Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Florin Constantiniu - Editoriale Historia Istorie Si Civilizatie Dosarele Istoriei II

    Uploaded by

    BoSSul De BOSS
    32 views21 pages
    Florin Constantiniu - Editoriale Historia Istorie Si Civilizatie Dosarele Istoriei II

    Copyright

    © Public Domain

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Florin Constantiniu - Editoriale Historia Istorie Si Civilizatie Dosarele Istoriei II

    Copyright:

    Public Domain
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    32 views21 pages

    Florin Constantiniu - Editoriale Historia Istorie Si Civilizatie Dosarele Istoriei II

    Uploaded by

    BoSSul De BOSS
    Florin Constantiniu - Editoriale Historia Istorie Si Civilizatie Dosarele Istoriei II

    Copyright:

    Public Domain
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 21
    ~ Ion Mrinal PACEPA JOAN SCURTU aot) Este stiut faptul cd memoriile au semvnmerr yn Caracter subiectiv, autorul lor — urmérind s3-si supraliciteze meri- Tue tele, cu care doreste s3 intre in istorie. Este ins jenant cand res- —eowmerm* —_pectivul autor nu se multumeste eo Soar” cu att, ciminte, falsific’ gro- TLoTS~ _ solan realitatile, sperind cd astfel 225 _cititorul va putea fi manipulat. 2c" Acest sentiment I-am avut citind “emf lucrarea Fatd in fata cu generalul «memes Mihai Pacepa, Lucia Hossu Longin om (Bucuresti, Editura Humanitas, —_— 2009, 211 p.). Dintre multele minciuni si elucu- — bratii ale lui lon Mihai Pacepa, rele acceptate de domna Lucia Hossu =—— Longin si difuzate de Editura Hu- ae manitas (cartea a aparut in tiraj de = masé, fiind difuzat si prin chiog- curile de ziare, a fost prezentata si elogiata la TV gi intr-o ,,anumita” presd) mé voi referi doar la modul cum este prezentatd pozitia lui Nicolae Ceausescu (sia Romaniel) in momentul invadéril Cehoslova- ciel, in noaptea de 20/21 august 1968, de cétre trupele a cincl state membre ale Tratatulul de la Vargovia (UR.S.S., Polonia, R.D. Germans, Bulgaria si Ungaria). Generalul de securitate lon Mihai Pacepa rela minciunile debitate in urma cu mai mult de 20 ani. (oe S Aceleasi teorii dupa 20 de ani in cartea Mostenirea Krem- Jinului, (tradus’ in rom ‘si aprutd in Bucuresti la Edi: tura Venus in 1993), Pacepa seri cd, dupa ce a aflat despre in Cchoslo deplasat la locuinja lui Ceau- gescu din carticrul Prima verii, «Ce arde?» a intreb ‘Ceausescu, incerelind si-si netezeascd parul rivasit de nonin, A report! pe scurt ccea ce aflasem din discutia cu omul de la cabinetul lui Dubcek si din convorbirea telefonied pe care am avut-o ulterior cu ambasada noastri din Praga. Apoi, Doicaru i-a prezentat sinteza interceptarii ‘transmisiilor radio ale unita- tilor sovictice, est-germane, poloneze, ungare si bulgare ce invadaseri Cehoslovacia in cursul nopyii. Faja nebar- bierit a lui Ceausescu exprima aceeasi stupoare ca $i cum ar fi auzit cd marjienii au aterizat pe luna. Cand am terminat de raportat, el era atat de chircit, incat pijamaua eleganti de mitase chinezeascd atarna pe el ca un sac de cartofi. Numai oc! de la Doicaru la mine si inapoi. «Acu-i r-rdn- dul m-meu» a murmurat Ceausescu, aproape inauzibil, dupa care, intr-un tarziu, si-a regisit va’ (CAnd si-a revenit din stupoare, el ne-a ordo- nat sa redactim un plan comun de masuri, Se- curitate — DIE, pentru eventualitatea unei invazii militare sovietice. Sarcina Securitati ne-a instruit Ceausescu, era si organizeze un rizboi de partizani, al cirui principal scop trebuia si fe protearea esecretarulul general al tidului». DIE trebuia si-| exfiltreze din fara, in cazul cind nu mai cra nimic de facut. «P-Pekin», a murmurat Ceausescu, temandu-se pared s4 nu fie auzit” (p. 291 -292) [subl. ns.). Jat4 relatarea facuté doamnei Lucia Hossu Longin in februaric 2009: Era trecut de miezul noptii. Ceausescu a iegit «Ce arden, ne-a intr bat, incercand s&-si netezcascd pirul rivagit de somn, J-am raportat cf, din interceptarea trans- neste nolembrie 2009 misiunilor radio sovietice (la ora aceea, Romani era singura jard care intercepta transmisiunile radio sovietice), rezulta ed formatii ale Diviziei XXIV a Forfelor aeriene strategice ocupasera aeroportul din Praga si ci avioane de transport Antonoy, incdrcate cu soldati si tancuri aterizau pe aeroport. I-am raportat de asemenea, ci rezulta, tot din interceptiri radio, ed la invazie participa si unitiji militare din Germania de Est, Ungaria, Polonia si Bulgaria. Céind am terminat de raportat, pijamaua de mitase a lui Ceausescu atérna pe corpul chircit ca un sac de cartofi. In englezd se spune implosion ~s-a prabusit indun- tru, Numai ochii lui de viezwre alergau de ta Doicaru la mine si inapoi. «Acu! e rindul meu! Acu! e randul meu!» a murmurat Ceausescu. Stiam cf teama de a fi asasinat de Kremlin era, st prima mea de Kremlin a lui Ceausescu, Céind si instalim blindate ale trupelor de Securitate in jurul resedin{ei sale sisi intocmim un Plan de misuri pentru a-l scoate pe furis din gard fn eazul unei invazii sovietice. «Pekin», a mur- murat Ceausescu, temandu-se, parci, si nu fie auzit (p. 84 - 85)”. wuwiscivto | istorie gi civil Tancurlesovietice in mijocul mani- festanilor pra- ‘gheti T 1h Regan, 1968 din primivand ‘sind oom, Bucur ira RAO, 1988, p. 196 =197 2.Toan Seu, 17 ‘ang 1968. Noo le Conner ‘Alo este vorb de Sapte dew concer 'Ta ‘Muon in 2008, p68 72 3, Nevlessu Miz, 0 sone tnd, vo, Ba rage, Bologna Bocurgt Eatre Democrats 2003, pis Minciuni grosolane, nu wadevirata istorie” a Romanici Agadar, Pacepa relua idea et Cewugescu, ta aflarea vegtii despre invadarea Cehoslovaciei, a ‘imas stupefiat iar .pijamaua atfirna pe ef ew un sac de cartofi®, Fostul general de securitate nua ‘mai menfionat ei avea vegti de Ia ,omul de la ceabinetul fui Dubeek", nici de la ambasada noastrd 1a Praga”, ci s-a limitat sii mengion oar ,transmisiumile radio sovietice te ,scipir pot fi seuzate, este de-a dreptul stu- penfiantd afirmatia eX Ceausescu ,ne-a ordonat si instalim blindaje ale trupelor de securitate in jurul locuingei sale”, Orice militar stie cd numai Ministeral Apairii Najionale avea in dotare tancuri sicd securitatea nu a dispus niciodati de aseme- ‘nea blindate, In calitatea sa de general de securi- tate, Pacepa cunostea prea bine ci aceasti institujie nu dispunea de blindate si ca atare Ceausescu ~ comandantul suprem al Armatei Romine —nu putea da un asemenea ordin. Uitind ise adresa publicului roman, si nu celui ameri- can, pe care-I putea minji cu usurin(a, deoarece acesta nu cunostea realitifile din fara noastra, Pacepa lanseazi o minciund grosoland. Doamna Hossu este pirtasi la aceast falsificare a istoriei, lisind neamendati o asemenea afirmatie. Cred car fi fost util ca interlocutoarea si fi citit micar © carte despre Securitate (de exemplu cea sem- nat de Marius Oprea, intitulatd Banalitatea riului, O scurtd istorie a Securitifii in docu- mente, 1949 — 1989, Iasi, Polirom, 2002) pentru ‘anu se lisa ,redus&” de interlocutorul su, ale Orice militar stie ca numai Ministerul Apararii INET Cire eae here Le OLE Kem COLU orm Cecot a Cs Frm WerrosTTrnnr Toe eT eM [Reeth en Tere ITEC In calitatea sa de general de securitate, Pacepa cunostea prea bine ca aceasta institutie nu dis- punea de blindate si, ca atare, Ceausescu dantul suprem al Armatei Romane ree irl TMU Cerene Ly Mier ene oes cirui calititi le elogiazi cu entuziasm, socotind ch prin declarajile sale contribuie la cunoasterea deviate’ istorii” a Romaniei In 2009, Pacepa a reluat afirmatiile fiicute in 1987 privind ,planul de misuri” pentru even- 0 | Istorle 9 culizatie | www.lselvr0 tualitatea unei invazii sovietice, al cdrui principal Scop trebuia si fie ,protejarea secretarului gene- ral al partidului”, de aceastd data preciznd c& acest plan viza scoaterea lui pe furig din fara si refugierea la Pekin (Beijing). Daci in 1987 asemenea afirmatii pareau credi- bile, dupa 1989 situafia s-a modificat, ca urmare 4 publicirii memoriilor unor participanji la luarea deciziilor i cunoscitori ai realitijilor din acele zile si nopti, precum si a publicarii docu- mentelor esenjiale, aflate in Arhiva C.C. al PCR. Documentele infirma spusele lui Pacepa in anul 1998, Mihai Retegan a publicat 0 carte consacrati evenimentelor din 1968, in care a in- clus extrase din stenograma sedinjei Comitetului Politic Executiv al C.C. al PC.R. din 17 august 1968! (textul integral a fost publicat in anul 2008 in revista ,Historia”)*. In acelagi an, [oan Scurtu a publicat in revistele Magazin istoric” si ,Do- sarele istoriei”, stenograma intilnirii Ceausescu — Tito desfigurata in localitatea Virget (Iu- goslavia) in ziua de 24 august 1968. Pe aceasti bazii se poate reconstitui, ceas de ceas gi chiar minut de minut, atitudinea conducerii de la Bu- curesti fata de invadarea Cehoslovaciei in noap- tea de 20/21 august in zilele si noptile urmatoare. ‘Vom apela la aceste marturii si documente, din care rezultd limpede cd scririle $i declaraiile lui on Mihai Pacepa sunt mincinoase, avand me- nirea de a falsifica grosolan o pagina important din istoria Romaniei In cartea sa, O istorie traita, Paul Niculescu-Mi. zil, secretar general al C.C. al P.C.R. si membru in Comitetul Politic Executiy, serie cd in ziua de 21 august 1968, la ora 3.00 dimineata a fost depus la C.C. al PCR. un plic din partea amba- sadei URSS la Bucuresti: ,Plicul a fost depus dupa ce, in miez de noapte, in jurul orelor unu, am fost informat telefonic, acasi, de Eugen Tonescu, trimis special de mine la Praga. Dup& convorbirile telefonice cu el, I-am sculat pe Ceausescu din somn si s-a decis convocarea or- ganelor de conducere ale partidului (subl. ns.)". Este posibil ca Pacepa si-| fi informat pe Ceau- sescu, poate chiar inaintea lui Mizil, dar reactia liderului de la Bucuresti nu a fost cea relatata de generalul de securitate, ci de secretarul C.C. al PCR. Este cert cf, in acele momente, Ceausescu ‘nu era preocupat de fuga sa din far, pentru a-gi nolembrie 2009 __ Adunarea populard de a Bucuresti in timpul ebreia 1B Ceaugescu a condamnat interventiatrupelor Pactulul de la Vargovia in Cehoslovacia Salva pielea”, ci de adoptarea unei atitudini politice, din partea conducerii de partid si de stat, Documentele atest faptul cd in dimineata zilei de 21 august 1968, de la orele 6.30.2 avut loc sedinja CPEx, convocaté in timpul noptii Nicolae Ceausescu a precizat scopul acestei sedinje: ~Azi-noapte, dupa cum am fost informati din Praga — de altfel a fost si un comunicat oficial al agentiei TASS — tru- pele sovietie si ale celorlalte fri au ocupat Cehoslovacia. L2ora3 noaptea, un funcfionar de la Ambasada Sovietica din Bucuresti a adus 0 not, nesemnaté, pe care a lasat-o Ja cancelaria Comitetului nostru Central, in care se ardta istoria evenimentelor din Cehoslovacia, c& acolo exist elemente contrarevolujionare gi faa de aceasta situatic, la cererea majoritii Prezidiului Comitetului Central al Par- tidului Comunist din Cehoslovacia, au intervenit in aceas- 14 fard. Din materialele pe care le avem, trupele strine au ‘ocupat sediul Comitetului Central, un post de radio gi alte instituji. De altfl, toaté Cehoslovacia a fost, pur si simplu, ocupaté de trupe sovietice. Intr-o convorbire cu un secre~ tar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Ce- hoslovacia, insdrcinat de Dubeck, acesta ne-a informat c& cei cinci nu au nicio legéturdé cu Comitetul Central al Pa tidului din Cchoslovacia, e4 toaté aceasta actiune este fi ‘cuté peste capul Comitetului Cental, peste capul Guvernulu Cehoslovaciei, c& ei nu intentioneuzi si se adreseze celor Cinci in aceasta situaie gi consider cd ar fi bine ca Romania, care este 91 membré a Tratatului de In Vargovia, si ceva", Din cele prezentate de Ceausescu rezulti ciel avea informatii din mai multe surse, inelusiv de In un seeretar fet ‘nolembrie 2009 alCC. al PC. Cehoslovac. Cu alte cuvinte, nu doar pe lini serviciilor secrete de informatii, asa cum inceared si Secretarul general al C.C. al PC.R. nu numai ci nu era preocupat si-si facd bagajele pentru a fugi din {ard in cazul unei interventi sovietice, dar a propus cd ,astazi in jurul orei 10,00 si aiba loc Plenara Comitetului Central, impreun cu Guvernul” pentru ,a analiza si stabili care este pozitia Romiéniei fata de aceasta situafie”. El a jinut s& precizeze c& ,aceasté acfiune constituie o grava incdlcare a princi- piilor pe care se bazeazi relatiile intre firile socialiste”, & ,este o grav gresealA intervenia militard in Ceho- slovacia”. Toti membrii CPEx au susfinut punctul de vedere formulat de Nicolae Ceausescu. Memoria scurta a lui Maurer Aici se cuvin céteva precizari, deoarece unii lideri ai PCR au ficut, dup 1989, declarafii incorecte. Astfel, Ion Gheorghe Maurer avea si afirme ci la revenirea delegatiei de partid gi de stat din Cehostovacia ,chiar in aceeasi zi (17 august 1968}, ambasadorul sovietic Ia Bucuresti ne-a comunicat ci va avea loc invazia si ne-a cerut si parti- cipim ginoi. Aici, in asemenca discuii nu se mai faceau teorli, nu se mai aduceau justificirile din comunicatele de presi sau din cuvantiri. Ni s-a comunicat, pur si simplu, ce avem de ficut, in calitate de membri ai Tratatului ‘Vargovia, Am refuzat™, Kelatorea lui Maurer, feutd la mai mult de un sf: secol de Ia consumarea evenimentelor, este fantezistd wwisclvto | Istorle $I clvilizatie | E 4. Lavinia Bete, ‘Mourer jhe de Jer Marr despre alinizaree Rom ithe, 1995, piss 154.4 Lavina Bee, Maurer mes de ler, Mirvurt des pre alintarea Ko ‘mdi Arad 985, 153-134 5: Lavinia Bete, Alexandra Wil ‘dean despre De Ceaujes jt ‘hese, Bucy, ‘aur seine Rominese, 198, p19 1 Nicolae Comes: sa, Komiinta pe ‘drum desivgrdt ‘ontrute secla lite Rapoarte Cu inti Articole, Pucurey, Piura Polis, 1968, 9.419. In realitate, toate pregitirile pentru invadarea Cehoslovaciei sau ffi in secret, fir ea Romi- nia, care fiicea parte din Tratatul de la Vargovia, si fie informata, Nici vorbi de a fi sol participe la acest {iri cu care Ceausescu tocmai semnase un trata de prictenie. Inexacti este gi alirmaia lui Maurer potrivit cireia secretaru! general al CC al PCR nu ar i exprimat punctul de vedere al cond de partid la adunarea populara (cuvaintarea a fost rostiti din balconul C.C. al PCR) gi cd ,Ceau- sescu S-a pus pe cuviintat, A ficut si atunci ce-1 tia capul”, Lavinia Betca, care i-a lua interviul si cunostea realitatea (studiase documentele), a intrebat pe Maurer daca nu s-a discutat in preala- bil despre pozitia conducerii PC.R., iar Maurer a rispuns see: ,Nu”, Memoria i-ajucat feste fos- tului premier, sau el nu a vrut, sau nu a putut, in climatul de dupa 1989, si fie sincer. Stenograma sedinjei CPEx din 21 august 1989 consemneaza ‘nu numai faptul c& a avut loc o asemenea dis- cutie prealabilé, dar si cd Maurer a Iuat cuvantul Citi din interventia sa: , Eu sunt absolut de acord cu propunerile faicute de tovardsul Ceau- sescu $i cred ed nu existé alt drum pentru a casigura nu numai dezvoltarea liberti a Roméniei, dar si pentru a asigura socialismului prestigiul pe care il merita in lume”. Ceausescu a stiut foarte bine ce face ‘Un alt memorialist, Alexandru Barlédeanu, par- ticipant la sedinta CPEx, mentiona in 1998: ,$tiam & invazia este iminent si cd situaja este incor- dati. In sedingé ni s-a comunicat (de Ceausescu] ca avut loc invazia, S-a discutat care va fi ati- tudinea noastra si am hotirat ce vom face. La acordul tuturor de impotrivire, s-a hotirat con- ‘vocarea unei adunari populare, la care Ceausescu 4 expund situajia”, Barlddeanu a formulat o re- zervi, «Ce pot si mai spun este of, la adunarea populard, I-a luat limba pe dinainte pe Coau- sescu. S-a infldcdrat si s-a montat singur”®. Pen- tru 0 corecti informare a cititorlor, menjiondim din stenograma sedinfei CPEx, intervengia lui Bairlideanu: , Eu ered cf ceea ce s-a intémplat azi-noupfe in C aaruneat masca pe care o serie de afirmatit, care cduau sé amor- jeascd jarile socialiste. Este vorba de o mare pu- Jere impotriva céireia dacé te opui te asteaptii aceeasi mare nenorocire, Aceasta situajie il asteaptii pe oricine altul care gdndeste altfel si in primul raslova tle | wwwiecke Alexander Dubcek ‘rand pe noi. Consider ed propunerile propuse aici de tovardsul Ceausescu reprezinta olinie de apirare a intereselor partidului si poporului nostru. Facdnd acest lueru, noi inceredim sa apr nu numai interesele noastre, dar si intere ssele socialismului in toatislumea, Cele ce se témpla in Cehoslovacia aruncd socialismul eu 20 de ani in urmé, compromit ideile pen care lupté popoarele, ideile socialismului Sedinja CPEx s-a incheiat la 8.10, iar Ia ora 10,00 s-a desfigurat Plenara CC al PCR la care au participat membrii Guvernului, Consiliului de Stat gi aljiactivisti pe linie de partid gi de stat Plenara a validat punctul de vedere expus de Ceausescu sia stabilit ca acesta si fie prezentat, de ta balconul Comitetului Central, muljimii adunati in Piaf, gi si fie transmis in direct la radio gi televiziune. Asadar, Ceausescu nu ,$-a trezit vorbind”, nu a spus ce-Itdia capul, ci a expus punctul de vedere al Romaniei, pe baza celor stabilite de CPEx si in Plenara CC al PCR noiembrie 2009 O politic’ externa consecventi {n fond, conducerea Rominici era consceventi cu pozitile isatii ined de la Plenara CC al PMR din aprilic 1964, Referindu-se dircet la situatia din im ca in zilele de 15 hoslovacia, prilej cu care gi-a manifestat solidaritatea cu politica promovati de Alexander Dubeek. La re {ard, a avut loc la 17 august, gedinja CPEx, in cadrul eareia sccretarul general al CC al PCR a deca €4 Dubeok se bucurd de autoritate, de sprijin, de incredere peste tot si-n general popula, muncitor i tarea si cursul in care merg cehii”. El a apreciat of nu putea fi vorba de contrarevolujie (asa cum afirmau liderii sovietici, polonezi, unguri, bulgari, est-germani). Nicolae Ceausescu a ficut o apreciere esentiali: Aici este vorba de 0 confruntare intre dou’ concep, tovardsi, intre 0 cconceptic care merge pe calea ca problemele si fie re- zolvate in mod democratic, pe calea convingerii, ca si atragit poporul la revolzarea problemelor arii sale si a fiuririi victoriei. De aceea, noi am considerat ci in fafa acestei situafii nu putem sta ca simpli spectatori pentru ci este o problemi deosebiti si nu am stat pink acum, pentru ci ceea ce am fiicut in ultimii ani este in- dreptat in directia aceasta” (subl. ns.). Else referea la hotirarile adoptate de Conferinja Nationa- lia PCR. din decembrie 1967 Ia care s-au stabilit 0 seami de masuri vizind descentralizarea deciziilor poli- tice si economice, acordarea unei mai mari autonor treprinderilor industriale. in declaratiile publice facute la Praga, Ceausescu a apreciat reformele initiate de Dubcek sii-a urat succes in infliptuirea lor. La adunarea populard desfasurati in ziua de 21 august, dupa oa 12.00, Nicolae Ceausescu a exprimat punctul de vedere al conducerii partidului si statului, condamnind ferm interventia in Cehoslovacia. Cuvantarea sa, aplau- ‘nolembrie 2009 bbucurat de o larga apreciere, inclusiv in SUA, Marea Bri- lanie, Franga ete, Cu acel prilej, Ceausescu a cerut romanilor sa actioneze calm 5i cu fermitate”, sé fie gata ,s& ne aparim in orice moment patria socialist, Romania”. in acest scop au fost luate masuri conerete: punerea in stare de alarma a tru- pelor, convocarea unor contingente de rezervisti, infiin- {area garzilor patriotice inarmate etc. Totodat, s-a avut in ‘vedere continuarea luptei si dupa eventuala ocupare a ari Convorbirile Ceausescu - Tito In acele zile, Ceausescu nu s-a gandit sd fuga la .P-Pekin™ cum afirma Pacepa, s-a deplasat in Tugoslavia unde a dis- cutat cu Tito despre o posibila colaborare in eventualitatea cd Roménia ar fi fost ocupata de sovietici si aliati lor. {ntélnirea a avut loc in ziua de 24 august in localitatea Virget. Redim citeva extrase din stenograma convorbiri. CEHOSLOVACIA 1968 ee Lal Partidulu Com reece aca Poon cous ce ate ent eae et a Stren 5 APRLIE 1968, Prin .Progran 5 Roe Myst (arr anenors e p rete ent nn | Bae isms I SSM saa ated a Tatas cue Stogn siete wwwiseiv.o | istorie in ce priveste eventualitatea unet in- terventii din partea lor, noi am Iuat hotardrea unanind, 4a intregului Comitet Central de a respinge eu armele orice incercare de paitrundere pe teritoriul tari noastre, Ne dim scama ci raportul de forte nu e chiar egal ca sit aga, Dar considerim cit nu existi alt posibilitate, daci se va ajunge acolo, insitdorim si vom actiona ca si excludem aceasta eventualitate. Dar, dupa cele intmplate in Cehoslovacia, se pare c& oamenii acestia mu mai au nriciun fel de judecata Dorim si vom actiona in directia de a face totul si nu se jung aici, dar nu depinde de noi. Dacé ar depinde de noi, lucrurile ar fi simple. in acest sens, noi avem in ve- dere, dacé se ajunge in aceasta situate, si avem legéturi ‘mai strnse cu dv: daci vet fide acord, si vedem ce gan- iti si dv, daci ¢ bine cum géndim noi si conttim intr-o anume masurd pe 0 pozitie mai activé, de sprijin a chi- nezilor. Nea uv ay avec m oma L TRC LLY ig een ORCL Cae Re aE Se Oe ara eae Tre age rearerar a TT age aeRO LOL aN RRC el ONC (HULA LLL asa, Dar consideram ca nu exista alta PLM ea ASAIO ACO MONG CR OCeL dem aceasta eventualitate. Dar, dupa cele intdamplate in Cehoslovacia, se ae ane eM un fel de judecatd...”. Din discutiile lui Ceausescu cu Tito. |) 10] [store clviizatle | worwiscivso Josif Broz Tito: »£ de infeles ea Marea Neagré o pot bloca cu totul pentru noi, Prin Marea Neagrét nu vom putea primi ajutoare. Aici avefi spatele frontului, Acum ¢ alta problema: problema dacti va strdmioreazit pe dv. si vefi trece frontul in lugoslavia, cu echipament militar cu tot Daca veti veni cu echipament militar aici nu veti putea ‘opune recisten(a. Aici noi vom opune rezistenta. Atunci vd vom accepta ca militari, insi armamentul pe care il avefi trebuie lasat. Ma ingelegeti ce am in vedere, ci URSS sit nu ne atace si pe noi. Sit nu-i dam pretext”. (subl.ns.) Din aceste documente — care nu erau destinate publici- {iii si nici mu au fost difuzate in timpul vietii lui Nicolae Ceausescu — rezulta impede cd problema esenfiali era de naturd politicd, si anume solidarizarea cu refor- mele efectuate in Cehoslovacia, dezavuare siei militare in aceasta jard, decizia conducerii Roméniei de a rezista cu arma in ménd in cazul unei agresiuni interven- externe, Documentele atesti faptul cd Nicolae Ceausescu nu numai ‘nu intenfiona s& fugd din jard (cum afirma Pacepa, care nici nu mengioneaza intalnirea de la Virgel), ci era hott si organizeze si si conducai lupta de rezistenta impotriva ‘unei invazii sovietice. El i-a solictat sprijin lui Tito, ea in caz de infrangere si organizeze lupta de pe teritoriul Iu- goslaviei, dar interlocutorul i-a declarat limpede c& in eventualitatea in care armata romana s-ar retrage pe teri- toriul tari sale, aceasta va trebui si depuni armele, iar 0a- ‘menii politici vor fi tratayi dupa normele internationale ale nicio activitate neutralitaji (adicd nu vor putea desfasur politica). Pacepa a preferat si acrediteze ides fricos, preocupat doar de viaja sa, fiind gat beliste fara in fruntea clea se afla, Acest scenariu, lansat de Pacepa in 1987, a fost vehiculat gi-n zilele de 22~ 23 decembrie 1989, cdind mass ~ media interna si internatio- nalé sustinea c& Ceausescu ar fi fugit departe de ari, in Iran, China sau Coreea de Nord. Prin cdnjle si prin interviul su, Pacepa a ce in derizoriu un moment important si pozitiv din isto Rominiei gi si-I ridiculizeze pe Ceausescu. in urma cu 20 de ani, asemenea alegafiipareau credibile, deoarece docu- mentele nu fusesera publicate pentru ca ctitori si-si for- muleze propriile puncte de vedere. ‘Acum, in 2009, ar fi fost de asteptat ca el si ceard scuze cititorilor gi ascultitoritor (cartile sale au fost difuza serial, de postul de radio Europa Liber), dar nu a ficut-o, si vine cu aceleasi ,gogosi” umflate. Dac Pacepa s-a ‘menfinut pe linia minciunilor si a dezinformari (specifice securistilor), interlocutoarea sa avea datoria si se in- formeze, si citeascd documentele publicate, si incerce si restabileasc adevarul si nu si popularizeze minciuna gi dezinformarea. cd Ceausescu era un i lase de iz- e,in nolembrie 2009 opinil in rispar @ opinit in raspr © opinii in rispar @ Florin CONSTANTINIU, membru corespondent al Academic! Romane Corectitudine politica sau critica de film ? ajuns sto vid si pe asta: Ame lel is eee cms eta ac wane (oer mea cette Ta cultura, s-au dezlinjuit — uneori, cu 0 inversunare istericki — impotriva filmu- lui realizat de Mel Gibson, ,, The Passion of the Christ" (Patimile lui Hristos). Evident, gusturile nu se discutt (nu save SSR dl setlzasea Ma spo Magar Miles, dr care alfii se dau in vant), dar — in cazul de fat — patima cu care filmul a fost atacat lasi si se intrevad’ mobiluri care sonauaie hts Coxon Magu Nene oa oat eae tunei clirti sau ale unui film in perionda stalinista, violenta tonului din unele his caleos tas ani. $i, totusi, nu-mi aduc aminte ca A.A. Jdanov, dezlintuit impotriva Annei brats a Mill Zogonk, a amintit si de opiniile pirintilor lor, asa ‘cum s-a intmplat acum, cénd, cel putin Gol cia fir! Mel Gite considerat c& pot justfica etichetarea tui drept antisemit referindu-se la opiniile. tai Mel Cio »Patimile lui Hristos“. si un alt fel de patimi Dupi opinia mea, acuzatiile de antisemitism sunt total nefondate. Cred | a cf acei care le formuleazi aduc ofensit admirabilei actrite Maia Morgenstern, care, evreied fiind, nu ar fi acceptat si joace intr-un film antisemit. De altmin- teri, ea | moartea lui fisus Hristo, tot asa cum iunile lui Mussolini nu condamng pe (oft italienii sau cum actiunile atroce alle Stalin nu-i condamn’ pe (oft rusi (oti suntem vinovati de moartea isos. Pacatele mele |-au ristignit pe Hristos. Ale tale au leut-o, Despre asta este vorba". Teolog si fi fost James viezel si nu putea vorbi mai bine! Eo perspectiv ingustl, tenden- fioast, sf vezi filmul ca o confruntare intre Tisus si evrei, Critica lui lisus sa indreptat impotriva athiereilor, legivi= torilor (,ctrturarilor") si bitrinilor po- porului™ (Vai, voui, etiturari si fariset Piqarnici ormaseri inva tur divind intr corp de reguli for ale, ritualiste,lipsite de confinut spit: | tual, Tisus a trit in mediul evreilor de | rind, al plicitositor gi .vamesilor”, tofi spre indignarea preojilor si fai: si a respins invinuirile de antisemitism aduse filmului, Interpretul Jui isus, James Caviezel, aduce mirturia sa: EI (Mel Gibson, n.n.) a dorit si fac un film foarte semitic. In locul unui Tisus de tip arian, cu ochi albastri, el a dort si aib’ un Tisus foarte semitic. Credings noastri este intemeiatt pe traditile noastre evreiesti. Credem efi suntem din ‘Casa lui David, Credem eit suntem din Casa lui Avram, ined nu putem si urd cceea ce este al nostru. Mulfimea care st fn fafa lui Pontiu Pilat si strigi ceriind ccapul lui Hristos nu dovedeste in nici un fel vinovitia unei intregi rase pentru ‘Scena réstignirii Mantuitorului, lin controversatul film Dosarele Istoriei m Mr. 5 (93) & Re er (ieee sie seilor (,Pentru ce dascilul vostru mi- nfinc’ si bea cu plicitosii?", au intrebat ei, scandalizafi, pe ucenicii Domnului), Mai presus de toate stau inst vor- bele Mantuitoruluiinsusi din dialogul cu femeia samarineanci: ,de la iudei este smiintuirea” (loan, 4, 22). Numai niste ,pompieri piromani ai antisemitismului", pentru a relua for- mula fericité a lui Dominique Vidal, folositd in alt context (vezi ,Le Monde Diplomatique™, mai 2004, nr. 602, pp. 6-7), pot gisi in filmul Iui Mel Gibson ‘un mesaj antisemit. Poate cf, din unghiul de vedere al tehnicii cinematografic, fil- ‘mul va fi avand carentele lui, dar cato- ficul practicant care este regizorul stu cea imposibild orice nvant antisemits. Crestinul autentic nu poate fi antisemit. Crestinii antisemisi nu sunt crestini adevirati si aga se explic& pogromurile care au insingerat raporturile crestino— iudaice. Dar asta nu are nimic de a face x filmul lui Mel Gibson, Jn ceea ce priveste violenta exce- sivi, reprosaté filmului, indeosebi 5 ‘venta flageléii lu fisus, dl Traian Ungu- sean (cdlduroase feicitiri pentru profe- sionalismul su, ineé o dati confirmat) a arétat, pe temciul surselor istorice, biciuirea din film a urmat cele relatate de martorii antici. Asa pedepseau romani anumite delicte. Ce trebuia si fucti Mel Gibson? Si atenueze supliciul? St ‘J dosarete tstoriei m Nr. menajeze sensibilitatea spectatorului? A ‘ut si reconstituie exact cele petrecute si sil arate jertfa asumatii de Hristos Pentru mantuirea tuturor oamenilor. $i apoi, cum a remarcat corect dl Cristian Bilt (in Romania Literar’"), Hristos ra murit cu ,zémbetul pe buze". A sufe- rit atroce. Daca suferin{a Lui nu at fi fost real (prin natura Sa umand), atunci Jertfa Lisi nu ar fi avut nici un se Chiar dacd revista 2 bursa a filmelor, evaluea Hristos" la ,catastrofal, nu merit nici ‘micar deplasarea", eu, unul, ca istoric si crestin, indemn pe cititoriirevistei noas- tre sii meargi Ia acest film. Am fost de dou ori si am remarcat reactia sili: pe tot timpul proiectiei, spectator, foarte multi tineri, au fost literalmente inere- rmeniti, Nu s-a auzit o goapti, un fosnet, imic. Din fericire, ei nu citesc, sau nu se jaw dupt cronicile ,specialistilor";intre care, multi, vid filmul cu ochii corecti- tudinii politice. Doamne, ia-ma din Romania ! patimile lui Hristos, patimile roma- nului de rand? Desigur, dar Dumne- zou c induriitor gi iarti, {in fiecare an, tntocmirea actelor pentru impozitul pe venitul global tmi dovedeste cli teoria junimistilor despre forma fri fond este dureros de actual, Fis are o blasfemie, infitisind dup 5 (93) CTT Romina nu era, nu este pregitt pentru impozitul pe venitul global, Am scris, de ccum §-a hotirit aceasti’ modalitate de impozitare, ci eram intocmai ca sinistral Bokassa, care, 1a ,ncoronarea” lui ca impirat al ,Imperiului Centraftican”, a ‘maimutérit ceremonialul de la incorona- rea Jui Napoleon I, Tot asa si noi am vrut Si maimutrim 0 form’ de impozitare care presupune o infrastructura 0 dis- ciplina financiar& atinse de tiri dezvol- tate, Am vorbit cu un roman care lucreazit in Germania. Isi achitit impo- Zitele in citeva minute, Piri nici.o difi- cultate sau incurcaturd. Noi suntem tne 6 fark inapoiaté, care nu dispune de pre- rmisele necesare ale unei astfel de forme de impozitare {In primul an, lovit de nebunia de la administrata financiar, i-am scris 0 seri- soare d-lui ministru de Finanje, Mihai Tindsescu, in care fi aritam pe scurt ce acestei legi premature. Domania sa mi-a indicat o doamni care si mi ajute, Nu mai era nevoie, clci trecusem deja prin calvarul stiut de tofi cei aflati in aceasta situatic Simt pe propria piele ce inseamni sistemul nostra fiscal. Anul trecut, desi aveam chitantele in regula din 2002, am plitit penaliziiri™ de 200,000 tei la impozitul pe locuinti. De ce? Asa ara calculatorul!, mi-a rispuns doamna de la ghiseu. Ce reprezentau cei 200.000 lei, nici calculator, nici doamna ni stiu si Tispundd, Ignoranta lor si neribdarea celor care veneat dup mine m-au ficut si achit penalizirile si siti las in plata Domnului nul acesta, am plitit 500,000 lei amendii, pentru ci tot calculatonul nu a putut distinge intre o fisa fiscaki recti- ficativa si o fist intirziaté (amenda era pentru eft as fi intarziat 56 de zile depu- nerea actelor pentru stablirea impozi tului pe venitul globa). Dowd precizati importante: amenda fusese stabiliti in ‘ogtombrie 2003, dar instinjarea mi-a venit fn aprilie 2004, dup ce amenda fii fusese deja rejinutt la resttuirea de cltre Trezorerie a drepturilor ce mi se cuveneau pentru diferenta de impozil. A doua precizare: fisa rectificativit fusese Necesari pentru ci o institufie pliititoare — Academia de fnalte Studii Militare — nu-mi trimisese fisa fiscal pentru plata participarii la o comisic de doctorat, dar la perceptic 0 comunicase. Nu mai fnsir cele pijite anul acesta, Si cele de mai sus arat’ cil dezordinea e atotstipanitoare si ci un contribuabil care vrea si fie fn ordine cu obligatiile sfargeste prin a fi amendat cu 700.000 lei. Domnule ministru Mihai Tana- sescu, domnule Neculae Plaiasu, sef al Agentiei Nationale de Administratie Fis- cali, ca istoric, vreau s& va spun ci in se- colul al XVIl-lea, cfnd fiscalitatea unor domni fanarioti a fost cumplit de apisii- toare, contribuabilii nu fugeau atat de cuantumul darilor, cat, mai ales, din cauzit cit nu glint cand gi cAt au de platit. Dumneavoastrit repetaji accasté epoca, pentru cit, iattt, cu (si la administraia fi- nanciarit mi s-a spus ci nu sunt singu- rull), un contribuabil de rand, care ma cred fn regultt cu fiscul, ma trezese dator ca urmare a unor amenzi de nejustificat sau nedrepte, Ce sffint si simplu era vechiul sis- tem: refinerea impozitului in momentul plitii. $i gata! Reveniti, domnilor, la acest vechi sistem! Dublati sau triplati impozitele, dar nu mai chinuiti si batjocori{i pe sirmanii contribuabili de rand, fh epoca fanarioti (1711-1821), oamenii isi luau lumea in cap, de unde expresia ,a da bir cu fugitii* (vezi si lamuririle lui Stelian Dumistracel, Dic- tionar de expresii roménesti, lasi, Insti- tutul European, 1997, pp. 27-28). in zilele noastre, s-a murit in fata ghiseului pentru a se plati impozitele. Dar, vorba unui contribuabil: ,,Nici ca si ia impo- zitele nu sunt in stare“ (,,Adevarul“, din 14 mai 2004, p. 5). Sistemul fiscal este doar o parte din mizeriile vietii cotidiene. De cand te scoli, si la robinet apa nu curge (suntem, cred, singura capitala din Europa unde trebuie s4 ai permanent 0 rezervi de apa in casa), si pana seara, cfnd vezi la televizor spectacolul degradant oferit de clasa politic’ — cea mai incompetent si mai lacom& din intreaga noastra istorie —, esti martorul unei vieti de nesuportat. Dacd as fi tanar, n-as mai zibovi o clipa in tara asta. Asa, nu-mi ramane decat sé ma rog Celui de Sus: ,,Doamne, ia-ma din Romania!“. O Romnie in care nu mai este de trait. a Cazul Gouguenheim «Le Monde des livres”, din 17 ‘octombrie 2008 a publicat un articol al lui Thomas Wieder privind controversa declangatt de cartea lui Sylvain Gouguen- heim, Aristote au Mont-Saint- Michel. Les racines grecques de l'Europe chrétienne (Aris- totel la Muntele Saint Michel. Radacinile grecesti ale Europei crestine), Nu mi-am putut pro- cura, pint cfind scriu aceste ran- duri, lucrarea medievistului francez, dar citesc, in acest mo- ment, masivul stu volum Les chevaliers teutoniques (Cava- lerii teutoni, Paris, Tallandier, 2007, 775 p.) dedicat, cum se vede si din titlu, Ordinului teu- tonic, lucrarea avand si un capi- tol privitor la sederea cavalerilor teutoni in Tara Barsei (1211- 1225). Sylvain Gouguenheim este un medievist erudit si ri- guros (pred& istoria Evului Mediu la $coala Normala Supe- rioara din Lyon). Judecind dup’ articolele apirute in jurul ultimei sale cdrti, teza de bazé 4 autorului este ch un savant din secolul al Xil-lea, Jacques (Jacob) din Venetia, aflat Ja ménistirea de pe Mun- tele Saint-Michel, a jucat un rol decisiv in difuzarea gandirii lui Asistotel in Europa Occidental gi nu traduce facute de arabi din limba greack, traduceri cunoscute de invatajii europeni (citez din Renasterea si Re- forma, ed, 1-a a lui Andrei 2008 nolembrie = ywwshistoriaro Ojetea: ,,Arabii traduseserd, inca din secolul al Vil-lea, operele lui Aristotel si marele lor filozof Averroes (m, 1198) compusese un comentariu, despre care Dante vorbeste cu admiratie” ). Ce a putut da nastere la 0 contro- ie? Cartea lui Sylvain Gouguenheim a fost cititi de unii din confratii s&i in registrul politic. Medievistul de Ja Lyon este acuzat cd, in actua- Jul climat antiarab, ar fi vrut si diminueze rolul cultural al ara- bilor in evul mediv, Potrivit lui Roger Pol-Droit, care a semnalat cartea inci din primivard, »Virulenta reactiilor este legatdt de perioada de dupe 11 septem- brie, in fapt suntem intr-un razboi ideologic”. La randul siu Patrick Boucheron, conferentiar Ja Universitatea Paris-I are ur- miitoarea opinie: ,,Cénd scriefi, dupa 11 septembrie, cit noi nu datordim nimic arabilor, ei bine, spuneti ceva care dai bine”. Sugerdnd, de exemplu, ca lim- ba arabii este mai aptet pentru poezie decdt pentru manuirea conceptelor filozofice. Gouguen- heim ar dezvolta, potrivit tui Patrick Boucheron, 0 viziune huntingtoniandé a lumii” scrie Thomas Wieder. fin absenfa cirtii este greu de spus de partea cui se afl drep- tea, Un fapt rlimane insi sigur: scufia s-a deplasat din plan istoric in plan politic. A vrut Sylvain Gouguenheim st-i lip- rer aca seasc& pe arabi de rolul lor de transmitatori ai gandirii grecesti in Europa Occidental& din cauza atentatelor de la 11 septembrie 2001? Au dreptate criticii sti, cand il acuz4 c& a proiectat asu- pra evului mediu, o viziune anti- islamic si antiaraba din 2008 (chiar daci acuzele nu sunt atat de raspicat formulate)? Indiferent de réspuns este lim- pede c& ne afltim din now in fata unui caz de substituire a istoriei prin ideologie. Arabi si islamism in Occident, Marx si comunis- mul in fostele tari comuniste din Europa de Est (exceptie Rusia) sunt teme care dezlinfuie reactii ideologice sau chiar emotive. Dezbaterea senin’, obiectiva, detasati de conotatii actuale, devine imposibila. Condeiul este inlocuit cu. pumnalul. Mai ales, in Romania, asa cum a remacat corect Vasile Emu, ideologia co- munist& a fost inlocuiti cu o alt& ideologie: anticomunismul. Pen- tru cercetarea istorici nu mai este loc. ati dreptate avea istoricul israelian Elie Barnavi, profesor emerit 1a Universitatea din Tel Aviv: ,,Rdul care roade epocé noastra este confuzia intre rolul de istoric si cel de ideolog” (Le Magazine littéraire”, nt. 477, iulie-august 2008, p. 17). Si Mistim ideologia in seama filozofilor si — dacd 0 pricep - a oamenilor politici, iar istoricii sii-si fac meseria de istoric. eto like) a rel e@ e@ 7Ultima romantica” de acad, Florin Constantiniu cegina Maria sa stins din vial Ja 18 iulie 1938, asadar, acum decenii. Ce mai stin romiinii despre suverana lor, a cite notorietate a pendulat intre .soacra romanticl” (titlul admirabilei bic graft scrise de americana Hannah Pakula)? Un sondaj pe stradi ar fi profund dezamigitor. Cel mult — dat find natura cancanier’ a romdnilor — s-ar exprima 0 vagit idee despre 0 agitati viatl sentimental’, M-a deza- rmigit si constat ci roménii au aflat mai multe despre regina lor mergind in Bulgaria, la Balcic, unde au rimas uimigi de frumusetile castelului con- struit acolo de suverana lor, care a ‘sat cu limba de moarte, ca inima ei i fie ingropati la Balcic (astizi este Ja Castelul Bran). Dar despre locul reginei Maria in ‘storia romnilor, despre aceasta ce se stie astizi. Din nefericire, mai nimic, Negura uitirii, a uitiriiingra- te, sa astemut peste chipul acestei regine, cea mai de seam dintre:re- sinele Romaniei. De ce un astfel de superlativ? Accasth téndré prinjesé englezi, nepoats a reginei Victoria, ajunsi Romiénia prin intimplarea unei cisi- ‘ori, a stiut, intocmai ca si birbatul i, regele Ferdinand, si se identifice cu interesele gi aspiraiile poporului romén, $i unul, si celélalt ar fi putut sé vad in fara pe care aveau si 0 clr- muiased din 1914 0 simplé surs& de bogitie si de prestigiu regal, Nu! Améndoi, rege si regin’, cu o daruire exemplard, au injeles cd misiunea lor istoricd era stei conduct pe romani spre implinirea visului, profund implintat in constiinja colectivis a natiunii: destvirsirea unitigii najio- ale, Jn ani participérii Romanici 1a pri- 2008 julie ae mul rizboi mondial, in momentele cele mai grele pentru faré, cdind Oltenia si Muntenia erau ocupate de trupele Puterilor Centrale si ale alia- {ilor Jor, iar Regele, Guvernul si Parlamentul erau in refugiu la I timp ce Moldova (sti preciziim ci atunci se intindea pani la Prut, Ba- arabia find sub stipanire ruseasci) cra bintuiti de 0 ucigitoare epidemie de tifos exantematic, in aceste impre- juriri de cumpliti.vitregie, regina Maria nu si-a pierdut nici cumpitul, nici credinta in victorie, fn intuneri- cul dezniidejdii si al disperitii, ea a fost lumina. Lumina care a dat con- solarea, sprijinul, inctederea, Intrarea ei intr-un salon de spital era un fel de apatitie cereasca: desi vorbea stricat romineste, simpla ei prezenf printre nitiera un adevirat miracol: sfrte- cafi, mutilayi, prada durerilor, ei ve~ eau in regina lor un inger al mén- tuirii, nu al mintuiriiindividuale, ci al mintuirii neamului, ‘Simjea, in acele zile, cd Dumnezeu fi pusese pe umerii ei gi ai lui Nando (regele Ferdinand) o cruce prea grea. A purtat-o cu demnitate si cura. in zilele de umiling’ ale Paci de la Bu- curesti cu Puterile Centrale si aliagii lor, crucea a devenit stivitoare. $i-a asumat suferinja, stiind ci nu era vorba de suferinta ei ca.reging, ci de suferin{a neamului romanese prin ea. ind biruinta a venit, regina Maria a fost prezenti la Paris - unde se des- figura Conferinta de Pace ~ pentru a pleda in favoarea drepturilor Ro- iniei. A fticut-o cu inteligent, tact si... umor, in discufiile cu primul mi- nistru al Franjei, Georges Clemen- ccoau, sau cu presedintele SUA, Woodrow Wilson, a dovedit calititi smarcabile de diplomat, avnd re- prompte si spiritual Anii din urm’ ai vietii i-au fost ‘ntunecati de ostiltateafiului ei, Ca- rol al I-ea, care, temiindu-se i pres- tigiul mamei ar putea si-i umbreasci autoritatea, a ficut tot ce i-a stat in putint& pentru ao marginaliza si pen- {nt a0 sterge din amintirea poporului romin. Viata intima reginei Maria a ficut obiectul uni avalanse de comentarii riuvoitoare, in istorie, barfele mu conteazi. Ceea ce istoria rejine este rolul pe care o personalitate Ia jucat pe scena istoriei. Pentru regina Maria, anii 1916-1918 au fost her {finest hour. Atunci, ea a intrupat vo- inja de unitate national a romanilor si chiar cind, sub povara adver- sititilor, natiunea s-a incovoiat, ea a rimas dreaptt si a pistrat certitudi- zea victoriel. A avut gia slibiciuni omenesti? Da! Cine nu le are? Ginerele ei, regele Alexandru al Iugoslaviei, spunea ci regina Maria este un amestec de cate- drald goticd si fanfaré militar’. Da, aga este, Dar pentru noi, roménii, ‘ceea ce rimfne este catedrala gotica. ‘Suntem ins ~ vai! — prea nevrednici pentru a fine minte cét datordm aces- tei regine. istorie la prezent ¢ scrie COECeC earns credere vecina cu ostilitatea discutiile pri Paul Veyne, marele istoric francez, este autorul unei lucr&ri de referinta tradusa si in limba roman’: Cum se serie istoria (trad. Ma Bucuresti, Ed. Meridiane, 1999). Ea se integreaz in lungul sir al volumelor consacrate rostului de capetenie al istoricului: cum si de ce se scrie istorie? in virtutea unei inertii profesionale, istoricul nu- damentale despre conditia sa profesionala. Din momentul in care a imbratisat aceasta meserie (da, a reconstitui trecutul este o meseriel), istoricul isi practic& - de regula — profesia fara s-si puna intrebari asupra fundamentelor teoretice ale activitatii sale. Mai mult, el priveste cu o nein- ind cunoasterea istoric’. Problemele de gnoseolo- Carpov, i pune aceste intrebari fun- gie i se par apartinand lumii speculative a filosofilor, departe de rosturile sale autentice. Si, “otusi, unul din maril istorici - profesionist de cea mai inalta clas — H.-I. Marrou este autorul anei lucr&ri fundamentale de gnoseologie istorica: De /a connaissance historique. Cliseele istorice, mistificare nu adevar 21 as fi ficut acest preambul Ne dacK-lectura unui ro- ‘man nu mar fi obligat si mi intzeb Cum se sere istoria? Recent, prestigioasa Ed. Tei (elicit pen- tru incheierea publiciiiprimei seri, in 17 volume, a operelor lui Freud!) a tipdrit romanul seritorului ametican Bruce Benderson, Romdnul, O auto- iografie erotica (wad, Alexandra Mustijea, 492 p.). Pouivit mirturii autorului ,totl in cate este real, Nu este filiune”, Cititorul ia eunosting& despre dragostea mistuitoare @ unui gay american, recut de 40 de ani - aulorul ~ pentru un tine piostiuat romiin, Romulus, pe care il cu- noseuse Ja Budapest, Pasiunea pen- tru Romulus, un hetero gonit de mi- erie in cuptala maghiae, unde, pen- a4 {ra bani, accepta relatii homo, asadar pasiunea lui Bruce pentru junele per- vers il aduce pe acesta in Romdnia, prilej de a infitisa tara, istoria si Tocuitorii ei. Autorul di, 1a sfarstul cli, 0 bibliografie, subliniind in cadral ei, 12 lucriri care i-au fost —s-ar spune — de cipitti. Fireste, nimeni nu poate pretinde unui scriitor si fact oper de istoric. El nu poate fi, asa- dar, sicanat pentru cutare eroare si este departe de mine gindul de a vi- na inadvertenfele de ordin istoric in romanul lui Benderson. Scritorul american a considerat ~ era dreptul lui ~ cf romanul de iubire dintre el si Romulus trebuie insotit de incursiuni in storia romanilor si con- sideragii despre vietile intime ale re- ginei Maria, regelui Carol al U-lea, Elenei Lupescu, dar si despre viata gi opera lui Brancusi si Panait Istrati. Corectitudinea politicd — bimuiese — cerea si referii critice la fascism; nu lipsesc nici ele (de pild, tineretea lui Mircea Eliade, Comeliu Zelea Co- dreanu). in general, imaginile sunt sumbre, uneori apocaliptice, $i este de infeles, de vreme ce autorul isi racterizeazii romanul ca ,un jumal de erotic sumbru”, povestea de dragost re Jatat nu putea avea un cadra insort! Ceea ce m-a pus insti pe ginduri a fost un cligeu (am in vedere repetitia lui) despre sistematizarea satelor, preconizati de Ceausescu. Iaté mos adn cele mai multe cazuri, aceste mizerii industriale (0 wzind chimicdl- rn. n) stau pe locurile unde se aflau dat sate vechi de sute de ani, fnainte si fie rase de pe fata pliman- tului de Ceausescu si intreaga popt- Tatie s& fie trimisi si munceascd in fabric” (p. 244) sau ,$i atunci am 0 revelatie: daci satul natal al lui Romulus nu ar fi fost ras de pe suprafata pmantului pentru a se con- strui o fabric, iar familia sa nu ar fi fost exilati la un bloc din oras etc. . (autorul crede ci Romulus ar fi ‘mas si triiascd la far, p. 310-311). ‘Sunt si alte exemple de acest fel. HISTORIA julie 2008 Sistematizarea satelor si denigrarea lui Ceausescu istematizarea satelor era 0 idee Ses: in sine, ag um 0 do- vedese urmirile catastrofale ale inundatiilor din ultimii ani saw ale alunecitile de teren: satele din Ve- chiul Regat, mai ales, s-att construit fntrsun haos deplin, find respectarea ‘unui minimum de re- gui de siste- rmatizare, Fie care si-a inil- tat, casa, unde a vrut si cum a vrut: pe malul raului, pe varful dealului, in tis- pretul oricdrei re- glementiri. Cand Ceausescu a Tansat proiectul sistema- tizirii satelor, el a fost percept de ‘cltre minoritatea mi ghiari ca o incercare de a 0 disloca si de a- i lichida traditile is torice. Apoi, emigratia romani din Occident a preluat si generalizat acuzatia. Conservatoris- mu} Jui Ceausescu ~ pus: si mai puternic in Iumin& de opozitia sa fata de pe- restroika lui Gorbaciov -, restriciile draconice impu- se populajiei in domeniul alimentar, al inedlzirii locu- injelor si al consumului de energie electric&, in sfarsit, cultul personalitiqii, ajuns ta forme grotesti, toate acestea Iau izo- Jat pe pl si international pe cel care fusese considerat odinioarit campionul Juptei pentru indepen- dents de Moscova, Campania im- potriva sistematizirii satelor ad venit un excelent mijloe de a dis- credita pe dictatorul de la Bucuresti. Speriat, Ceausescu a°dal inapoi si, dupa cteva blocuri, construite la i sirea din Bucuresti spre Ploiesti (Oto- pen), sistematizarea satelor a fost inmormintaté pe ticute. Sate vechi de sute de ani, e de pe fafa piimintului”, aya cum serie Bruce Benderson nu exist deci in Inchipuirea Doamnei Sale. a lui Ro s. prietenilor romtni ea sft sa a nutoritor cia Dar, ints aceast inchipuite a e&pitat agi, a intra inte-un roman, eu mig ini de cititori Gin Franja, a primit Prix de Flore, in 2004). Nu numai intelectwalii romani sunt, liutarst Ge informeuzit dup ureche), cum redea Noica, Pujini sunt astizi cei care isi dau osteneala s& verifice 0 informatie gi si o treacd printr-un fil- tru etitc, in consecin, pe vitor, se va sti e@, in Romdinia anilor "80 ai secolului al XX-lea, sate vechi de sute de ani au fost rase de pe fata pmntului de un dictator dement. Si asta, in timp ce astizi satul roma nese, scufundat in primitivitate si abandon de locuitori, goniti de mi- zetie spre Walia sau Spania, se zbate in convulsil Darastizi, nu-1 mai plinge nimeni, Nu mai exist un interes politic. Da ne facem cu Este infiintati cea mai mare bliotecdt publicd tin Rusia, pu numele de Biblioteca Rumiantev. {in 1925 a luat numele de Biblio- teca de Stat a URSS ~ VI. Lenin, pentru ca din 1992 si se numeascd Biblioteca de Stat a Rusiei 2 iulie 1698 Motorul lui Savery Englezul Thomas Savery paten- teazi primul motor cu abur, demonstrand ulterior, functionalita- tea acestuia in fata Societitii Re~ gale Engleze. Primul ziar Apare la Trondheim, ziarul Ad- resseavisen, cea mai veche publi- catie norvegianii ce inci se afla pe piaff. Fondator si redactor a fost Martinus Lind Nissen, numele initial al publicatiei fiind ,,Kon- gelig allene privilegerede Trond- hheims Adresse-Contoirs Efterret- ringer”. 35 ____— editorial |_ DIN NOU DESPRE ORIGINEA CUMANA A LUI BASARAB: raspuns d-lui Neagu Djuvara Jlacad. Florin constanriniu I unt recunoscitor d-lui Neagu Djuvara pentru i a risfrdnt asupr’-mi o parte — fie ea gi neinsemnat8 din notorietatea Dorniel Sale, prin ncluderea meain rindulcriticlor s8i (vezi, Neagu Djuvara, Raspuns criticilor mei si neprietenilor lui ‘Negru Vodé, Bucuresti, Humanitas, 2033, p. 37-40). In randurile de mai os, rSspund la criticile si observa- fille venerabiluluiistori, precizénd c& Domnia Saain- clus textul meu, referitor la cartea sa, Thocomerius ~ ‘Negru Vodai in grupajulintitulat ,Articole de revist, majoritar ostile”. Cu aceast8 caracterizare, nu ma ‘impac. ,Osti", potrvit Dictionarului Explicatival Lim- bii Romédne, inseamn’ ,care manifest8 0 atitudine potrivnicd sau dusmanoasé fat de cineva sau ceva, dugmanos, vr3jmag”. Marturisesca nu ma recunoagte, ‘In ceea ce priveste atitudinea mea stinific’ si perso- rnal8 fatS de dl. Neagu Djuvara,inniciunul din termenii ce figureaz8 in definitia de mai sus. Nu am incercat umbra de ostilitate/dusmsnie/vrajmasie etc. fat de Domnia Sa, pentru bunul motiv cé nu aveam de ce. Lam cunoscut din documente, inainte de a avea ‘onoarea~ 5 plicerea —de a-| cunoaste personal; mi: fost profund simpatic de la conferina tinut8 la Inst tutul de Istorie ,N. lorga", in care a relatat impre- {urdrile plecdrii sale in Suedia, in dimineata zilei de 23 august 2944, cucerind asistenta prin imensul har de povestitor;i-am ciit cu viv interes o parte din lucrarile sale, recunoscénd in autorul or un distins intelectual, cuo vastd cultur8 giun viv interes stingific. Dar, vorba vveche, Amicus Plato, sed magis amica veritas (Mi-e prieten Platon, dar $i mai bun prieten adevéru). Faptul de afi pus un (sic!) dup8 cuvantul ,voivod” din tito cSrti Thocomerius-Negru Voddi nu ,marca in- dignarea” mea, cum crede dl, Neagu Djuvara, cidorea s8 arate ci nu mise datoreaza aceasta grafie, aparuta ‘ntr-un articol sernnat de mine. Regula de transcrierea slavonului soewog este de a reda pe xe” prin wie”, agadar, ,voievod". Este drept ci sunt cazuri ~rare — candin textele slavone apare sowsoy, iar in transcrier- ile copistilor gi ale traducdtorilor in roman’ se Intal- nejte ,voevod", Regula stabilt# inse de editor de documente (vezi corpusul de documents modievale Documenta Romaniae Historica) s+ c2nsucrat® Dictionarvl ortografic... al Academiei Romane este de a se scrie ,voievod". Cain orice regul8, exis 18 gi aici o mare doz de conventional. Evident c& dl. Neagu Djuvara are dreptul de a scrie cum crede cB este corect, dar, reproducénd grafia aleas’ de Domania Sa, oricine are obligatia s& pund un (sic!) pentru arata cd este o abatere de la norma oficial ‘admis3. Aceasta nu inseamné o manifestare de ,in- dignare" Tice priveste formularea mea ,o zgomotoasé cam- panie de press” (m8 refeream la mediatizarea exce- sivl a cBrtii d-lui Neagu Djuvara despre originea ‘cumani a lui Basarab), recunosc deschis c3 imi dis- place tam-tam-ul publicistic Facut de oameni, str&ini cu totul de problemele discutate, gi aflati, pentru a face vanzare ziarelor unde scriv sau rating-ur la emi- siunile unde colaboreazi la televiziune, in céutarea simantei de scandal gia senzationalulvi. Dl. Neagu Djuvara se ingeals c&nd scrie ci a fost ,o adevarata «cexplozie» in mass media, simpla dovads a imensulvi interes suscitat la marele public de problema tinut8 sub obroc" (p. 39). imi pare ru s3 spulberiluzia ils truluiistoric, dar, cel putin trei sferturi din ,marele public din Roménia' este ignorant sau snob. Sunt con- Vins c& dacs s-ar fi fScut un test cu cei care se inghe- suiau sé cumpere la ,Gaudeamus” volumul Réspuns crticilor mei... cei mai multin-ar fi putut si plaseze intimp pe Basarab sinu afi stiut cine av fost cumanii DI. Neagu Djuvara a devenit un brand si orice ar scrie Domania Sa va fi intémpinat cu entuziasm de recen- zentii de serviciv sau de cititoriineinformati sau cAgti-

    You might also like