutorul lui Rakeczy-
oglu, In caz de nevoie.
<Imparatul Austriei Incearca sa ajunga la o Intelegere, trimitind pesches $i un sol>.
627 Solul austriacului ar6tind conformare fiti supunere In eel mai malt
grad fata, de firmanul egruia i se supune lumea intreag6z, s-a fncheiat
din nou pace, urmind ca RakOczy-oglu s6 refaca satele kii intAriturile qi
cetAtile pe care le luase fli BA indrepte stricAciunile kti ca de acum inainte
<Impgratul Austriei> A null mai intindl mina sa ap/sItoare asupra
acelor tinuturi.
Dupa ce au fost intkite in felul acesta temeliile pAcii, s-a dat cu
onoare invoirea imparatease/ pentru intoarcerea solului cu bucurie §ii
en multumire ; aceemi lung <safer 1055 156 >.
632 <Intoarcerea lui Siavus-pasa de la postul din Silistra. Numirea lui Musa-pasa In eialetul
636 Silistra, In sevval 1055157 >.

156 29 martie-26 aprilie 1645.

157 20 noiembrie-18 decembrie 1646.

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL

Pag.
Introducere 7
I. Ha lil ibn-1 Ismail ibn-1 fella Bedreddin Mahmud ibn-i Simavi (Simavna
Kadisioglu) 21
Menakib-t Seyh Bedreddin Mahmud . . 25
II. Stikrilllah bin Sehabeddin Ahmed 29
Behdjet-tit-Tevarth 31
III. Enveri 33
Dlisturnarne . 36
IV. Orudj bin Adil 47
Tevarih-i al-i Osman 48
V. Tursun-bei 65
Tarih-i Ebu-1 Feth-t Sultan Mehmed-han 67
VI. Afik-pafa-zade 81
Tevarih-i al -i Osman . 83
VII. Mehmed Negri 107
Djihannuma. Tarih-i al-i Osman 110
VIII. Menakib-i Sultan Bayeztd-han ibn-i Muhammed-han 135
IX. Suzi Celebi 141
Gazavdt-ndme-i Mihaloglu Ali-bey 145
X. Idris Bit lisi 149
Heft Behi§t 152
XL Cronicile anonime Tevarih-i al-i Osman Id continuarea for de catre Mu-
hieddin al-Djemali 177
Tevarih-i al-t Osman 180
Muhieddin : Tevarih-t al-t Osman 188
XII. Semseddin Ahmed bin Suleiman Kemal-pasa-zade (Ibn Kemal). . . 191
Tevarih-i al-i Osman 194
Anexd 217
XIII. Nasuh Matrakci 219
Fetihname-i Kara-Bogdan 221

86 a. 48

www.dacoromanica.ro
562

Par.
X IV. Ltitfi-paila 233
Tevarih-i al-i Osman 236
XV. Rustem-pa§a 251
Tarih-I al-i Osman 253
XVI. Mustafa delalzade 257
Tabakat al-memalik ye daradjat al-mesalik 259
Ms. lure nr. 860 (fiord titlu) 278
XVII. Mehmed-pa§a Kilcitik Ni§andji 289
Tarik-i N4andji 290
XVIII. Sa'adeddin Mehmed Hodja Efendi 297
Tadj-iit-Tevarik 300
XIX. Mustafa All 333
Kiinh-ill-ahbar 336
Heft Medjlis 356
XX. Mustafa Selaniki 357
Tarih 359
XXI. Mehmed bin Mehmed 399
Nuhbet-iit-tevarih ve'l-ahbar 400
XXII. Kodja Husein 437
Beda't ul- ueka'i 440
XXIII. Ibrahim Pecevl 469
Tart!: 471
XXIV. Kara-Celebi-Zade Abdul-Aziz efendi 527
Suleimanname 530
Ravdat al-ebrar 541

www.dacoromanica.ro
 Redactor reeponeabil: NEON ILA PEATNITCHI
Tebnoredactor: PETRU BRUMA

DM la eules 28.01.1966. Bun de Hoar 06.05.1966. Apdrut 1966.

Tirai 1800 ex. legate. Sir& veiled de 80 elms 700 x1000. Cott eta.
-tort° le 38.39.0oli detipar 85,25A. 18417 /1965. 01. peaks bibliotecile
marl 9(498) 414:16* (0:90 (496) 0.Z. pentru biblioteeite mini 90(496)
.14:160 (0:90(496).

Mtreprinderea Poligraficii Informatla" Btr. Rresoianu or.

23-25 Bucureeti. Republica BoolalletiRominia comanda nr. 43.

www.dacoromanica.ro