Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Hanu-Ancutei, M. Sadoveanu

    Uploaded by

    VANESSA ZILAHI
    8 views6 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    8 views6 pages

    Hanu-Ancutei, M. Sadoveanu

    Uploaded by

    VANESSA ZILAHI

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 6
    Hanu-Ancutei, M. Sadoveanu Fénténa dintre plopi Perioada interbelica propune o schimbare de paradigm cultural: creatiiartistice repre M. Sadoveanu se artistied impunand entative ale unui fenomenul literar surprins in toat& complexitatea lui una ca “rapsod al timpului de odinioara(T. Vargolici), “seriitor de tip arhaic, epopeic. mite si tragic” (Paul Georgescu). Tematica operei sale, multitudinea speciilor abordate si volumul de opere publicate fi confer calitatea de seritor complet, Are "realismul luni Balzac si melancolia unui romantic’(Calinescu), un puternic “temperament liric™ (Eugen Lovinescu). fiind “un analist al sufletelor impenetrabile, un cunoscator al individului si al colectivitiii"(G.Calinescu) care a imprimat povestiriio tonalitate baladesea si un ritm interior inconfundabil. Este revendieat de clasici pentru echilibrul, perfecjiunea si masivitatea arhitectonicii operei, de romantici pentru viziunea lied si proiectia fabuloasd a trecutului, de modernisti pentru baroeul personajelor si memoria afeetiva ce pare sa genereze de multe ori narajiunea. Ham Aneuei red o lume athaied, sructuratsint-o matrie traditional care impune un anumit protocol verbal si comportamental. in virttea acesteitrsituri s-a vorbit despre un anumit pascism sadovenian, ce-si are explicatia in efortul de ‘mma arbetipale, Aceast tending o regdsim ‘XX, astfel Sadoveanu, desi este considerat un. set aceente expres iste de mare rafinament. Povestirea Fantdna dinire plopt face parte din volumul Hany Anewjei de Mihail Sadoveanu, Realizat prin tehnica povestirii in rama, volumul .c un fel de Decameron in care cégiva obisnuti ai unui han spun anecdote" (G. Calineseu), Dar ciclul nu este doar o suita de noua povestiri narate de nou povestitori, ci un ansamblu armonios pe tema povestiri, in care unificator este ritualul ziceri. Publicat in 1928, volumul Hamu Ancufei reprezint& pentru creafia lui Mihail Sadoveanu capodopera de la riseruce" (N. Manolescu). pentru ci face trecerea spre etapa marilor edi sadoveniene, dar este $i 0 sinte7a a elementelor intilnite in povestrile anterioare: ,lumea firineascd, natura, idlicul, legenda, oralitatea" Opera Hanu Ancwei are forma povestirii in rama deoarece now narativ stitatoare sunt ineadrate intr-o alti naraiune, prin procedeul care utilizeazi formule specifice. Tehnica povestiit in rama presupune duplicarea instantei narative. Fatdna dintre plopi este povestire deoarece este o maratiune subiectivizatd care se limiteazi la evocarea unui singur fapt epic, o intimplare de dragoste din tinereje. Accentul este pus pe ‘ntimplari si situati, de unde earaecterul etic, exemplar al povestirii. Naralorul, ca detinator cexclusiv al faptului epic, organizeari discursul pe prineipiul psihologic al asteptarii frustrate, regizeazi tensiunea, suspansul, asigurind interesul cititorului, generind ceremonialul narativ. Caracterul de evocare fine de sursele obisnuite ale povestrii: mitul, istoria, experienfele uumane fundamentale ceremonial, atmosfera ‘Tehnica povestis de sine In consecin{2, relajia narator-receptor presupune: oralitate, in rama pune in evident o structuri: multinaratoriali, cu 0 perspectiva multipla asupra faptelor petrecute. Tehnica narativa se inserie in structura 2 planurior naratve care se iden regul text din Han Ancue. Apare planul naratiy general, abstract, al naratorului evoeator, care face portetul lui Neculai Isae, Prezentarea ma comisul Toniti, care evoed tmomente ale pritenic sale peregrnivilor din tineref. Abia intrun al teilea plan nati se we in migeare povestiea cipitanului Neculai Isae, personaj-narator al unei povesti de dragoste pline de Farmee side neprevizt. Narayiunea-cadru este rasfirata de-a lungul intregului text si include cele noua povestit. Incipitul ei fixeaza coordonatele spato-temporale, cadrul intilnitii povestterilor, intro toamna aurie", la Hanu Aneu(ei Inteesul ascultatorlor este susfnut intre povestri de promisiunea comisului. fon amanunjita a personajului o face ins de a spune,o poveste cum nam mai auzit’, promisiune ‘neonoratl pan in final. Se observa existenta un povestitor al narati ca martor la seara de ta han, devenind ascultitor al fiecaei naratiuni rostte de celal haratori. Nu are nume. dar este accept de esa, eeea ce dovedeste prefuirea lor, faptul este recunoseut ea unul dinte ei. Prezenta sa este redati prin utilizarea persoanei I in naratiune si conferd iluzia autenticititii,Ceilalli naratori, personaje in narajiunes-cadru gi Pe rind, asculttori, au in povestirle relatate de ei roluri diversecare conferd varietate dicgezei si caracter polifonic, Apartin unor categorii sociale distinct: comisul Ionita (Lapa ‘ui Voda), ealugirul Gherman (Haralambie), mos Leonte Zodierul (Balu), eApitanul de ‘mazili Neculai Isac (Fantdna dlntre plopip,lenache Coropearul (Cealalts Ancuja, ciobanul (udet al sarmanitor), negustoral Damian Cristigor (Negustorlipsean},orbulrapsod sialic ‘orb (Orb sdrac), matusa Salomia si Zaharia finténarul (Istorisirea Zaharied faminar), Povestrile se situeaza intr-un plan al treutulu, principala lor earacterstcd find evocatea unei lumi apuse, a ,celeilalte Ancwfe". Cei novi povestiori transfigureaza experienfe personale, mérturi ale unui veehi mod de via, iar al zecelea, anonim, ridica aceste experiente la rang de eulturl, Fdrtdna dintre plopi este a patra povestre si are ca tema jubirea tragied, iar ea personaj-narator pe clpitanul de mazili Neculai Isae. Naratiunea la persoana I, subiectiva (cu focalizare interna) implied doui planuri: reprezentarca evenimentelor trite in tinerefe (timpul narat) si autoanaliza faptelor din perspectiva maturitijii (timpul naratuni). Distana dine timpul fabulet si timpul naativ este de

    You might also like