DIAGRAMA CIRCULARA A LINIILOR 3 PARAMETRH SCALE! RABIALE Facroaut nia » ” pemenie oF ow 2 to 1 ade fins jos obs afte Fe Espo Be2 Bbidiega de » -qulomatics, informatics tlectonjed, menage 31 Seria Fundamente r, doen Edniond Niéolai (coordonator) 1, Prof. dr. Ing. G. Rulea, dr. ing. O. lancu, scu-dr, ig. P. $chiopu, dr ing. A, Manec, ing. R. loneséu, rd. ing. M. Dragoman, dr, tng. G, Lojewsk 6. ng. M. Semoil, dds ng. Péplicean MANUALUL’ INGINERULUI ELECTRONIST RADIOTEHNICA vol. 1 EDITURA TEHNICA Bucuresti — 1987245, Polarizarea undelor vectornle armonlge {n° timp. es 21 Unde ‘sectromasnotice pane’ el slerce oe BAP. Ctl. slectomagnetle produs de surse varied srmonie in inp | 8 258, Rellexto i vetrecia Undelor plano ne 20, Gostcienti tot reset fs Bubliosratie : oe & 3, Materate pontra eadlostectronies (prot. de. ng. V. Mf. Cataneant, cont des ng. 0. Tanen, cont. des ing. ME. Deagullneseu, get eran dr i PY sehiops) TS ” LL Mateiale.dllecitce . a Buy Diletit et plain e’diplnine 22 T'S, a SHE Beisel Si Palarere, de grasa rie BE Cs troecetnce : 8 HA Diseticea dive soit (eitle chide) 2 SIE Calta “presotectnee 8 Ba mestet : i wt S14 inh altetielior ee ot dae Cuprins |. hte Rta Sg | fe feromagnetice 2 106 32% Materials ‘sodaeuaszetice 7” is iB Marat feimaguetce ine 5 | 328 Piece ta rattaete magieles : Peat : 5 328 nctlle iomercor'manvese i 22, Materise femconducionre i 1 Freevente rao (Ge. ing. V. Popicenn) , ” TS'Siauaten purttosio ‘nob do"ssread i Gufentul cece ta? 14. Conversia lungime de unda-freeventa a: [ol ear mgionr ae 15 TE Romeneauara bemalloc de feesvngs toler ‘td radoconuniesw °° | Borsadente conduit de anita dtrieladad Fy 22 Nomenelara tenaor de fr a nH | Dependents conductvnatt de Tecrenir cpa tecc Fd Ta Aira de trevente po sevice’ radiaroanieap | it Depeadonta Conductive de rad a 1S Gaipimt de bandh necelae smistualor radio a | 32. Elect neuer macro supra propeeiin: etc’

: by Biba deni Ras Aare Ee |” 1S BRR Seutth ea i 1085 Abtane lotic, : Te Geen" csete cu‘! : a8 JOSE Aatene ou unde ae adpitil | : Ls TE SeGeoisedades LS a oa Ait er : Th Spee es nunh oi is 105, Antene relocor pent ado decinaice i centinctiee Te aetemenialy hele 8 i005." adiatorat horn elacronsannete Nimote : Ho Linn none : m BEE Perabniin aolagatie 8 poe aces fim | oa Eifel Stia toca titrate rine IDEA Digsrame'Ge etelsgi penta cients de radiata a 8 Clente pasive ole ql rsiroee peat mieruode (prot. dr ite. i artes eee a ee, 5 snes, Risen’ dking Yl, 6 inal ti, Gmoee de bode : a nen Ste Rare erie 82 Kepetanys Seana ae) 23. Save en refactor parte : By Faden Se niuiee“h dhe ttn SS we 10g SRE’ rics iat, gi SS Ginn de atemare :3 Ines, Rtn Bet edieeie 22: $8 Patores maxims transmit a0 ‘ea, Rent mec ‘awit? indlod ae’ ssiné’ 88, Misurarea factorulul de calitate 163 argh pei . ne Bio. Bien mgd 2 oy scipilinfuiee 2 BEantneeioate Lt : Her Barrens deste odode Sreneiele Sp IOF3, Rates ese ees : E1ta Sttubat Sow eGo tupeime vanes 2 108. Start de anne : Stee ‘je cling mpgetea aoe} EE Shar Wl, bso titinens’ © 2 * SL 8105. Diafragma rezonantd : 388 1082. Siruri Uniare formate din perechi de radiatoare |) | | 5 io rr a ci am i os 32 cornnss 1083. Siruel Uniare partielare 1084 Suurl clrculare O83, Sista eetamslo? radiarte’Ulses 109, Antene adapting Sig Antena adaptive ‘eirodiesinsee Mula, Antene adaptive ca puclabloestt nf test Siteme Ge antene adaptive ca alsoritm do prélicrar’ 1048, Misararen anteneler 204. Generali W.i02 Misurarea' pacametritor‘aiteneioe sibilogratie Out Colter de slegere a wut poligon de misuril,penteu stone Sati Ceterial de planeiste e Misa: Celterial de plancliate HAN. Chitral de desstace SDI. Coteral de unifermitata 3 cinpulul LLL Crteral raportulul de protetia eecteémahetid | indti3. Griterteconomice. gf protect Bibugratie ce 1 i : '. Freevente’ radio 1. CONVERSIA LUNGIME DE UNDA-FRECVENTA. Beuatit de, conversic: wingtve de wid.” hem 4 vez dona @<20" fis) Bae cae a f=freeventa frag Te = Teens In fig. 1 se prezinta o diagrama de conversie lungime de undi— {reeventii tn care prin folosirea adecvati. a factoralul, de multiplicare din tabelul aliturat, se acoper’ orice portiune a spectrulul undeler electro rmagnetice. t freevenje ‘multiplica maltipliea : *s gg Se Bom, Bh cee ee ww 1.2. NOMENCLATURA BENZILOR DE FRECVENTA FOLOSITE IN RADIOCOMUNICATII Potrivit prevederilor art. 2 ‘din: Regulainental radiccomunicatillor: adoptat-de, Uaiunea Internafionala «. Telecomunicatiilor, organism ‘spe- ciallzat al O.N.U,, spectrul radio. se imparte in 9 benz de freevents pre- zentate In tabeiul’ 1.2 PRECURNTE RADIO abelut 1. ‘Bensile do freeven( ale spectrutul radio ‘Simbot | Domenie frecvenjelor | Sabdivitunea metric | Abeelerce benait 4 2-30 ke tande mlriametice nam a ston tate ‘unde Rllnavteioe Bm 5 sio—aabo kite | Unde Rectometice Bim 7 a0 Ne Unde decamet Baom 5 20 Mee tunde mowice Ban © | HE] sdomsoud Mite | Unde decimetrice Balm a | sur o—90 Gute Une centimetice Bem i | BHP. sao Gite bende milimetsiee inn 2 aoia0ed Giz | .sunds desimilimetaice ‘ote 1 VLE — Very-low frequency YEE — Vory-high frequency EF — Lait tequenty Une = Ui hteh teqwoney Me = Medium irenueney SUF — Super-high frequency Hr © hgh frequency EMP — Sstemely high tre [Nota 2: Palio din an 1959.4 Regulementalat radiocomunictilor include f9 tobe Tie mat sus, banda 2 G0—sG0 Hz) si respectiv bands 2 (0 9000 Ha) Semi 'de ele mat rl ‘panda voodla (VF — volze frequency), ‘Sinthohirilé Penzilor tsi au origined in denumirile folosite ini lite: atua de limba englesi 1 SERVIC DE RADIOCOMUNICATIL {In sensul Regulamentului radiocomuntcaiilor, serviciul de radio~ comuniestii implied transmisie, Infelegindu-se prin aceasta mista Sau/s] receptia undelor radio pentru nevoi specitice telecomuntcafilor Alunel cind nu se fa0 alte menfiuni, serviciile de radiocomunicstii din ccadrul, acestui regulament se refera la radiocomunicatille teresire 1. SERVICIU FIX: servicid. de radiocomunicatil intre dou’ puhete fixe determinate, 2, SERVICIU FIX PRIN SATELIT: serviciu de rediocomunicatit {intre stafii de sol amplasate in puncte fixe determinate, folosind unul sau mai mulfi sateliti serviciul poate include uneori legituri intersate- lit, precum #i legiturile de conexiune-pentru alte servicii de radioco- ‘muicatii spatiale. 3. SERVICIU FIX AERONAUTIC: serviciu de radiocomunicatis intre dous puncte fixe-specificate, destinat eu prioritate pentra secu ritatea navigatiel aériene ct st pentru regilaritatea, exploatarea econé= ici si eficienta a transportulti serian 4, SERVICIU INTERSATELIT: serviciu de radiccomunicatii care asigurd legituri fntre'satelifi artificial al-Pamintulul 5. SERVIGIU DE EXPLOATARE SPATIALA: serviciu de radio- comunicatii destinat exclusiv exploatarii vehicelelor spajiale, in parti- cular Ia urmirirea, telemetria gj telecomanda spatial. " SERVICU.DS RAMIOCOMUNICATIE w 6, SERVICIU MOBIL: ‘servici de radiocomunicatii thtre stafit mobile si stats terestre sau Intre stafil mobile. ‘7. SERVICTU MOBIL PRIN SATELIT::Servietu de’ radiocomunt- csfil Intre : ‘—stajii de sol mobile eu uns sau mat multe stafil spatiale sau intre statil spatiale; mead — stalii_ de sol mobile prin intermediul uneia sau mat snultor 2 atatii spatiale. ‘Acest servielu include si legaturile de conexiune necesare pentru: asemenea operaiil. | 8, SERVICIU MOBIL TERESTRU: serviclu mobil: intre’siafil'de: baz gi stati mobile terestre sau intre stapli mobile terestre, 9. SERVICIU. MOBI) TERESTRU ‘PRIN SATELIT: séviciu mo- bil prin eatelit im care:statiile de sol.-mobile siat persuprafaja terestra 10, SERVICIU MOBIL MARIITM: serviclu mobil intre stajii de: consti si stafii.de-nava sau intre statii de nava, ori intre stafille aferente pentru comunicetii Ia bord; statile mijloacelor de salvare si cele ale ra Giobalizelor de locallzare @ sinistrelor, pot participa Ia acest serviciu i. SERVICIU MOBIL MARITIM. PRIN SATELIT: serviciu mobil prin satelit in care stafiile de sol mobile se-afldla bordul navelor; sta~ fille mijloacelor de salvare gi cele ale radiobalizelor de localizare’'a.si- nistrelor pot participa Ia acest serviciu. 12, SERVICIU DE OPERAYUNI PORTUARE: serviclu mobil ma~ vitim in port sau in vecindtatea acestula, intro statiile de coasta si de avd sau Intre stafil de navi, avind ca oblect transmiterea de mesaje re- feritoare exclusiv la manevrarea, miycarea si securitatea navelor si th’ caz de urgent pentru salvarea de persoane. Se exclud din acest servi- lu, mesajele cu careeter de corespondent’ publics 13. SERVICIU DE MISCAREA NAVELOR: serviciu de ‘securitate fn cadiral serviciulai mobil maritim, altul deett serviciul de operatiuni portuare, intre slatii de coasti gi de nava sau intre statii de navd, pentru transmiterea de mesaje privind exclusiv migcarea ‘navelor. Sint’ excluse rmesajele cu caracter de covespondenta public’, 4, SERVICIU MOBIL AERONAUTIC: servicly mobil tntre stafil aeronatitice si stall de pe aeronave sau intre stati de pe aeronave; pot participa la acest serviaiu stajile tadiobalizelor de localizarea sinistre~ lor 1 cele ale mijloacelor de Salvare, pe frecvenfele-de urgenfé 1 pri- mejdle desemnate in acest scop. 16. SERVIGIU MOBIL AERONAUTIC PRIN SATELIT: servicia mobil prin satelit in care stafile de sol mobile sint situate 1a berdul aero- navelor; pot participa la acest serviciu stafiile mijloscelor de salvare i cele ale radiobalizelor de-iocalizare a sinistrelor. 16, SERVIGIU: DE RADIODIFUZIUNE: serviciu de radiocomunica- fil in care transmisiunile sint destinate recoptiei directe de clitre marele piblic. Acest servieiu include transmisiunile sonore (cadlofonice), de te~ leviziune sau alte genuri de transmisiunt 11; SERVICIU. DE ‘RADIODIFUZIUNE’ PRIN SATELIT: serviciu de radidcomunicatil fn care semnalele transmise sau retransimise prin sta~ {ille spatiale sint destinate neceptiel directe de cdire: marele public. Pria Teceptie directa se Ingelege receptia individuala gi cea colectiva.4 PRECVENTE RADIO 18, SERVICI DE RADIOREPERAI: servisiu de’ radiocomunicat in seopar de radlorepera] TO SERVIGT OH RADIOREPERAJ PRIN SATBLIT: serviclu de zadiocomumicati pentra radioreperaje implicind una sau mal multe sta- ‘it spatiae “ou SBRVICTU DE RADIONAVIGATIE: servieiu de radlorepera) in scopurt de radionavigstie " 21. SERVICIO DE RADIONAVIGATIE PRIN SATELIT: serviciu de radiorepera} prin stele in seapuc de vadionavigatie. To SERVICID DE RADIGNAVIGATIE MARITIMA: servicia de sadionovigatic pentru nevolle navelor si pentra secupiatea explea- ‘ar lor : 35. SERVICIU DB RADIONAVIGATIE. MARITIMA PRIN. SATE- LIP: gevvicia de radlonavigafie prin setelit fa care staiile de sol se alla Ja bordel navelor. SH. SERVIGIU DE RADIONAVIGATIE, AERONAUTICA: ‘Servictu de radionavigotie pentru nevotle acronivelor $1 securitatea exploa- tae or y 35, SERVICIU DB RADIONAVIGATIE AERONAUTICA | PRIN SATELIT: serviciu de radionavigate prin satelit in care staile de sot Se afl Ia boraul aeronavelor 26, SERVICIU. DE RADIOLOCATIB: serviciu de radloreperaj in coputi de radilocatie or SERVICIUL, AUXILIARELOR METEOROLOGIBE: serviclu de radiocarnunieali destinat observafiilor sf sondajelor meteorologlee, in- clvsiv bldrologie. 26, SERVICIU DE EXPLORAREA PAMINTULU PRIN SATE- LI, gervieiu de radiocomumicatit intr stale sol si una saa ma multe Hatt epeale care poote cuprinde si legsturi intr stafile spatiale si 38 — se obfin informatil referitoare la caracteristicile si fenomencle hnaturale ale Pimintului de la detectori activi saul pasivi atlati pe satelit; — 50 colecteazd informatii simllare cu cele sus-mentionate de la platforme teresire sau aeropurtate; ‘— Informatiile colectate pot ff distribuite la stajil de sol din cadrul acelulagt sistem; — Se pot include interogari de platforme. Serviciul poate cuprinde’gi linille de conexiune necesare pentru exploatarea sa 23, SERVICIU METEOROLOGIC PRIN’ SATELIT: serviciu de ex- ploatare a Pimintulul prin satelit pentru necesitaji: meteorologice ‘30, SERVICIU DE FRECVENTE BTALON §I SEMNALE ORARE serviciu de radiocomunicafii pentru scopuri stiinfifice, tehnice si diverse core asiguré pentra receptia general emisiuni de-freevente determinate si/sau semnale orare cu o precizie ridicatd si specificata ‘31. SERVICIU DE FRECVENTE ETALON $I SEMNALE ORARE PRIN SATELIT: serviclu de radiocomunicatii folosind stati spatiale pe sateli al Pémfntulul In scopuri similare serviciului anterior. Servielul poate cuprinde si legaturile de, conexiune pentru. exploatares $3. ‘AtMDUINE DE FRECVENTE FE SERVICE DE RaDIOcOMRUNICATH 2 32, SERVICIU DE CERCETARI SPATIALE: servic de radideo- runt In eave vehloule spatiale sau alt ableote In spol tint foloite pent cecentan inti i tenologce So, SERVICIU DE AMATOR, seiviciu: de rédiocomunictiivina ca oblect instrurea individuald, Intercombicgtia'l stadt fehnice oe ‘Ste Ge citre radtoamator, adie Ge pesromae. autoriate legal in Sate ia sion pete scopti sine peveonole fd sie nfses pecunlace, ok, SERVICIU DE. AMATOR PRIN SATELIT: sxvictu de radioco- nounictit folosind statis spatiale a(late pe satel at BEmintulut in see- Teagisenpuri ea cele se serviced anterir. vi SEINIGID DE RADIOASTNONOMIE save cal fleete wr ahs oHRNICIU DE SECURISATE: ace seria de xdncombion ex fuefionare peoriénenti sar temporsra pent 2 ssgisa salvates viefilor omenesti si a bunurilor materiale, = 37. SERVICIU SPECIAL. rervicu de radlocomunicath edefiit tn presontal sub-capitol,exclsiv penta satifaceres noe novel detec fate de tees general dar care nu. tte Geis corespontene po 1A. ATRIBUIRI DE FRECVENTE PE SERVICI] DE RADIOCOMUNICATIL Din punetul de vedere al atyibuirit benalor de freevente radio, globul-pimintesc se imparte in -Regiunea 1, Regiunea 2 si Regiunea 3, definite in Regulamentul radiocomunicatiilor. ® 4 In tabelul 1.2, figureazi atribuirile de frecvente referitoare la Re- siuned 1, dia care’ fees parte sl Jara noustrd (Regimes 1 cupringe in Felncipl sand serie de inulin bavnel gama Ato fir 6 fe depijesse! meridianvl 0° vest, ropa, Aisica inclusiv Republien Malgast, Ovlentel Mijlocu eu exseptia Ieanulu, Tutela, teritcil aslatle al U.RS.S. $i Mongolia). ta eee “Regimut de folosire al frecyentlor atsibute sezvicilor de radioco- ‘unica din tabelul 1.2 prevede treh nivele distinct, in cotespondent Gireetd eu citegorlle de servic precizate in Regulamental raiocoma nicl eepctesperveia primase, waervw pesmls™ Meer Un servicid primar st unvl permis au sceleasi dreptur de fotosire a,fgetetlr sm Cah th ata atl ‘care se cliboresa8 plant fe freevente, In. acest cae servictl primar are. privitate in_slogerea freeventelor. " arsed a Stajile care funcfioneszi tn cadrul servililu. secundar nu tre- boule sh pertorbe funcflonares celor din serviclle primare si petmise $i nt beneliciand de protecte la perturbett in roport cu acests servic Die 5 drept la protecie fold de nccle stat dint servic secondar ci ora li S-aw asignat freevenfe si au intrat funellune ulterior.Armawint p® rscveNT® PE-SERVICR op RADIOcOMUNICATE ERUCVENTE RADIO. ¥ oateat 3 att Sermon $k : e EiTSaVSWaENT oer ee—oe 6 DicavNOway xId ooh e006 ‘gunpiaose aera Fae se Stee Pate mae j 1 voanizeak of Toqunuosoqper op yoHaGE od o)araseay ep MING er meee(o> ost ASRIMUIRE DE FRECVENTE PE SERVICIT DR RADIOCOMUNICATE ‘anne at oioeoerr F o0s0—c0re erate + 00g beaut oe tea ete oe +e te sete + Foe a ay EE 0 O68 T pean epee pag FREGVENTE RADIO + t t + t _ : + + + + t Tie ow HD a ant ] Grnaqno er monaATEISUInE DE FAECVENTE PEIsERvICN DE RapIOcOMUNICATE ngewe RADIO + 0090003 LYS NIMS INAIZnataoravE at se—o10 ve Sie reer ‘OF O08. 0 180) uo. pesmieoernn Sah e sis ¢—er0 ‘ha o—aze ++ 089 oa" (ono99 F Boseaee + ust—aia'utt + Reoc—ocee wrod DIEAYNOUSY, TTEON Miniuva TIROW ett ea aor e008 8 Eeg—ae 9 ees = aa (orenmnivon) 27 ean8) Fee ee ca 5 apARSETD newDND wie g = = Wor o—9e0 g aap ARO we z i oo = Ee a — EUISAVS Nitid IN7NENINVA VauVEOTEXA ¥aree—ite — 5 z 7 a (mushwee Bae z + Ono ‘| oseimoere + Sore oor + ote 019 # agrauet x “Beepuossep wee) FUE E TaEvS Niwa e100 TONOaIaN 8 “Fol i—Faet + arr Z oan ar—een & tei sort wos . TgIDOTOUOREAN ATV AUVITIXAY 2 “F ong e000 6 z + om eons + Mecem £ + ter Sone @ + Nes , ose 000 $0 sce + germeet + oor Foner Fo somate dvsceee Foose oat iste oss vorsaVNoUugY STLVOTAVNOLaVE = ee eee SRT Ema Fogcerica —“Hoese—0irs oc gscae YNILIUVN STLVOTAVNOTGVE | — + 5 ¢ apuebeap wane) yregarneds tennis + “Tne : Piemt + aoe + mores Sito” Fame 3 Seoereere Giqauys Nida GuVOtAVNOTGvE i TES : tees Fae a occ E Peer + 000 + arco E Sacre ty Soor $F ocrma f + one oor ma06 EH : aiivoiayNotave t t i + Soos—wos = peng $ cose eoir (Gxe—wse + oeaore + ocecoes = tte + ote t—met Eauecore tb ceimwn eeorcat ailvootoigva = 15 7 at | Ginunee) Fr mies5) Ty he s sete + tema thio — - = z| + BP "mice + (onsen) E + oor + B) dare 2 3) 3 tee Manton é eT & apa wa 5 4 g -tooae—gore een 5 eect” SIC \ £ = anpansep won) TeTS NTS 0 + Gx mned ‘aioet—eooen gone teeta + Guie—t000) xocr—cooay + fein tino + ghe ‘ehor=ora) + Gan etmoee rs a00 9 $a ‘eor—soote Gsot—emey Gan etoeD Tene # aqvidvas ray. z aw — E +O FED & b = (auepusoae noses) anledeavrema : +E oo ‘uopuossop novean wuumenieds 4 aveoe—go oe e009) Litaave Niwa duvuo JivAWaS 1S NOTViG TiNGADSUS BEBE : {000 2} fae ahaa 4 aon omens 6 ‘00 at) ood Stun ¢ a 2 oe toe, “oie) sweat ‘oa . guvuo aivNWas 18 NOTVad SiNGADUUS 40022-0602 toe Fae ERB Uae imanet ated ‘eds — nese rae oy 8) Gimeno exraecuRNts RADIO a0 ome + e108 isis Bo + Ha—28 4 (ues + Bat hoa + ae ey aay ‘rabel ous $ a7s—19.29) + discs + ge oa} + cab - T naa conmak) = waa mace aS ons t aun + Teaocisa sag—102 tie woes c Se0—2 30) = Bases a0) corer Hohe + AMATOR war 2200-2 200 (6 to0=5 75) + fomaia RADIOASTRONOMIE AMATOR PRIN SATELIT 0 4 e024 200 + i 2h aoa 090 2100621 0 i 1 000 —2 is gh EE 3han—3 600 oot 00 ToT 300 + vhaoo 24 980 Tao a0 10010 180+ 5 i ATRIDUIRI DE FAECYENTE PE. SERVIOIE DE RADIOCOMUNTCATE, 2 ‘Tabelul-1.2 confine urmitoarele rbtatil-privind benzile de trecvente atribite servicillor de radiccomunicatii: eet : — In benaile nemareate de paranteze, serviciile in cauzi au statut de servielu primar; — in benzlle mavcate cu bare oblice, serviiile in caued au statut aiviein perm! = — In benzile de freevente marcate:cu paranteze,xotunde, serviciile considerate au statut de serviciu sectndar, Utilizares bensilor de frecvente marcate cu sempul, +, are preve- devi aditionale’precizate in Regulainentul radiocomiunicatiloy In azul uno benil ‘e'freevenje attibuite,serviciulul de f:eevente alalon $1 semnale orare, fredventa, etalon éste Preciaats. infie’ acalade. Pentru benaile de microunde, tn Htsratur’ de specialitalé,se, bill ‘oste frecyent Hentjmirea literard prezentata in’tabelul 1,2. Accasti, ims Tai 1 acumicn eral a bens ie Weve redo wiliite fierobnide onde F Banda 8 ‘anda x asa saz si, Fre (Ge) sae fre. fore : say sna sina e iatre soa - soy ree ig’ | Ma ote i ; i 2 2 z BANDA ¢ i : : 2gf2 GH r Be E roe t ; i Xe 21501350, h £ fies 3 i 2 HRB a Ranta K Banda @ Ronda ¥ ube fron (Gite) - the. free (He) ube. free, (OH) 7 eine onde fern De a geen ae Bonds W Pome} Bee 8. Re a e ci 042 ©. O82 LeBel © oH eer gig 4 Varianta 1 Vactats i anda frecbenje (Qe) “ti Trtsenga (Gti) 2 © rae St ageass i 5 8 7 ks a é GS Bena & eect Banda Ky Ee Wet sngi—248 Ghz x 1h gi s ‘ce & szlbove 2 3 Sanwa Sepearatl earns. RECENT RADIO" pittire nu are un statut International ficial, ins se: regiseste ou pre- Gldere tn prezentarea de echipaments, mal-ates.dn literatura de Limba engiest : 1.5." LARGIMI DE BANDA NECESARE EMISIUNILOR RADIO. a curing tlio. lo pincin nevduada Inte ferentelor we eae ie ponte provock o astmenea emistune, ete newest 5 fe deleomine, lirgimen co Ganda de Irecvents hecessca. Regulamenttl Heciosomupicfiler si pele docutehte CCI, prevints velo de este! Eun asiste beng far ca forulele scoptste of alba tm carscter de- PRtuv, Vor ft prccnate iv continuareastfl de forme, pent cele mel ‘uate purl de emis Raton cu modtiie warplanes ‘elogatie Morse eu unde ietette By=BK 1B, este banda netesard tn He; | ‘5° °S rapldltatea modulatiet (viteza de semnalizere) in baud; KK = cosficient numeric; KeeB pentru citculte Sérd feding’ st Ka pentru cele afectate,de fading, exem plu: 1a 25-civinte pe minut, B20 sl I=5 rezula, By=100 We mw Pelegratie ‘Morse cu manipulare de tipul tot-nimic (on-off) a fa- sel Gnel purtdtoare de aed freovenfa modulaid KRM (Ha) MM este fveeventa maxim’ de modulatie tn Hz, K “SS opentru cireuite #ar4 fading si K=9 pentru cele afectate de fading. exemplu: la 28 cuvinte pe minut, B20, af-b1 000 si K—=5 reculta By? 100 H2=3,1 lz. . = felefonie ou banda lateral unicd si purtiltosre complecta pentru un singur canal By=M (Fiz) — radiodifuzivne sonorl cut dublé banda lateralis ByoIM (Hz) M=4.000—10 000 Hz functie de calitates doritt — transmisiune de televiziune (imagine si sunet) in norma OIRT, {olosité Ja not in fords faa fot0,79 (M2); Fon fr—1,25 (MER): reeventa ceniralé a canalulul (MH) exemplu: pentra canalul IV (banda 1) OIRT, ct fe 2ultS B,—92—84-=8 MHz 85,25 Miz ce [EARGIM D5 BANDA NECRSARE EISIUNIEOR RADIO 33 TL, Sisteme ett modulatie tn frecventi. = radiodifuriune sonors: BaS2M+2DK (Hz) Ke (valoare'tipled) D este valoarea de virt a devistiei de frecventa, respectiv jumé- fatea diferentel dintre valorile maxima si-minimd a frec- venfel instantanee. Freeventa instantanee in Hz, este viteza de variafie a fezel in radiani, impartita cu 27. 00 He gt exemplu: transmisime monofonied cu D: 1.500 He, rezulté B,=180 000 Hz=180 kHz. — radiorelee pentru telefonie cu multiplexarea in frecventa” a caller: By=2M-42DK (He) valoarea Jil Dedm se determing in funetle de numirul céilor teleto~ nice NV, prin multipliearea valorii eficace a deviatiel de frecventi per canal (@), cu un factor de multiplicare (m) . ‘alone tn 4B speck pentru: 8240; m=876 antilog =2t8% Atunel olnd existé pilot de continuitote cu frecvenla f,>M, relafia de caloul benali devine: By=2fed 2DK (Hl) Jn cazul in care f, produce asupra purtétoarei principale un indice de modulatie inferior lui 0,25 si o deviatie de frecvent& eficace mai mica sau egala cu 70% din (@), in calcujul benzii se alege valoarea cea mai mare rezultatd prin aplicarea relagilors By=2fy sau By=2M+2DK exemplu: a) cazul a 960 cli telefonice ce. ocupa 0 banda de frec- venje cuprinsi fntre 604028 kHz (banda ‘de baz), eu 0 deviate pe cale de 200 kis eficace st pilot de continuitate 4715 kHz, care produce pe purtitoarea principala @ de~ Viatie de 140 kilz eficace; 200 10°X3,76X5,5-24,19 10" Hz; 4 028X108 He; fy 4,710 100 Hz; Kt, renulll @M+2DK)>2j,; deci B,=10,32 MHz, b) cazul a 600 ci felefonice,, ce acupi o banda de trec~ vente cuprinse intre 60—2 540 klz, cu deviatie pe cale 200 KkFfz eficace si pilet de continuitate 8 500 kHz, care prow% recvEnTs RADIO uce pe partitoaren prineipalé o deviatie detreeventa de 140 kHz ‘eficace. D=200X107 3,78 4,969,28%108 Hz; 4X08 Ha, fy reaultd (2M-+2DK) IIL Sisteme eu modulopie in impulsurt = radlorelee: Baw; k 7 6; t=durata impulsului la jumatate din amplitudine, in secunde, exemplu: sistem de 95 cli telefonice folosind modulorea impulsurilor Jn porte, eu t= rezuled B,=8 ME radar: B=“, Kedepinde de durata (f) 91 timpul de crestere al impulsulul (f); de obleel varlazd intre 1 $i.10, in cele mai multe caztri, nu depaseste K=6, ftimpul de crestere al impulsului, fn secunde, determinat tntre 10%/ $1 90% din amplitudines Iai, exemplu: radar primar cu rezolutie 150 m si Keel,5 cu impulsuri iriunghiulare t=; se au in vedere componentele spec trale care sint eu cel mult 27 @B mai mici fafa de cele ‘mal maci din spectru xrealita 2% 60 Secsulella 2352 3 x 10°* secunde; rezultt By Miz, 16. DESEMNAREA EMISIUNILOR RADIO In conformitate cu art. 4 din Regulamentul’ radlocomuntcatillot emisiunile radio se desemneazé in functie de largimea de banda nece- sari gl de clasiffearea emisiunil, 16a. BANDA NECESARA Trebule aistinetie intre banda necesard si banda ocupati de ‘o anumltd emisiune. In sensul Regulamentului radiocomuntcafiilor benda rrecesart consiitule 0 andl de freovente suficlent de larg’, pentra a asigura transmiterea informatiei cu viteza gi in conditille de calltate spe- ‘ificate in timp ce, banda ocupatl reprezintd Yirgimea de banda peste a ‘rei limite se emite 2/2 din puterea medie a emisiei respective. Atuncl cind au sint alle preclzinl privind clasa emisiunil, se poate considera /2=0,5%%, Banda neeesar se determin’ potrivit célor prezentate ante- sler si-se’exprimé prin 3 cifre si o litera. Litera ocupa pozitia virgulei 2eclmale $l reprezinta unitatea lirgimii de bond’. BRSERINANEA BIESTUNILOR RADIO Ea Snfee: 0001 — 999 Hiz so exprima in He si se foloseste litera H . 1100 — 999 kHz se exprima in kilz gi se foloseste litera K 100 = 999 MHz se exprimd in MHz g1 se foloseste litera M {00 “— 990 GHiz se exprima in GHe $i se foloseste litera G exemple, 6 kHz=6K00 185 Matias 125 kiz=12K9 2 10 sol 8,25 CLASIFICAREA EMISIUNILOR Emisiunile radio sint clasifieate gf simbolizate tn funclie de earae~ teristicile lor fandamentale zespectiv: tipul modulajiel_purtitoarel. prin Gipele {primul simbol), natura semmalelor caze moduleax4 aceasta pur tatoare (al doilea simbel) si tipal informatie’ ce se transmite (al treilea simbol}. Optional gl pentru o descriee mai complet’ se folosest caracte- ristlel suplimentare exprimate prin ined doua simbolur. PRIMUL SIMBOL — tipul modulajiet de purtitoarea principall, NN — purtitoare nemodulati 1) emisiuni in care purtétoarea principal este modulat fa ampli- judine (include cozurile fn care avem subpurlatoare cu modulatie un- ghiulara) ‘A — dubl banda Taterall HE — banda lateralé uniol, cu puritoare completa R — bandé lateral unied, cu purldtoare redusd sau cu nivel va- Habll 3) — banda Iaterala unio cu purtatoare suprimali — benzi laterale independent © — banda laterald reziduald (rest de band lateralA) 11) emisiuni in care purtitoarea principald este modulald in unghi. PF — modulatie de frecventé G — modulatie de faza D = emisiune in care purtitoarea principal este modulat& in amplitudine si in unghi simultan sau intr-o succesiune pre~ stabi TID) emisiunt in impulsuri (emlsiunile ta care purtdtoarea:principala este modulati direct de un semnal codat sub o form’ cuantizaté-ca de exempl cazul modulatiel impulsuzilor in cod se vor clasifice potrivit, paragrafelor I sau ID) "= succesiune de implsurt nemodulate = suecesiune de impulsuri modulate in amplitudine succesiune de impulsuri modalate tn Litime/dursta suecesiune de impulsurl modulate fn pozifieffaza putrtitoare medulatd In unghl pe durata impulsuril © eombinafie din cele precedente sau produsi prin alfe mij- loaee cogend2 FRECVENTE RADIO 'W — cazuri diferite de cele de mot sus, {a care emisiunea, const in emiterea unei purtitoare principale, modulata simultan eau intr-o ordine prestabilitg printr-o combinafie de dows Sau mai mule dintre-urmAtoatele moduri: amplitudine, ‘ungbi, in impulsuri X — alte cau, AL DOILBA. SIMBOL — natura semnalelor cave moduleszi purti- toarea prineipala 10) — £208 somnal modulator 1 — un canal continind informatie cuantizati sau digitelé fai 2 folosi subpurtitoare modulatoare (nu se are in vedere rmultiplexarea cu diviziune In timp) 2 — un canal confinind informatie cuantizata sau digitald cu folo- sirea subpurtdtoarelor modulatoare (su se are fn vedere mul- tiplexarea cu divizitme In timp) = un canal continind informatie analogies = dou sau mai multe canale care contin informatie cuantizata sau digitale = doud sau mai mulle canale care contin informatie analogica — sistem compus din unvl saw mai multe eanale eafinind in- formatie cuantizata sau digitala. cu. tunul sau mat multe ea- nale cu informatie analogies X — alte cami AL TREILEA SIMBOL — tipul informatiel (ransmise (In acest con- text, informatio nu se refers In-cele de natura permanenta.si invariabila cca de exemplu fh cazul emisiunilor de frecvente etalon, vadarul cu unde {ntrefinute sau radarul in impulsuri, ete) — nu se transmite informatie — telegrafie pentru recaptic auditiva = telegrafie pentru recepyie automat = facsimile — transmisti de date, telemetrie, telecomand’ = telefonie (cuprinde si radiodifuziumea senor’) = televiaiune (video) = combinatie fntre cele de maj sus = alte eazuri L PATRULEA SIMBOL — detalii privind semnalele — cod hivalent cu elemente identice ca numar si/sau dural — cod bivalent cu elemente identice ca numdt g1 durata, fara corectie de exert — cod bivalent cu elemente identice ca numar recfie de exori — cod tetravalent in care fiecare stave reprezinta un element de seminal (unul sau mat mult bili) — cod plurivelent in eare ficeare stare veprezint& un element ‘de semnal (unv sat mai multi bis) — cod plurivalent fn care flecare stare sau combinatie de stiri reprezintA un caracler — sunet do calitate radiofonic& (monotonic) = sunet ‘de calitate radiofonich (stereofonie sau euadrofonic) si durald, cu con na 3m oe vag naanuauns ; ! esr [TOLERANTE BE FREGVENTE PENTRU EXTPATORIE RADIO % J. sunet de calitate comercialé (In afara eazuriior KC sib) K_ = sunet de cqlitate comercials .folosind tehnici speciale de transmisic ed inversilini de feevente sa decupérl de banda L = sunet de culitate comerelald eu semnsle distincte modulate tn Hreeven|4, folosite Ja-comanda nivelulul semnalulal demo- dulat | 7 : M, — imagine albnegra N. — imagine color We combinaie tntrescale a6 mai sus = alte eazari. me CINCILEA SIMBOL — natuée ‘multiples _ WN. — firk-multiplexare~- = - © — multiplexare cu diviziung tn cod (inelude gi tehnicile cu ex- pandaiea largimil de banda) F — multiplexares cu diviziune in freovens ‘T_ — multiploxarea’ea diviziune in timp W — o combjinatie tntre cele deimai sus XX — alte tipuil de multiplexare ' TOLERANTE DE FRECVENTE PENTRU EMITATORII RADIO 17. Prin tolerant de freeventi se Hitelege abaterea maxiné a freeven- fel centrale din balida de-frecvente deupalx de o anumila-emisjune fatd de frecventa asignati emisiunit respective sau in alti termeni, abatérea maxim a freeventel cavacteristice une! emisiuni faf& de freeventa de refering = freeventi jsignatl: freeventa central a bensii asignate unei statit — frecvenji earacteristica: treeventa ce poate fl identificaté cu Usurin{@ fn, cadrul emislunit — frecvenfi de referint&: freeventa cu pozitie f privite la frecventa asignati.- Poirivit prevederilor regulamentare, toleranta de'frecvenid sp ex- prim& adimensionsl in milioniml (10%) ga tn He, Puterea indicéta pentru diverse categorii de statii réprezintd, atunc sind nu se indicd altfel, puteroa de virf pentru: eazul emitfloriior ou bandé lateralé unic& si 'respectiv putere medie pentru toate’ celelalte purl de emititorl! Prin putere de vitf se infelege media puterii furhi- zaté la intrarea liliet de alimentare a antenei, pe durata-unui ciclu de radiofrecven{4 la: Virful anvelopel (Infagurstogre!) de modulatie ta. con si Brecizdta eu E difii_de functionare normsla a emititorulul. ‘Puterea edie reprezinti media puterit furnizati Ie intrarea liniei de alimentare a antenél, eva- luatd pe un interval de timp suficient de lung in comparatie eu compo- | nenta semnalulul modulator cu frecventa cea mai joasd Tabélul 1.4 contine: tolerantele Je freovent ale stafiilor-in confor! miltate-cu prevederile Regulamentului radiocomunicatilor, =