Test de antrenament 3 pentru Evaluarea Nationala Subiectul I (70 de puncte) Citeste fiecare dintre textele de mai jos pentru a raspunde cerinfelor formulate: Textul I »Bateam toatd ziua ulifele satului, gasisem un fel de grajduri abandonate, la etaj cu depozite de fan, siurcam acolo pe o scara... imi luam cartile mele, cele mai multe SF, si citeam acolo, in fan, privind cum se cafairi pe mine paianjenii sferici pe picioroange subtiri ca afa... Ma sileam si ma gandesc la Sanda, insd — lucru care mi s-a intamplat apoi atat de des, oricat de mult as fi iubit o fat& sau alta — mi-am dat seama, contrariat, cA nu-mi mai aminteam deloc figura ei. Cum era posibil? Doar stitusem attea ore, zilnic, impreund... Aga c& nici m&car nu-mi puteam cultiva, ca remediu pentru urdt i plictiseala, imagi- nafia erotic’. Nu-mi rimaneau decat plimbarile lungi, pe malul garlelor pline de plintute de orez, si cititul. De mai multi ani citeam, mult si haotic, tot ce gaseam. Tata-si fficuse 0 mic biblioteca, de care era foarte mandru, caci era si ea un simbol al ascensiunii Iui sociale: in tinerefe fusese simplu muncitor, Kicatus. Mi-1 amintese in vremea aia: un barbat foarte tandt, foarte subjire, cu parul negru ,pana corbului” si cu ochii mei. Dar cat de simplu, cét de ,,proletar”! Mai tarziu, la facultatea de ziaristica, a-ntalnit colegi din alte zone sociale si a invajat mult de la ei. Pe-atunci venea aproape zilnic acasa cu carti, mai intai dubi- ase, proletcultiste (dar ce stiam eu de asta?), apoi politiste, de capa si spada, de calatorii, in fine carti vbune”, de literatura adevarata. Eu le citeam de-a valma, o carte despre Edison, alta despre casaloti, ~Contele de Monte-Cristo” si ,Crima si pedeapsa”, poeme de Neruda i de Topirceanu. in liceu incepu- sem totusi sii ma orientez putin in literatura. Mergeam acum la o biblioteca de cartier, aflata intr-un bloc care mai tarziu a fost pus pe roate si mutat la cativa metri mai in spate pentru largirea Soselei Stefan cel Mare. Luam de acolo cérti de literatura modema, fi descoperisem pe Faulkner si pe Hemingway, citeam si Thomas Mann... ineepusem si merg la cenaclul liceului, unde practic toti colegii mei aveau lecturi mai organizate si mai intinse ca ale mele. De fapt, am evoluat att de mult in cei patru ani de liceu, incat $ putea spune cd fiecare an a fost o etapa in sine, incomparabil superioara celei dinainte, Dacd in facul- tate as fi pastrat acest ritm de crestere intelectuala, fard-ndoiala cd as fi iesit de acolo un geniu. Momen- tul decisiv al evolutiei mele s-a intémplat ins& exact la jumatatea liceului, in acel amarat de sat Chirnogi, in acea vara chinuitoare a lui 1972, Muream, muream de plictiseala. Sunasem de mai multe ori acasa si ma plnsesem, si-i rugasem si mA lase sa vin in Bucuresti. Degeaba, Trebuia sa raman toata luna pe malul Dunarii. $i trecuseri, Dum- nezeule, abia doug sAptimani! Epuizasem aproape toata rezerva de c&rti pe care mi-o luasem cu mine, Mai aveam, necitite, doar doug, cumpairate recent, si care nu-mi spuneau mare lucru. Una era 0 culege- te de povestiri de Camus, ,,Exilul gi imparatia”, apdruta in B.P.T., alta — ,,Poezia romani moderna”, o antologie in doua volume, M-am apucat in sili de Camus. Numele imi trecuse pe la urechi in cenaclu, dar nu-mi spunea mare lucru. Am citit destul de distrat ,Nunta la Tipasa”, apoi o povestire in care ci- neva trebuia sa aleaga intre solitar si solidar, alta in care unui ins prins de salbatici i se umplea gura cu sare... Ultima si cea mai lunga povestire se numea ,,Ciderea”. Se petrecea la Amsterdam gi evoca obse- siv canalele semicirculare si porumbeii acestui oras cetos, care peste ani avea si-mi devind atat de fa- miliar. $tiu ziua si ora, poate si clipa cfnd s-a petrecut faptul astral al vietii mele, la fel de important ca si concepfia, ca si nasterea mea. Eram adancit in ,,Caderea” lui Camus. Percepeam foarte vag schimba- rea luminii in jur: se insera. Hartia proasta, galbend, a c&rtii devenise usor portocalie. Plopii din curtea Paraginiti a grajdurilor fosneau, $i, subit, mi-am dat seama, pentru prima data in viata mea, cd existam. Mi-am ridicat ochii din carte: iat, existam! Se afla pe lume, din clipa aceea si nu mai de demult, cineva numit Mircea Cartarescu, cineva la fel de strain de biiatul care citise din Camus cu zece minute inainte a fluturele de omida. Dar nu era ca si cdnd omida ar fi evoluat in fluture, ci ca gi cand fluturele, venit de nicaieri, ar fi substituit, intr-o fractiune de secunda, omida, ca si cnd o alta constiinta, un alt suflet, un alt om ar fi patruns in mintea mea si i-ar fi deschis larg ferestrele.” (Mircea Cartirescu, Pururi tdndn, infiisurat in pixeli)Textul al [-lea Lectura in viata adolescentului este primordiala pentru cd il formeazs aga cum nimic altcewa: cred cd reugeste, Din pacate, tot mai putini adolescenti citesc lectura particulara in timpul lor Unii din lipsa timpului, altora pentru c& nu le place aceasta activitate, iar alfii sunt atrasi de cal sinu de c&rfi. Daca un tinar nu citeste este in primul rand vina patintilor, Copiii trebuie invatati de mici cu acest obicei, Uneori chiar obligati. Pentru c& un copil neindrumat, foarte rar va face o: Un copil neindrumat de parinji foarte tirziu isi va cunoaste vocatia si pasiunea pentru ceva, aceea este bine si facem tot ce ne st in putin(a Pentru a cilduzi copilul catre activitafi care sa il meze frumos ca om. Dac& sportul gi dansul menfin snatatea fizicd siti fac disciplinati, lectura i are mult mai multe beneficii. Poate c& unii dintre voi nu stiti cat de mult bine face s& citesti macar ord pe zi, atét pentru psihic, cat si pentru suflet, Cititul este cea mai frumoasa si mai inalfatoare i letnicire din punctul meu de vedere si poate transforma un om la 360 de grade. Adevarat, in bine in rau, depinde ce citesti si cum folosesti informatiile pe care le asimilezi, dar per total, cartea nu ce decat lucruri bune si frumoase, Taté acum céteva beneficii pe care lectura le insufla adolescentului * Cititul imbogifeste vocabularul. Nu de putine ori am intélnit cu totii adolescenti care as dificultafi in exprimare si nu cunose sensul multor cuvinte, Ei bine, lectura ajutd adolescentul sé se exprime, il invafi cuvinte noi, noi sensuri si noi informatii Lectura lirgeste orizonturile. in momentul in care citesti mai multe cari, affilucruri nebanuite, lucruri pe care ai vrea si le traiesti, intamplari gi locuri pe care ai vrea s& le cunosti. $i astfel adolescentul devine mai ambitios, isi va dori si reuseascd in viata. Va invaja si priveasca lucrurile din mai multe unghiuri si nu va mai fi inchistat. Cititul face bine sufletului si psihicului, Lectura unei carti aduce liniste interioara, aduce odihna, deconectarea de la gandurile de zi cu zi si plus de asta este si o terapie pentru adolescent. Daci acesta sufera, sf spunem, cititul il va ajuta si se sustraga de la zbuciumul shu, va descoperi noi posibilitafi. Pentru c& eliberandu-si creierul de stres, va gasi solufii. Cititul vindecd. Cartea ‘inseamna relaxare si placere. Lectura imbogaeste cultura generald, Foarte multi dintre cei care citese au o cultura generala demna de invidiat. Scoala nu Teuseste s& acopere tot ceea ce noi ar trebui si stim, ea nu va putea niciodata si ne aducd la cunostinta tot, de aceea este esential sa citim cari. intotdeauna autodidactii sunt de cele mai multe ori mult mai destepti decat cei care au mers pe un singur fir al educatiei. Citeste orice, este bine si tii din toate céte ceva, Cititul face viata mai frumoasa si mai ugoar. Un adolescent care citeste va lua din carti tot ceea ce il intereseaza si va folosi acele informatii in viata de zi cu zi. Acele detalii te pot scpa dintr-o incureatura sau din contra te va face si fii si mai apreciat, Lectura educi si disciplineaza. in toate cartile sunt personaje bune gi personaje negative. $i aproape in orice carte vedem c& oamenii rai, cu multe defecte sau apucturi nefaste, sfargese fu, Pe principiul binele invinge raul, tandrul va invaja e& prin tertipuri si rautate nu va ajunge nicdieri. $i datorita carjilor igi va dori s& fie bun, drept, muncitor, tul evidentiazi omul. Un tanar care citeste se va putea integra oriunde si in orice grup. Datorita cunostinfelor sale va putea s& poarte orice discutie si va reusi sA se facd plicut si apreciat. Cartea ofera tandrului o strilucire aparte, Carfile fac cunoscuta iubirea. Cred c& pentru prima data in viata adolescentul descopera iubirea din carti si astfel el va descoperi toate fetele ei. Citind, ténarul va fi indragostit de iubire, ‘si va dori iubirea in viata lui, va lupta pentru ea si va sti cum sd o pistreze in viata lui. Astfel ténarul va pune mai putin pret pe relatiile sexuale si mai mult pe sentiment, Cititul te ajuta si cunosti viata. in c&rti sunt dezbatute toate problemele omului, toate riscurile, esecurile, implinirile gi reusitele. Citind, adolescentul va invata s& le infrunte cu optimism gi curaj. Nu va claca la prima piedic&.temeri, un matur de toata isprava. Face omul intel inerezator, curajos, bun, ale vietii. reusitei.” Carfile formeaza. Lectura formeaz un om fari doar si poate. Face dintr-un ténar cu multe igent, romantic, respectuos, tandru, luptator, milos si asa mai departe. Practic ii arata care sunt adevaratele valori Lectura inseamna bogiitie. Un tanar care citeste mult va fi un om implinit sufleteste si va dobandi o spiritualitate iesita din comun. Carfile sunt cele mai de pret avutii, din ele afli secretul (adolescentisenzationali. wordpress.com) A. Serie riispunsul pentru cerinfele de m: jos cu privire la textele date. 1, Identificd sentimentul trait de tatal haratorului-personaj fata de biblioteca personala. 2. Precizeaza locul in care citea copilul: a. Pe scari b. in grajd c. fn iarba d. La etaj Litera corespunzatoare raspunsului corect este 3. Rolurile lecturii sunt: 2 puncte 2 puncte a. Educ’ si disciplineaza, face viaja mai frumoasé, imbogateste cultura general b. Face viata mai frumoas, ne umple timpul liber, ne formeaza ©. Ne ajuta si cunoastem viata, ofera informati, face cunoscuta iubirea d. Ne formeaza, educa si disciplineaza, imbogateste cultura Litera corespunzitoare raspunsului corect este 4. in curtea casei se gaseau: a. peri b. plopi ©. paltini d. pruni Litera corespunzatoare rispunsului corect este 5. Noteaza ,.X” it ia, bazindu-te pe informatiile din cele doua texte, 2 puncte 2 puncte in dreptul fiecdrui enunt pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea aces- 6 puncte CORECT INCORECT TiAl naratorului a absolvit Facultatea de Ziaristica. Povestirea ,Caderea”, se evoct porumbei si canari. us a seris antologia ,.Poezia romana moderna”. copil neindrumat de parinti isi va cunoaste mai repede tia.Prin lectura, adolescentul invafa sd infrunte problemele vieiii, Lectura il indeparteaza pe tanir de iubire. | 6 Precizeaza, in dout-trei enuntur, o trisdturd a tatélu, identifica in fragmentul de mai Jos, mijlocul de caracterizare, ilustranducl cu o secventa: 6 pu »Tata-si ficuse o mica biblioteca, de care era foarte mandru, cAci era si ea un simbol al ascensi lui sociale: in tinerefe fusese simplu muncitor, licatus. Mi-l amintese in vremea aia: on barbat fe ‘nar, foarte subtire, cu parul negru ,pana corbului” si cu ochii mei,” 7. Prezinta, in cel putin 30 de cuvinte, o | legatura care se poate stabili, la nivelul tre cele doua texte date. 8. Consideri c& lectura are un rol benefic in formarea adolescentului? Justificd-ti raspunsul, in 6 puncte 50-80 de cuvinte, valorificénd textele date. 1869. Asociaza fragmentul din Pururi andr, inféigurat pixeli de Mircea Cartarescu cu un alt text lite- rar studiat sau citit ca lectura suplimentara, prezenténd, in 50-100 de cuvinte, o valoare comund, prin referire la cate o secventa relevant din fiecare text. 6 puncte B. Serie rispunsul pentru fiecare dintre cerintele de mai jos. 1, Exista cdte un diftong in toate cuvintele din seria: 2 puncte a. adolescentului, primordialé, tarziu b. piedica, relatiile, iubirea ©. cea, este, traiesti 4. primordiala, piedica, ceea Litera corespunziitoare raspunsului corect este 2. Sunt derivate toate cuvintele din seria: 2 puncte a, invafati, a calduzi, neindrumati b. dezbitute, riscurile, respectuos ¢. spiritualitate, adevaratele, fetele d. invatati, riscurile, neindrumati Litera corespunzatoare rispunsului corect este 3. Rescrie enunqul ,,Stiu ziua si ora, poate si clipa cdnd s-a petrecut faptul astral al vietii mele, la fel de important ca si conceptia, ca si nasterea mea”, inlocuind cuvantul astral cu un sinonim si cue vantul nasterea cu un antonim. 4 puncte5. Transcrie 0 propozitie subordonata din enuntul ,,Am citit destul de distrat Nunta la Tipasa”, apoi o povestire in care cineva trebuia s8 aleaga intre solitar si solidar, alta in care unui ins prins de sAlbatici i se umplea gura cu sare...”, precizand felul ei. 6 puncte 6. Alcatuieste un enunt interogativ in care substantivul somn si indeplineasca functia sintactic& de nume predicativ si un enunt exclamativ in care verbul a face, la modul imperativ, forma negativa, persoana Il-a, numarul singular si aiba functia sintactica de predicat verbal. 6 puncte 7.Completeaz spatiile libere din textul urmator cu forma corectd a cuvintelor scrise intre paran- teze: in copilarie, Mircea Cartarescu . - -- (a citi, indicativ, imperfect, per- soana a Ill-a, numarul singular) enorm, ajungand la constientizarea ».........ee. cee. sees ee (propriu, feminin singular) existenfe. 6 puncte Subiectul al II-lea (20 de puncte) Alcatuieste 0 nota de jumal, de minimum 150 de cuvinte, in care sa prezinti o intamplare care si se petreacd intr-o bibliotecd, in timpul unei intalniri cu un seriitor. Vei integra si o secventi descrip- tiva. Punctajul pentru compunere se acorda astfel: + continutul compunerii~ 12 puncte + redactarea compunerii—8 puncte (marcarea corecta a paragrafelor — 1 punct; coerenta textului — 1 punct; proprietatea termenilor folosifi— 1 punct; corectitudine gramatical4— 1 punct; claritatea exprimitrii ideilor—1 punct; respectarea normelor de ortografie — 1 punct; respectarea normelor de punctuafie — 1 punct; lizibilitate — 1 punct). Nota! Punctajul pentru redactare se acorda doar in cazul in care compunerea are minimum 150 de cuvinte si dezvolta subiectul propus. Din oficiu vei primi 10 puncte.