/) 3.5 TEOREMA VARIATIEL IMPULSULUI (extindere) 3.5.1 IMPULSUL PUNCTULUI MATERIAL Pentru a imprima unui corp, aflat in repaus, 0 anumiti vitezd, trebuie ca asupra lui siactionezeo forta. Lansatorul L din figura 3,30 este prevazut cu un resort comprimat. Cand se arde firul resortul sc destinde impingand lansatorul spre bila B. Acesta actionand cuo forta asupra bilei B (aflatd initial in repaus) 0 pune in miscare cu 0 anumita viteza, Se spunc ci bilaa primit un impuls. fir / Fig. 3.30 Impulsul punctului material (B) este mirimea fizicd vectoriald egali cu produsul dintre masa (m) si viteza lui (Vv): (3.35) Unitatea de masurii a impulsului in S.L. este: (Plas = [gy vk =k = Ns Masa fiind o marime scalar pozitiva, impulsul are aceeasi directie si acelasi sens cu viteza (fig. 3.31). v Reprezentafi vectorul impuls in cazul in care un punct material descrie o traiectorie rectilinie. IFig. 3.31 3.5.2 TEOREMA VARIATIE! IMPULSULUI MECANIC LEGEA CONSERVARI! IMPULSULUI PUNCTULUI MATERIAL Dacé forta rezultant’ ce actioneazai asupra punctului material nu este constant 0 putem inlocui cu fora medie (F,,). Forja medie pe un interval de timp At este egaléé cu o forfa constanta care produce aceeasiaccelerafie medie ca siforfa variabila data. ‘Aplicdim principiul fundamental al mecanici Scanned with CamScanner‘Teorema variatiei impulsului unui punct materi Variatia impulsului punctului material raportata la intervalul de timp in care 5. produce accasti varia(ie este egal cu fora rezultanti medie ce actioneaza asupra punctului material. (3.36) Relatia (3.36) poate fi scrisa si astfel: (3.37) ProdusulF,, Atsenumeste impulsul forfei. Variatia impulsului punctului material este egali cu impulsul forfei aplicate punctului material, : Un punct material cu masa 2 kg care se miscd rectiliniu are viteza inifiald Vo = 3 mis. O forfa F = 6 N acfioneazd asupra punctului material pe direcfia miscdirii siin sens opus timp de3 s, Sa'se determine viteza finalé. Rezolvare: Apli im teorema varia F-At= P-Po peaxaOx: —FAt=mv—mvo pulsului: numeric: v=— 6 m/s (punctul material si-a schimbat sensul de migcare). Dacit impulsul fori aplicate este ero, de exemplu F=0, adicd punctul material este izolatatunci Ap=0=>B=const. Legea conservarii impulsului punctului material: in sistemele de referin{a inerjiale impulsul unui punct material izolat se conserva B= const.) adic’ punctul material izolat se mised rectilinin unifoo sau este in iC repaus. Observatii: > Impulsul punctului material este o misurd a miscarii sale mecanice, > Verificarea experimentalai a teoremei impulsului se reduce la verificarea princi- piului fundamental al mecanici 167 Scanned with CamScanner3.5.3 LEGEA CONSERVARI! IMPULSULUI UNUI SISTEM DE PUNCTE MATERIALE Ori de cate ori dou’ puncte materiale interactioneaza, impulsul fiec&rei particule Variaza, ca urmare a for{ei exercitate asupra ci din partea celeilalte. Conform principiului al I1-lea al mecanicii forta exercitatd asupra unei particule este egal ca modul si de sens opus fortei exercitate asupra celeilalte particule, Cand sistemul format de cele doua particule este izolat impulsurile celor doud forte au acecasi directic, acclasi modul si sensuri opuse si atunci variatia impulsului fiecirei particule, in orice interval de timp este egal ca modul si de sens opus cu variafia impulsului celcilalte. Variafia totalé a sistemului celor dowd particule este deci zero. Asa se intampla si in cazul ciruciorului prevazut cu lansator de bile din figura 3.32. Caruciorul si bila B constituie un sistem izolat deoarece rezultanta fortelor exteme care actioneaza asupra lor este nul, Impulsul total inifial al sistemului este nul (partile sistemului find in repaus). Cand se arde firul resortul se destinde, iar bila actionat de lansator (L) va fi impinsa spre stnga, iar cdruciorul (actionat de bil’) spre dreapta. Perechea de forte acfiune-reactiune reprezint& forfele interne ale sistemului, care nu pot modifica impulsul total al sistemului. Aceste considerafii ne permit si enunfdm legea conservarii impulsului unui sistem de puncte materiale: Daca rezultanta forjelor exterioare ce acjioncazi asupra unui sistem de puncte materiale este permanent nul, atunci impulsul total al sistemului raméne constant, adicd se conserva. Observatie: > Energia mecanicd a unui sistem izolat se conservé numai dacti forfele interne sunt conservative. Legea conservarii impulsului este valabild indiferent de natura fortelor interne, conservative sau nu. s 168 ll, Scanned with CamScannerfntr-o barca ce pluteste pe un lac se aflé un om si doud bile de masd m fiecare. Barca $i omul au impreund masa M. Intregul sistem este inifial in repaus. Omul aruncé orizontal in acelasi sens, succesiy, cele doud bile, de fiecare data cu viteza ufafa de bared. Neglijdnd forfele de rezistenfa, sé se afle ce vitezd final are barca sicelucru mecanic a efectuat forfa cu care omul a aruncat bilele. Rezolvare: Deoarece rezultanta forfelor exterioare ce actioneaz asupra sistemului om-barca- bile este permanent nul, impulsul total al acestui sistem se va conserva. Tinem cont c& viteza relativa a primei bile in raport cu barca este si viteza absolut (fata deapa). Conservarea impulsului la prima aruncare se scrie: (M+2m)- vy =(M+m)y, +mu mu Dar vo= 0 > vy =- é 8 Mem Viteza absolutd a celei de-a doua bile la aruncare este v' =u +v)- Aplicim din nou legea conservarii impulsului, de data aceasta pentru sistemul om-barci-bila 2: (M+m)v,=My)+mv3) (M+m)v, = Mv) + m(u + v)) My; +my, = My, +mu+my=> mu mu smu __sm2M+m) “M M+m M. M(M+m) Semnul "—" arati ca barca se misc in sens opus celui in care au fost aruncate bilele. Lucrul mecanic efectuat este egal cu suma energiilor cinetice create: (viteza bircii dup’ aruncarea primei bile). Ma mu? mv? | Mv} Deke hry sen 2 =m, m(,__m ) «Maes ss 2 2 M+m. 2| M(M+m) mu? M \.m a - =——|1+ +—| 2 M+m) M\M+m fn cazul in care M >> m observiim ci al doilea termen din paranteza mare este practic egal cu 1, iarultimul este practic nul, caz in care obfinem: 2 Le? =m? 2 Acest ultim rezultat era de asteptat, deoarece barca de masa foarte mare rimane practic in repaus, iar lucrul mecanic este efectuat doar pentru a pune bilele in migeare cu viteza u $i fafa de barca gi faféi de apa. eee CLC EAA 169 a Scanned with CamScannerMotorul cu reactic O aplicafic a legii conservatii impulsu- lui este motorul cu reacfie care intra in componenta unei rachete. In principiu, el se compune dintr-0 ca- mera de ardere C, in care se giseste combustibil. in partea din spate camera este deschisi. Cand combustibilul arde gazele care rezulta din ardere ies prin deschidere cu viteza mare V}. Forfa F care rezulta din presiunea ce ia nastere prin arderea combustibilului actio- neazii simultan si cu acecasi valoare, att asupra camerei de ardere de masa M, cat sia gazelor cu masa m care i Aplicdnd legea conserva Dar, M>m>v2 m, Observatii: > Viteza dupa ciocnirea plastica are directia rezultantei impulsurilor corpurilor inainte de ciocnire (fig, 3.33). > Incazul in care corpurile se misc pe acceasi dreapti, viteza dupa ciocnire nu-si schimbi directia, In timpul ciocnirii plastice o parte din energia cineticd a corpurilor se transforma {nalte forme de energie, in special in cildurd. 1 1 dinvitem,v2 = Fm, +m,)v? +Q Quin Ciildura degajata prin ciocnire este: (3.39) (3.40) m,+m, unde notim: m,=—™2_ masa redusd a celor dou’ corpuri si m+ mM ¥,=¥,-¥) _ viteza relativi a corpului | fafa de corpul 2. p2 2 si obfinem: qe mele BE Gal) Es unde: 1° + v2? ~ 2v,v,c0sa, iar a= * (W}, V3) 172 Scanned with CamScanner3.6.2 CIOCNIREA PERFECT ELASTICA Ciocnirea este perfect elasticé dacd energia cineticd a corpurilor se conserva. jn natura nu exista ciocnire perfect elastica intre corpuri macroscopice, dar unele cjocniri pot fi aproximate ca perfect elastice. gxemplu: ciocnirile dintre corpurile elastice ca: bile pentru biliard, bile din fildes sau ofel, cirucioare prevaizute cu tampoane-resorturi elastice ctc. fn cazul ciocnirii perfect elastice vitezele corpurilor dupa ciocnire (¥'\si ¥',) se determin’ aplicdnd legea conservarii impulsului sistemului: > Be = mV + mpV2 = myV') + MV silegea conservarii energiei cineticea sistemului: in cazul cel mai general, sistemul format din ecuafiile de mai sus are patru ecuafii (tei de la conservarea impulsului si una de la conservarea energiei) cu sase necunoscute (V't,, V'1ysV'tzs V'2x Vay $i V'2z)s Fezolvarea sistemului nu este posibila dect daca obtinem si alte informatii despre ciocnirea propriu-zisé (de exemplu, cunoasterea directiilor de miscare dup’ ciocnire etc.). in cazul in care, inainte si dupa ciocnire, particulele se misc pe aceeasi dreaptd (ciocnire unidimensionald sau frontald), pentru determinarea vitezelor dup ciocnire se rezolv’ sistemul celor dou’ ecuatii de conservare astfel: Se trec termenii care confin pe m, in stanga si cei care confin pe m, in dreapta: i -m,v? =m,v?-m,v3 mV, — MV, = M,¥_—I,V> Deoarece in urma interactiunii dintre corpuri v' # vj si v'2 # V2 se pot imparti cele doua ecuatii membru cu membru: aes fa m,(vj =v) _ m,(V = V3) m,(v,-V)_m,(V¥,—a) siobjinem: = vy +v'y=v')+v2 Aceast& ecuatie, impreund cu ecuatia conservarii impulsului, formeazd un sistem de dou’ ecuatii de gradul intai cu dou’ necunoscute, prin rezolvarea ciruia se determina vitezele celor doud corpuri dupa ciocnirea unidimensionala: , _ 2m,V,+m,V,—M,V, 2m,v, +M¥2) _y ea ee = AM 2), m,+m, sau m,+m, (3.42) A, 2m,v, +M2V2 —M,V. 2(m,y, +m,V2) ry Seas RAR y m,+m, m, +m, Scanned with CamScannerObservatii: > Cénd corpul 2 este in repaus inainte de ciocnire (v, =0) obfinem: (me mV 2G omy, yo WV si yy m,+m, “ m,+m, In acest caz, corpul 2 capita viteza v2 in sensul in care este lovit (v4 are acelasi semn cu Vj), in timp ce primul corp se poate intoarce inapoi dac& masa sa m, este mai ici decdt a celui de-al doilea corp (m, —m, <0, deci v are sens opus lui v,). > Daca masele corpurilor sunt egale, corpurile isi schimba vitezele intre ele (v} = v2 $1 V5 = Vj). Daca al doilea corp este inifial in repaus (v) = 0) atunci primul corp se opreste (v | = 0) sial doilea porneste cu viteza primului (v5=v,). Verificati aceste rezultate experi- mental folosind doua bile identi- ce, suspendate de fire paralele, cu lungimi egale, din care una este inrepaus (fig. 3.34). > Daca unul dintre corpuri are masa foarte mare (de exemplu, m, >> m)) viteza acestuia nu se modifica prin ciocnire. O astfel de ciocnire ge numeste ciocnire cu un perete. Exemplu: ciocnirea unei mingi cu un perete. in cazul unei ciocniri perfect elastice unidimensionala vitezele dupa ciocnire pot fi scrise si sub forma: m, m, 2—1v, +v,-—Lv, 5 yin 2m m, i 14— “m, Deoarece m) >> my, fractia ™ tinde spre zero si astfel vitezele dupa ciocnire, m, devin: Vi=2v.-V) gi Vb = Va (3.43) Daca peretele este in repaus, v)=0 si atunci: Vj =—V, si V2 =9 ceases 174 Scanned with CamScannera . @ Ceimpuls are un autoturism cu masa de 0 toni care se misc& rectiliniu uniform cuviteza v=72 km/h? Care este impulsul unui vagon cu masa 10tce se deplaseaza cu viteza 72 km/h? Ce viteza trebuie si aiba un alt vagon cu masa 5 tpentrua avea: a) acelasi impuls? b) aceeasi energie cinetica? ® O halterd are la capete bile avand masa m= 5 kg fiecare. Daci lungimea tijei este £= 1 m gi haltera se roteste fata de mijlocul ei cu frecventan= 120 rot/min, sa seafle: a) impulsul unei bile; b)impulsul total al halterei. O minge de baseball cu masa 0,2 kg este aruncatd cu viteza de 30 m/s, iar dupace este loviti cu bastonul viteza ei devine 50.m/sin sens contrar. a) Care este variafia impulsului mingii? b) Determinati forta medie a lovirii da- ca mingea ramane in contact cu basto- nul timp de 2 milisecunde. Asupra unui corp de masi m = 2 kg, aflat initial in repaus incepe si actione- ze for{a a cdrei variatie este reprezenta- ti grafic in figura demaijos. Cevvitezi are corpul dup 10 secunde? FN) 6 ((s) 0 10 Uncorp mic de masa m= | kg se mica peuncerc cu vitezi constant de modul v=10m/s. Care este variatia impulsului corpului dupa: a)unsfert derotatie? b) ojumitate de rotatie? @ Un glonte pirdseste jeava armei cu vite- za de 300 m/s, Forfa exercitata asupra glontelui in interiorul fevii este data de relafia: ; Fe 400-2 sey) Stiind c& forta se anuleazi la capiitul tevii: a) reprezentati grafic F = f(t); b) calculati timpul in care glontele par- curge lungimea evi; c) determinati impulsul fortei; d) aflati masa glontelui. ® Un avion ce zboara cu viteza 900 km/h loveste o pasiire de masa m = 2kg care are o vitezi mica inainte de contactul cu avionul. Dacd durata ciocnirii este o milisecunda, si se afle forta medie de 175 Scanned with CamScannerimpact si presiunea medic exercitati de pasiire asupra avionului daca suprafata de contact cu acesta este S = 4 dm’. o Un vanator std pe gheaja si trage un foc de arma in directie orizontala. Dac& vanatorul cu pusca si echipamentul are masa 70 kg, glonful are masa 10 g si viteza la iegirea din teava 700 m/s, sa se calculeze viteza de recul a vanatorului (seneglijeazi frecarea). 0" © O bili avand masa m = 100 g si viteza v = 10 mis loveste perfect elastic un perete, timpul de impact cu acesta fiind At = 1 ms. Sa se afle forta medie de impact in dou’ cazuri: a) vectorul v este normal pe perete; b) vectorul ¥ face un unghi de 60° cu normala pe perete. @ F Un glonte cu masa 50 g, intra cu viteza 400 m/s intr-un bloc de lemn fixat pe pamant. Presupuniind forta de frecare constanti si stiind ci patrunde pe o distanti de 10 cm, calculati: a) acceleratia de franare si forta de franare; b) impulsul fortei. Comparati-1 cu im- pulsul inifial al glontelui. @ F Dintr-o bucat& de plastilind s-au con- fectionat doud bile, care’puse apoi in miscare, se ciocnesc plastic. Pentru ce raportal maselor celor doua bile pierde- rea de energie cinetica va fi maxima? te @ Un vagon de marfa gol, cu masa 10 4, ruleaza cu viteza de 7,2 km/h pe 0 cale ferata orizontala. El ciocneste un vagon incarcat, cu masa 20 t, care se afla in repaus, fara frane. Daca vagoanele se cupleazi, ce vitez& au dupa ciocnire? @' Dowd corpuri avand masele m, =3 kg si my = 6 kg se miscd pe o dreapti cu vite- zele v, = 2m/s $i respectiv v. =—4 m/s, Si se afle viteza lor dupa ciocnirea per- fect elastic. Daca timpul de ciocnire este At=0,5 ms, cat este forta medie de ciocnire? © scandura de mas M = 8 kg foarte lung se afl in repaus pe o suprafati orizontala fia frecari. Un corp mic cu masa m = 2 kg, aflat la un capat al scandurii, primeste printr-o lovitura o vitezi vy = 10 m/s, orizontala spre cela- lalt capt. Corpul se opreste, fata de scanduri, dupa un timp t; = 1,6s. Considerdnd g = 10 m/s” si se afle: a) viteza maxima a scndurii fata de pa- mint; b) coeficientul de frecare dintre corp si scdndura; c) distanta maxima parcursi de corp fat de scAndurai. ® F Cuce vitezi trebuie aruncata vertical in jos o minge, pentru ca dupa ciocnirea perfect elastic cu podeaua, sa urce cu Ah = Sm mai sus fafi de punctul de aruncare? 176 Scanned with CamScanneryn ciocan de mas m= 1 kg loveste o ricoval fix cu viteza v = 2 mis si icoseazi inapoi cu o vitez’ den=2 ori fmi mic’, Sa se afle variatia impulsului iocanului si cildura degajati prin ciocnire. @' Unautomobil cu masa de 1800 kg, care se deplaseazi pe 0 gosea spre est cu viteza de 60 km/h, se ciocneste de un camion cu masa 4 t, care traverseazd soseaua, deplasindu-se spre sud cu viteza de 25 km/h. Dacd in urma ciocnirii maginile se cupleazd care este modulul si directia vitezei lor imediat dupa ciocnire? oO Un obuz de masi M= 18 kg aflat initial inrepaus explodeaza in doud fragmente avind raportul maselor mj/m) = 1/2. Daca energia cinetica rezultata prin ex- plozie este E,=720 kl, aflati viteza fie- cdrui fragment imediat dup’ explozie. Cy Un sportiv de mast m=70 kg cade liber dela indltimea h=5 m i la impactul ou solul dur, se ghemuieste coborandu-si centrul de greutate cu d= 50cm. Consi- dernd g= 10 m/s’ sa seafle forta medie exercitati de sportiv asupra solului in timpul ghemuirii. F Osfera din lemn demasi M= 1 kg este asezat pe un suport inelar. De jos in sus se trage un glont de mas& mg = 20 g si Vitezi Vo = 400 m/s. Glontul strapunge sfera care se ridic pana la inaltimea h= = 1,8m.Considerdnd g = 10 m/s’, si se afle lace inaltime va urca glonful. @ F Dou’ corpuri de masa m = 1 kg fiecare se misci pe directii perpendiculare. Stiind c&, prin ciocnirea lor plastica, se produce cildura Q=25 J, si seafle vite- za lor dupa ciocnire. Ce impuls total si ce energie cineticd au avut corpurile inainte de ciocnire? ® F Dou bile demasem, =2kgsim)=1kg se migcd pe un plan orizontal cu vitezele v, =2 mls gi v= 3 mis pe directii per- pendiculare. Dupa ciocnire a doua bili se opreste. Si se afle viteza primei bile dup’ ciocnire si cildura degajatd. ®@ F O particuld de masa m si vitezi vo cioc- neste perfect elastic o alt particul’ de masi M aflatd in repaus. Prima particu- Ii ricoseazii dupa ciocnire pe o directie perpendicular pe Vp. Sse afle vitezele ambelor particule dupa ciocnire si di- rectia migciriiluiM. 177 my Scanned with CamScanner(Be Alegefi varianta corecta si completati enunjurile: a) Unitatea de masura pentru impuls in S.I. este. . .. b) Forfele interne pot/nu pot modifica impulsul total al unui sistem de puncte materiale. c) Directia vectorului impuls este . . . la traiectorie. d) Variafia impulsului unui punct material, intr-un anumit interval de timp, este egalicu...ceacfioneazi asupra punctului material. ¢) Impulsul unui corp in migcare circular uniforma este/nu este constant. |,5p oO Alegei réspunsurile corecte: Impulsul total al unui sistem de puncte materiale se conserva atunci cand: a)rezultanta tuturor fortelor exterioare ce actioneaza asupra sistemului este nula; b) vitezele punctelor materiale nu-si modifica directia; c)sistemul este izolat; a d) intre punctele materiale care formeazA sistemul se exercitA numai forte conser- vative; ¢) sistemul se afla initial in repaus. 1,5p Un corp de masa m= | kg porneste din repaus. Asupra lui actioneaza o forta rezultanta a carei variatie este re- prezentati in graficul aldturat. Viteza corpului dupa At= 12 s va fi: a)1Sm/s b)18m/s c)24m/s 2p ® Doud corpuri de mase m, = 2 kg si m) = 3 kg si viteze v, = 3 m/s si respectiv v2=—4 m/s, se ciocnesc frontal. A.Considerdnd ciocnirea plastica, viteza dupa ciocnire si cildura degajata sunt: a)v'=+1,2m/s si 6 '=—1,8m/s si Q=24) c)v'=-1,2m/s si Q=29,4J) d)v'=-2,4m/s si Q=32,6) B. Considerand ciocnirea perfect elastic’, vitezele corpurilor dupa ciocnire sunt: a)v',=-4,8mis si v,=2,2m/s _b) v1 =2,4 m/s si Vy=4,6m/s o)v=4,8mis si v-=-2,2m/s —d) vj =-5,4m/s gi V2=1,6nvs ——-2.Sp O bila in miscare cu vileza Vp ciocneste perfect elastic nefrontal o alta bila de aceeasi masa aflata in repaus, Sa se arate c& dup’ ciocnire bilele se migcd pe directii perpendiculare. 1,5p Se acorda un punct din oficiu: Timp de lucru: 50 minute. 178 Scanned with CamScanner