Mihai ViteazulREGATUL IMPERIVE toe >POLONIE! ROMAN-GERMAN\E zai Be ea spt Mela ey tee 7 plata eich — Hugh “eocas ARES MBDEALUL ; {VLAQUIA MINOR) pEcours Tutt } a, Sequesc (VLAQUIATRANSIVANA) ofa ina SONGOAN ‘ PEG Cse samy OH Spee sanetgh@A OLTULUL * Hunedoara enrasoy * Jy WEXGUTR SC @SALPINA > | Rigas ohees | a aces ) te O\M AWE A BEA ce tee’ © ona Shera, ey Fs J ge"" “\(VEAQUIA TRANSALPINAD oY « é \ "@ BUCURESTI oy 2 came ‘LEGENDA gn — ‘Frontera statelor vecine = ~ 5 ster tt Vent * Tam Delmar ior often Teron vomines sb e | 7 —a-Copilaria si tineretea Mihai se naste in anul 1558 din doamna Teodora (« vanzatoare de rachiu », adica hangita ) la ‘Targul de Floci, in legatura cu tatal sunt mai multe ipoteze : *Mihai sustinea ca e fiu nelegitim al domnitorului Patrascu cel Bun (1554-1557). Totusi faptul ca voievodul roman s-a nascut la un an dupa ce Patrascu moare, pune sub semnul intrebarii paternitatea. B) -unele cronici il dau drept fiul unui negustor din Targul de Floci +Mustafa Seliniki relateaza ca era fiu de macelar Orasul natal, Targul de Floci aflat nu departe de locul in care se varsa lalomita in Dunare, (( devenise un important targ, deoarece lega Imperiul Otoman de Europa. Copilul Mihai era surprins de graiurile neintelese ale negustorilor, care veneau chiar si din cele mai indepartate colturi ale imperiului, si de multimea de vase care inearcau mai mult pentru Orient deacat descarcau pentru nevoile tarii. Ela crescut sarac, astfel infruntatnd aceleasi probleme ca si majoritatea populatiei. In tinerete a fost negustor de vite, indeletnicire in care a fost initiat de unchiul sau, Iani, mare negustor si posesorul unei mari averi prin intermediul careia ajunge capuchehaie a Tarii Romanesti la Constantinopol. Dintr-o relatare spaniola aflam ca Mihai se ocupa si cu comertul de giuvaericale. In aceasta lume a negustorilor care I-a purtat in toata zona populata de romani si chiar si la Constantinopol, Mihai invata albaneza, greaca si turca.De la negustor la Ban al Craiovei Dyps ve eastgs,ajutat de lan, o important suma de bani care ii asigura independents material, Mba se muta in Oltenia (in jurul varstei de 22 de anicanul 1580 ) {In anu 1582 apare pentru prima cara mentionat ca dregator : «Mihai Banul de a 9 julie pana la 10 septembrie 1582» ( pisonia manastiri ‘Tutana, Arges). Anul urmator else casatorese eu Stanea neposta marelui han Dobromir. ‘Cand vine la putere Petru Cercel (un fete vitreg al lui Mihai) i ucide pe adversarul sau politi, banel Dobromi. Inacest an Mihai era tot ban de Mchedint. Casatoria cu Stanca i adusese o mare avere si totodata sansa obtinerii unor dregatocit superioare, Incepe sa cumpere tot mai multe most devening astfl tot mai paternic. [La 2ani dupa casatore a 29 iunie 1585 se naste primal eopil, Nicolae, urmat la scurt timp de Ploriea. Mihai a mai avut si fica nelegitima, Maru, a carei mama e Tudora, sora vitorului damn Antonie din Popest Pe cand se nastea Niculae, se reintorcea la putere Mihnea, predecesorul lui Petru Cercel. In timpul domnied Tui Mihnes (1585-1591) Mihai ajunge mare stolnic. Tot in aceasta perioada Mihai reuseste sa stranga in jurul sau o putemica grupare boiereasca, care il va ajuta mai larciu sa urce pe tron “Mihnea obligat sa treaca Ia mahomedanism, cunoscut in istoriagrafianoastra sub numele de Mihnea Tureitu sii se da conducerea sangiacului de granita de la Nicopole, devenind asta! vocinol nedorit al urmasulu sau Ta ton, Stefan Surdu, (1591-1592). In timpul domnici acestuia Mibai gjunge pana la rangul de ispeavnic inloeuitor al Banului de Craiova, El ramane in aceasta situate pana venirea la von lui Alexandru cel Rau, Abia in timpul donnie’ sale Mihai ajunge Ban cu drepturi depline- la varsta de 35 de ani, In timpul lui Alexandeu, Imperiul Otoman se angajase inte-un razboi cu imperiulhabsburgic ce trebuia inteetint de taile romane. Penta 1 se asigura de strangerea banilor, Alexandru a inceput sa omoare din boieri Boleri, mai alos cei din Oltenia, pun la cale un eomplot si trimit solide nemultumire la Poa Afland de planucile boierlor, Alexandru timite armaseli dupa Mibsi, Szosmoskozy ne velateaza ca Mihai a incercat sa fuga si « sia kasat Doaamna la nist Fem din tara caso tainuiasea», iar pe Pele unor tigant incat la intoarcere cu greu Ia mai pututrecunoaste “Totusi ele prins de oamenii lui Alexandru si dus la Bucuresti Aci Szomokozy ne povestesc a tganul calav, care era ametit de bautura, se speric de tnuta hi Mihai si arunca spada, iar apoi se ‘amesteca prinre multime Profitand de aceas are boieiireusesie sa convinga-pe Alexandru sai erate viata lui Mibi J) La scurta vreme dupa intoarverea Ini Mihai la Craiova, relatile cu domnia se inrautesc din nou si Mihai ajunge in Transilvania, alaturi de alti boieti cum ar fi Soe Buzescu si Radu Florescu, unde sta2 saptaman si apoi pleaca la ConstantinopolMihai-domn al Tarii Romanesti In timp ce Mihai strabatea drumul catre Constantinopol, Tani si solul englez Eduard Barton pregateau la Constantinopol numirea lui Mihai la tron. Ajutati de imprejurari (plangeri uciderea unui ienicer) si de greutatea cuvantului principelui Transilvaniei, Sigismund Bathory, care sustinea pe Mihai dar si de cateva daruri bine plasate ei obtin numirea in functie de domn al Tari Romanesti Pana la intoarcerea lui Mihai in tara, sarcina conducerii i-a revenit lui Stroe Buzescu. Spre sfrasitul lui octombrie 1593 Mihai intra in Bucuresti inconjurat de creditori si ineareat de datori Contextul international era urmatorul : imperiul Habsburgic nu se putea extinde in vest, unde se lovise de Franta si isi schimba directia de expansiune catre SE Europei. Aici ei vin in conflict cu tureii care desi treceau printr-o criza dupa moartea lui Soliman Magnificul inca erau destul de puternici. Polonia urmareste si ca politica expansionista, (mai ales dupa unificarea cu Lituania in 1562), atat spre tarile romane, cat si spre Ucraina. Pentru realizarea scopurilor expansioniste si pentru a le impiedica pe cele turcesti , imperiul Habsburgic creeaza « Liga Crestina », din care fac la inceput parte Spania, imperiul Habsburgic, Venetia si papalitatea. Liga ii infrange pe turci la Lepanto si isi mareste membrii prin aderarea ducatelor italiene Toscana, Mantua, Ferrara. Tarile romane erau de o importanta vitala pentru imperiul Otoman si de aceea se incearca atragerea Jor in Liga. ‘Tara Romaneasea era greu lovita de venirea ereditorilor otomani care-| imprumutasera pe Mihai, In aceasta situatic, Mihai hotaraste sfatuirea cu Tara. Boierii cei noi, care doreau sa se afirme au hotarat sa ridice sabia impotriva vrajmasului. Cum contextul extern era favorabil, se hotara trecerea la fapta. Intai trimite pe clucerul Radu Buzescu la Sigismund Bathory, de la care obtine 2000 de oameni sub comanda lui Mihai Horvath, parcalab de Fagaras si pe stolnicul Preda Buzescu la Aron Voda (1592-1595), iar apoi cheama ceata de boieri olteni in capitala.Rascoala antiotomana Rascoala antiotomana incepe Ia 3/13 noiembrie 1594. Mihai chiama ereditorii urco-levantini pentru lise judeca pretentile de catre codiul de la Giurgiu, in easa de lemn a lui Dan Vistiernicul. La momentul hotarat tunurile trag in casa si omoara astfel pe creditoriilevantini Asteptandu-se la represalii din partea turcilor din capitala, Mibat se adaposteste in noul palat de la manastitea Miliai Vode. Corpul otoman era format din aproximativ 2000 de ieniceri si spahi si era venit din Ungaria sub pretextul iernatului, insa era cca sa supravegheze activitatea domnului, Emirul care conducea corpul turcesc incearca s2-1 prinda pe Mihai intr-un viclesug : ia jumatate din trupe si merge sa faca 0 .Unirea politica din 1600 si consecintele ei istorice Gonjunctura politica internd gi internationalé din 1599 - preludiul Unirii. in Vara anului 1599, 1a Carpati si ia Dundre s-a conturat un nou raport de forte. Polonia gi-a conaolidat pozitiile odat& cu preluarea trenului ardelean de cAtre Andrei Bathory. Suprematia politicé a acestei puteri crestine se asocia cu instituirea p4cii cu otomanii si reprezenta o grea lovituré pentru Mihai Viteazul gi, implicit, pentru sustindtorii conflictului cu suitanul, pand 1a dobandirea deplind a neatarndrii pazilor Romine. BnenintSrile potentiale Impotriva domnului mun leremia Movild gi Andrei Bathory, cu acordul tacit al Inperiul Otoman, i-au cerut imperios si pirdseascd tronul gi tara. Mai tarziu, Mihai Viteazul inaugi avea s& scrie: "cardinalul (andrei nathory - principele Transilvaniei) tm trimite sol (...) ca eu si-mi pardsesc tara, pentru cd nici el, nici moldovenii, niei chiar turcii nu erau mulfumiti $1 nici nu volau sa raman tn Tara Romdneascd." Replica sa a fost pe misurd: "pind ce nu-mi vor arunca pamant peste ochi, nu voi inceta s4 iupt cu turcii (...)". In ceea ce priveste retragerea din donnie, el spunea: "au-mi las niménui tara si mosia pand ce nu mi vor smulge de acolo tarandu-mé de picioare". Devenise limpede deci c4, faré o actiune energicd, men adversarii, cauza antiotomand ar fi suferit o grea infrangere. Donnul Tarii Romanes: ca4zat, deci, 0 campanie peste munti, a cizei destvargit& organizare araté tndelungata el premeditare. “planul dacic" - reunirea tutvror ronanilor sub o singurii si energicd autoritate - reprezenta singura cale de 2 afimia neatarnarea noastrA peste planurile expansioniste ale tuturor puterilor interesate si ne domine, de la Inperivl Otonan, 1a Polonia gi Imperiul Habsburgic. ean s-au concretizat curand, 4 si-si surprindéUnirea politica din 1600 si consecintele ei istorice Unirea Transilvaniei. Fortele armate ale Tarii Romanesti au intrat in Ardeal in doug mari coloane: una, sub conducerea personala a domnului, era dincolo de Carpati Ja 4/14 octombrie 1599, dupa ce trecuse prin Buzdu-Bragov, unde asteptau detasamentele secuilor, dusmani de moarte ai Bathorestilor, care le rapisera vechile privilegii; cealalt’, avand in frunte pe Udrea BAleanu $i fratii Buzesti, s-a pus In migcare ceva mai tarziu, deplasandu~se in Transilvania pe la Turnu-Rogu. Ostile s-au unit 1a 16/26 octombrie, in apropiere de Sibiu, spre completa surpriz @ principelui Andrei Bathory, care abia a avut ragazul 94-si mobilizeze fortele. B&tdlia desfasurat& la Selimbir, la 18/28 octombrie 1599, a fost decisé ca si la CAlugdreni, de exemplul 1ui Mihai, Intr-vn moment in care superioritatea in artilerie a inamicului pirea si-i dea cAstig de cauz4 ("cu cea mai mare vitecd gi indrazneala, prin pericolul la care s-a expus domnul in fruntea celor mai buni ostasi ai sii, a reusif si stavileascd ofensiva dugmanului gi sd-1 pund pe fuga Nefericitul principe al Ardealuiui, fugar de la locul batdliei, a fost prins $i ucis de secui pe cand incerca s% treack in Moldova, dupa ajutor. Ia 1 noiembrie 1599, Mihai igi facea intrarea triumfala in Alba-lulia. In amintirea cronicarilor a ramas imaginea impundtoare a domnului, cdlare pe un cal roib, inbricat Intr-o splendid’ manta albi. De gold ti atarna o spad& batuta cu pietre scumpe, iar pe cap cugma impodebita cu pene de cocog. Urma "alaiul nebilimii cu Iunga defilare a ostasilor, in sunetul de vioare al ldutarilor care ziceau pentru intdia oard in aceste locuri seculare cantece ldutaresti de la curtea voievozilor™.Unirea politica din 1600 si consecintele ei istorice Unirea Transilvaniei(continuare) Odata intrat in Transilvania, domnul muntean se gasea Intr-o situatie foarte complicat4. Actionase din proprie initiativa, dar stia cA succesul su va fi bine primit de Rudolf al II-lea. Spre a-i menaja susceptibilitatea se va intitula ins& “consilier si loctiitor al imparatului ( capitan general al ostirilor imperiale (...)". tn hrisoavele siavone, titlul sau este insd acela de "Domn din mila iui Dumnezeu al Jarii Romanegti $i Ardealului", in timp ce supusii sii, nobilii ardeleni, i-au numit "principe". Mari probleme a ridicat, din prima ord, si cézmuirea Transilvaniei, a cirei organizare de stat era deosebita de aceea din Tara Romaneascd. Aici, foarte puternice erau natiunile privilegiate - nobilimea maghiara si bogatul patriciat sisesc, ridicat din oragele ardelene, puternice economic, beneficiind de o legislatie si de privilegii, care le asezau intr-o pozitie superioara celor de peste munti. Mihai a trebuit s& tind seam4 de toate aceste realitati, dar, in acelagi timp, s-a striduit s& le gi modifice intr-un sens centralizator 9i unificator pe care, dacd timpul i-ar fi ingdduit-o, le-ar fi putut materializa mai convingator. N. lorga léuda pe domn pentru c&, deprins a sta in cetatea de scaun pazit: Dumnezeu, dupa milenara traditie bizantina, a dat Transilvaniei o capitala statornic& la Alba-lulia. Guvernul sau sfatul princiar a fost alcdtuit, in egala masur8, din nobili maghiari si boieri romani. In cetatile ardelene, 1a Gherla si Chioar, 1a Fagérag gi Gurghiu au fost instalati ined cdpitanii lui Mihai tmpreund cu trupele corespunzdtoare. Bste cunoscut faptul ci dregtori romini ai domnului au primit insdrcinéri speciale in Transilvania, iar pe 1anga marele numar de acte Jatinesti $i maghiare, emise de cancelaria Principatului, cu deosebire spre sfarsitul stapanirii sale, se tnmultesc actele gi scrisorile romanesti. ) deUnirea politica din 1600 si consecintele ei istorice Unirea Transilvaniei(continuare) Dommia ardeleand a lui Mihai cuprinde ¢i cele trei Diete ale sale: doud la Alba-lulia (20-28 noiembrie 1599, 20-27 iulie 1600) si una la Brayov (12-19 martie 1600). Obiectivel lor principal a fost acela de « vota contributii financiare net superioare celor antericare, “pentru rimdnerea patriei ncastre fn unire cu eregtindtatea". Un impozit de 6 florini pe poarts, dublul celui obignuit, nutret pentru cali ogtirif, rechizitit de vite sunt acceptate In nolembrie 1599; la Bragov se voteazi noud contribu¢ie generata, de 4 florini pe poarta, iar in iulie 1600, alti 6 florini, caro se plateau in rate, esalonate la distanta de 20 de zile. th schimb, Mihai Viteazul se obligé sé nu afecteze interesele privilegiatilor ardeleni $1 totugi, ov deosabire in ultima Dieta de 1a Alha-lulia, Mihai, presat de cererile insistente ale conationalilor sdi, adoptd mAsuri menite 4 pedepseascé pe nobilii care vor maltrata pe iobagi; satelo unguresti si sdseyti urmau si pormiti gi celor rominagti oi beneficieze de pigunat liber in zona hotarnics, iar preotii romani si fie scutiti de munca cea de ongte, de requlé efectuata de iobaqi. Scurta stépanire a lui Mihai, in Transilvania a provocat 0 adevar: satelor", atat in Ardeal, pe alocuri cu aspect de rdscoalé populard, cat gi in Tara Rondneascl (se cunosc situatiile locuitorilor din Loloesti gi Radovanu care 1-au urmat pe donn 1a Alba~lulia 9i apoi la lagi, spre a~si dobandi libertatea pe nedrept pierduta). Actiunea lui Mihai, conduc&tor politic #1 unvi stat boieresc, nu putea depasi limitele hotararilor dietelor mai sus mentionate. Dacd pentru taranii romani nu a putut face prea © la activ vealizari notabile in folosal 4 Weidicare a multe, donnul, cregtin fervent, gi-a tr: Bisericii ortodoxe din Transilvania. Incd in 1597 se ridicase, datorit’ lui, 1a Alba-lulia, o Biseric’, unde, tn 1600, va fi agezat scauntl episcopal ronnesc, pand la unires cu Biserica Romei, de la inceputul secolului urmdtor. Prezenta Mitropolitului Eftimie al Ungro-Viehiei in capitala transilvaneand a lui Mihai, in primAvara lui 1500, se poate asocia cu acest eveniment. In consecinsé, mai milti prelati romini au venit de peste munti a4 intdreascs pozitiile ortodoxiei in Transilvania. Astfel, serghie, Egumen al Tismanei, prinegte Spiscopia Maramuregulut. tn timp ce mai mul¢i cdlugari intra in mandstirea de la Alba-Julia, Jar preotul Neagoslav este tr: a Biserica romineascd din Scheli Bragovulul.Unirea politica din 1600 si consecintele ei istorice Unirea Moldovei; Mihai - domn al celor trei Tari Romine. fn primivara anulul 1600 Mihai Viteagul ae afla din now in fata unei mari decizii. Campania fulgerdtoare care alaturase Transilvania Tarii Rondnesti crease o noud situatie politica. tn spiritul aliantei cu Rudolf al ll-lea, consolidarea pozitiilor habsburgice in regiune nemultumea Polonia gi o indemna s4 actioneze. Pe de alta parte, refuzul constant al dommului de a preda teritariile dobandite cv sabia imparatulus $i actiunea sa politics, cu totul independenté, in Transilvania il obliga la © nous cutezanta. StSpanirea Ardealului cerea, pentru sine si pentru blocul politic si militar pe care-1 reprezenta, stépfnirea Moldovei. Asigurat din partea otonanilor, care-1 recunoscusers pe Wicolae Patragcu, fiul su, domn in Tara Roméneascé, 94 apreciind corect situatia din Polonia, momentan incapabila s& i se opund, Mihai Viteazul a organizat campania sa la rasdrit de Carpati. la 4 mai 1600, grosul trupelor sale trecea Valea Trotugului; 1i se vor adéuga, curand, ogtile boleresti din Tara Rondneascé, inpreun cu care efectivele lui nu treceau de 17000 de oameni. La 10 mai, Bac&ul fusese cucerit, dupa care, grupata pe 4 coloane, armata, care trecuse muntii se indrepta spre Suceava, de ale carei ziduri se izbiserd, f4ra izband’, multi asediatori. CAteva zile nai tarziu, la 16 mai, apdrdtorii cetatii se predaré f4r4 lupta. tntre timp, Baba Novac a intzat in lagi, iar in sud cetatile Tighina; Cetatea Albé, Chilia gi Ismail au revenit lui Mihai. tn numai trel s&ptamani, intreaga Moldova a fost luat& in stApanire, ogtile sale dovedindu-se neputincioase doar in fata zidurilor Hotinului, vechea Cetate de la Nistru, unde leremia Movild se refugiase impreund cu o parte a C ii sale.Unirea politica din 1600 si consecintele ei istorice Unirea Moldovei; Mihai - domn al celor trei Jari Romane (continuare) Succesul campaniei din Moldova se explicd prin graba cu care ostasii Movilestilor au trecut de partea lui Mihai care, aflat aici, stia prea bine c& se afla pe "pdmént romanesc". fn punctul cel mai fnalt al destinului sau Mihai se intitula, intr-un hrisov emis la 27 mai 1600, "Domn al farii Romanesti, Ardealului si Moldovei" si isi confectiona binecunoscutul sigiliu pe care figureazé cele trei tari vom4ne surori. Asemeni Albei-lulia, lagii au fost alesi, de Mihai, drept capitala sa moldoveand. Congtient de nevoia de a-si atrage noii supusi, s-a straduit s& adune marea boierime in jurul sau, ordgenilor si taranimii oferindu-le iertarea de dari pe o perioada de 6 ani. St&panirea de cAteva luni asupra celor trei téri romane a pus numeroase probleme de guvernare. Mihai a pdstrat neatins& entitatea lor statala si, la recomandarea marii boierimi, a numit un domn in Moldova, asa cum f4cuse si in Jara Roméneascd. Chiar dacé timpul nu i-a ingdduit s&-gi ducd paénd la capat intentiile, el a actionat ca principal garant al unirii, ca factor esential de decizie politicd gi militard pentru intreg teritoriul dintre Carpati, DunSre si Mare. La capatul unor indelungate negocieri, el a reugit s& smulg& Imperiului Habsburgic vecunoagterea sa ca domn al T&rii RomAnesti $i Moldovei si de guvernator al Transilvaniei, cu titlu de principe.Unirea politica din 1600 si consecintele ei istorice Prdbusizea operei politice a lui Mihai (toamna 1600). Consolidarea pozitiei lui Mihai grabeste coalizarea tuturor fortelor politice nemultumite de aparitia, in regiune, unei noi puters Este si momentul sles de starile privilegiate din Transilvania, care, in Dieta ae la Turda, intrunité 1a inceputul 1ui septembrie 1600, se réscoalé impotriva 1ui pentru "dSjdii neobignuite™ oi sarcini “care i-au siSbit". Pozitia lui Mihai era gubredi, muite din trupele lui stationay in cele dou’ tri de dincolo de Carpati. tn ajutor putes veni nunai impratul, caze trimise pe generalul Basta cu 18 000 de cameni, Era insd, si pentru Habsburgi, 2 bund ccarie spre a-si apropia, in favoarea lor, stapanitea Transilvaniei, in calea céreia se agezase mereu Viteazul Astfel, castea imperial se alsturé rasculatilor ardeleni. tui Mihai nu-i ramaseserd, tn ajutor, decat seculi, mercenarii cazaci 94 balcanici g1 rani recent tncorporati, cu totul, 10-12000. tupta s-a dat la Mirdslau, intre Mures si dealuri, pe 18 septembrie 1600, sia insennat pierderea Ardealului. In acelasi timp, oastea polonezé condusi de Zanoyski intr& in Moldova, de unde, in bun’ parte, trupele lui Mihai se retraseserd spre a-1 ajuta pe domnul muntean s& reziste In Transilvania. Suceava s-a predat la 27 septembrie 1600, pentru ca, la 6 octombrie, xedobandirea de catre Movilesti a Moldovei si fle deplini. fo noua situatie, mu-i mai rimanea marelui dom decat sé apere stapanirea sa de inceput -Tara Roméneascs. Cu 16000 de ostasi, el a dat lupta decisiva cu ostile poloneze 1a Bucov, pe Teleajen (20 octombrie), dupa ce, anterior, Incercase inutil sd-i retin& la Néieni 3i Ceptura. Superioritatea artileriei inamice decise victoria acesteia gi Minai a fost obligat sé se retragi. CAteva zile mai tarziu era Inscdunat Simion Movil4, un interpus al polonezilor, acceptat aproape imediat si de citre otomani. Pentru Mihai lupte nu se incheiase. Stapan incé in Oltenia, impreund fiind cu o parte 2 ogtilor sale, el spera #8 @ fortelor poloneze. La 25 noiembrie, sortii 1i furd din nou impotriva. Pierderea bataliei de 1a Curtea de Arges Insemna risipirea ultielor sperante. Buzestii, care~i fusesers aldturi tot timpul, se inchinaseré noului donn, in timp ce Mihai lué drumul exilului. sdobandeasca tronul de la Targovigte, dupa iminenta vetragereSfarsitul lui Mihai Refugiul, reintoarcerea si sfargitul lui Mihai. Prin Ardeal, vechea lui stipanire, care se afla, acum, in mAinile iui Basta gi ale imperialilor, Mihai a trecut, in secret spre Viena, unde intra la 12 ianuarie 1601. aici a redactat un memoriu catre imparat si o celebr& autobiografie, adresata ducelui Cosimo de Toscana (un aliat in Liga Crestina), cronica a luptelor sale cu Imperiul Otoman. Deteriorarea situatiei din Transilvania (unde Basta sfargise prin a fi alungat de nobili, iar Sigismund Bathory era retnscSunat pentru a treia card principe), luera in favoarea lui Mihai, aducéndu-1 aldturi de Habsburgi, care intelesesera, inc& o dat&, c& nu pot pastra Ardealul altfel decat sustinandu-1 pe voievodul roman. in audienta la Rudolf al 11-lea, 1a Praga, in doud randuri (1a tnceputul lui martie 1601), Mihai primi 100000 de taleri pentru echiparea unei osti si Increderea Imparatului, fmpicarea cu Basta se Indeplinise in mai 1601; dupa ce trupele celor doi au fost adunate, jonctiunea lor se implini, la inceputul lui iulie 1601. La 3/13 august 1a Gurdslau, la nord-vest de Zalau, Mihai a obtinut o stralucité victorie asupra lui Sigismund Bathory care a pierdut pe campul de lupta toatd artileria. ba Cluj, 0 solie de boieri munteni i-a adus la cunogtinta indepartarea lui Simion Movild si eliberarea scaunului Tarii RomAnegti, care-1 astepta. A£lat din nou intr-o situatie exceptional, Mihai igi ingrijora nu numai dusmanii, ci gi aliatii. Daci spada sa fusese de folos Habsburgilor spre a redobandi Transilvania, era improbabil ca, dup’ victorie, Mihai si fi fost dispus 88 leo cedeze. Asasinarea lui pe Campia Turzii, la 9/19 august 1601, rAspundea perfect scopurilor imperiale. Nu de un egal cruia si-i sporeascd puterea avea Imp4ratul nevoie, ci de o unealt& de care, dup4 folosint’, s% te poti dispensaSfarsitul lui Mihai Refugiul, reintoarcerea gi efargitul lui Mihai(continuare) Picirea marelui donn impune cel putin dou intrebari. Era pregitita societatea romneasck pentru a infaptui, in sens unificator, actiunea politica si militard a lui Minai? Erau dispuse puterile crestine vecine s accepte, intr-o zond in care se interferau atatea interese opuse, un stat independent care ar fi putut modifica, intr-un mod nou, imprevizibil, vechile raporturi de forte? Feste toate posibilele raspunsuri, figura tragic& a lui Mihai a influentat decisiv istoria romanilor, gandul model i au inaugurat 0 epoca. in fata amintirii sale nu poti si nu te géndegti “cd pentru a putea trai o td, ce tiva fost daruitd, esti dator s-o meriti, ca om $i ca neam in fiecare clipa.” Din "0 istorie a Iui Mihai Viteazul de el insugi": timpul acesta se poate vedea c& n-an crutat nici cheltuieli, nici osteneala, nici sange, nici ins&si viata mea, ci am purtat rdzboiul asa de mult timp singur, cu sabia in mind, fard 0 am nici fortarete, nici castele, nici orage, nici cel putin o cast de piatra unde s& mi pot retrage... Nu am pregetat sf m4 aldtur cu puterile mele $i cu cheltuieli uriase 1a crestinatate, nefiind cunoscut de nimeni si nici nu le-am facut silit de cineva, ci ca sd am $i eu un loc si un nume in Gregtindtate am pardsit toate celelalte prietenii ce le aveam.” N. TORGA, despre Mihai Viteazul "De 1a 1600 nici un romin n-a mai putut gandi unirea far uriaga 1vi persoaalitate, £4ré palosul sau securea lui ridicatd spre cerul dreptatii, £4ra chipul Iui de curaté $1 desavargita poezie tragica." ju cuprinzator si fapta sa temeraré au impus unCorespondente ale lui Miha1 Viteazul Scrisoarea Ini Mihai Viteazul citre Hatmanul polon Stanislay Zolkiawski, castelan de Liov, referitoare la bitalia de la Calugareni (12 septembrie 1595) “Yoan Mili sin mila lui Dumnezeu, palin eredtar al Tarii Romanesti Stralucite si marite harman de camp, prieten al nostra sincer abit ‘Neca seris Domaia voastra ca sa va insilntam mai sigur despre ostile urcitor. Dect sa sti ca ne-arm batut eu iret, inaimte de vreo iret saptamani in tara nousira la Calugareni, in care basate bunul Dumnezeu ne-a qua noua crestinilorintr-wn chip orinunat. Au fost faa mai inti trei pas si mai mult east, dintre care vreo catva au fost prinsi chiar vi, Am intles apot de la prizoniertima proaspetica in lupta aceeu eu cazut 7000 de tur, far celta ingroziti pana in suffet, printre care insusi Sinan Pasa, se pregateau sa:si Jntoarea past spre Dunare. Adevarat ca not insine -am lasat lu caleasloheda in tara noastra, siasta din pricina ea in vremea aceea astirea noastra se impurinase peste socotelt, Cand au cunoseut urcit acest wera, au inins-0 spre Bueurest. Sirrupel lor sunt acon astel impartte: cx Mehmed Pasa ta Bucuresti st 10000 ocupati cu construivea acolo a unel forarete. lar ci Sinan Pasa si Hasan Pasa suns in jur de 30000 care in ziua aceasta au plecat spre Targoviste, hreagesostve nu trece le 40000, Luptator’ abia sunt dowasprezece mii, cac stim sigur ea ienicert abia de sunt ‘0 mie doua sute, numavandui si pe reerutii agemogtani, De buna seama ca au fost adhnani fa noi init ea turcti sa aunga ta ‘Targoviste patru prizenier, prinire care unl era basceaus. Acestia, prnand-ila chinuri au fos imrebari: cum se face side ce -a ridicae Sinan Pasa si celal imporriva rinururlor noasire cu. trupe militare asa pune? Fiecare dintre ei dadea raspuns asemenator: fara indojala de aceea sunt asa purine irupe, pentru ca se nadaiduia pe curand pe ajuorul Hanuluitataritor, asa cum iva fost rimisa orunca aspra de la Imparatuliurclor. fnsa acestatipseste pana acu. Care tucruri i dau mutta grija tui Sinan Pasa, Adeseori a cerut ‘ajutoare de la Marele Imparat, insa nimic nui sa srimis. Caci oastea cea mare a trebuitsafierimisaimporviva persanilor, care i daw de furca zdravan. Apoi 0 ala oaste mai mica, impotriva francilor, eae totasa ti macina cumplitfartele pe mare. Acestea pe care le socorim sigure vi le instinzam Domniei Voasire si cat mai staruitor va rugant ca pe acestea sa le cantarit in inima voastra si sa ne trimitei cat mat curand ajutoare, noua crestinilor. cue niviodata nu va fi mai usar decat de asia data sa puter so-t sadrobim pe vieleanul dusman pana la capat, rumai daca ati voi sa ne sprijinit cu trupe euniliare. Bu fireste, cu toate ca dorese peste Imasira so ma napustesciarasi asupra dusmanului, socolesc toust cu trebuie asteptat ajutordlaltor crestini,larasi si iarast va rugam starutor sa va indurat de treburile crestinest st sa singet focul care arde paretele vecinul,inainte ca el sa vi ajumga pe voi. Asta intradevar va regan, ante de toate, ca daca ati hotarat sa ne adwcen ajutoare, ca sa fimasigurat de asta cat mai tare si sa fie limpede pentru noi vointa Dommiilor Voastre Dat in lagarul de ta Dambovita ta 12 septembrie 1959."Corespondente ale lui Mihai Viteazul Mihai Viteazul vesteste comisarilor imperiali ai imparatului Rudolf al I1-lea despre victoria de la Selimbar (4 noiembrie 1599, Balgrad - Alba Lulia) *Si-a razbunat, in sfarst, odata Maria Ta jignirile de atatea ori aduse, nu stiu de ardeleni sau de craii tor Maviei Tale si intregit Case de Austria, prin mine, la 28 ale lunit trecute, cu fierul, caci cardinarul Bathory mi-a iesit inainte in padurile Sibiului in camp cu toate randurile tari, mai ales cu oaste de stransura si tarancasca, neavand paste cu plata. Si, pentru ea, dupa ce prea-tuminatul domn nonin al papei a staruit indeajuns, side prisos, pentru pace intre cele dowa tabere acum gata de lupta, el n-a vrut eu nicé un chip sa plece din tara, desi era print intrat fara drept, si sa se dea in laturi inaintea dreptului Mariei Tale, ci se lauda ca va cerea norocul cu armele. Ci eu, cu eredinta in Dumnezeu, cel mai mare rachunaior al calcari de juramant, si razimat pe dreptatea Mariei Tale, m-am luat la lupta cu et Siacela, despotat de toata tabara lu, a fost pus pe fuga de mine, cu toata oastea lui, nu fara mare durere a suflenulué mew entra risipa sangelué varsat de cateva mii de erestini, cazuti de amandoua partie. Astfel la I-iu noiemrie, in ua Tuturor Sfintitor, am luat in stapanire ca biruitor Balgradul, Scaunul Crailor Ardeatului Acesiea am voit sa le dau de stire Mariei Tale prin chiar stafesa mea: cetelalte le voi face cunoscut Mariet Tale mai pe larg cu supunere in curand, prin niste fruntast ai Ardealului si Tarii Romanesti. Dumnezeu sa te tie multi ani pe Maria Ta biruitor in fericire. In Balgrad, 4 noiemvrie, anut Domnutui 1599. Al Mariei Tale serb, Mihail Voeved"Corespondente ale lui Mihai Viteazul Mihai Viteazul anunta comisarii imperiali privind alungarea h Moldovei si motivele acestei actiuni (20 mai 1600, Hotin) “Gam cin Scan pe teremia-Voda ian tara in stapanire, an erect ca tree satan sf ramastet achoiuh 5 -am urmarit pe Jeremta acela cu armele pana la howard Podolte, Sk prinzandu-! din cale in fuga tu, am bata ostle cu Omor mare. Et Insusi s-a awa manure in fuga, mpreuna cu Sigismund Bashor,erecand apa Nisirula, Acuna, dect indeplnind acest lcruri cu noroe, cu jlorul tui Dumnezen si sovarsind cu osteneite mele ce trebuia pentra nantirea Crestintai aver tara aceasta tata suptputerea ‘Mariet Sole. Acuma numat de atata ne tinem ca, npartind pretuindent ostilenoasie sa stim pe Toctor la supunere. nu vom mal abort ait mutta vreme, cine vom intoarce data in Ardeal penne a pane ta cae celelatelcrur, sie sl gasim pe drum, De aceea dam vot sa va adue la cumotinaacestea Domnilor Votre, casa integer ca nu laa feo parte nie din ce privste manturea st inaintarea foloaselor Crestinatatii, Altfel dorim a fiti Domniite Voastre sanatosi. Teremia Movila de pe tronul Din lagarul nostru la hotarele Moldovei,langa cetatea Horinuli pe apa Nistrulu, 20 mai 1600" Din memoriul lui Mihai Viteazul adresat ducelui Toscanei la 3 februarie 1601 "Acun ovicine poate vedea cata munci si osteneata ann indurat sapte ani de-a rand si cata sTujba am facut erestinatan,eaci arn tat de ts turci 100 de tuner si am ocarmuit tei tari: Tara Romaneasca, Transilvania si Moldova: si am adus Mariet Sale lnparatului 200 ‘de mis de oament de lnpra, pedestrasi scalar, cu care ant fost totdeauna gata sa slujesc Mariei Sale, Aci ams ajuns la acess sarsit pilersand 10 ce castigasem din stele rinereth pana la batraner, sitar si avert, si sotie si copl, daca le-as fi pierdut din eauza dusmanilor sau daca mi-ar fi fost luate de dsman, nu mar durea atat cat ma doare,fiindea ax fos fapmite de aceia de la care ‘asieptam rezim si ajutor. Dar Dumnezes le vede, In vremea aceasta, oricine poate yedea cu n-am erutat nici cheltuielt nici osteneata, nici sange, nici propria-mi viata, ei am purtatrazboiul foarte mall timp, cw sabia in mana insumi, fara sa am nici fortarete, nici castle, nici orase, nici eel putin o casa de piatra unde sa ma retrag, ci, abia una singura pentru Tocuinta. Nu am pregetat sama alatur cw puterile mele si cw cheltuieli uriase pentru crestinatate,nefind cwnoscute de nimeni, si nici mu le-am facut silt de cineva,cica sa am si ‘ett Toe si wn name.”Rolul deosebit al Buzestilor in viata lui Mihai Viteazul i Buzesti si Mihai Viteazul se leaga o lungs si stransa prietenie. Buzestii, nu-I vor parasi niciodata pe Mibai, oricat de grele au fost imprejurarile, oferindu-i sprijin material si moral, primejduindu-si viata pentru viata voievodului si chiar salvand-o o data, in timpul unei campanii sud- dunarene. Buzestii erau vitejii sai capitani care i-au fost si sfatuitori si aparatori fideli. Bi erau printre initiatorii miscarii boieresti pentru alungarea lui Alexandru cel Rau si inscaunarea lui Mihai . Stroe Buzescu pornea poi, alaturi de tanarul pretendent la domnie, pe drumul Constantinopolului, spre a obtine, de la sultan scaunul tarii, La Calugareni, in cele mai critice momente, Buzestii au fost mereutlanga domnitorul lor si poate ca izvorul tariei acestuia se afla si in siguranta care-I stapanea stiindu-i alaturi, sinceri si devotati, cu un palos mereu ridicat, gata sa cada asupra capului celui ce ar fi primejduit viata conducatorului lor. Acest lucru s-a si intamplat, de altfel, in toamna anului 1598, Turcii organizasera o campanie spre Ungaria, si ca masura de siguranta pentru tinerea lui Mibai departe de operatiuni, au trimis un corp de caste la Vidin si au intarit apararea cetatii Nicopole. Mihai nu era insa omul care sa stea cu mainile inerucisate. A atacat el primul, i-a infrant pe tureii de la Nicopole, dar neputand cuceri cetatea, din lipsa pulberii, s-a indreptat spre Vidin. S-a incins si aici lupta, incheiata cu victoria romanilor. In invalmaseala inclestarii, un ture si-a indreptat sulita spre domnitor, reusind sa-I raneasca, dar n-a avut timp sa isi manuiasca mai departe arma, pentru ca, din goana cailor, Radu si Stroe Buzescu i-au retezatcapul. Un an mai tarziu, la 26 octombrie 1599, aceiasi boieri Buzesti, impreuna cu Udrea Banul si cu Mihaleea ajunsera cu « ostile Mehedintilor si ale Jiului » pe dealurile de la Vestem, in coasta Sibiului, unde fac Jjonctiunea cu ostile conduse de domnitor, pe valea Teleajenului sia Buzaului si reusesc, impreuna, victoria de la Selimbar, prologul intrarii triumfale de peste patru zile (1 noiembrie 1599), in vechea cetate a Albei luli Dintre toti apropiatii sai, Mihai ii considera cei mai de pret pe Buzes dupa ce se consulta cu ei. Intre Frat le importanteCalugareniSelimbar | 1=tabara Andrei Bathory 2=loc observatie -Andrei | Bathory 3=Stefan Lazar 4=Moise Secuiul 5=P. Husar 6=Melchior Bogati 7=oastea lui Mihai Viteazul 8=Baba Novac 9=Gh. Mako 10=Aga Lecea 11=linia a 2a 12=Mihai Viteazuaslau MirGuraslau ISTORIA ROMANILOR co Badon 2 Sy enti BATALIA DE LA GURUSLAU (24 IULIE/3 AUGUST 1601) col. Victor A Op. cit, pLupta Targoviste 0 r Lupta pentru recueeTablou Th. AmanSoli turci aduc daruri lui i din partea lui MehmedSigiliul lui MihaiPortret Mihai ViteazulStab Era tlor B BuzestiAnexe ") *Soli si Spioni la curtea lui Mihai Viteazu ¢Stindardul lui Mihai ViteazuBibliografie * Almas Dumitru — Buzestii, Magazin Istoric, anul II, 11, 1968, 1-5 * Cronica Marii Uniri — Magazin Istoric, anul XII, 11, noiembrie, 1978 ¢ Tonascu Ion - Mihai Viteazul, Editura Militara, Bucuresti, 1975 ; * Nistor Ioan — Steagurile de la guruslau, Magazin Istoric, anul X, 113, 1976, 16-22 * Pospai Mircea - Memoria Baniei, Editura sport- turism, Craiova, 1982 * www.moldova.go.ro — Galerie foto