UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN

BUCUREȘTI
Facultatea de Management și Dezvoltare Rurală
Master: Agribusiness

REFERAT
POLITICI AGRICOLE
PLAFONAREA ȘI DEGRESIVITATEA PREȚURILOR

Profesor:
Prof. Univ. Dr. Fîntîneru Gina Studenți:
Roșca Alexandra Dumitrița
Serdaru Alina-Elena

BUCUREȘTI
-2023-
 CUPRINS

1.1 DEFINIȚII.............................................................................................................................3
1.1.1 Plafonarea prețurilor...................................................................................................3
1.1.2 Degresivitatea prețurilor.............................................................................................3

1.2 OBIECTIVE..........................................................................................................................3

1.3 ISTORIC................................................................................................................................4
1.1.3 Exemple negative de deficite din istorie....................................................................4

1.2.3 Deficite de bunuri si servicii......................................................................................4

1.3.3 Deteriorarea calității produselor................................................................................4

2. MOD DE FUNCȚIONARE...................................................................................................5

2.1 Stabilitatea prețurilor....................................................................................................5

CONCLUZII.................................................................................................................................6

BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................................7

2
1.1 DEFINIȚII

1.1.1 Plafonarea prețurilor

Introducerea unui plafon de preț înseamnă interzicerea comercianților de a percepe prețuri mai mari
de un anumit prag pentru bunurile lor, indiferent de factorii de piață. Expresia „control al
prețurilor” este adesea folosită în loc de „plafonarea prețurilor”. Acesta este un termen mai larg,
deoarece poate însemna și un preț minim. Un preț minim este cea mai mică valoare la care se poate
încheia o tranzacție.

Așa cum arată legea cererii și ofertei, prețul se formează la intersecția celor două, iar aici intervine
plafonarea-un tip de control al prețului care nu ține cont de cerere și ofertă.

1.1.2 Degresivitatea prețurilor

Degresivitatea reprezintă o practică de promovare a vânzărilor, conform căreia prețul scade

proporțional cu creșterea cantității cumpărate.

1.2 OBIECTIVE

Prețurile se plafonează din multe motive. Recent, a fost vorba de nivelul ridicat al inflației și de
viteza cu care a scăzut puterea de cumpărare a banilor începând cu 2021.

Inflația este un fenomen macroeconomic care apare ca urmare a deciziilor monetare și fiscale.
Inflația este cauzată de creșterea ofertei de bani într-o economie, măsurată prin masa monetara
intermediară (M2), care este în continuă creștere, la finalul anului 2021 ajungând la un nivel de
aproximativ 3 ori mai mare decât în criza financiară din 2008.

Efectele inflației se fac simțite atât în rândul populației, cât și la nivelul macroeconomiei,
reflectându-se în toate aspectele sale (costuri de producție, prețurile produselor finale, valoarea
dobânzii de referință, etc.). Consecința inflației este scăderea puterii de cumpărare. Practic, valoarea
banilor pe care ii avem scade, iar cu aceeași 100 RON putem cumpăra astăzi mai puține produse,
decât puteam cu 1 an în urmă.

Nivelul ridicat al inflației și viteza cu care puterea de cumpărare a banilor fiduciari a scăzut
începând cu 2021 au făcut ca numeroase țări să facă apel pentru introducerea unei plafonări a
prețurilor.

De obicei prețurile se plafoneaza pentru a atenua un șoc la nivelul populației. Statul și companiile
private suportă pentru o perioadă de timp presiunea care altfel s-ar fi redirecționat către populație.

3
Degresivitatea prețurilor a apărut în ultima perioadă, în special în agricultură pe fondul importurilor
mari și a stocurilor în creștere.

1.3 ISTORIC

1.1.3 Exemple negative de deficite in istorie

1971- indicele prețurilor de consum din SUA a urcat cu până la 7,2%. Richard Nixon a impus o
înghețare de 3 luni a tuturor prețurilor și salariilor din țară.

In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial- a fost introdusă plafonarea prețurilor pentru
locuințe și chirii, eliminată abia în 1975.

2003- în Venezuela a fost introdus un alt plafon pentru prețurile alimentelor. Timp de ani de zile,
producătorii fie au dat faliment, fie au refuzat să livreze la prețurile reglementate, iar
aprovizionarea unor întregi categorii de alimente, cum ar fi carnea, a dispărut timp de luni de zile.

Al Doilea Război Mondial ne arată o altă consecință a plafonării prețurilor – apariția unei piețe
negre.

De-a lungul timpului plafonarea si degresivitatea preturilor au adus mai multe efecte negative,
printre care si deteriorarea calitatii produselor si deficite de bunuri si servicii.

1.2.3 Deficite de bunuri si servicii

Atunci când se presupune că prețul unui bun este mai mare decât permite constrângerea, este
evident că nevoia unei părți a consumatorilor nu poate fi satisfăcută. Deoarece comercianții nu pot
obține fondurile necesare și, uneori, nu pot nici măcar să își acopere costurile de producție și de
aprovizionare, aceștia încetează să își comercializeze produsul sau oferă cantități semnificativ
limitate.

Astfel, prețul plafonării este plătit de cei pe care măsura încearcă în mod evident să-i protejeze –
consumatorii înșiși. Este mai bine să existe bunuri și servicii disponibile, chiar dacă la un preț mai
mare (ceea ce tinde să se echilibreze pe termen lung dacă nu există inflație), decât să nu existe
produse.

1.3.3 Deteriorarea calității produselor

Atunci când există o limită a prețului la care un bun poate fi vândut, producătorii reduc uneori
semnificativ calitatea acestuia fără a anunța acest lucru. În acest caz, consumatorul este protejat

4
doar în aparență, dar în realitate nu primește ceea ce așteaptă. Motivul nu este reprezentat de
„comercianții răi”, ci de reglementările existente.

2. MOD DE FUNCȚIONARE

Conform legii cererii si a ofertei, vedem ca prețul se formează prin interacțiunea și intersecția dintre
cele doua curbe – D (cerere) și S (ofertă).

Prețul joacă un rol de coordonare în sistemul economic, deoarece indică nevoile consumatorilor: ce,
unde, în ce cantitate, etc. Fără prețuri, producția ar fi imposibilă, deoarece companiile ar funcționa
„cu ochii închiși”, ceea ce, în mod clar, nu este un mod sustenabil de dezvoltare și prosperitate
pentru omenire.

Prețurile sunt cele care indică creșterea sau scăderea cererii pentru un bun sau un activ, precum și
creșterea sau scăderea capacității de producție a acestuia. Să presupunem că nevoia (cererea) de aur
pentru investiții crește. Acest lucru duce la o creștere a prețului aurului. Dar acest lucru duce și la
altceva – atunci când întreprinderile vor sesiza prețul în creștere, vor fi foarte reticente în a satisface
cererea ridicată. Pe termen lung, sectorul privat, impulsionat de prețul mai mare, va investi în
capacități de minerit, de prelucrare și de producție, în mine, rafinării și, respectiv, în monetării.
Când producția de aur pentru investiții va crește, prețul acestuia se va reechilibra.

Este important să se facă distincţia între variaţiile preţurilor oricăror bunuri sau servicii considerate
individual şi cele ale nivelului general al preţurilor. Modificările frecvente ale preţurilor individuale
sunt relativ normale în economiile de piaţă, chiar şi atunci când preţurile sunt stabile în ansamblu.
Modificarea condiţiilor privind cererea şi/sau oferta de diferite bunuri sau servicii considerate
individual conduce, în mod inevitabil, la variaţii ale preţurilor.

2.1 Stabilitatea prețurilor

Stabilitatea prețurilor este atunci când în medie, preţurile nici nu cresc, nici nu descresc, ci rămân
stabile în timp. Dacă, de exemplu, cu 100 EUR se poate cumpăra acelaşi coş de bunuri ca şi cu un
an sau doi înainte, stabilitatea preţurilor poate fi considerată absolută.

Prin „prețuri stabile” înțelegem că prețurile nu ar trebui să înregistreze creșteri semnificative

(inflație) și că ar trebui, de asemenea, evitate perioadele caracterizate de scăderi continue ale
prețurilor (deflație). Perioadele îndelungate cu inflație sau deflație excesivă au efecte negative
asupra economiei. În schimb, prețurile stabile contribuie la asigurarea creșterii economice, a
siguranței locurilor de muncă și a încrederii în faptul că banii pe care îi ai în buzunar vor avea și
mâine aproximativ aceeași valoare pe care o au azi.
 CONCLUZII

 Deoarece cererea şi oferta sunt variabile economice dinamice, preţul de echilibru al pieţei
nu este o mărime fixă.
 Persoanele fizice și juridice plătesc prea scump costul plafonarii. Aceasta duce la distorsiuni
care nu se limitează la penurie și la deteriorarea calității bunurilor, ci poate avea, de
asemenea, efecte negative pentru consumatorii înșiși. Prin urmare, ar trebui să fim atenți la
măsurile pe care le alegem.
 Stabilitatea preţurilor împiedică majorarea costurilor şi aduce avantaje importante tuturor
cetăţenilor.
 Preţul rezultă dintr-o alegere: el este criteriul în funcţie de care una din părţi preferă să
renunţe la ceea ce are pentru a obţine ceea ce posedă cealaltă parte.

6
 BIBLIOGRAFIE

https://tavex.ro/plafonarea-preturilor-consecintele-introducerii-unui-plafon-de-pret/

https://www.bursa.ro/fao-un-an-de-scaderi-ale-preturilor-alimentelor-la-nivel-global-27484946

https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/other/whypricestability_ro.pdf

https://www.ecb.europa.eu/ecb/educational/explainers/tell-me-more/html/stableprices.ro.html

https://www.contributors.ro/plafonarea-pre%C8%9Burilor-solu%C8%9Bie-sau-problema/