GH. TY. DUMITRESCU Scoala superioara taraneasca. . Infaptuirea dela Poiana - Campina WV tip eS per 9 7 PARMA Tipografia ,UNIREA", Ploesti Strada Nicu Filipesc No, 2Cuvant inainte Miscarea Scoalei Jéranesti este gi la not deslan- {uifS, atat teorelic ct si practic, inc&t, desi nesusfinu- {8 de vreo lege, este totus aproape si ameninfe cu o supraorganizare. Am avut si un congres, — primul, — al Scoalelor taranesti, organizat de Fundafia Culturala Regaela ,,Principele Carol“, odata cu cel al Camine- for Culturale, la 8 lunie 1936 cu prilejul serbarilor Restaurafiei. Entuziesmul pentru ea este cu des&varsire stirnit, Se vorbeste, se scrie si se inchiaga in diferite colfuri ale farii c&te o forma de Scoala {araneasca, suprapusd scoalei primare, suprapusa scoalelor elementare spe- cisle de agriculturé sau meserii, In ce ma priveste, in fafa acestei migcari, desi pot spune c& m’am gisit dela inceput in fréméntarile teo- retice si practice ale faptelor, totusi, prima intrebare ce m& stapaneste la intocmirea acestei car{i, par’c& este aceasta: Sa mai scriu si eu? Oare e de folos acest lucru? $i, intruc&tva, mi-se pare indreptafita a- ceasté intrebare, fiindc&, in adevar, pén& acum s'a scris si la noi ceva, privitor la aceasta scoala. -Inter- vine ins& o alta observafie, care araté ci din ceeace s’a scris, nu prea mult foloseste infaptuirilor. S’au fa- cut teorli, generalité{i, — si cineva care vrea sa treacd la fapte, nu poate gisi aci o fudrumare clara. Dealt- fel, nicl problematica infaptuirilor de acest fel, nu e aga de slmpla, E adevarat c& pentru faza in care ne gésim, fofé de ideia acestui nou grad, nou tip de gscoalé a poporulul, au meritul lor si asemenea scrieri,— c&ci ele inlesnesc raspQndirea {dell si pot trezii entu- alasme practice, Sunt ins& gi cAteva scrleri, broguri s! articole, care ne vorbesc despre ins&s! infaptuiri, ne vorbesc pe ba- z6 de experlenfé, Ni-se redd desigur, experienfa asa cum s’a inchegat $f cum a decurs, cu toate aspectele el bune sau Insufictente. Ramine sé se judece, sé seaner |ene5 interpreleze de flecare gl si se adopte sau s& se la- pede cel nepotrivil, Oricht ar fl Incercarea practicd de redusi, din ea se poate scoate o sugestie indru- mitoare. De aceea e necesar s& se scrie despre orice {ncereare practicé, Aceasta cu ataf mai mult, cu cat suntem inci fn epoca nedelinilivarli, nu numai asupra inchegirilor practice, ci si asupra atétor probleme te- orelice de spirit, de directiva, Ideea Scoalei faranesti trebuie sé-si prind& radaci- nile si si se structureze dupa realitatile noastre so- ciale. $i nu se va fermina cu faza dibuielilor si dis- cufiilor, dec&t atunci cfnd un soficient capital de ex- perienfa nefionala va inlesni determinarea tondului de siguran{& teoreticé si practic&. Pretutindeni la alte neamuri, unde scoala aceasta populara este constituita, perfecfionarile si preciziunile rostului si- funcfionarli sale, nu i-au venit decat pe calea vie a experienfel, an de an. Astfel, in Germania de dupa rasboiul cel mare, c&nd a inceput s& se intensifice miscarea scoalel su- perioare populare (Volkshochschule), se cerea neince- tat publicarea si redarea oricarei incercari. ,oricine crede a fi crefat oarecum practic ceva, in acest nou invéfamant de Volkshochschule, trebuie sé ga- seascd ocaziunea si insemne si sé arate aceasta, nu tratand ins& teoretic, ci concret, viu" *). Din convingerea aceasta a utilifafii experienfei, am {recut la redarea acestei lucrari. Dau aci, descrierea unei experienfe, unei infptuiri, care are tofi sorfil s8 fie definitiva, Scoala Taraneascé dela Poiana-Cémpina, (Prahova), a Fundafiei Culturale Regale ,,Principele Carol‘, in care am lucrat (1935-1956) gl incd lucrez. Ma incumet totodaté, si dau si céteva contribufiuni de ordin teoretic si concluzii in ce pri- veste precizarea scopului si organizarli acestei gcoale, la noi, — contribufii gcoase tot din experienta. Experienfa mea nu e, desigur, prea intinsé in timp, — dar pentru stadiul in care ne gasim cu scoala a- ceasta, nu poate fi nesocotita. Inainte de a lucra la scoala dela Poiana-Cémpina cu d. Apostol Culea, — am lucrat si la infaéptuirea dela Fierbinfi din Ilfov, cu 4), EduardWeltsch: Grundfragen der Volkshochulmethode, it ne oa in Schriften zur Methodik der Volkshochschule, I, pag. 3.d. Stanciu Stoian, in anul inffinfarii ei, 1934, Faré fals’ modestie, precum gi faré incercérl de Jaudare, care nar avea niciun rost,— din toate infaptuirile de péné acum la nol, numai cea dela Stanca-Roga din Bucovina se poate compara cu acestea. Ele se disting prin durate lungé a gcolaritatil; (cea dela Fierbinfi 3 lunf, cea dela Pofana-Campina 5 lunt zi de zi * gi apol periodic contact cu elevii in restul anulul) se one prin organizare, prin programa aproape com- pleta. In tot cazul, aceste trei inféptuiri sunt cele mal ca- racteristice pana acum in domeniul. Scoalei Téranesti, la noi. Despre cea dela Stanca-Roga a scris d, Leon Tova sub titlul Universitatea Jaraneascé* (Cernaufi, 1955), despre cea dela Fierbinti a scris d, Stanciu Stoian diferite articole, raspandite prin reviste si ziare, Precum si eu un arlicol publicat ‘in revista ,Scoala si viafa*, No. 8, 9, 10, 1935. Suntem siguri ca d. Stanciu Stoian ne va expune, in curénd, intreaga infaptuire dela Fierbinfi, intr’o lucrare, detailat si cu distinse concluzii. Despre cea dela Poiana-Campina, a scris cateva arti- cole in deosebi, d. Apostol Culea, care este in prim rand, creatorul ei. Treptat, in strans& leg&turé cu invd{amintele tuturor realizarilor, trebuie s& trecem Ia inchegarea- sintezel tipuluf nostru de scoala, la formularea precisé a ros- tului si a principiilor sale de infaptuire. De data aceasta, sub indemnul d. prof. D. Gusti, directorul general al Fundafiei Culturale Regale ,Prin- cipele Carol“, eu redau mai pe larg realizarea dela Poiana-Cémpina, dupa primul an de munca. Acest prim an, a infruntat toate greutétile,— si el a fixat linfile pe care va funcfiona scoala neintrerupt. Anti ce vor urma, vor avea misiunea de a desavargi organi- zerea. Scoala cu rostul si flinfa ei a ajuns s& fie in- feleasé de toaté regiunea, si-a format deopotriva ca- dre didactice si elevi care nu se vor depiita nicioda- 16 de ea. Inchetnd acesfe randuri ce premerg cuprinsului a- 4), Pe anul in curs, al doilea de fiinjare, durata scolaritafii va fi de peste 6 luni, A fost deschis& la 15 Oct, 1936, Cursurile regulat insé au inceput dela 1 Noembrie, 1936, si vor {ine pang Ja 5 Aprilie, 1937. *aig st cestel lucr&ri, {in s8-mi axprim gs! act toaté admirafle fofi de d, prof D. Gustl, care tn fara noastré, cel dintétu a demonstrat cu impetuozitetc gflinflficd gl na- flonala, necesitatea fnfiinfarll acestul tip de gcoald gf care a determinat gi susfinut ca ministru al Culturtt, primele inféptuirl, stand si azi cu voinfa si spiritul sdu constructiv la orlgina orlcéror realizér! de acest fel. Imi exprim, totodati, aceeas! admirafie pentru d, A- postol Culea, ozi, director al Céminelor Culturale din fara, afiliate Fundafiet Regole ,,Principele Carol“, — ca unul la care am gisit expresia concepfiel gi infelegerli rostulul adevarat al Scoolel Tardnestl, pentru care a fScul si va face of@!,— ca unula cu care am inféptuit si dela care am invdfat multe. Autorul.PARTEA INTAIA. Ce este Scoala superioara tdrdneasca. 1, — In Danemarka, fara de originé a acestul tp de scoalé, ca si in celelalte fari din Europa cu Iim- bile germanice, ea e numiti, Wolkshochschule, lar in limba francez8, l'Ecole supérieure populaire, tradus decl, cuvant cu cuvant in romaneste, Scoala superioara po- pular&. Francezif numesc ins& institufla, la ei acasa, si caalte neamuri, mai mult Université populaire. Sub a- cest nume, tipul acesta de scoala se gaseste atat in medii rurale, cat si in medii oragenesti. Totusi, cand scoala este instalat& si destinaté pentru lumea satelor, nemfii insisi-o mai numesc Bauernhochschule +), sco- ala superioara pentru faran! sau {araneascé. La noi o gésim numit& foarte diferit. Unii fi zic »Universitate {araéneascé* sau ,un fel de Universitate farSneasc&* ; alfii vor s&-1 zicé ,scoalé de indruméri sociale si gospodaresti“, sau ,,scoalé inalté faranea- sc&*; si, in fine, i se mai zice ,scoala superioara {a- réneasc&* sau mai’ pe scurt ,scoald farineasc&*. Se pare c& e greu ca opinia public& s& cad& de a- cord asupra unula din aceste nume, In anteproectul de lege pentru veforma invafaman- fuluf, din 1933 in fimpul ministerfatulul d. prof. D. Gusti, la caplitolul VI, intitulat ,Cursuri de intregire pentru tineret“, art, 120, 0 gasim numiti, scoala su- perloaré {araneasc’* *). 4) Bruno Tanzman ; Die deutsche Bauernhochschule, — 1919. %) Prof, D, Guatt: Un an de actlvitate la Ministerul Instruc- flunif, pag. 1477,5 Miscarea insi e cunosculé mai ales sub numele de suntversitate {irineasci" si ,gcoalé superloar& arb. neasci", Trebuie totugi s& se ramané la un nume. Dar la care? Unil au oroare in acest nume de cuvéntul ,unt- versitate“ sau ,superloara* ; alfii, din resentimente po- litice, au oroare de cuvantul ,férineasc&“, sau ,po- pulari® si preferd s&{ zici ,s8teascé“ sau cine slie mal cum. Pentru a ajunge insé, sé cédem de acord, e bine s& cdutém pufin si logica uzuala si realé a cuvintelor, indiferent de sentimente gsi resen- timente, Este, in adevar, acest tip de scoala un grad de invéfamant popular mai inalt dec&t cele care existé pnd acum la noj? Infeleg prin inv&famant popular, dup vorbirea comuna, invafaméntul primar cu cele doua grade ale lui, elementar si complementar, prin cere trece tot poporul ce constitue nafiunea uoastra, indiferent de stare sociala si postbilitafi sociale si ma- teriale, Tipul de scoala despre care vorbim, incontestabil c& nu poate fi conceput decét ca un grad superior de inv&fémant popular, fafa de cele existente, c&ci all- fel n’ar.avea nici un rost, cu atét mai mult, cu cl nimeni nu gandeste s& fie o scoala de specialitate profesionala practicaé sau teoretica. Nu ne indreptafeste nimic s& nu-i zicem »superioara“, Ea trebule, s& fie superioard. Intrebuinfarea acestui cuvant este necesara si pentru posibilitalea de distinc- flune si orientare in gradele ce constituesc structura invéféméntului nostru. Dar, e adevirat, ci punerea cuvéntului acesta in ti- tulatura acestui grad de-scoalé, nu trebue si fie o minciuné, cl s& indice un fapt real de superioritate. Neacceptarea din partea unora a cuvéntulul ,supe- floaré", poate s& fle explicatti prin teama de a nu g&s! fn fapt acl, dec&t o minclun&. Sforfirtle ce se> fac ins& dela inceput, sunt numai din cele care inten- {foneaza serios ca aceasti gcoalé si fiein adevér su: perfoara in ce priveste invéfimantul pentru popor, Nu e nimic, deci, flogic sau ridicul in adaplarea acestui cuvant pentru tiulatura de care vorbim. Ea e nece- saré, real notificatoare gi datétoare de prestigiu in- stitufiei. In ce priveste numele de Universitate, credem ca e bine s& fie lésaf la o parte, nu fiindcé ar jena prin sensul siu de aristocrafie savanti, ci fiindc&, atéta timp c&t existé Universitatea clasicé a specialitafilor gtiinfific teoretice, ar putea produce adesea confuzii de vorbire. Vorba ,Universitate* raém&nand deci, si noteze, mai departe istorica scoalé de cultura supe- rioar& in genul ei specific, Si, in fine, cu care dintre vorbele, ,populara‘, ,s&- feasci“ sau ,féraneascé“ si se complecteze numele ? Incontestabil, c& aceast& scoala nu e numai un grad deosebit prin scopul ce-si propune si prin programa sa de valori si cunostinfe, ci este si un tip aparte prin structura sa socialé. Cu gradele invafamantului primar, din punct de vedere social, ea are comun faptul ci e concepula s& fie odaté — gi aceasta in curénd — tot aga de popular, — adic& in mod desavarsit a popo- tului, atat cel de la sate, cat si de la orase. Din a- ceast& considerafie, prin urmare, ea merita pe deplin numele de ,populara*, cum i-au zis Danezii. Ea este deci si la nol, in sens general, tot o Scoala superioara populard (Volkshéchschule). La noi insd, ideia odaté adoptati, atat in discufiile si scrierile curente, cat si in prima incercare de proect de organizare a acestul tip de scoala in timpul = mi- nisterlatului d. Prof. D, Gusti, numirea ei a inclinat permanent sé capele si maf mare preciziune sociala. Astfel, cea pentru lumea faranilor de la sate, s’a nu- mit ,far§neasc&*, lar pentru lumea muncitorilor de la~10— orase, desi pand acum, in aceasté directle nu sunt fnc& infSptulri, si se numeasc’ spre distincflune ,,aca- demie muncitoreosci“, sou aci ar fl locul folosirli de- numirel din migcarea ,,exlensfunil Unlversitare, de »Universitate liberi“. Aceste dou’ denumtri sunt cele mal potrivite, Ele indicé douad forme ale Scoalei su- perioare populare, forme care is! trag deosebirile dupé fondurl sociale vii deosebite, deoparte féranii, de alfa muncltorimea, proletariatul oragelor si centrelor indus- triale. In mod necesar, dupa structura aceasta sociala, ele se vor deosebi una de alta, in ce priveste programa de cursuri si lucriri, durata gi epoca cursurilor, felul de organizare, etc, Aceste doué forme deosebite ale Scoalei superioare populare le inflnim _pretutindeni pe unde ea s’a infaptuit. Astfel, forma de orag se strucleazi dupa cerinfele mediului social specific, finéndu-si cursurile seara dupa orele de munc& din fabrici, atellere, puténd prelungi cursurile oricét de mull in fimpul’ anuluf, fiindcé isi are efectivul totdeauna grupat in aproplere, nevoita si accentueze feoretic si practic alte.categorii de cuno- slinfe si lucréri dec&t cea farineasca. Fiinfarea uneia sau alteia sunt deopotriva de necesare. La noi s’a vorbit si se vorbeste ins’ mai mult de gcoala supe- rloaré {araneasci, fiindc&, inadevar, clasa fardneasca; fiind cea mai numeroasé, cea mai nedreptafita si cea mai nafionala, a’ atras sforfarile primelor gfnduri si primelor tnfaptuiri. Dar, incontestabil, ci fn méasura in care se va in- fensifica migcarea de fnfdptulri, orgenizari, legiferari, in legturé cu forma gcoalei {aranesti, in acefagl ma- suré se va declanga gi migcarea de infaptutri in forma munciforeascé, de ,academil muncitoresti* sau ,Uni- versit6{I Ibere*. Una gi alta ins& au in scopurile lor, at&tea lini! generale comune.WN — Sunt totugi, dup& cum am spus, unil cere nu yor shel zick ,,{irineasci formel, care folus! n’a putut sf nu poate ff conceputé dect pentru féran!, Ar prefera 88-1 zic& ,,s8teascé sau ortcum altfel, dupé cum cea- lalt& forma pretind s& nu se numeasca ,,muncltoreasc’, E evident c& acestla n’au alle considerafluni, decat acelea ale fobillor, ale resentimentelor politice, de ca- re desigur cé nu s’a putut si nu se va putea fine seams, Dac& s’ar folosi vorbele ,,siteasci“ sau ,,or8genea- sc&* sau ,,de oras“, ar fi intr’adevar o denumire. foarte vagi, lipsiti de precisiune. Evident c& satul este o unitate socialé caracteristicé din toate punctele de ve- dere, spiritual, economic, administrativ, — si evident c& scoala aceasta are satul in sfera studiului si aplica- fiunilor sale; — dar in sat pot {rai si tr8esc oameni de diferite stéri culturale si economice, Astfel, unii sunt intelectuali, profesionisti cu buna pregitire inte- lectualé, ca medici, ingineri, invafatori, preofi, oameni de afaceri, — si nu pentru acestia, pentru ridicarea a- cestora se incheaga gcoala de care e vorba. Ea se adreseazi, precis, acelei p&rfi din sat,—e adevarat, cea mai numeroas’, — care se cheama f%ranime. Cuvéntul ,,faran“ a notat si noteaza o realitate sociala, bine definita. Jarinimea este lumea care se caracte- rizeazé din punct de vedere social, prin o anumité stare culturalé, —e lumea care are nevoe de cultura, dup cum se caracterizeaz& si prin o anumita stare economica, administrativa, etc. Tdranii constituesc fon- dul social viu, care intré in structura acestei scoli su- perioare. S$! atunci, dece, din considerafiuni sau nu- mai pur gl 'simplu fobil sau resentimente politice, s& inléturém cuvéntul ,,fartineasc’“, cuvant care in adevar arafé sensul social al restulu! denumirii, Si apo! sunt safe in regluntle Industriale, unde focuitorit sunt pe deaintregul ‘muncitor! in fabric si atellere. In aceste safe, scoala superloari nu poate avea aceias! forma- 12 — de organizare cu cea a satelor de ogricultorl, munci- tor! de p&m&nt, Aceosto, ocl nu va putea fiinfa dec&t fn forma pe care a nolat-o denumirea de academle muncitoreascé, faré o putea, deci, si-i zlcem ordge- neasc’, clci nu e vorba de oras,— dup& cum ar in- semna si nu egim din confuzit, dacé iam spune ,,s6- feasc&", ca si celef din satele de féranl, muncitori de pimant. Nu poate deci sé fle denumire mat pofrivité, dec&t cee care s’a popularizat, adicé aceea de Scoa- la superioard fardneascd. Cei care s’ar teme cé folo- sirea cuvantului, acl, ar menfine treazd constlinfa de clas& a {éranilor, lucru pe care ei il vad daunator, —n’au dreptate. Si n’au dreptete, fie cd sinceri flind, sunt ins& indusi in eroare de prejudecafi, fie cé, de- asemenea sinceri find, au insé ceva de ascuns, finand s& ucid& aceasta constiinfé de clasi socialé. Nu mai vorbim din punct de vedere nafional. Constiinfa de cles& socialé a faranimfi noastre, nu poate fi altceva decat ins&si constiinfa nationala, caci ea, faranimea, este nafiunea. Denumirea este definitiv cuceriti, peste foate con- tingenfele de orice fel. 2. — Aparifia Scoalei superioare populare este fapt de istorie socialé. Asa a fost in Danemarca, asa a fost si este pretutindeni. Fara a avea intenfia si des- valtém in studiu tstoric si sociologic aparifia, sensul gi structura socialé a acestei coli, menfionam numai feptul cd in fotul ea a fost integrata si a isvorit din migcarea democrafitlor sociale. Ea a fost expresta cul- furelé a acestel miscari. Spre exemplificare, iaté bunéderd originalul feno- men danez ga cum il red’ Holger Begtrup, dela Scoala superioaré danezi din Frederiksborg, fac&nd istoria scoalel superioare daneze. *). 1), Holger Begirup : L'histolre de ’E’cole supérieure dano- ise, —un copito! din Jucrarea L’E'cole supérieure populaire en Denemark, ~ scrish de mal mul{i conducdtor! gl profesori ai yconiel deneze, 4i publicaté de asoclojia scoalelor spperioare gi de Agriculturé, (fradusé in limba francezi de P, A, Monnol).1§ — lata conjunctura soctal politicé in care s’a néscut acest fenomen, PanX lo 1786, poporul danez conatituft din {arant, {rita din condifille soclale care au caracterizat eval mediu, adicd cultivand pamanturile in comun gi legafi prin obligafit fara sfargit pe domeniile nobililor. Era starea servajului. Incepfnd tnsé dela acest an, se produce o acfiune social politica de legtslatie, sub conducerea prinfului mostenlfor Frederic, prin care »se schimba total situafia exterioara a {aranului“, c&ci servajul a fost desfiinfat, pamantul a fost imparfit in loturi individuale si pe incetul corvezile restranse pa- na la desfiinfare. Erau reforme liberaie, Muité vreme ins&, aceste reforme au fost numai forme goale, caci asa cum s’a infamplaf pretutinden!, mentalitatea soci- ala a secolilor trecufi, inc persisté deopotrivé in pa- fura taraéneasca ca si in cea conducdtoare. Intre timp ins&, pacea regatului fu furburaté de un atac al En- glezilor gi razboiul finu gapte ani. Pierderea rézboiu- lui cu pacea din 1814, care separa Danemarka de Norvegia, dupa o unire de patru sute de ani; mizeria care ameninta fara cu prapastia, sguduiré din adanc poporul danez si i-a provocat o reculegere serfoasa. De aceea, pentru a completa reformele liberale si spre a le desavargi, s’a reusit ca in 1814 s& se fondeze si gcoale pentru popor, unde tofi copifi danezi aveau dreptul si obligafia de a primi invafatura scrisului, cl- fitulul, a religiei si a lecturii. Efectele acestor cuceriri s’au resimfit £43 prea mult& int@rziere, c&ci pe ince- ful {aranimea nestiutoare si mizera se ridic&, se inté- reste si incepe chiar sa influenfeze hotdritor starea de lucruri din regat. Apol, revolufla francezé din 1830; are ecou sf in Danemarka lui Frederic VII (fostul prin{), produc&nd o usoaré animafie politica, incat acesla deg! reprezenta monarhla absolut, fiind totusi Jubit de farani! céroru fn tinerefa sa, le rupsese lan- furile roblel sociale, nu putu rezista sé nu fncerce a= id le da gi drepturi politice, ciicl fonddndu-se atunct in organizofla politic a statulul adunarea stérilor soctale, el d&du drept gi {érantlor de asi alege gt a-si trimele delega{i acolo, Situa{ia aceasta, cerea insé ca popo- rul sd fie c&{ mat cullivat, Jucru pe care nu putea sia-l efeclueze decdt o scoald pentru adulfi si pentru finerel. In acest moment, printre alfi luptatori pentru ridi- carea poporului, apare dominanta figura lui Nicolai Frederic Severin Grundtvig (1783-1872), care pana aci fusese cunoscut ca preot, scrilfor, poet, iar de act inainte va fi numit profetul Norodului, Pe baza_prin- cipiului crestin, el, care descindea dupa mama din una din cele mai inalte vife ale noblefei daneze din evul mediu, devine ,,amicul poporului“, Célatorind in Anglia intre 1829 si 1831, Grundtyig fu impresionat de libertatea vietii sociale si politice a Englezilor, li- bertate care-i facea activi si fi punea intr’un progres desavérsit. Din acest moment, Grundtvig devine ,,neo- bositul avocat” al libertafii religioase, politice gl sco- lare. Tot cu acest prilej, el concepe si face planul organizérii unei scoale superioare populare daneze, idee pe care a expus public pentru prima data in 1832. In 1836, intr’o brosura, defini bine scoala su- perioara daneza, far dup& aceasta, in atatea altele, desfésuré un célduros entusiasm pentru instructia ge- nerala a poporului. Grundtvig n’a fost desigur accep- fat de foaté lumea conduc&toare danezé. De aceea el n’a Isbulif sé inflinfeze scoala ce concepuse. Miscarea cu aceasté scoala, multi vreme sila el, a fost soco- 118 ca subversiv’. Cu toate acestea n’a putut fi ziga- zulté pana la sfarsit. Prima scoala superioaré populard se deschide in 1844 la Réddind (Sleswigseptentrio- nal), din contribufli private prin acflunea. profesorulul Christian Flor dela Universitatea din Kiel. Un rasbotu din 1858, fécu si se inchidd scoala. Dupa résboi ins, spare Christen Kold, care realizeaz’ in adevar g6n-om Boe direa luf Grundtvig, tnfiinfand gcoala dela Ryslinge in Ffonia. Obstacole mart au stat fn calea migcarli grundt- viglene, c&ci nu exista Mbertalea invéfamntulul, gs idefle lul de organizare a culturl! populare nu erau admise. De aceea a gi fost persecutat, Isbutesfe numai la adanci bitrAnefe si fle primlt ca episcop, Numai mal {arztu, in 1899, 0 lege zisé Grundlov, dédu Da- nemarcii 0 constitufie liberalé care cuprindea si liber- fatea inv&famantului, Sosise decl momentul social pentru eplicarea {deilor iui, Adversarli sociali ai aces- tor idei slébiseré. Toat& miscarea scoalel superioare populare in Da- nemarca a fost o miscare socialé aproape de masse. Aparifia ei a fost expresia voinfei de cultivare, de ri- dicare a masselor populare — faranimea — si burghe- zia care se forma. S’a miscat atunci poporul danez. E adevarat cé a avut acest popor, in acel moment social si un grup de intelectuali care !-au condus si organizet ca Grundtvig, si toti ceilalfi; dar nu-i mai putin adevarat cé, acest popor s’a aratat demn de conducitorii sai. El i-a infeles si a actionat deopotriva pe feren politic, social economic si cultural. Scoala superioaré popularé era complet integraté si rasarlt& prin miscarea generalé a democraflei sociale daneze alat de constructiva. Acfiunea politic’ devenise com- plet culturalé. Numai asa se infelege inmulfirea atétor gcol{ superioare populare daneze, susfinute prin ela- nul populist al intelectualilor si prin puterile féranilor, multé vreme lipsité de ajutoare din partea statulut. In aceiag forma soctalé apare gi la alte nafiuni mis- carea gcoalei superloare populare, In Germania, inainte de rézbo{, numai se incercase a se Imita tipul danez, in reglunea veciné cu Danemarca, Adevirata miscare se deslanfule ins& dup& const{lufla democraticé din 1918, pan& cand in 1929 erau 70-80 gcoli superioare tip danez, Erau massele populare care-si regasiau gide acl un drept. In centrele industriale erau mit de os- meni care le constituiau oudiforjul, Insagi constitufle republicl! prevedea susfinerea gcolilor superioare po- bulare. La fel s’a intémplal in toate statele Europei, Dupa sdruncinorea soctalé care urmeazé imediat rézbotulut european, factorul politic nou care se ridicase, popo- rul, — mossele populare, — prind in cuceririle lor gi dreptul la culluré. Scoala superioaré popularé este expresia acestui drept la culturé superloara, In acea- st& epoci ea apare fn mal toate statele, mai mult sau mai putin intensiva dupé cum se prezinté gl vigoarea miscirii democrafiilor sociale. Se poate spune c& a- parifia acestei scoli sia scrierilor asupre ei intr’o far&, arat& gradul de democrafie sociala in care tréeste. De aceea, se poate spune, din punct de vedere so- cial, c& aparifia scoalei superioare populare este ex- presia ridicarii straturilor profunde ale societafii, ex- presia voinfei st trebuinfelor sufletului unef lumi nou’ care se desteapté. Cand acest suflet a inceput sé um: ple o anumité epoca socialé, atunci a trebuit s& a- paré si aceasta scoala. Un suflet social, a trebuit sé imprime acestel scoale o menire, o structuré, o men- falitate noua. Ea nu se mat oferd exclusiv individului, ef colectivilajii in general. Ea nu mai oferé scopuri in afaré de ea, ci e un scop in sine. 3. — Dar pentru a spune precis ce este o aseme- nea scoald, e necesar si vedem care este si definifla ei culturala si educativ’, adicé sé vedem ce scopuri, ce yalori culturale, ce idealuri au animat-o sf o anima, Vom urmarl-o pentru aceasta, in expresia el la dife- rife popoare gi apol si la noi. In ce priveste gcoala danez&, e Interesant de amin- {it partea din memorlul c&tre rege pentru “aprobarea deschiderli primiei gcoli la Rédding de catre: Christien Flor, in care se d& prima definifie culturalé gi educa= 17 liva a el, — ,Scopul pe core ni-l-am propus — zice memorial este inflinfarea unul agezimant unde o- rdgonul gt {iranul sé-gi insugeosed cunogtinfl gi de- prindert care si le fle de folos gi bine, nu afét in ce priveste profesiunea gl afacerile lor, cél, moi mult in ce privesle siluofia lor co fli of palriel gf cetéfeni af statalut, Instilutul va exercila o influenfé de binefacere asupra vielil lor casnice gf particulare, ca gf celel ce {Sfenestt st oficiale. Numim ogezimantul gcoalé supe- rloaré (Universilate), pentrucé ea nu va trebul si fle o simplé scoald de baefi, cl institu{le de invafamént, parte pentru tinereful de dup& vrsta pubertafil, parte pentru barbafii maturi. Sito numim populara, pentrucé aci pot infra membrii din orice stare sociala, degi a- ceste asezimtnte sunt infemeiate special pentru patura faraneasca, far elevii sunt asteptafi in special din a- ceasta palura*, *) Misiunea scoalei e fixaté deci in aceea de a pune pe faran in situafia de asi insusi cunostinfe si de- prinderi, nu profesionale ci de cetafean. Aceasta pen- tra binele statului si al lui individual, In lintile sale generale, aceasta prima formulare de rost a gcoalei superioare populare s’a pastrat. I s’a mai adaugat ins& completari si largiri de intenfiuni si perspectivé, — p&na a-i pune pe seam& scopul de a inlesni tineretului matur formarea unei concepfii des- pre lume si viaja lata de pildé cum se desprinde scopul gcoalei daneze, din cele ce spune Alfred Paul- sen, unul dintre reprezentanfli scoalei din Ryslinge, punand formularea acestui scop, in legituré cu varsta psichologic& a celor ce au si o urmeze. — ,Momentul, zice dansul *), pentru ténérul adult, 4) A. H, Holmann: Die Volkshochschule, Dritte, neubear- beltete Auflege der Dinischen Volkshochschule, Berlin, 1928 — pag, 46. 4) A. Paulsen: Enselgnement de I’histore, — capitol din lu- crarea: L'fcole supérieure populalre de Danemark, — citat& mal sus. a— 18 — de a intro in scoala superioaré, este acela in care o- mul fneepe si simté in el responsabilitatea personalé, adici varsta chnd copilirla incepe o se sterge in fata {ntrebirilor despre mareo minune a existenfel propril, De unde si incotro? Existi solidaritate s! ordine, plan si sens fn aceasli lume care ma inconjoaré? Are ea un rost, o destinajle? Eu am aga ceva? De aceea — spune Paulsen —, noi preferim printre elevii nostrif pe acel care au depisit douizeci de ani, acelora care n’au optsprezece ani, — caci,aceslia sunt capabill a lua aminte asupra problemii viefii si morfii ca cea mai serioas& si maf mare dintre toate. Scoala va ajuta pe oament sé caute gsi si-si descopere ei insisi rés- punsul, Raspnnsul gasit si adopfat de fiecare, este sin- gurul care si poaté deveni baza solid& pe care si se poata clidi o viofa, deopotrivé temporalé si eterna, De aci vor isvori lumina si reacfiunile c&rora vor fi expuse toate problemele rioi ce. vor apare cu_prilejul Inirarii tineretulul in legdturé cu societatea. lata deci, definitiv prin ceeace precede — zice autorul nostru—, scopul sublim al scoalei tineretului si, cel mai bun mijloc de a rezolvi problema noastra, in istorie il vom gasi, — adaogaé dansul. In adevar, sublim e scopul propus. Ceeace e carac- teristic scoalel superioare:daneze, e aproape completa psa de preocupari practice. Dela inceput isi propune si dea cunoslinfe si deprinderi pentru a forma buni ce- téfen! in sens spiritual. Pregitirea practicé e catego- ne profesionalé, Scoala danezi nu se ocupé de nici-o profestune. Pluteste pe deasupra profestunilor si serveste totus pe flecare prin programul sau cultural. Acest program cu- prinde chesiluni dn istorie, istorle a patriel si istorie @ umantta{il, studiul limbii si literaturii nationale, ches- flunt stinfifice despre natur’, despre viafté, despre re- ligle ; chestiun! de soclologle, pregalire civicé si eco-ae nomle soclald. Apol cn prisosinfa educafle fiztcé st artisticé, In ce priveste metoda invéféméntulut este cea a ex- punerilor, a prelegerilor cu claritate gi célduré sus- finute, f8r8 oratorie ; cea a discufiunilor libere, fami- liare, a comunitd{ii de munca. Spiritul metodet istorice si comparalive susfine intregul edificlu al expunerilor, — spiritul pe care l-a imprimat dela inceput Grundt- vig. Desi nu are program practic, nu este totus o scoala de carte. E o scoala vie, liber&, naturalé. For- mafi la aceasta scoalé, Danezii n’au ajuns nici niste besmelici visdtori, nicl nu s’au departat de paméantul fSrii lor, ci s’au aratat cei mai practici dupa pamént, in produc{ia si organizarea economica. Danezli for- mafl acl, au facut din fara lor, dupa cum se spune plastic, o ,faré a untuluf si brénzei* — fara ca sco- ala lor sa se fi preocupat de acestea. Scoala Germané. Dupa 1918, Germania invins& in rézboiu, sdrobité in orgoliul ei nafional pe deoparte, pe dealta patruns& de elanul revolufionar al rasturnarilor, reformelor gi inoirilor sociale interne, cauté s& se re- fac& prin educarea nouilor: straturi sociale care ies la suprafefa in acfiunea politicé, — muncitorimea si fé- rénimea. Germania de-act inainte pirea s& vorbeascé lumii mai mult prin aceste straturi. Ele insi nu erau pregafite pentru aceasta. Scoala superioaré populara (Volkshochschule) se impunea cu necesitate. Imediat ea este luata ca Instrument fericit de toate curentele sociale germane, De aceia definifia el culturala si educativé, act, pind la venirea dictaturli hitleriste, este foarte variatéa. O misiune gf un fond cultural ii d& curentul nafionalist, o alta curentele catolice si luterane, o alta curentele socleliste 1 nu lipsésc nici curentele independenfli o- blective. Flecere curent céuta prin aceasta scoald s& pétrunda cft maf mult in mosse. In aceast& disputé deee curente, scoala capailé mot multe forme. Pentru mun- citorlmea dela orase gf centrele industrlale, ea capété forma vestitulut Volksheim (cosa poporulul), pentru sate in fSrinime, piitrund mat mult curente politice ca- tolice gi protestante gi in deosebt cele naflonaliste gt antisemile. Cele religloase volau sii pun& la baza, Ii- fera gi spiritul bibliel, studiul moralet si credinfel, is- foria si viafa comunilai{ll bisericli crestine, a moralei crestine, a artei sf fubfrit vil. *) Cele soctaliste se defineau printr’un fond cultural pozitivist soctologic, cet&fenese practic. In definirea rostulul educatiy si cul- tural al celor ce reprezentau curentul nafionalist se risfrénge toata mistica agresivé care a pus stapnire pe Germania nafionalismului hillerist. ,,$coala supe- noaré popular trebue sé deviné, 0 scoala superioara de r&zboi (Kriegshochschule) a spiritului german. $co- ela superioaré popularé este noua poarté pentru o noua ascensiune cétre Germania tuturor germanilor“ +.) S’a spus, pe drept cuvant, c& reusifa misc&rii national socialismului german, a fost pregalité si susfinuté de scoala aceasta superioaré popularé. Faptul ca ea a depins prea mult de parlide, a fost un viciu al ei, ea nepufand servi adevarul obiectiv independent. To- tug, in m&sura in care aceast& scoala s’a adresat {a- rénimil, ea a cdutat prin definifia sa cultural si edu- calivé, indiferent de Ideologia politic’, s& se integreze vieffi satulul in mod organic. Et i s’a dat menirea des- voltarif unei culturl ideale a viefii satului, fixand in pro- grama sa de cunostlinfe si lucrari, chestiuni, pana in pro- porfia dominanté, cu privire la trebuinfele practice. *) 1) Missionsdirektor Georg. Hacdus: Eine ni@ersichsisch lutherische Volkshochschule fiir unser Landvolk in der Heide. Druck und Verlag der Missions buchhandlung, Hermannsburg 1919. 4) Bruno Tetzmann: Denkschrift zur Begriindung @inér deut- en Volkshochschule (in Cuvant inainte.) Hakenkreuz — Vér- » Hellerau — Dresden, ” ay Paul Siirner; Deutsche Erlxechsenenschulen, Grundge-. danken und Ideole, Heft 11 din Sammiung von Beilragen ,Die deutsche Volkshochschule* — Verlag von Hermann Beyer i Sohne, — Langens= Din punct de vedere individual s’a pus deosemenea pe seama gcoalel superloare populore, formarea de puternice personalita{l. ,,ldealul cultural al gcoalet su- perloare populare este cullivarea organic’, din interlor a personaliti{ii pe baza naflonalitéfil", zlce Osker Plonck *) unul din cet mat intreprinzatorl organjzatori de asemenea gscoale. De sigur ci in Germania de ozi, unde statul s’a structurat pe spirit centralist, nu mai exista aceasta yarietale de idealuri cullurale gi soclale. In totul s’a impus exaltarea, nafionalismulul pe deasupra tuturor altor probleme, In Elvefia, taté cum gisim definité din punct de ve- dere cultural si educativ scoala superioaré populara, in lucrarea lu Georg Riisser, ,,Die Volkshocschule der Schweiz. Se motiveazi necesitatea acestel gcoale, pe faptul c& ,,masele populare n’au nici-o parte din domeniul culturii comune“ — si ca ,,nu trebue ca nu- mai o mic parte din popor s& se bucure de viafa spiritualé, iar aceasté mare mass si rémanaé lipsité de asemenea viafa. Apol, in ins&si interesul stiinfei si artel este necesaré aceasti chemare a marilor masse ale poporului Ja viafa spiritaalé. ,,Ar fi insasi moartea artei.si stiinfei dacd ea nu s’ar salaslui in inima poporului’ 4.) . In ce priveste scopul, tema scoalei superioare po- pulare, rezulfa din ins&si necesitatea sa. Ea are s& in- troduc& in viafa valorile spirituale... ,,Ea mijloceste ca bunurile culturale, artistice, gtinfifice si religioase sd devin& populare...“ ,,Ea foloseste rezultatele cerceta- rilor stiinfifice ca fundament la construirea unei con- cep{ii despre lume si viafa, foloseste arta gsi valorile spirituale pentru adancirea st inobilarea viefii iar reli- gia inalfa deasupre viefii insasi“. °) 4%) Osker Planck: Des Bildungsideal der Volkshochschule — Heft 8, in aceeag colecjie. 4) Georg Riisser : Dié Volkshochschule der Schweiz, Bern, Verlag von A. Franche, 1919 capil. Notwendigkelt, pag. 8—9. *) Georg Risser: lucrarea citalé, — capil, Aufgabe und ziel ,— 2 — In felul acesta, scoala superioaré mijloceste instruc fla gs! educofia culturalé a mosselor populare. Pentru foptul ci scoole sceasta elveflan’ se adre- seaz& hotarit fdranilor, lumii dela sate, din punct de yedere practic, ea nu neglijeaz{ nict trebuinfele din aceast& categorie. Se ocupa spectal, concret de pro- blemele legate de viafa localé a satului, urmarind nidealul une! culturi a satului Instromenténdu-se, pri- maria, biblloteca satulul, muzeul satului si alte infap- tuirl si institufii, Si, scoalet elvefiene, — careia i-se destind, dela grtija pentru nevoile locale restranse, pana la cele inalte spirituale ca formarea unei concepfii despre lume si viefS pe datele cercefarilor stinfifice, — i-se da sio marea{a misiune internafionaléa. — ,,Scoala superioara elvefiané, zice Georg Riisser (in lucrarea publicala de Uniunea Scoalelor superioare, (din Berna,) are s& co- laboreze la marea oper& a impacivirii internationale, care n’a fost nici odaté mai necesara ca acum, Astfel, prin aceasté tema pus& in scopul séu scoala superi- oara popular elvefiané dobandeste o importanfa in- ternafionala si ajuté la indlfarea omenicii. .“*) Fara a avea pretenfia de a reda definifia culturalé si educalivé a acestei scoli in prea multe fari, mai ex- punem ca exemplu distins, pe cea din Austria sub forma Volksheim-ului (cimioul, casa poporului) pentru poporul dela oras. Folosim pentru aceasta, prezenta- rea unui Volksheim din Viena data de d. prof. D. Gusti, in studiul ,,Politica culturii si statul cultural’). ,,Ce se poate vedea intr’un Volksheim ? Intéiu, o salé inc&pé- toare pentru 500 de persoane, pentru conferinte si concerte, cu o masa de experimentare pentru incer- cri fizice si chimice cu leg&turi la gaz, apa si curent electric. In etejul I, cabinetul de Istorle naturalé, cu 1) Georg Russer: lucrarea citatti — capit. Aufgabe und ziel : In sociologia militans, pag. 434—435.