Professional Documents
Culture Documents
Corola
Corola
P
literara reprezentativa pentru curentul modernist romanesc. Publicata in
volumul de debut “Poemele Luminii” in anul 1919, aceasta reflecta
filozofia lui Lucian Blaga asupra cunoasterii si este una dintre cele mai
reprezentative lucrari de-ale sale.
Modernismul este un curent literar aparut la finalul secolului 19,
inceputul secolului ce isi propune sa reformeze arta, sa fie diferit de ce
fusese pana atunci. Trasaturile principale sunt ambiguitatea limbajului,
metaforele insolite, intelectualizarea emotiei si inovatia la nivel prozodic.
Poezia este o arta poetica modernista interbelica, intrucat autorul isi
exprima propriile convingeri despre univers, menirea lui in lume si
procesul de creatie. Aceasta are ca sursa de inspiratie expresionismul si
apartine curentului modernist deoarece prozodia este una inovativa,
limbajul este ambiguu si autorul isi intelectualizeaza emotiile.
Tema poeziei “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” este
cunoasterea,desemnatade metafora “lumina”. Viziuneadespre lume in
filozofia lui Blaga este bazata pe doua tipuri de cunoastere, cea
paradiziaca [rationala, stiintifica] si cea luciferica [afectiva, poetica].
Titlul este un element paratextual de compozitie care este enuntiativ si
analitic, punand in evidenta ideea centrala a textului si anume datoria
poetului de a proteja misterele universului.
Reluat in incipit, titlul contine metaforarevelatorie“corola de minuni a
lumii”, pronumele “eu” si verbul la forma negativa “nu strivesc”ce
sporeste perfectiunea universului. Corola reprezintaaici insumarea
tainelor universului, mistere care formeaza un echilibru perfect al lumii
care, in ochii autorului esteprivit prin prisma imaginatiei,refuzand
categoric calea rationala.
ecventa 2
S
lumina - cunoastere,laitmotiv volum
eu-ceilalti Lumina mea / lumina celorlalti
sugruma - omoara misterul
“eu cu lumina mea sporesc a lumii taina”
misterul este peste tot “in flori, in ochi, inbuze ori morminte”
luna - misterbagat vrajeala ca versuri nu stiu
“tot ce-i neinteles se schimba-n ne-ntelesuri si mai mari”
1
pozitie dintre eul liric si restul [oamenii de stiinta]. Avem metafore
o
insolite, comparatie ampla si
un limbaj ambiguu cu inspiratii din expresionism.