% Glb-A, } OHA 3) \%, yulcan J % of LIN A 520003 Sf. Gheorghe, str. Grof Miké Imre nr. 5 (24 Nr. Reg. Com. J14/122/1999; C.U.I. RO 11942771 Eames Cont B.R.D. Sf. Gheorghe RO84BRDE150SV01572271500 Cont B.T. Sf. Gheorghe RO36BTRLO1501202458454xx Telefon: 00 - 40 - 267 - 316768; Fax: 00 - 40 - 267 - 315714 E-mail office@linea-proiect.ro; Web: www.linec-proiect.ro Memoriu tehnic de rezistenta Luctéti de reparati, conservare gi introducerea in circuit turistic al Ansambluiui bisericii evanghelice forfificate Vulcan, jud. Brasov numirea proiectului denumirea oblectivului, codul LMI si adresa: Ansamblul biserici evanghelice fortificate, LMI: BV-lka-A-11849, ‘adresa: Vulcan, sir. Principal, nr. 1. jud. Brasov numele proprietarului: Parohia Evanghelict Vulcan datele proiectantuk Linea stl. St. Gheorghe numérul profectului / contractului / anuk: 106 / 2018 faza de proiectar Proiect tehnic de executie 2018 Borderou Date generale. Sistemul structural 1. Descriere generalé. 2. Caracteristici geometrice. 3. BISERICA (1 3.1 Sarpant 3.2 Plansee. 3.3: Perejii portani.... 3.4 Fundayiile 4, TURNUL CLOPOTNITA (2). 4.1 Sarpant 4.2. Plansee.. noe 5. INCINTA FORTIFICATA (3).sosesssseeo Evaluare siguranfei structurale. 1. Generali 2. Informatii rezultate din cercetari vizuale...... Descrierea degradatilor.. 1. Sarpante.. Plansee.Kars 3 umérul proiectull/ contactului/ anuk: 106 / 2018 f t a Wien 3) 2. Conditii verificate.... ene cdf, 3. Identificarea zonelor vulnerabile ale suprastructurilor portante. 4, Verificarea fundatiilor.. Lueriri propuse. 1, LUCRARI GENERALE, 2. BISERICA (1). 3. TURNUL CLOPOTNITA (2 4, INCINTA FORTIFICATA (3).. 5. AMENAJARI EXTERIOARE. Nota de prezentare pentru caiete de sarcini. Asigurarea si pistrarea exigentelor de performangi.. : Masuri — protectia security {ii in munca, prevenizea si stingerea incendillor. Receptia lucrarilor. Menjiuni. Date generale Prin tema de proiectare se cere o interventie de lucrari de reparare, conservare $i restaurare supra siructurilor de rezistent a obiectivului’ (bisericd si turnul clopotnifé (1), incinta forfificata (2)) cu efort intelectual maxim, in strict concordanta cu conditile financiare prin respectarea cerinfele fundamentale aplicabile de calitate (realzare si menfinere, pe intreaga durata de existenia a constructillor) conform Legea nr. 10 din 2016: aj. rezistenté mecanica si stabilitate, b). siguranté si accesibilitate in expioatare, g). utlizarea sustenabil a resurselor naturale. Cercetarea s-a facut in perioada 2015-2018, folosind: + tidicare topograficé, relevee de arhitecturd si de structura | cercetare arheologica | studiv de porament | studi pretiminar de istoria arhitecturi | analiza vizuals cu inregistrarea degradarlor, avarilor | cercetarea cu miloace mecanice simple | dezveli fundafi, stuaiul terenuiui de fundare prin foraje geotehnice | expertiza biologic’ | expertizd tehnica | analize prin calcul | Clasa de importanta la cutremur este Il, cu factorul de importanta y= 1,2 = conform P100/1-2013, Clasa de tisc seismic — conform Expertiz ~ existent: Rilll / propus: Rylll Categoria de important: B - conform H.G. 766/97, tehnicas Cutremurtele istorice mojore din sursa sub-crustala Vrancea {extras pentru intensitate > 9, magnitudine > 7): 1471, 29 august 7,4 grade 1802, 26 octombrie 7,5 grade 1516, 08 noiembrie 7,2 grade 1908, 6 octombrie 7,1 grade 1620, 24 decembrie 7,2. grade 1940, 10 notembrie 7.7 grade 1681, 8 august 7.4 grade 1977, 4 marlie 7.4 grade 1738, 31 mai 7.4 grade 1986, 30 august 7.1 grade Terenul de fundatie? ol ansambiviui bisericil, conform studiului geotehnic, este constituit din nisip prafos cenusiu-cafeniv cu indesare mijlocie, avand presiunea conventional de calcul de bazt Peony = 210 kPa. Apa freatica se situeazti la 4 ~ 5 m adancime si nivelul lui poate prezenta variafii sezoniere. Pana la. adéncimea de 4.00 mn foraj nu s-a observat prezenta apei. © Ansombiul Bsericl evangheice 2 Conform Studiu Geotehnic (00099 {It ansaiiea OY [SED numérulpreiecui/ contectubi ani 106 / 2018 @ 3 Harti de zonare 7 Hozardul SEISMIC este caracterizat de acceleratia orizontalé a terenului pi valul medi de recurenta IMR = 100 anni: ag0,20g conform P100-1/2013 Esra Harta de zonare in termeni de valori de var ale acceleratiel terenului Perioada de control(colt) ,7s conform P100-1/2013 { Ghoglée Harta de zonare in termeni de perioada de control (colt) a spectrului de raspuns C00 480 U3 ans~ rumévulproiectui conkactull ont 106 / 2018 free Valoarea coracterisic’ a inedrcéri din ZAPADA pe sol, in amplasament: aad PAaROHIA {Ce = 1.0 - expunere normala, Ci .0 - coeficient termic) conform CR-1-1-3/2012 Harta de zonare in termeni de valori caracteristice ale incarcari din z4padé pe sol Amplasamentul este caracterizat prin valoarea de referint& a presiunii dinamice a VANTului: qb = 0,8 kPa conform CR-1-1-4/2012 Harta de zonare in termeni de valori de referintS ale presiunii dinamice a vantulvi Sistermul structural Ansambiul bisericit evanghelice se compune din mai multe subansambluri, Descrierea structural confine foale subansamblutle, divizate pe urmatoare: Bisetica [1.1) si turul clopotnigé (1.2), incinta fortificata (2). Subansambiurle structurale sunt alcdtuite din () sarpanta de lemn, (IL) plansee din lemn sau bolt (Il,) pereti portanti din zidérie de piatréi sau caramidd § (IV.) funda din zidairie de piatra. in vederea clarificdii tipurile materialelor care alcdtviesc ansamblul structural au fost efeciuate sondaje pentru a se identifica tipul si modul de alcdiuire al acestor elemente structurale. 1, Descriere generalé Biserica este 0 constructie de proportii mici atat in plan cat si in elevatie. Este alcatuita dint-o navé de form crepiunghiviard.cu un cor de lafime mai mic’ decit latimea navel, terminandu-se cu o eenuméru proiectul/ contractului/ anul: 106 / 2018 absida poligonalé la capaitul estic. Corul este despartit de navé printr-un arc numbers ior din Zidérie din piatrd. Nava este acopelié cu un planseu din lemn-caselat. Corul se ind bold semiclindricd cu muchi intersectate in doud trame.cu penetrati Nava are un acoperis in doud ape.corul la fel cu exceptia terminatiei poligonale @ absidei.Un pinten (caican) din zidérie din c&réimid desparte acoperigutle navel si coruu Tumul clopotnit este 0 constructie simpl6,de forma patraticé. Amplasat pe latura V a biserici are Ziduil construite din zidrie din c6rémida pe fundati continue din zidérie din piatrd, Are 5 nivele,ultimul nivel find rivelul clopotelor si a mecanismului ceasului. Un acopers inal! oclogonal cu thveltoare cin tigle solzi acoperé consiructia. iin ceea ce priveste zidutile incintei(zidul, e&mari de provizl, vechea priméile, tunul sud in ruine) acestea inchid amplasamentul biserici 2. Caracteristici geometrice (dimensiuni in plan/ grosimi/ inditimi pereti portanti) © Bisericd © cor cu sactistie: 11,70 mx 10,00 m/ 1,05 m (perete sud)/ ~ 690m. © nav cu tibund vesticé: 11,60 m x 20,80m/ 0,90 m (perete sud)/ ~ 14,10 m + Tum ® tum clopotnita (5 etaje): 6,90mx680m/ 2,20 m (parter)/ ~ 21,30 m ‘+ Incinta fortificata © cladirea primariel veche: parter si eta} ° cdmérile de provizi: parter si etaj, exceptand un tronson cu subsol si parter la capéitul vestic dl cmarilor adosate la zidul de incinta sudic » fumul sudic: se pastreazé numai ruinele primului nivel ° lungimea zidului de incinté: 213 m 3. BISERICA (1) 3.1 Sarpante Sarpantele navei si a corului cu invelitor din figle solzi de argité arsés au fost confectionate cin ous tipuri de esente din lemn (molid ~ Picea excelsa, brad — Abies alba) de bund calitate, debitat cu portiuni restrGnse de album. Sunt sarpante dulgheresf, clcatuite asifel: nava din 19 ferme, din care 9 ferme principale, corul 5 ferme. Lemnul a fost prelucrat prin cioplire cu bard, cu imbinéri de prelungire si noduti (tesire, chertare, cepvire, crestare} duigheresti cu cuie de lemn. O parte din nodurile sunt rigidizate prin scoabe metalice (ex Intre coardé - bard’ de agéitare}. Sarpantele dispun dispozitive de agdtare si de tensionare, respectiv sisteme longitudinale de figidizare dispuse in planul capriorilor. Fermele transversale sunt principale si secundare cu diferentd intre ele prin existenta a sistemuiui suplimentar de descércare. Sistemele planare longitudinale - de un nivel - este amplasate in planutile inclinale ale cépriorilor. ‘Admit doud grinzi longitudinale si perechi de arbaletrieri - ascendenti si descendenti - amplasati intre doua terme principale transversal. 3.2 Plansee Boltile cilindric& cu penetratil al corulut sunt zidite din caréimidts. Bolla a fost realizaté cu o grosime de 1/2 crémidd. Planseul boltit are nervuri din piatréi dispuse pe intrados, urmérind supratata boltité cu rol de structuré portanta. Sunt nervuri principale, care trec prin nasteri si cheie. Planseul navei a fost executaté ain lemn: grinzi din lemn cu asterealé superioarés $i inferioora {tavan casetat). Grinzile planseului sunt suspendate prin ancore metalice Ia 0 gfind’ principalé longitudinalé, care reazema pe corzile sarpantei. Reazemele arinzilor de lemn ale plangeelor ~ generénd deschideri maxime de ~ 9.80 m- sunt consfituite pe peretele portante longitudinale din zidarie, 3.3 Perefii portanti Peretii portanti au fost construite in continuarea fundatilor din ziddrie de piatré - bolovani, lespezi ‘cu mortar de var. Contraforturile corului au fost executate din ziddrie din piatra cu mortar din var-nisip. Tidutile sunt strapunse de goluri de usa, de fereastré cu ancacramente simple incheiate la partea superioara in arce. Deasupra golutior, buiandrug! sunt din ziddirie de cérémida (arce).. (00102 [LO ansnumaru proiectuli / contractului/ anut 106 / 2018 3.4 Fundatiile Fundatile sunt cin dere de pia brute —boloveni de cimensiun mat si mec esse Bt, piatras de rau - agezati, ziti cu mortar de var. Natura rociior din core este alcatuita zidétia este in cea mai mare parte calcar cu 0 densitate de ~ 2000 kg/m? Conform cercetari si studiul geotehnic pentru investigarea conditilor de fundare a fost executat 0 dezvelre de fundatie [adéncimea de tundare este masuraie de la CIN): Dezvelirec de fundatie nr. | a fost executat pe latura sudica a biserici. Adéncimea de fundare a navei este la - 1,35 m (de Ia nivelul rotuarului de garda). Zidul navel are kétimea de 0.95 m, fre largere spre talpa. 4, TURNUL CLOPOTNITA (2) 4.1 Sarpanta Pentru construirea sarpantei tumnului av folosit elemente de structura din lemn de brad si de molid (rSsinos, asimilat C22, cu densitate de 600 kg/m*} de bund calitate. Elementele din lemn sunt prelucrate prin ecarisore. Este 0 sarpanté de fip dulgheresc, purtand amprenta nivelului cunosfintelor tehnice (empirice) ale timpului de executie, alcétuité dintr-o succesiune de ferme principale, ferme secundare si sisteme planare longitudinale. Se poate observa o mare grijG la realizarea detolilor de imbinare. in general nodurile au fost executate prin tesire pe jumalatea sectiunii (de ex. intersectie intre arbaletrieri), chertare inclinata (de ex. coarda — cdprion). 4.2 Plansee Grinzile planseelor, stalpii si tdlpile de sustinere ale clopotelor precum si rozeta coifului au fost confectionate din lemn résinos. Plangeele peste etcjele tumului clopotnita sunt cu arinzi masive din lemn de brad si molid (asimilat C2, cu densitate de 600 kg/m’) cu sectiuni de ~ 20x20 cm, podind din dulapi si sc&ri cu vanguti si rept din lemn. Reazemele arinzilor de lemn ale plangeelor - generdnd deschideri maxime de ~ 3.90 m - sunt constituite pe peretele portante din zidérie. Orientorea grinzilor de planseu sunt in ambele cirecti principale al turnuli 4.3 Perefii portanti Turnul este o construcfie de plan patrat, cu ziduri cu o grosime la baz de 2,20 m, cinci nivele din Zid&rie din piatré (blocuri de calcar, lespezi de piatrG cu mortar de var) si pe alocuri din cGramida pind cu mortar de vor. Partea superioara a peretilor sunt din zidGrie de c&ramida. Zidurile sunt strapunse de {rel golui de usd si moi mulle goluti de feresire. Deasupra golutlor, buiandrugi sunt din zidérie de caramida. 44 Fundatiile Fundatile tumului sunt din zidérie de piatrS bruté — bolovani de dimensiuni mari si medi, espezi de piatra - asezati,ziditi cu mortar de var. Natura rocilor din care este alcatuita zidaria este in cea mai mare parte calcaroase cu 0 densitale de ~ 2000 ka/m*. 5. INCINTA FORTIFICATA (3) Tidul de incint& este un zid inalt de 6 - 10 m de forma poligonala pe partea nordic’ si cu segmente drepte pe latura sud-estica si sud-vesticd, care apard biserica, Dintre cele trei turnuri ole zidului de aparare cu plan dreptunghiular si ampiasate la partea exteriard a zidului se paistreazd in stare ruinalé numai catul inferior al tumului de la coltul sucic. Ih interior incintei, pe latura nord- vesticd si cea sud-estica exist caméri de provizi cu doud niveluri, Accesul la cémarie nivelului al doilea se realizeaza de pe platforme de scénduri, sustinute de barne orizontale si prin niste scari de lemn simple, care asigurét accesul pe platforme. Camarile — sunt izolate intre ele cu pereti din dulapi de lemn. Sirul de caméri de la zidul drept sud-estic este acoperit in pupitru. Deasupra cdmarilor, sub panta ‘acoperisului, se afla un coridor de apdrare. pentru folosirea meterezelor si a mayiculiutior. Pe la milocul segmentului sud-vestic al zidului de apdrare se aflé cladirea Vechii Prima, 0 claire cu doud niveluri, cu pereti portanti din zidarei, Cladirea are sarpanta din lemn. £00103 yy onsnumérul projectull / contractulul/ anut 106 / 2018 Evaluare sigurantei structurale* 1. Generalitati Daca se considera 0 unitate intreaga structurd de rezistenta si elementele lor componente: jarpantd, planseu, perete portant si fundatie, scurgerea eforturilor de pe zona de actiune Ia terenul de fundare este urmétoare: sarpanta predé reactiunile provenite din greutatea proprie, greutatea inveitoti Inc@rcéri de vant § zapadd, la care se adauga greutatea proprie a zidurilor, fundatilor, planseelor impreund cu tnedrcarle seismice si provenite din procesul de exploatare, incércarile cumulate astfel prin intermediul fundatilor sunt redate terenului de fundare. Desfacerea ansamblului in subansambluri se face dupa criteri de rigiditate (deformabilitate) dar si dupa ctiteri de executie, rosturile tehnologice delimiteazti univoc subansambiurile. in lipsa unui studiv de parament profundéi descompunerea ansamblului in subansombluri se bazeazé doar pe presupuneri coniorm releve. 2. Informatii rezultate din cercetari vizuale Prin cercetarea vizuala a cladirior s-a obtinut umatoorele informati Sunt identificate si examinate vizual sistemele structurale originale si ale celui actual in scopul efectuarii analizelor calitative si prin calul. + Sunt identificate si localizate defectele mojore provenite din alcétuirea initial a constructilor (defecte de conceptie, detalii constructive necorespunzdtoare si defecte de executie), interventi suferite de constructiet in decursul limpului, ufiizéri necorespunzdtoare $i lipsa lucrérior de intretinere. + Sunt identificate si localzate avarilor existente in elementele structurale si nestructurale pentru a se obtine 0 imagine a nivelului de extindere al avarilor si a caracterului acestora, + Sunt cercetate si locaiizate nivelul si extinderea degradirilor cle materialelor de constructiei datorite actiunilor agentilor fizice, chimice si biologice din mediul inconjurator natural sau antropic. + Sunt examinate cla ile invecinate in scopul comparéitii modului de comportare ale acestora Descrierea degradarilor Deoarece structurile de rezistenta istorice poseda inclusiv valori de patrimoniy necesare de protejat, determinarea cauzelor insuficientelor pretinde cunostinte legate deopotriva de ‘conformarea tehnica, respectiv de valorile de patrimoniu, In general factorii exteriori $1 interiori care au afectat in timp starea siructurilor de rezistenta sunt: ‘+ se pot observa fenomene de degradare fizicd superficiolé datorita unor tencuieli de reparatie din mortar de ciment-var, care a faverizat © umiditate accentuatd si permanenta in masa zidatiei, corelat cu caracterul rocii, favorizand fenomene de eroziune prin inghet ~dezghet ‘+ liantul este un mortar nisioos cuartos friabil care a avut mai mult un rol de egalizare decat de liant al ziddiriei din piatrés miscérle seismice, actiunea vantului imb&ténirea materialelor (piaira, mortarulin mediu umed, lemnul} expunerea totalé al ansambluivi la agentii de mediv exterior, umezirea continua a structuril (grad ridicat de umiditate in ziddrile suprastructurii panés la indilfimea de 80-90 cm) din cauza nerezolvaii indepartanii eficient& a apelor meteorice. + lipsa unor subansambiuri structural importante: fipsa legiiturilor orizontale de tip soibé Io nivelul plangeelor + neintretinerea corespunztitoare a ansambiului + compunerea peretilor portante din ziddrie din pict’ de diferite dimensiuni cu leg&turi nereguiate + interventi ullerioare in ansamblul structural al constructiet. 1. Sarpante Invelitoare prezinte de mai multe ani de zie ipsuri de tigle. Mai multe locur tiglele sunt sparte of se faramiteaza. in foarte multe locuri sunt scurgeri de ape pluviale. Sipcile sunt subdimensionate, Incovolate ofl pte, ne-mai find asigurales protectia impotriva precipitatilor. Zona streasinior, dolilor si Lundin considerate studi experiie existenteuméru projectulu / contractului/ anut: 106 / 2018 | PakoHIA 2} 8 wean): coamelor reprezinta supratetele prin care umezeala patrunde in mod continuu, prodigéigd degrédarea elementelor structurale componente ale sarpantelor. So Sarpantele din lemn sunt intro stare corespunzétoare cu degradari locale din punct de vedere structural. Sunt deplaséiri de corp rigid (tascr si rotir) intre elementele sarpantei, manifestate prin incércéri variabile [incércorea din vant si seism). Nu sunt descdrcéri nesimetrice, inctrcéri suplimentare pe structura sorpantei. Sunt deformafii cu pastrarea continuitatii materialuivi (flambaj, ségeatd) in lungul elementelor sorpantei, manifestaté prin depasirec limitele admise de prevederile tehnice din starile limite de serviciv. Ségeata prea mare a elementelor ofizontale (ex. pand) @ sorpantei. in timp reduce impermeabilitatec invelitori. Sunt deformatii cu suprimarea confinuitati: materialului (fisuri, crpaturi) in mai muite elemente al sarpantei, manifestate prin variatii de umiditate exagerate, respectiv manifestate prin imbingii de prelungie inadecvate. Nu sunt degradéri grave, deformatii remanente in elementele sarpantei. Fermele principale au o rigiditate corespunzatoare in plan transversal, dar rigiditatea lor longitudinala este deficitara. Fermele secundare sunt de rigiditate inferioara celor principale. Exigentele de rezisten{& sunt asigurate atat la actiuni verticale si cat si orizontale. Materialul lemnos nu a fost tratat antifungic, anfiinsecticid si ignifug. Conform expertizei biologice, o parte relativ mic& din materialul lemnos este degradata biologic: + Atacutile biologice au apdrut in zonele unde lemnul a fost umezit pe fermen lung. Ele au fost produse de insecte xilofage Ia elementele sarpantelor, cdpriori, popi, coarde si grinzi + Atocurile fungice cu apdrut in zonele unde lemnul a fost umezit pe termen lung si au fost identificate la nivelul unor elemente ale sorpantei. Atacurle de insecte xilofage Ia nivelul elementelor din lemn nu afecteaz rezistenta fizico- mecanicé a lemnului. Aacutile biologice se stopeazt dacé umiditatea lemnului scade sub 18% Totodaté prin golurle de usd fintre tur-nava, nav - cor), daca sunt deschise, se asiguré o ventilatie minimalé a podulvi cea ce contribvie la mentinerea lemnului cu un nivel scdzut de umiditate si previne atacul biologic. Conform evaiuéri calitativa detalicté, sarpanta biserici prezinté urmétoarele neajunsuri structurale: lipseste sistemul de rigidizare longitudinalé superioara (ex. pana de coamé si/sau arbaletrier ‘in planul cdiprionor) si ceea inferioara inlre primele tel ferme principale al navel ips’ grind longitudinal Nu sunt nivele de intretinere pentru acoperis (invelitor).. 2. Plansee jn general grinzle planseelor din lernn, astereala superioaré din scandura, scatile de acces, balustradele sunt inir-o stare Corespunzitoore cu degradéri locale, cauzate de umiditate, actiunil factorilor biologici. Nu sunt descdrcéri nesimetrice, dor sunt ineércéri suplimentare pe siructura planseelor (moloz). Nu sunt degrada grave, deformatii remanente in elementele planseelor. Exigentele de tezistent sunt asigurate até! Ia actiuni verticale si cai si orizontale. Plangeul din lemn nu este capabil sa indeplineascé rolul de saiba orizontald, fapt ce nu constituie un defect structural doar ca legditurd dintre diatragmele constructiei nu este asigurata intr-un mod unitar Ia actiunea sarcinilor orizontale, plangeul fra 0 rigiditate suficienta in planul ei nu poate asigura transmiterea fortelor orizontale la diafragmele portante ale structuri Durabilitatea lemnului depinde de specia lui, de zona atacaté - clbumul si inima se degradeazé mai usor ~ de umiditate, temperatura, densitate, conditile de meciu in care este finut lemnul. Grinzile din lemn sau comportat foarte bine tn timp. S-au observat deteriora mai importante ale sectiunil lor in zonele marginale, adiacente zidériei, acolo unde au fost expuse unei umezii continue. 3. Peretil portanti Subansamblurile structurale au fost bine conceput initial, cu ziduri groase, avand deschideri putine, in raport cu suprafatai pind, raportul plin/gol find net favorabil pentru diafragmele portanie. Executate din blocuri si lespezi din calcar de diferite tipuri ca confinut/ caramidd pling si alcdtuire cu mortar din var-nisip cu continut de prundis mérunt starea zidurilor au fost determinat de actiunea distructiva si agresiva a agentilor mediuivi exterior. Sunt supratete locale fara a fi protejat de tencuialé exterioard, pe o vreme indelungaté si ziddiria a suferit degradari de suprafata importante (la zidul de incinta). Durabilitatea pietrei / c&ramizi au avut de suferit sub actiunea umiditétii continue, a ciclutior repetate de inghet-dezghet. Actiunea agentior chimici sa manifestat si prin agresivitatea mortarului de ciment, prin sfGrmarea pietrelor (la soclul bisericii, tumul clopotnitd), datorité reactilor dinire componentii mortarului si componenti pietrei, in urma cérora iau nastere saruri care se cristalizeazé cu expansiune. ©00705 [13 ws‘numénu| proiectulyi/ contractului/ anut 106 / 2018 \ Lipsa unor legaituri orizontale (saibe), care sé asigure 0 conlucrare a peretilor potaaitiscehe in la nivelele moi expuse ale ansambluiui structural, a f&cut ca avarile s& avanseze in jimp, apr poate continua dacé nu se intervine pentru imbunditatirea comportamentului structuti constructie. Trebuie consemnat c& pe parcursul exploatéi consiructiel, din cauza intrefinerior neadecvate au apérut degradéri ireversiblle, core reduc inclusiv rezstenta, deformabiliaiea si ductiitatea subansamblurior de siructuré portanié 4, Fundatii Constructile nu prezinte degradari structurale cauzate de sistemul de fundare sau de terenul de fundare. Tasarea terenului de fundare al obiectivelor - corespunztoare gradului de incdrcare actual — poate fi consideratd terminaté. Fundatile sunt in permanenté in mediv umed din cauza amenajéiri, necorespunzdtoare a terenului din jurul lor. Tasarea si rotirea fundatilor elementelor structurale se poate produce oricand, dac’ nu se corectearé sistematizarea verlicala si amengjarea exterioaré a incintel. Adéncimea de inghet este respectata Umezeala din elementele structurale-ziduri-si nestructurale-tencuiel, pordoseli- provine din apele de precipitati. Studile geotehnice si biologice fac recomandarea colectarii apelor meteorice de pe acoperisu! bisericii si din incinta ansamblulvi §i indepértarea acestora in afara incintel pentru a proteja fundatile si zidurle portante ale constructilor ansambiului. 5, Amplasament Vegetatia de suprafata, poate refine umiditate si nu permite sé se usuce structura din zidarie, ar putea duce la detetiorarea mortarului. Vegetatia care s-a infilrat in situctura de zidérie, cum ar fi radacini, poate provoca o serie de probleme, inclusiv deteriorarea mortarului, fisur, Necontrolat, vegetatia poate duce la daune structurale, Nu este rezolvata: corect sistematizarea verticalé a terenulvi din imediata vecinatate a obiectivelor, astfel apa din precipitalii stagneazé la baza zidurlor cauzeazi igrasia accentuala: a acestora, jin unele portiuni, apele pluviale colectate de pe acoperis deversate pe trotuarul de garda, din cauza existentei unor mici depresiuni la marginea acestuia nu au posibiliiatea de se indeparla, infiltrandu-se prin sol catre terenul de fundare. Intervenfii anterioare Ia nivelul structurii de rezistenta* In secolul al XiIHea s-a construit 0 bisericd In stl romanic, din care s-a péstrat arcul de triumt. In cursul secolelor al XIV-1ea si al XV-lea biserica a fost inconjurata de un zid de aparare. In secolul al XV-lec a fost ridicat corul in stil gotic. in onii 1521 si 1560 au avut loc reconstructil. 1529 - data deasupra une’ usi in partea de sud a forlificatiei Jn 1611 armatele lui Gabriel Bathory au distrus biserica, care timp de 54 de ani s-a aflat in ruind jn 1630 partea din vest a zidului inelar a fost reparatd si inditaté. In 1665 s-a reconstuit biserica distrusd, folosindu-se partial zidurile din piatra ramase in picioare. Cotul a primit 0 bolt nova din c&rdimidd. Perefii navei au fost indifafi i nava a primit un tavan casetat. in 1761 biserica a fost acoperita cu figla, inlocuind invelitoarea ain sindrild. Intre 1793-1794 s-< tidicat tumnul clopotnité pe laiura vesiic’ a biserici. In interiorul biserict sau construit tribune din lemn. + Tn anul 1808 s-a construit clacirea Vechii Primarii, adosata zidului sud-vestic. Testarea capacitati portante structurale® 1. Date generale Conform breviar de calcul sunt determinate inedreatile permanente si utile, respectiv greulatea suprastructutior si ineércarea seismic&. $-a evaluat actiunii zapezi si vantului asupra consiructillor. * Cu acaiia eval siucturi de rezstenta s-av semnolat reabillar/ consoldari cnteroare, core nu pot fidatate in totalitate 106th amPyronin 3! AS, Morcan § Sunt calculate rezistentele caracteristice si medi al materialelor (iemn, siderie Ske canada piatra). Pentru calculul capacitati de rezistenta si al rigiditati elementelor structurale existente Fa folosit valorile medi aie rezistentelor de rupere al zidériel Pereti portanti au fost constuite in continuarea fundatilor din zidérie de piatrés, Grosimea zidurilor este considerabil, Blocurile de piatré au o rezistenté medie de rupere/ de caicul la compresiune de ~50 Nimm. Rezistenta medie la compresiune obfinuta ia mortarele de argilé si var este ~0,25 N/merv. Carémizile au 0 rezistenté medie Ia rupere de ~5 N/mrre. Este stabil clasa de risc prin gradul de asigurare structural seismic. Constructlle se incadreazé ‘in clasa Rs Wl. VSP FN é (ove ole numb roletui/contocu/ nd 14/2018 i 2. Conditii verificate + conditia privind traseul inc@rcérilor: actiunile seismice, ca forte masice, sunt transmise prin elementele structurale verticale: diatragme portante din zidérie din pialr& care la randul lor le transmit fundatilor 51 terenulvi de fundare. Legdtura intre elementele structurale verlicale nu este asigurata. + conditia privind redundanta: sunt elemente structurale in care sa atins efortul capabil (diafragme portante Tumnul preotului, buiondrugi de legdturd) astfel ca se poate pune problema ca stuctura Tumulvi preotului s&s piardé stabilitatea. Este foarte greu de apreciat mérimea rezervelor de rezstenta si stabiltate a elementelor structurale componente ale ansambivlui condita privind configuratia turnurtilor este corespunzdtoare, avand o distributie tubular, nereguiaritati pe verticals apar datorits micsorérii grosimii diatragmelor portante, atét a Zidului de apdrare, cat si a tumutior. Avem de a face cu o discontinuitate in distributia rezistentei laterale pe nivelul parteruiui si cel al nivelelor superioare. ‘+ condifia privind infrastructura si terenul de fundare. Nu am constatat degradari legate de storea sistemului de fundare. © tosare diterentiaté al terenului de fundare s-a produs la porticul sudic al biserici, datorita faptului c& sa fundat pe umpluturd si adéncimea de fundare este insuficients. 3. Identificarea zonelor vulnerabile ale suprastructurilor portante Sunt verificate prin modeléri si calcul structurile portante din lemn si din zidérie de c&rémic&/ piatré ale clédirlor studiate (modelarea s-a facut prin intermediul programului de calculator AXIS VM). Conform rezultate sa identificat urmatoarele deficiente: + Pot aptrea oric&nd avari sau degradari structurale core s& agraveze storea actual, sé compromita buna comportare a ansamblului structural la actiunea incdrcérilor gravitationale sau orizontale, dacé nu se intervine in regim de urgenté pentru oprirea degradéri din umezealé al ‘ansambiviui siructural. + Constatorea si determinarea insuficientelor structurale se stabileste printr-un ansamblu de operatii vulnerabiltatea constructilor in raport cu actiunile caracteristice amplasamentului si analizeaz in ce masuré constructile vizate satisfac cerintele fundamentale de performanta: cerinfa de siguranta a vietii si cerinta de limitare a degradailor. Structura constructilor trebuie sé preia ‘actiunile gravitational $i orizontale (vant, seism) tare degrada semnificative. ‘+ Mortarul este un mortar de var-nisip (cca. 1/3} agregatul fiind un nisip cuartitic cu pietris mérunt. Rolul preponderent al mortarului este cel de egalizore in spatiu si mai apoi cel de liant ol elementelor cu care vine in contact. 4. Verificarea fundatiilor Modelarea s-a facut in doud ipoteze [grupare fundamental efortutilor sub taloa fundatiei elementele se consideré separa: + reacfiunile acoperisulvi sunt transmise zidului, la care se adauga greutatea zidului, plangeului 51 fundatiel, Valoarea astfel rezultatt: pe un metry liniar de zid se compara cu valoarea presiunil conventionale a terenului de fundare. Incércérile care revin terenului de fundare sunt incdrcéri uniform distribuite si concentrate: greutatea proprie a elementelor, greutatea Invelitorl, Incarcari din vant si din zpada, Incdrcair seismice, incrcari utile Calculele au rezultat presiune efectiva maxima din grupare de incdircore fundamentalé si_cin grupare de inc&rcare specialé, VALOR! SUB LIMITA ADMISA, presiunea conventional corectata, 600107 speciaild), la determinarea [25 seasnum@nul prolectulvi contractulul/ anut: 106 / 2018 Lucrri propuse* La interventia asupra unei siructurlistorice pe langé exigentele de baza formulate fate orice structure -rezistenta, stabiliate, siguranfét in exploatare etc., se pune s| problema conservari structuri, conservarea conceptelor structurale, a materialelor originale, impreuna cu tehnologile prin care acestea s-au pus in opera, Intr-un cuvant a mesajuluiistoric inglobot inacestea. Este necesaré, in mod obligatoriu. 0 reexaminare a stérii generale a siructurior de rezistenta istorice 4, in particular, a elementelor core se vor reface/ reconstrvi, inainle de inceperea lucrérilor. simpla explicare a terminologiei termenilor ne pot da oferi o imagine de ansambiu a complexitéfi ‘operatiuniior care trebuiesc efectuate din punctul de vedere al punefiiin practica a solutilor propuse. ‘+ Consolidarea siructurilor de rezistenta istorice: interventie asupra structutilor de rezistenta istorice, ‘avand drept rezuitat mojorarea capacitatii portante existente, in concordanta cu exigentele de perforant, + Conservarea structurlor de rezistentai istorice: interventie asupra structurior de rezistenta istorice, ‘asigurand conditi de oprire a fenomenelor de dearadare structurale, mentinand situatia actual. + Restaurarea structurilor de rezistenta istorice: intervenfie asupra structurilor de rezistenta istorice, asigurdnd revenirea la paramettiistorice, readucerea ansambiului structural la nivelul exigentelor de perlormante aterente unei etape istorice. + Reabilitarea structurilor de rezistenta istorice: intervenfie asupra structutilor de rezistenta istorice, asigurand adoptarea la cerintele actuale privind rezistenta si stabiitatea lor. Ridicarea parametrlor structurale la nivelul performantelor pretinse. + Interventii urgente la siructutior de rezistenté istorice: interventie asupra structurilor de rezistenta istorice, asigurénd conciti minime de supravietvire al ansamblului construit, prevenirea degrada totale. 1, LUCRARI GENERALE Pentru punerea sub control al fundatillor, se propune indepartarea vegetatiei din apropierea constructillor pe tot perimetrul Ia o distanté de cca. 10 m. Se executd o sistematizare verlicalt 0 amenajare corespunzittoare a amplasamentului. Se vor indeparta apelor din precipitatii (de suprafaté) din apropierea ansamblului printr-un sistem de evacuare conform propunerile din Memoriu general. La _cobordrea nivelul terenulvi lang’ si in interiorul constructie, trebuie verificat adancimile de fundare. Dacé dup’ cabsararea nivelul addncimea de fundare este sub 1.1m se va consolida local fundatia constructiei, prin subzidire din beton simplu C12/15. Dupé se coboara nivelul din incinta se va reabilita fundatiile din zidérie de piatré: se va curdta suprafata si rosturilor zidéiriei din piatra; se va inlocui materialul degradat al zidériel de piatré; dislocérile zidariei vor fi desfacute si apoi reféicute (plombate) din zidarie din piatra cu mortar de var: se va plomba fisuilor de suprafaté; se va teabilita continuitéti structurale a zidériei prin injectari in’ masa zidariei, respectiv prin injectarfisur; se va rostui zidéria cu mortar din var-nisip. Se vor crea condifii optime de lucru pe toata suprafata zidurior. Montare schela. Se va reabilita peretii portanti din ziddrie de piatré cu mortar de var. Lucriri propuse la reabilitarea ziddrel la nivelul suprastructuri: curdtirea supratetei si a rosturilor zidériel din piatra; curétirea coronamentului zidéiriel si reabilitarea zidéiriel coronamentului prin destaceri parfiale si rezidii; demoiarea zonelor de zidéirie deteriorate: injectare in masa zidariei cu mortar; reabilitarea tronsoanelor degradate cu folosirea materialelor compatibile; reabiitarea bulandrugilor din lespezi de piatra/ lem rasinos sau aicurl din céréimicd; Inlocuirea materiaiuiei degradat al zidériel de piatré;, refacerea legttturlor elementelor dislocate, plombarea fisurilor de suprafaté si rostuirea zidériei cu mortar din var-risip. Prin injectorea cu mortar, cu material compatibil, va fi majorat capacitatea portanta a zidériei de piatré. important de Iuat in considerat faptul, c& perelile portanti istorice sunt de regula realizat friplustart: infre doud straturi de zidéirie prelucraté existé un miez de mai slab calitate. Remedierea fisurlor din zidérie prin impénare (lemn esent& tore,stejar) la arcele existente peste goluri (ex. buiandrugi ). Arcele vor fi reabilitate si prin plombe, imp&nari, injectri, rostuiri. Buiandrugii din lemn degradate se vor reabiita prin inlocuire. Se va reabilita plangeele intermediare din lemn la tumnul clopotnité. Pentru sporirea rigiditatt tn plan orizontal a plangeelor se va schimba/ adéuga, pe partea superioaré a grinzior din lemn, un strat de

You might also like

• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  From Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (20479)
• The Handmaid's Tale

  

  From Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (13227)
• The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  

  From Everand

  The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  Stephen Mitchell

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (7771)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Stardust

  

  From Everand

  Stardust

  Neil Gaiman

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (8139)
• Wuthering Heights Complete Text with Extras

  

  From Everand

  Wuthering Heights Complete Text with Extras

  Emily Brontë

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (9955)
• The Hobbit

  

  From Everand

  The Hobbit

  J.R.R. Tolkien

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (24728)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  From Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2499)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  From Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (12951)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  From Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Brontë

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (9486)
• Life of Pi: A Novel

  

  From Everand

  Life of Pi: A Novel

  Yann Martel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (13473)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  From Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (353)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5807)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  From Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2484)
• Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  

  From Everand

  Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  Leo Tolstoy

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (7503)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  From Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2507)
• The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  

  From Everand

  The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  Oscar Wilde

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (9054)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  From Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3321)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  From Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2568)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (20048)
• The Iliad: The Fitzgerald Translation

  

  From Everand

  The Iliad: The Fitzgerald Translation

  Robert Fitzgerald

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5646)
• How To Win Friends And Influence People

  

  From Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (6529)
• The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  

  From Everand

  The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  Oscar Wilde

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (9758)
• The Art of War: A New Translation

  

  From Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3044)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  From Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5719)
• Freakonomics Rev Ed

  

  From Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (7865)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (3285)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  From Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2556)