Normativ din 29/12) http: www, legenet indaco,ro/?page=view _act&actiune=view print&ln2. Ministerul Dezvolténi Regionale si Turismului Normativ din 29/12/2010 Pubiicat in oniterul Ofeal, Partea (nr. 788s ain 040372017 privind proiectarea geotehnica a fundatilor pe pile, indicaty NP 123-2010 CUPRINS: 4. GENERALITATI 4.1 Scop si domenii de aplicare 4.2 Prevederi generale 2. CLASIFICARE 2.1 Ciasifcarea pilotior 2.2 Clasificarea fundatilor pe pilot 3. TERMINOLOGE 4, SIMBOLURI 5. PRESCRIPTII PRIVIND ELABORAREA PROIECTULUI 6.1 Date prvitoare fa conditile amplasamentului 6.2 Alegeres tipuui de pilot 8.3 incercari pe pilot! 6. PRESGRIPTII GENERALE DE PROIECTARE 6.1 Stari limita 6.2 Actiuni i situa de proiectare 6.3 Metode de prolectare si consideratiprivind proiectarea 7. PILOT! SUPUS! LA SOLICITAR! AXIALE 7.1 Caleulul a sari imeta 1-2 Capactatea portant la comeresiune suportat de plot) 7.3 Rezistenta la tractiune @ plotuul 7-4 Deplasiie vertical ale fundatie pe plot! (starea limita de exploatare normalé pentru structura suportata de pilot) 8. PILOT! SUPUSI LA SOLICITAR! TRANSVERSALE 8.1 Generalitati 8.2 Rezistenta la Incarcare transversala pe baza Inc&rcarllor de prob pe pilot 8.3 Reristenta la Incarcare transversala pe baza rezutatplorIncercarllor asupra terenului sia parametilor de rezstenta ai plotuti 8.4 Rezistenta la incarcare transversala prin metode prescriptive 8.5 Deplasarea transversala 8. ELEMENTE PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURALA APILOTILOR 9.1 Generalitati 8.2 Elemente constructive spectce plotlior executat! pe loc 8.3 Dispunerea pilotiorinradier 9.4 Alcatuires radieruui 10. SUPRAVEGHEREA EXECUTIEI $1 CONTROLUL CALITATII PILOTLOR ANEXA A CALCULUL UNUI PILOT ZOLAT SUPUS LA SOLIGITARI TRANSVERSALE FOLOSIND TEORIA GRINZILOR PE MEDIU ELASTIC ANEXA B CALCULUL UNUI GRUP SPATIAL DE PILOT! CU RADIER RIGID ‘ANEXA C DETERMINAREA VALORILOR UNOR PARAMETRI GEOTEHNICI NECESARI CALCULULUI PILOTILOR IN ‘CONLUGRARE CU TERENUL. ‘ANEXA D CALCULUL TASARII PROBABILE A UNE] FUNDATII PE PILOT! CU METODA BAZATA PE SCHEMA FUNDATIEI CONVENTIONALE ANEXA E METODOLOGIE PENTRU DETERMINAREA PRIN INCARCARE DE PROBA A TRANSFERULU! DE INCARCARE AXIALA CU AJUTORUL REPERILOR MECANICI [ANEXA F DOCUMENTE CONEXE §1 DE REFERINTA 4. GENERALITATI 41.4 Scop si domeni de aplicare 1.1.1 Prezentul normatiy se aplica la prolectarea fundatilor pe plot, cu respectarea conde -latura sau diametrul sectuniiransversale curente a piotulu, 4, este: 0.3 = 3.0 m, 41.1.2 Prevederile normativului se aplica sia prolectarea fundatilor pe barete, cu respectarea urmatoarelor conditi - sectiunea transversaia a aretel poate fi alungita (dreptunghiulara cu lature mici curbe sau drepte) sau compusa In forma de T, L, H, X cruce etc., cu condita ca executia acesteia (forare, armare si betonare) s se realizeze Into singuré etapa, * dimensiunea cea mai mica a sectiunitransversale, b, este: b <= 0.4 m, - raportul dintre dimensiunea cea mai mare, |, i cea mai mica, b, este: Vb < aria sectiuni traneversale, A, este: A<= 10 m?, 41.1.8 In prezentul normatiy, sub denumicea generic’ de pilot se vor Infelege - In context, dupa caz-- si baretel. 1.1.4 Prevederile prezentulul normaty sunt corelate cu prevederie din sistemul de standarde europene pentru construct - EUROCODURI 4.1.5 Prezentul normatlv este In concordanta cu principile expuse in Sectunea 7 din SR EN 1997-12004 si SR EN 11997-1:2004/NB:2007, si dupa caz, cu eratele si amendamentble asociate 4.1.6 Aplicarea prezentulul normativ se face In corelare cu prevederi din alte acte normative, Documentele normative de baza sunt 6 1 of 45 1005,2011 17:44Normativ din 29/12/ D0 ‘http: /Awww, legenet indaco.ro/?page—view_act&actit lewprint&ln2, ‘enumerate in Anexa F, 1.1.7 Prezentul normativ stabileste prescriptile generale de proiectare a pilojior utlizat! In fundatile constructor ci hidrotehnice, de poduri ete. 1.1.8 Prezentul normatiy se aplicd Ia proiectarea pilotior supusi la urmatoarele tipurl de incarcar = axial: compresiune smuigere ~transversale = provenite din migcarle pamantulul adlacent ‘recarea negativ’ umflare (ridicarea) terenului depiasarea laterala 2 terenulli, Inclusiy acjunea de origine cinematica ce rezulta din deformarea terenulul datorita propagadl! Lundelor seismice, 1.1.9 Prevederie prezentulul normativ se pot aplica si fundatilor pe pllot in pamanturi macraporice sensible la umezie, cu condita respectari $12 prevederior din reglementarlle tehnice spectice referitoare Ia aceste pémanturi, 4.1.10 Prevederile prezentului normativ nu se aplica la prolectarea micropilotior sau a fundatior de tipul radierelor pilotate 112. Prevederi generale 1.2.1 Aleatuirea piotilor ca elemente structurale se face In conformitate cu prescriptlle In vigoare privitoare la materalul din care ‘sunt aleatuil plot si prevederile complementare din SR EN 12699:2004 si SR EN 1536:2004. 1.2.2 Fundatia pe plot) se compune din ploti propriunzisi gi din radierul care Ii solidarizeaza 2. CLASIFICARE 2.4 Clasiicarea pilotior Pilot se clasinca In functe de urmatearele enter: ~ materialul din care sunt executat, ~ efectul pe care procedeul de punere in opera a pilotuul Il are asupra terenulul din jur, ~variatia sectiunitransversale; ~ modul de execute = directia solcaari fata de axa fongitudinald; ~ modul de tranemitere a Incdrcatilor axiale fa teren: = pozitia axei longitudinale 2.4.1 Dupii materalul din care sunt executa), pilot pot t = din Jemn, = din metal, din beton simply; din beton armat sau beton precomprimat, = compu. 2.4.2 Dups efectu pe care procedeul de punere in opera a piotulul il are asupra terenului din jr, pilot pot = de aistocuire = de Indesare, 2.4.3 Dupa variatia sectiunil, plot pot = ou sectunea transversala Constanta, ~ cu sectiunea transversala variabila cu variate continua a sectiuni transversale (pilot sub forma de tunchi de con sau trunchi de piramias), cu evazare la baza eau cu bulb; cu evazari multiple (atat ia baza cat si In cuprinsul ise). 2.1.4 Dupa modul de execute, pilot pot ~ prefabricati = executal pe loc 2.4.4.4 Piloti profabricat se instaleaza In taren prin: = batere; = vibrare; ~ presave ~ingurubare. 2.1.4.2 Pilati executatipe loc se reaizeazs prin urmétoarele tpuri principale de tehnologi “torare; = batere: = vibrare, 2.4.4.2.1 Dupé marimea diametrulul, plot executat pe loc pot CU diametrul mie (cu dlametrul mai mic de 600 min); = cu diametrul mare (cu diametrul de 800 mm sau mai mare). 2.4.2.2 Dupa modul de sustinere a peretior gauriey, plotl executati pe loc prin forare pot f = forati in uscat si netubat, = forat sub nor, = fora} cu tuba) recuperabl + forati cu tubaj nerecuperabit, = forati cu burghiu continu 2.1.4.2.8 Dupa modul de sustinere a peretior gaurioy, plot executal pe loc prin batere pot = netubatl = ou tuba) recuperabil, 2 of 45 10.05.2011 17:44Normativ din 29/12/2010 3 of 45 = cu tuba) nerecuperabil, 2.1.8 Dupa directa solicitari fata de axa longitudinala, pli pot f supusi la: = soliitari axiale de compresiune sau de smulgere; = soliitaritransversale ~ solictari avale gi transversale aplcate simuttan, 2.4.8 Dupa modul de transmitere @ Incarcarilor axiale la teren, pilot pot fi = purttori pe vart ~fotantl ‘http: /Awww, legenet indaco,ro/?page—view _act&actiune-viewprint&ln2. 2.1.7 Dupa poztia axel longitudinale, plot pot t “vertical, = Inclnat 2.2 Clasificarea tuncatilor pe pilot up poztia raderull fata de suprafata terenulti,fundatile pe pit pot = cu radier jos, tn cazul in care pli sunt inglobatl complet in teren, ~ cu radi Ina, In cazul in care plop sunt liberi de Ia talpa radierului pard la supratata terenulul 3. TERMINOLOGIE Me ME] penumire sau expresio 3.4] Put ‘veri pet. 1.21 3.2] Piet compus Pit alcatult dn: ler beton simply, lemn +beton armal, metal + beton ‘Simpl et, ulzet in situa speciale 3.3] Piet de islocure Pict fora a care gaura se reaizeazi prin dsiocurea si Indepérterea unui ‘olum de pamant egal cu velumul pict, neafectindusse, In moc norm, rin aceasta starea terenuul de fundare din ur 3.4] Pict de indesare Piet prefabrica instlat in pant prin batere,vbrare sau presare sau pl ‘eecutat pe loc la care gaura Se reaizesza fera evacuarea pamantul 3.5] Plot executat pe oo Pit ls care covpul, In totaltate sau tn cea mal mare pare, se realzeazé prin| {urnarea betonuitint-o gaurd efectuaté chiar pe locul de execupe a plo 3.6 Pilot executat pe fo prin batere | Plot de indesare la care gaura se realizeaza prin batere 3.7| Piletexecutat pe fs prin Pict de dstocuire la care gaura se reaizeaz® prin forare forare. Sinonim plot forat 3.8] Pilot executat pe te pein Pit la care geura se realzeaza prin Infigerea Tn plant prin ware sau sibrare seu vibropresa ‘bropresare a unui tubal prevézut cu un arf care se deschide dupai ce ainge ola prescris, sau cu un var pierdut, betonarea corpului plu! efectuindu-se pe misura erage tuba} 3.8] Pilot fetant Pict la care, datrita Geformabitai terenului de a baz& si deplasai relative dink pit i teren, pot apare forte de frecare pe supeafaf lateral la ccontactul ne pilot 5! eren: In funcfe de marimea sofcitari, Incarcerea axils 4e tansmite la eren at prin frecarea pe suprafaa lateral cats prin presiunile de fa contactul bazei cu terenul 3.10 | Pilot puristor pe varh Pit care pairunde cu baza int-un strat de pamant practic incompresib are transmte Tncarcarea aval integral prin presiunea dela contactul baze = 600 mm, numérul minim al plotilor de proba, in functie de numsrul total al pllotilor g| de modul de solictare tn exploatare, este precizat In tabelul 3 Tabeluls ‘Numir minim al pioflor de probit in funce de Numarul de rrodul de sotctare pilot in huerare sau Sotcitare axala ‘olctare Snast Compresiune | Smulgere | Wensversela 1 1 1 #1. 100 2 2 2 401. 200 3 2 2 3+ cate un pilot ve pentru fecare suts 201 | dello in puspeste | > é 200 OBSERVATIE Numéirul minim al plotior de proba indicat In tabelul 3 se aplica gi pilatilor de diametru mic In cazul solcitari axiale de smulgere sau solictar transversale, 1n funclle de modul de solcitare 1n exploatare 5.8.28 in cazul pilotilor prefabricatiintrodus! prin batere, cand In paralel cu Incercarile statice se executé pe amplasamentul respectiv si alte tipuri de Incercari, ca de exemplu Incercéri dinamice pe pilot de proba sau Incercari de penetrare staticd, care conduc la rezultate comparable cu cele objinute prin Incarcart statice de proba, numarul ploiior de proba poate 1 tedus In mod ‘corespunzitor, far afi ns mai mic de jumétate din numarul indicat in tabelul 2 si nu mai mic decat dol plot 5.8.2.7 Numarul plotilor Incercati static poate fi redus pana la Jumatate din numarul indicat in tabelul 2 (fara a fi mai mic de dol) pentru zone caracterizate prin stratficatie uniforma, In cazul In care, pe amptasamente Invecinate cu conditi de teren simiare, s-a 6 of 45 10.05.2011 17:44Normativ din 29/12/2010 http: www, legenet indaco,ro/?page=view _act&actiune=view print&ln2. executat un numar suficlent de inc&rcatistatice pe pilot similar cu cel de pe amplasamentul cercetat 5.8.2.8 La lucrari cu un numar redus de pilot pe un amplasament, 40 sau mai mic, se admte ca incercarie staice sa se realizoze pe piloti care s@ rémana in iucrare. In acest caz forta maximé aplcat® pilotului in timpul incercéri trebuie sé ating valoarea solictai imaxime provenita din gruparea cea mal defavorabla 6.3.2.8 Incercarea pilatior de proba trebuie sa se faca inainte de inceperea execute plotiordefinitvi din lucrare In cazurijustficate tehnico-economic, se pot efectua incercari chiar in timpul execute! pilsior din lucrare, dar inceperea execute celotiate elemente ale infrastructunior (radiere, elevai etc.) ruse face Gecat dupa efectuarea incercarilor si interpretarea rezultatelor 5.3.2.10 La constructile la care este necesara limtarea deformatilr (tasari tanslati orizortale, roti ete.) incercarle pe pilot de proba se efectueaz# indiferent de numarul ploior dln lucrare 6.3.2.11 Numarul pilotlor de proba care rman in lucrare se stabileste de proiectantul de specialtate, conform indicatitor de fa 7.6.2.3 din SR EN 1987-1:2004 si dupa caz, cu eratele, amendamentele si anexa nagonalé asociate '5.3.2.12 Incercanile efectuate asupra pllojior care raman in luerare pot servi nu numa ia determinarea capacttai portante @ pilot, dupa cum s-a ardtat la pot 6.3.2.7, ci sla controll cali plotior pusiin opera 8.32.13 Alegerea pilotior de proba dintre pilot care raman in lucrare se stabieste prin prolect. fn functe de constatailetacute fa executa plolor, numarui piotior de proba poate fi majorat 6.3.3 Incercarl in condi dinamice Rezuitatele Incercariior in conciti dinamice pot fi utiizate In proiectare in concordanta cu indicatile de la 7.53 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu eratele, amendamentele gi anexa nationalé asociate. §.8.4 Raportul asupre incarcari de proba 5.3.4.1 Unitatea care realizeaz’ incercatile pe plot are obligatia de a intocml un report supra ansamblulul incarcarilor de proba, in conformitate cu cu prevederie privind incercarea in teren a pilotlor de proba sia pllotor din fundati, in vigor. 6.3.4.2 Dupa caz, acest raport trebule sa includ informatile specifcate la 75.4 din SR EN 1997-1:2004 si dup caz, cu eratele, ‘amendamentele si anexa nationalé asociate 6, PRESCRIPTII GENERALE DE PROIECTARE 6.1 Star timita 8.1.1 Pentru calculul pllotlor izolat) gI al fundatilor pe pilot) trebule avute Tn vedere stirlle lima preclzate la 7.2 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu eratele, amendamentele s| anexa natjonald asociate, 6.1.2 Calcul pilotior oati gi al Funcatilor pe pilot se Face, dupa caz, ln functe de una sau mai multe combinati posible ale starilor lita 6.2 Actlun s situati de proiectare 6.2.1 Actiunile si situatile de prolectare pentru calcul la stir limita sunt precizate Ia 7.3 din SR EN 1997-1:2004 gi dupa caz, cu eratele, amendamentele 51 anexa natjonala asociate 6.2.2 Caleulul piloior 20lat gal funcltilor pe pilot se face, dupa caz, In functie de una sau mai multe combinati posible de actiuni sau stuati de proiectare 6.3 Metode de prolectare si consideratl privind proectarea 6.3.1 Metodele de proiectare se bazeaza pe modurile de aborcare indicate la 7.4.1 din SR EN 1997-1:2004 gi dupa caz, cu eratele, ‘amendamentele si anexa nationala asociate, si precizarile de la pet 5.3.1.2 din prezentul normaty. 8.3.2 Caleulul plofior izolatj si al tuncatilor pe pilot se face pe baza precizarr de Ia 7.4.2 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu eratele, amendamentele 51 anexa natjonala asociate 7. PLOT! SUPUS! LA SOLICITARI AXLE 7.4 Caleulul ta star imi ‘Stale limits a care se face calcul pilofior sub solicit axle sunt indicate la 76.1 gi 7.6.2 din SR EN 1997-1:2004 gi dupa caz, cu eratele, amendamentele si anexa nafionals asociate, 7.2 Capacttatea portanta la compresiune 7.2.4 Generalitat) 7.2.4.4 Conditile generale de veriicare sunt date la 7.6.2.1 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu eratele, amendamentele $i anexa national asociate, 7.2.1.2 Relatia generalé de verificare [7.1 SR EN 1997-1:2004] este: Fer <> Bera (1) unde: Fe¢ valoares de calcul 2 Incarcaril axiale de compresiune asupra unul pilot sau 2 unui grup de pilot) corespunzatoare sti limits uutine Reid valoarea de calcul a lui Re OBSERVATIE Tn.cazul grupelor de plot trebule uate In considerare doua mecanisme de cedare: ~ codarea prin epuizarea capacititi portante la compresiune a pilotiorluatl individual, ~ cedarea prin epuizarea capaci portante la compresiune a pilotlor sia pamartului alat inte plo care actioneaza ca un bloc. 1.2.2 Capacitatea portanta ultima la comprasiune stabilta pe baza Incerearior statce de proba pe pilot 7.2.2.1 Conditile generale de determinare a capacitati portante ulime la compresiune pe baza Incarc&rllor statice de proba pe pilot sunt date la 7.6.22 din SR EN 1997-1:2004 $1 dupa caz, cu eratele, amendamentele si anexa nationala asociate 7.222 Relatia generala de calcul pentru valoarea caracteristicd 2 capactatl portante ukime la compresiune [7.2 SR EN 1997-1:2004] este: Rerk = Hin [(Fcym)mea/ Ea {Reimmin/ 2) (2) 7 of 45 1005,2011 17:44Normativ din 29/12/ D0 ‘hitp:/Avww. legenet. indaco.ro/?page—view_actRactit unde: Rex valoarea caracteristicé a lui Re Rem = valoarea masurata a lui Re in una seu mai multe incércari de probs pe pilot (Rem)med- valoarea medie a lui Re.m (Rem)mn valoarea minima a iui Rem 24 coeticent de corelare dat in tab. AR(RO) din SR EN 1997-1:2004/NB: 2007 £2- coeticient de corelre dat in tab. AQ(RO) din SR EN 1997-1:2004/NB: 2007 7.2.2.3 Capactatea portant de calcula compresiune se calculeaza [7.4 817.5 SR EN 1997 1:2004] cu Reve = (Rene) / ye (3) unde: Reja valoarea de calcul a lui Re Rejevaloarea caracteristicd a lui Re \y.coaficient partial pentru rezistenta totalé a unui plot dat in ab. AB(RO), A7(RO) si AB(RO) din SR EN 1997-1:2004/NB: 2007 sau Ror = (Rsk) vn + (Rene) vs [4D unde: Red valoarea de calcul a lui Re Ro valoarea caracteristica a rezistentei pe baza 2 pllotulul Rejevaloarea caracteristica a rezistenfpi de frecare pe suprafatalaterala a unui pilot ‘Yp Coeficient partial pentru rezistenta pe bazé @ unui pilot dat n tab. AG(RO), A7(RO) si A(RO) din SR EN 1997-1:2004NB: 2007 Ys coeficient parbal pentru rezistanta prin frecare pe suprafata laterala a unui pilot cat in tae, AG(RO), A7(RO) si AB(RO) ain SR EN 41967-1:20041NB: 2007 7.2.3 Capacitatea portanta ultima la compresiune stabilta pe baza rezultatelor Incercailor asupra pamanturllor 7.2.3.1 Conditiie generale de determinare a capacttati portante uttime la compresiune pe baza rezultatelor incercarior esupra pamanturior sunt date fa 7.6.2.3 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu eratele, amendamentele si anexa nationala asoclate, 7.282 Relata generala de calcul pentru valoarea caractoristica a capactati portante utime la compresiune [7.6 SR EN 1987-1:2004] este: Rerk = (Rbsk + Berk) = Mim (Rep a}ona/ 27 (Reycat)min/ Bal (8 unde: Rok valoarea caracteristica a lul Re Rox valoarea caracteristica a rezistentei pe baza a pllotulul RejeValoarea caracterstica a rezistenfpi de frecare pe suprafafalaterald 2 unui plot Real valoarea calculaté @ lui Re pe baza rezultatelor Incercéinlor asupra paméntului (Revealmes valoarea medie a lui Reset (Reveamin valoarea minim’ a lui Reeat {3 coeticient de corelare dat In tab. AIO(RO) din SR EN 1997-1:2004/NB: 2007 & coeticiant de corelare dat In tab. A10(RO) din SR EN 1997-1:2004/NB: 2007 7.2.3.3 Capactatea portanta de calcul se determina cu relatia (3) sau (4), 7.23.4 In cazul utlizri relatiel (4), valolle caracteristice se pot obtine [7.9 SR EN 19971-2004] cu Rost = AD bak (6) unde: Rox veloarea caracteristica a rezistentel pe baza @ pllotulul ‘Ay supratata bazei plotulu! ok valoarea caracteristica a presiunli pe bazé si = Ress artsk (6°) unde: Resievaloarea caracteristicé a rezistentel de trecare pe suprafatalateralé a unui pilot ‘Aes Suprafatalaterald a pllotulul in stratul asikvaloarea caracteristicd a rezstentei de frecare lateral In stratul 7.2.3.6 Capacttatea portanta de calcul la compresiune a pilotior prefabricat!Inrodusi prin batere se poate stabil, pe baza datelor din Incercarea de penetrare statica (CPT), cu: (7) unde: ok valoarea caracteristica a presiuni pe varful penetrometrului 8 of 45 10.05.2011 17:44D0 ‘hitp:/Avww. legenet. indaco.ro/?page—view_actRactit Normativ din 29/12/ Yon * Tor Wor unde ki media valorior Inregistrate In straturia situate de la nivelul vartulul penetrometrutui pana la 0 adancime egala cu 4d sub acest nivel ‘gp2 media valoslor Inregistrate de la nivelul varfulul penetrometrului pana la o Iname egalé cu Rd deasupra acestul rivel unde: ¢ diametul sau dimensiunea maxima a sectluni dreptunghiulare a pilotulu (cm) ' coeticient care se fain tunctie de stratuln care se executa penetrarea: = 3 pamanturl coezve, nisipuri cu Ip <= 0,35, = Bnisipurl cup = 0.36 + 0,68 = 46 nisipuri si nisjouri cu pietrig cu Ip >= 0.66 Ap aria sect transversale a plotulu Fiforta de frecare pe suprafata laterala a penetrometrululintrodus fa nivelulvarfululpiotulu U perimetrul sectiuni transversale a piotului Up penmetrul secjunilcoloane! penetrometrulii ‘yes, Yes coeficient partial: yns= Y= 1.4 OBSERVATH 4. Relatia (7) se aplicé tn cazul ublizarli unul penetiometru static care realizeazé o viteza de penetrare constant pe Intreaga avancime de Incercare si are urmatoarele caracteristcitehnologice ~ diametrul bazel conulul de = 3.6 em, = diametrul coloanei deat = 3.6 em; ~viteza de penetrare u <= 3.3 cm/s. 2. In cazulfolosinii nor penetrometre cu caracteristicl diferte de cele indicate la obs, 1, calculul valorll q bk 8° poate face numal pe baza unos formule verificate print-un numa suficient de Incercarl paralele pe plot) de proba 7.2.4 Capacitatea portanta ultima la compresiune stabilta prin metode prescriptive 7.2.4.4 Pilot purtator pe vart 1.2.4.4.1 Valearea de calcul a capactati porante uttme la compresiune a pllotlor purttori pe vart se exprima prin relatia esd = Rbyd = Rbyif'Vb (3) unde: Rea valoarea de calcul a lui Re Re,d valoarea de calcul a rezistentel pe baza a plotulul unde: Rok valoarea caracteristica a rezistentei pe baza 2 pllotulul ‘Ye coeticient partial pentru rezstenja pe baza a plot: Yo = 1,4 7.2.4.4.2 Valoarea caracteristca a rezistentel pe baza se obtine cu relatia: Rose = Ae choke (9 unde: Rok valoarea caracteristica a rezistontpi pe baza a pllotulu ‘Ay suprafata bazei plotulul - pentsu plo executall pe loc cu sectiunea circulara constanta, cu dlametrul¢ =i Mia a - pentru plo forati cu baza larga, cand se poate controla diametrul bazei cb: = penitu pili tubular, Ay se ia egalé cu aria toalé a sectunicirculare cu cfametrl exterior d numai dacé goll a fost umplut cu beton pe o Inaltime de cel putin 3d de la nvelulvarfulu; In caz contrar Ay se considera ara neta a sectuninelare de beton Gok valoarea caracteristes a presiuni pe baza - pentru pilot ce indesare care reazema cu varfUl pe roca stancoass sau semistanccasa, sau pe straturi necoszive macrogranuiare (ecu, bolovéig) qox = 20.000 kPa; ~ pentru pili de Indesare care reazema cu varfulint-un strat de pets, conform tabelulu 5; ~ pentru peti de dislocuire care reazema cu baza in straturi necoszve macrogranulare (bloc paragratului 72.425 relaia (18) bolovanis, pletris) conform 9 of 45 10.05.2011 17:44Normativ din 29/12/ 10 of 45 O10, ‘hitp:/Avww. legenet. indaco.ro/?page—view_actRactit ~ pentru pilot de disloculre care reazema cu baza pe roc’ stancoasa sau semistancoasa unde es Fezistenta medie la compresiune a rocil, determinata pe epruvete In stare saturata ttadancimea de incastrare In stanca a bazel pilotulu ¢ dametrul pllotulu tn planul bazel OBSERVATI 4. In cazul existenjei In strtul portant, sub varfu pilotulul, 2 unor orizonturi stancoase putemic fisurate, sau a unor intercalati nestancoase, este cbligatore - In toate situatile- verficarea capaci portante prin Incercarstatice pe pilet de proba. 2. In cazurlle mentionate la observatiie 3 si 4 de la tabelu 6, valoarea Rpg se reduce cu valoarea Re g corespunzatoare rezistentel negative pe supratatalaterala a pilotul 7.2.4.2 Pilot fotant 7.24.24 Valoarea de calcul a capactati portante ultime la compresiune @ pilotior fotanti se exprima prin relatia: Rea = Rua + 14 = Rosk/yo + Rare/ys (10) unde: Reid valoarea de calcul a lui Re Roja valoarea de calcul a rezistentel pe baza a plotulu unde: Rox valoarea caracteristica a rezistentel pe baza a plltulul Yo coeticient gartlal pentru rezistenta pe bazd a pilotulul Reid valoarea de calcul a rezistentel de frecare pe suprafata lateral a plotulul Berd = Revk/ Ye unde: Re jvaloarea caracteristica a rezistenial de tracare pe suprafafa laterala 2 plltulul Ys Coeticlont partial pentru rezistenta prin frecare pe supratata lateral a pllotulu 7.2.4.2.2 Valoarea caracteristicd a rezistentel pe baza se obtine cu relat erie = Ab ger (11) unde: Rox valoarea caracteristica a rezistentei pe baza @ pllotulu ‘Ab Suprafata bazei plotulul pk valoarea caracteristica a presiunii pe baz 7.2.4.2 Valoarea caracteristicd a rezistentel de frecare pe supratata lateralé a unui pilot se obtine cu relatia: Rank = ert Gorin = UE devise La (42) unde: Rejevaloarea caracteristicd a rezistentpi de frecare pe suprafata laterali 2 unui pilot ‘Ac; suprafata lateralé a piotului in stratul i U perimetrul sectiuni transversale a plotului lilungimee pilotului in contact cu stratul i Gsikvaloarea caracteristica a rezstentel de trecare laterala In stratul 7.24.24 Valoarea de calcul a capaci portarte ultime la compresiune a pilotiorflotanti prefabricati se exprima prin lata as unde: Ro} valoarea caracteristica a rezistentel pe baza a plotulul Rk valoarea caracteristica a rezistontpi de trecare pe suprafata lateral a plotului Yost coeficient paral de rezistent’ dat in tabelul 4 {sit Coeficient partial de rezistenta dat in tabelul 4 Ay suprafata bazei plotulu U perimetrul sectunl transversale a pllotulul lungimea pilotului in contact cu stratul ox valoarea caracteristica a presiunli pe baza dats tn tabelul 6 sik valoarea caracteristicd a rezstene de frecete lateral in stratul| dat In tabelul 6 10.05.2011 17:44Normativ din 29/12/2010 ‘http: /Awww, legenet indaco,ro/?page—view _act&actiune-viewprint&ln2. Tabolul 4 Modul de inroducere a plot prefabricat in teren vot] vst Poh introdus prin batere 10 | 10 Filo introdusi prin batere cu subspélare in péménturinisipoase, cu condita bateri pe utimal | 4) | 5 metry fora subspalere é i Pip introdus prin worare In pamantur: ici si mari 08 | 10 nisipoase saturate de indesore medle fine 09 | 40 prafoase 10 | 10 rafuri nlsipoase at [aa argilosse cu incicele de consistent 0,5 1 10 | 40 Tabelul § Pamantuci necoezve Pamantur coezive Adancimea Nisipur te se ingere | pets sip -— rari |medii| fine [PS] 7 | 09 | 08] 07 | 06 | 05 | 04 om) x (kPa) 3 | 7500] 6500] 2000] 1800] 1200] 7000] 4000] 3000] 2000] 1200] 1000] 00] ‘4 | 8300] 6800] 3000] 1900] 1250] 300] s100| 3800) 2500) 1600| 1200| 7001 5 | 800] 6700| 3100| 2000| 1300] 800] 6200] 4000| 2600) 2000| 1300| 8001 7 | 970] 6900| 3300] 2200| +400] 9700] ¢900| 4300] 3300) 2200|1400| 850) 30 | 10300] 7300] 3500] 2900| 1500] 10500] 700| s000| 3500] 2400| 1500 900! 45 | #1700] 7500| 4000] 2800| +600] 11700] 7600] s600| e000) 2800] 1600| 1000 20 | 12600] 8200| 4500] 2100 1700] 12500] €200| 200] 4500|3100| 1700] 1100 25 | #3400] 800) 5000] 2400] 1800] +3400] €800| 6800] 5000|3400| 1800) 1200 ‘30 | 14200] 9400] 5500] 3700] 1900] 14200] $200] 7400] 5500] 3700] 1900] 1300 >=35 | 15000] 10000| 6909] 4000] 2000| 15009] 10000] 2000 6000 | 4000 | 2000 1400 oBseRvari 1. Adancimea de Infigere a pilotulul se misoara de la nivelul terenului natural pana fa nivelul bazel pliotulul, cand umpluturile sau decapanie prevazute nu depasesc 3 m. Cand umplutunile sau decaparile prevazute depagesc 3m, adancimea de Intigere se masoara de fa un nivel superior, respectv inferior, cu 3 m fata de nivelul terenuli natural 2. Valorlle ak din tabel pot fi folosite cu condita ca piltul s4 patrund’ in terenul stabil (care nu este susceptibil de afliere sau alunecare) cei putin 4 min cazulinfrastructuri podunilor sau constructilor hidrotennice $i cel putin 3 m In cazul celriate construc 8. Valotle qpx din tabel sunt valabile pentru pamanturi cu Ip >= 0,35 4, Pentru nisipur! marl si pietrisur, valoileqa;k in tabel se pot folos! nual in cazul In care incastrarea relativa a varfulul pllotulul in strateste tid >= 15. Pentru valor vd < 18 rezistenta de prolectare corectata se calculeaza cu ‘GprK cor = ask {0,7 + 0,02 t/d} CkPal unde ‘tadancimea de Incastrare In stratu de nisip mare sau pietrig a varfuli plotull, In metri ¢ diametrul pilotului tn planul bazei, in mete 5. Pentru pamanturi nisipoase (cu exceptia nisipurior mari prevazute la observatia 4) si pamantuti coezive, valoile din tabel se pot {olosi cu condita ptrundeni varfulul plotulul pe o adancime Ud >= 4. Pentru valor Vd < 4 se calculeaza rezistenta normata corectata cu relatla: qbxear = qb (0.5 + 0,125 td) 6, Pentru valoriintermediare ale adancimior sau consistental, valorile qp Se oDtin prin interpolare lina, 11 of 45, 10.05.2011 17:44