v keri, Reproduce ‘Nerespeetarea Standardelor de Stat este urméitd conform leg! 3,00 10 Pag. PRETUL LEI CAE 628.731 PUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT TOMANIA EDITIE OFICIALA STAS 2914-84 e nen CONSILIUL NATIONAL Q : PENTRU §TIINTA TERASAMENTE ) STAS 2914-69 St TEHNOLOGTE isi ten alitate ; eee Condifii tehnice generale de cali a DE Geo STANDARDIZARE 2 Road works “TERASSEMENTS Senile PAbOTEL Genera) EARTHWORKS Presciption tenniqus glaéraes de | oun stxmnerce spoon 20 eral Foeienent® Yor quality sn vac CW 1.1 Obieet si domeniu de aplie: 11.1 Prezentul standard se refer’ la condifiile tehnice generale de calitate pentru terasa- mentele drumurilor publice gi strdzilor. eneriian QOSERVATIE. — Se pot apie tedromurite frst, ages, indus eexplotare nomi cu acon netiiaraut 1.1.2 _ Prevederile prezentului standard nu se refer la condifiile tehnice de calitate ale stra- ‘tului de form’ care constituie stratul superior al terasamentului si face obiectul altor regle- mentiiri legale in vigoare. 1.2 Terminologie ‘Terminologia utilizat’ in prezentul standard este conform STAS 3950-81 si SAS 4032/1-82 iar in infelesnl prezentului standard prin termenul de terasamente se infelege totalitatea Iucririlor de pimint executate in scopul realizrii infrastructurii drummului aledtuits din piminturi sau alte roci dezagregate inclusiv materiale artificiale de umplutur’ (cenugd de termocentralt, zguré brut de furnal deyeuri de carierk ete.) avind structura, formele si dimen- siunile conform standardelor in vigoare yi proiectelor de executie. Realizarea terasamentelor se va. face finind seama gi de alte reglementari in vigoare privind executia terasamentelor. 1 GENERALITATI 1.8 Indiea{ii generale 1.3.1 Terenul pe care se executii terasamentele este considerat teren de fundafie iar pimintul sau alte roci folosite pentru realizarea platformei drumului sint denumite materiale pentru terasamente. 1.3.2 Proiectele Iueririlor de terasamente pot cuprinde, in principal urmi&toarele piese : a) Piese desenate — plan de situatie; — profil in lung; — profiluri fransversale; — plan de repere al traseului pichetat pe teren ; — planuri de detalii. : b) Piese serise : — memoriu tehnie de fundamentare a solutiilor 5 — documentatie economic’ ; — ealeulul volumelor de Inertiti de terasamente; — procesul tehnologic gi utilajele recomandate pentru execufies — studiile geologice, geotehnice, hidrologice si hidrogeologice; — planul de migeare a terasamentelor in functie de situatia local (accese trans- port, lucrari de art’ ete.) JAprobat di INSTTUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Blaborat énipiad in 1954 Str. Roma nr. 32-34 BUCURESTI Reviewit in: 1961, 1969 sf 1983. 1984-02-01 ‘Telex 11312 CNST R intrérit in vigoare :STAS 2914-84 -3- 1.3.3 Terasamentele se executdi pe terenuri care si le asigure portanta, s& fie durabile, stabile i usor de intrefinut in exploatare. 2 CONDITIL TEHNICE 21 Forme, dimensiuni, abateri limit 2.1.1 Lifimea platformei drumului san strizii_precum gi celelalte dimensiuni se stabilese conform STAS 2900-79 respectiv STAS 10144/3-81 si datelor prevazute in proiectele de executie. 2.1.2 Abateri limita: — La lfimea platformei: 7 0,05 m, faj de axt; 4 0,10 m, In lifimea Intreagt. — La cotele proiectului : 0,05 m, fafi de cotele de nivel ale proiectului. OBSERVATIE — Abaterilelimith se admit in punetele izolate care nu sit situate in acclas profil transversal sau tn proton consecutive 22 — Cercetarea terenului ‘Terenul de fundatie si materialele cu care so executd teraéamentele se studiazt si se cerceteazii din punct devedere geologic, geotehnic, sihidrologic in conformitatecu STAS 1242/1-81, STAS 1242/2-74, STAS 1249/3-76, STAS 1243/4-75, STAS 1242/5-81, STAS 1242/6,7, 9-76 gi STAS 1709-75. 2.3 Studii de laborator 2.34 Pentru stabilirea caracteristicilor fizioo-mecanice ale piminturilor se determing — compozifia granulometric& conform STAS 1913/5-74 si coeficientul de neuniformitate U, conform STAS 1243-83, cu relatia: — limitele de plasticitate conform STAS 1913/4-765 — sensibilitate Ia inghef —deaghe} conform STAS 1709-75; = iul de frecare interioar’ ® conform STAS 8942/2-82 gi coeziunea 8 conform STAS 8042/5-75 Im cazul terasamentelor care necesit% verificarea stabilitiii — unghiul taluzului natural al materialului in stare uscat gi la umiditatea in stare natural’; — umflare liber’ conform STAS 1913/12-82 ou relafia : ve—V u, x 100 % im care | V, volumul inifial al probei la umiditatea de saturatie de la inceputul inceredri ; V; volumul final al probei la limita de contracties — confinutul in siruri solubile conform STAS 7107/3-745 — cantitatea de materii organice conform STAS 7107/1-76 ; — modulu! de deformatie lincar& gi gradul de compresibilitate al terenului de fundatie conform STAS $942)3-75 si STAS 8942/1-79. 2.3.2 _ Stabilirea caracteristicilor de compactare se determina prin incerearea Proctor normal in conformitate cu STAS 1913/19-83 gi corespund domeniului umed al curbei Proctor.STAS 2914-84 ] 2.4 Materiale pentru terasamente Categoriile si tipurile de piminturi clasifieate conform STAS 1243-83 care se folosese la executarea terasamentelor sint date in tabelul 1 a gil b. Tabet a T | Granaoaiate Indice de | | cana it tie op am | Coen | tego || cate Demir sl cntteiare prnelpaleortpurt de peta simp tas tt veustirm. [depen | Planes | mate mifrm-| JP EMTS | erty Uy, | "pentra Teaos | aeons | acoas | mete | femmes | MPS Os 4. Pimintut nsocave grosere (feats | en foarte putine pir fine, neulforme | | sinea mal mare dé 2.mm reprezts_ | (aranulosate continu) Msenab la ° Foarte ‘et mult de 5050) Inghef-deeghey la variagve de uma | ta | s ] un tate | Blocur, olovlni,pletes — [— | tem 1 ins untorme (granuontate | 1D 5 Foarte - | atscontnuty : < bank 2. Pamintori necoesive medi fine ou pri tne; neunifrme (granuoztate (tractianen' tat ies "de 2 tan repre-| Conta) sentinate mipice le tage |e >s Foarte Sint mal mut de 30%) fleaghe}foseuabile la vanaf de te bank diate <6 sa fin ex lant préfoy saw argos | gem 3a tne fraefunca fink presints | ab >40 | Medioert | mflge ber mete as mare —_—~ al ae = oa iatateeeeaaameee aaa _ _| Tapett T ‘Granuloaltate Indice de PY atte | tae, | rate Denumizecaraterzaes pnp tpot de pratt smal a Ieper |S | ata eee tn tetsamente Pmttur conde: nip | anorgaice en compresbibate uma 1+ Paton pat ndpes nip | ersedtes waubitate mipode Ta Tnghe | 4 <10 | 5%)* eu compresibilitate a seme eazy aman ty | | Bye f ORT | cin | | set ice cu compresitate uae I Peers TT] anogunce ex comprestintate sunita ie beri mare, sensibilltate mijlocie la tnghet— | 44 20. +— - & 335, >70 Rea eer g5 | i: 2 “A organic, (0.5%) * eu compresbitate | [ea Iijlocie, umflare liberi redust sau medie, ] 4€ a a me mm me | <3 <7 | Rea ear Sn inter ‘ide de corgere Wek ‘organice, (MO. >5%)* ca compresibilitate : fare, umflare Herd taeaie sau mare, foarte 4 . 40 | Foarte rea Rit ghee * Materte orginice sint notate eu MO ¥e-¥T6G SVES-5- STAS 2014-84 2.4.1 — fn cazul piminturilor a ciror calitate, conform tabelului 1 (a gi b) este medioer’, se va analiza comportarea lor Ta inghef-derghet, precum si influenfa condigiilor hidrologice, prevazin- du-se dup’ caz, misurile indicate de STAS 1709-75, 24.2 In rambleuri nu se folosese piminturi de consistent’ scizuti ca: miluri, nimoturi, piminturi turboase cu confinut de siruri solubile in api mai mare de 5%, bulgiri de pimint sau piimint cu substanfe putrescibile (brazde, crengi, ridicini, ete.). La realizarea umpluturilor eu inalfimi mari (peste 3,00 m) se pot folosi la, baza acestora blocuri de piatr& sau din beton cu dimensiunea sub 0,50 m eu condifia respectirii urmitoarelor misuri: impinarea golurilor eu pimint; — asiguraren tastirilor in timp 5 — realizarea unei umpluturi omogene din pimint de calitate corespunzitoare pe cel putin 2,00 m grosime la partes superioari a rambleului. 2.4.3 In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, aledtuite din pimtnturi argiloase cu simbolul 4e, 4 £ gi a editor calitate conform tabelului 1.b, este rea sau foarte rea vor fi inloouite cu piminturi corespunzitoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianfi (var, cenuge de termocentrali ete.) pe o grosime de minimum 20 em in cazul piiminturilor rele gi de minimunr 50 em in eazul piiminturilor foarte rele (sau a celor cu densitatea in stare useati mai mic& de 1,5 g/cm’. Atit inlocuirea eit si stabilizared lor se va face pe toat& lifimea platformei, grosimea fiind consideraté sub nivelul patului drumului. Pentru paminturile argiloase simbolul 44, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor pe o grosime de minimum 15 em. 2.44 Realizarea terasamentelor in rambleu, in earé se utilizeaz& paminturi simbol 4d (anor~ ganice) si 4e (cu materii organice peste 5%) a eror calitate conform tabelului tb este rea, este necesar ca alegerea solutiei de punere in opera gi eventualele misuri de imbun&t&firest fiefun- damentate pe considerafii tehnico-economice, 3 STABILITATEA’ TERASAMENTELOR, Stabilitatea terasamentelor. se asigurit prin : — gradul de compactare D; — inclindi diferite ale tatuzelor (in funcfie de iniljimea terasamentelor, natura mate- rialelor utilizate) ; misuri de asanare si protejare conform STAS 10796/1-77 si STAS 10796/2,3-79 precum gi altor reglementiri legale in vigoare; — capacitate portanta corespunaiitoare.si stabilitatea terenu ui de fundatie. 3.1 Compaetare . 3.1.1 Gradul de compactare D se exprima in procente prin raportul dintre densitatea in stare uscaté a materialului din Iuerare °% si densitatea in stare uscaté maxim’ 4a: & materialului, determinat in laborator prin incerearea Proctor normal, conform STAS 1913/13-83. Gradul de compactare D, poate fi exprimat gi prin raportul dintre greutatea volumic& in stare useati y, si greutatea volumicl in stare uscatd maxim’ amas Greutatea volumici se obfine eu relafia : Yenes = 9,807 pe oc)| | S 2914-84 7 -6- 3.1.2 Terasamentele din’ corpul drumului vor fi compactate asiguringlu-li-se un grad de com- pactare Proctor normal, conform tabelului 2. ‘Tabetal 2 Pinata necoeaive I conse Zanete din teramment ta care 90 [cat | a nt Na care © | prtetmint! | tmbrdetinyi | tmbetchmingi | tmbrichingh eerie ermanente | semipermanento | permanente | semipermanente Gradul de campactare, % 4) Primi 30 cm al terenuul na ural de sob un ramblea ca fntinea de: e300 m 100 98 97 93 1S2.00 m % 2 2 » | 2) Im corpal rambleelor tn ado- cdma (h) sub pata drama: "ng 0.80 tm 100 100 100 100 0,5 2.00 m 100 27 7 rf 152500 35 2 2 os | ©) In deblee pe adtncimes de : 30 gm sub petal dromelal 100 10 100 100 COBSERVATIE — Pentra pietrjut gl alte piminturl mecoezive eu peste 50% granule mal mari dé 20 mm se Va consldera atine gradu de compactare 100% cind duph un mumér de trecert uilajul nu, Yamal sa urme pe supratafi, Numirl de trecer! se va stabili experimental, eu tipul de Villa] ce rmeazi'p se folost Ja compactare. 3.1.3 Abaterile limit la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbriciminfile din beton de iment gi de 4% sub celelalte imbrécimingi gi se acceptd in max 10% din numirul punctelor de verificare. oe 3.14 Alegerea utilajelor de compactare, grosimea straturilor si numirul de treceri necesare pentru atingerea gradulni de compactare ardtat in tabelul 2, se stabilese pe baz de ineereir, finind seama si de prevederiJe normativelor privind\execufia terasamentelor a ciile de comuni- catie. 3.2 Inelinarea taluzelor . 3.2.1 ‘Taluzurile rambleelor agezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portant’ cores- Punzitoare vor avea inelinarea do 11,5 plni la iniljimile maxime pe vertical’ — date tn tabelul 3. Tabelal 3 Toate Natara mateiastor din rambleu | ,J0utiine Agile prifoase sau argile_nlsipoase ‘ ‘Nisipor argioase sad prat argos 2 Nistpurt | 8 Pletigurisau_balestgr 10 3.2.2 Incazulrambleelor cu indlfimi mai mari decit cele aritate in tabelul3 dar pin& la 12,00 m, inelinarea taluzurilor pe inaltimile din tabelul 3 socotite de la nivelul platformei drumului in jos, ‘yafi de 1: 1,5 iar pe restul inalfimii pind la baza rambelului, inclinarea va fide 1: 2. 3.2.3 Inrambleele mai inalte de 12,00 m precum ila cele situate in albiile majore ale rfurilor, Vailor gi in balfile unde terenul de fundafie este alestuit din particule finesi foarte fine, incli- area taluzurilor se ¥a determina pe baza unui caleul de stabilitate, cu un coeficient de stabi- litate de 1,3... 1,5." 3.2.4 Taluzurile rambleelor agezate pe terenuri de fundafie cu eapacitate portant redusi, Vor avea inclinarea de 11,5 pind la inilfimile maxime Iyer, Pe Verticald date in tabelul 4,in funcfie de caracteristicile fizico-mecanice ale terenului de fundajie.ict aia Pere CET nT eee ae eee, 2 STAS 2914-84 , Tabetat 4 ‘Caractere teenatol de Fundatier ‘unghiul de frecare, in grade, | Panta terenuul we I = de tndaie D cocsunea mater wo] | | | o | so | |] w]e Thaljimen rambleulal maxim, pes tam Emo Fc ca 1s | 1.00 | 2.00 | 1.00 | 2.0 | 3.00 | 200 | 2,00 | 4,00 te PL Lae Lae be Lae Low bee 3.2.5 La rambleele mai inalte decit cele aritate in tabelul 4, inclinarea taluzurilor se_va deter- mina pe baza unui calcul de stabilitate cu un coeficient de stabilitate de 1,3... 1,5. Pe baza reaultatelor studiilor geotehnice acest coeficient poate fi micgorat sau majorat. 3.26 Inolinarea taluzurilor Ja deblee pentru adincimi de maximum 12,00 m, sint date in ‘tabelul 5 in funefie de natura materialelor existente in debleu. ‘Tabet 5 [Natura materialelor din deblew Inctinarea taluzulat PAmtnturi argilosse, in generel argilenisiposse sau prifosse, nisipurtargilonse sat prafurt argiloase Péimminturl marnosee ‘Paminturt macroporiee (lies $i pimintari eesetide) 1,0:0,1 ‘Roc stinconse alterablle, in funetie de gradul ee aiterabiitate gi de edioeimes debleder erable Foci stincosee m Rei stinconse (core nu se degradenzt) cu stra- | de Ia 1,0 20,1 pink ta postia verti: titlenren favornbild in ec priveste stabitaten ‘clk sats chiar fn console 3.2.7 tn deblee mai adinci de 12,00 m sau amplasate in condiii hidrologice _ nefavorabile (zone umede, infiltratii, zone de biltiri) indiferent de adincimea lor, inclinarea taluzurilor se va tabili printr-un ealeul de stabilitate. 3.3 Indiljimea terasamentelor 3.3.1 La stabilirea inilfimii rambleelor se va tine seama de necesitatea ca fundafia drumului si fie deasupra zonei de infiltrapii, dezghef si biltiri. Pentru evitarea degradirilor produse de fenomenele de inghef-derghe} iniltimea minim a rambleclor misurati In marginea platformel se va stabili conform STAS 1709-15. 3.32 fn zonele inundabile, cota platformei drumului se va stabili finind seama de gradul de asigurare contra inundajiilor conform STAS 4068)2-82 si STAS 4278-83. : 4 GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITARE DE PAMINT Gropile’'de imprumut si depozitele de piimint, se vor stabili curespectarea reglementirilor legale in vigoare . Gropile de piimint se vor amplasa eit mai aproape de porfiunile de drum unde sint_nece- sare terasamente in rambleu iar depozitele de pimint se vor amplasa cit mai aproape de portiu- nile de drum de unde provine excesul de skpaturi.STAS 2914-84 —8— 4.1 La stabilirea gropilor de imprumut in regiuni de deal side munte se va fine seama de necesitaten asiguririi stabilitapii versantilor respeetivi. 7 4.2 In albiile majore ale riurilor, gropile de imprumut vor fi, executate in avalul drumului amenajind o banchetd de 4,00 m kitime intre piciorul taluzului drumului gi gropa de impramut. 4.3 Dack exist un curent de ap’ in lungul dramului, se vor lisa in afari de banchete si pinteni de pimint Ja intervale de 50,00... 70,00 m, avind lijime de 3,00 m si o lungime de 1,00 ... 2,00 m mai mici deeit I%fimea gropii de imprumut. 44 Fundul gropilor de imprumut va avea o pant transversaki de 1... 3% spre exterior si pantis longitudinal care si asigure seurgerea si evacuarea apelor. 4.5 Talumrile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor exeeuta eu incli- narea de 1: 1; :3. Cind intre piciorul taluzul drumalui si marginea gropii de imprumut niu ge lasi nici ui fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3. 4, Depozitele de pimint rezultate din deblouri se amplaseaz astfel incit stabilitatea talu- gurilor drumului sau versangilor si nu fie afectate. 47 Dac& tetenul natural pe care urmeaz’ st se depozitere excesul de sipituri are inclinare transversal mai mare decit 1:5, depozitele se vor amplasa numai in aval, amplasarea lor amonte find condifionat& de studii speciale de stabilitate. 4.8 Laamplasarea depozitelor se va urmiiri ca prin execufia lor si nui se provoace inzipezirea drumului. 5 SANTURI SI RIGOLE PENTRU SCURGEREA APELOR 5.1 In toate zonele in care drumal se aflt in deblen sau la nivelul terenului inconjuritor se vor executa ganjuri sau rigole pentru asigurarea sourgerii apelor conform 2016-73 si STAS 10796/2-79. La strizi, evacnarea apelor poate fi asigurats gi prin stem de canalizare ape pluviale, 5.2 tn cagul rambleelor se vor lua misuri de indepirtare a apelor meteorice din zona dru- mului; in eazul in care evacuatea apelor din zona drumului nu poate fi asiguratd, se vor respecta + prevederile din STAS 1709-75. 5.3 Dimensiunile gi forma sanfurilor (triunghiulare, trapezoidale, ete.) se stabilese, de la eaz la caz, In functie de relieful, debitul si viteza apei, natura terenului, mijloacele de executie, con- ditiile de cireulafie, pentru evitarea accidentelor, in conformitate eu STAS 10796/2-79. ‘Panta longitudinal’ a ganturilor va fi de de minimum 0,25% in teren natural si de 0,1% in cazul sanfurilor pereate. 5a, Sanfurilo de gurdi se vor execute pe basi de studi! geotehnice, Acosts sanfuri se vor executa astfel ca si asigure indeprtarea tuturor apelor. In general se recomandal pereerea sau pavarea sanfurilor de gardi. In debleu, sanfurile de gard’ se vor amplasa Ia distanja minim’ ‘de 2,00 m conform STAS 2900-79, iar sanfurile de garda pentru epirares picioarului rambleulut impotriva, apelor care vin in sens transversal se Vor executa la distanja de 1,50... 2,00 m, conform STAS 10796/2-79. 6 PRESCRIPTIL GENERALE DE EXE CUTIE 6.1 Terasamentele vor fi executate in conformitate cu reglementiirile legale in vigoare. 6.2 Pe coaste, cind panta terenului depigeste 1:5 se vor executa {trepte de infrijire cu Vifime de minimum 1,0 m gi cu inclinarea de 2% spre vale. 6.3 _Lueririle de terasamente so vor exocuta astfel ineit fazele procesului tehnologic 8% se succeads far decalaje inire diferitele faze de lneru, care ar putea conduce la inmuierea pimin- tului din corpul drumului de cstre apele meteorice. 6.3.1 Pe timp friguros nu se admite ca lucririle de terasamente si fie intrerupte in faze inter- modiare ale procestlui tehnologic si executarea terasamentelor cu pAmint inghe{at. Exeeutarea terasamentelor pe timp figuros sub + 5°C, se poate face numai cu Iuarea unor misuri speciale prevazute in reglementiirile legale in vigoare. 6.3.2 Straturile de pimint coeziv imbibate cu ape meteorice in timpul execufiei nu se vor aco- peri eu un alt strat, fra Iuarea wnor miisuri pentru reducerea umnidit&fit si asigurarea posibilitapii de compactare corespunziitoare. ii