Domnule Maniu, acum, ori niciodafa’... — In lumina unor analize sociale si economice — Voiti sé realizafi economii bugetare, fara sa taiafi in carne vie? »Blestemata sistema“ de care vorbeste Caragiale. Statul — vaca de muls a tuturora. Se petrece prea mult in oragele noastre. Ce nu s’a scris incé despre tragedia dela Lupeni. Prea muifi avocafi, prea multi doctori, dar prea pufini creatori. DE LEONARD PAUKEROW Motto: Lumdnarea se aprinde pentru cei ce vad, nu pentru cei orbi. ANTON PANN Atelierele ,ADEVERUL", S. A., Str. Const. Mille, 7-11 1930 Pretul Lei 60.—Domnule Maniu, acum, ori niciodata! — In lumina unor analize sociale si economice — Voifi sa vealizafi economii bugetare, fara sa taiafi in carne vie? »Blestemata sistema“ de care vorbeste Caragiale. Statul — vaca de muls a tuturora. Se petrece prea mult in orasele noastre. Tragedia dela Lupeni. Prea multi avocafi, prea mulfi doctori, dar prea pufini creatori. DE LEONARD PAUKEROW Motto: Luménarea se aprinde pentru cei ce vid, nu pentru cei orbi. ANTON PANN Atolierele ,ADEVERUL", S. A., Str. Const. Mille, 7-11 1929 Pretul Lei 60.—DOMNULE MANIU, ACUM ORI NICI ODATA... Domnule Prim-Ministru! Ne cunoastem de mult. Anul acesta (1929) se implinesc 20 ani de cand mult regreta- tul meu dascal inale gazetariei, Constantin Mille, imi ceru impe- rios intr’o scrisoare scrisé marunt, adresata mie Ja Viena, unde Ja 1909 eram corespondent al ziarelor ,,Adeverul" si ,,Diminea- ta“ Janga d. dr. Grigore Graur, sa-mi_ stramut activitatea si deci domiciliul Ia Budapesta. De ce? De cand cu scandalul in parlamentul ungar, cand sovinistii unguri au alungat din Ca- ‘mera deputatilor pe neinfricatul dr. Alexandru Vaida-Voevod, crezand c& prin aceasta vor putea infrange cerbicia lui roma- neascé, — Constantin Mille nu se putea impaca cu gandul ca ziarele Iui din Bucuresti si primeasca stirile despre manifes- tarile politicei romanesti in Ardeal si Ungaria, dela ziaristii maghiari dela ,,Budapesti Hirlap" si ,,Pester Lloyd" cari au re- dat in mod atat de tendentios scenele incderarei politice intre romani si unguri, ale excluderei d-lui dr. Vaida Voevod din par- Jamentul ungar. Intr’o chestiune personald. — De un timp incoace se cultiva un gen cu totul nou in presa noastra: Ziarigti cari ataci in modul cel mai trivial pe colegii lor, — nu motivat, din’ inalte considerente, ci din invidie gi ura, din meschine interese politice sau din patima sadici-de a defaima, de a discredita, de a compromite. ‘Nu vefi intdlni nici odati in presa francezi, englezi sau germani, Adsemenea cazuri, ca ziarigtii si loveasca in proprii lor colegi, din sim- plul motiv fiinded din presa apusana sunt eliminate personalitatile, ran- cunele gi urile marunte. In presa din apus, ziaristii gisesc totdeauna alte subiecte de tratat, de cat si improaste cu noroi in colegii lor sau in barbafii politic Cine citegte ,,Universul" a putut vedea cu ce furie inexplicabila s'a deschis focul in ‘aceasta gazeti, contra ziaristului ardelean, Ioan Clo- potel, pregedintele ,Sindicatului Presei Romine din Ardeal“ director al ziarului ,Patria”gi deputat, I s'au adus invinuiri absolut nedrepte, emeiate, Dack @ Clopotel ar fi fost membru al partidului liberal, 'De aceia Constantin Mille m’a chemat din Viena la Buda- pesta ca de aci, impreund cu ziaristul Schiopul, pe atunci re- dactor Ja ziarul ,Lupta din Capitala Ungariei, sa trimitem zi de zi stiri telegrafice si telefonice precum si articole despre viata romaneasca din Ardeal si Ungaria. Am intrat atunci si eu in redactia ziarului ,,Lupta% organul partidului national roman, unde m’am simtit atat de bine sub directia regretatului parinte Vasile Lucaciu, care ma luase $i ca secretar al stu personal. $i cdnd veni Constantin Mille si ne viziteze la Budapesta, parintele Lucaciu, — directorul meu din Budapesta — ma recomanda astfel lui Constantin Mille, direc- torului meu din Bucuresti — ,,Asta e micul nostru Ferrer, micul nostru revolutionar (atunci era la ordinea zilei impus- carea marelui Juptator, inovator si pedagog, Francisco Ferrer, de citre Spania reactionara). Atunci, Ja ziarul ,,Lupta“ din Budapesta, cel ce scrie aceste randuri Iuase initiativa sa-I invite pe regretatul Caragiale, care Jocuia la Berlin, s4 ne trimeata saptamanal cate un foileton li- terar. Caragiale acceptase cu drag, dar adauga in scrisoarea ui minunati : — Mii biieti, corectura s& nu o faceti voi foiletoanelor mele, caci vin eu personal din Berlin la Budapesta si-mi fac eu singur corectura. Si asa am avut fericirea, si traim zile intregi in societatea marelui nostru scriitor Caragiale, si sé organizim seri neuitate cu tinerimea universitara romana, stransa in jurul societatei fireste c& nici un cuvant de ocara nu s’ar fi gasit in ,,Universul" im- potriva lui, ci numai elogii, Dar find membru al partidului national- fArinesc, Ioan Clopotel trebuie discreditat. Si astfel siptamani de zle is’au adus injurii, a fost atacat pe aceias tema, asta numai finde’ cw buna credinta a voit si sporeascd averea Sindicatului Presei din Ardeal cu cateva sute de mii lei, din rezultatul unei licitatii pentru dobandirea concesiunei jocurilor la Baile Herculane si Constant : © Cu aceasta ocaziune am fost Iuat si eu in primire de bunii mei colegi, fiindcd mi-am dat gi eu silinta si aduc Sindicatului un v de jumitate milion, a $i au inceput bunii nostri colegi si ne suspecteze gi si ne acuze: — Deve numai citeva sute de mii lei pentru Sindicat? De ce nu cateva milioane? Fiindcd milioanele le-afi oprit dv., iar Sindicatului ii dati pumai farimiturile ? Ati facut o afacere bund pentru voi, dar rea pentru Sindicat! Miroase urat! Ati compromis, afi prejudiciat grav prestigiul moral gi interesele materiale ale Sindicatului, Afara cu voi! Excludere din Sindicat (mai ales a lui Paukerow), La Constanta s'au facut mi- Hioane gi Sindicatul si primeasci numai 500.000 lei? ‘Nu, nu se poate. Axta-i ingelitorie, escrocherie, Chestie de parchet, nu numai vot de blam! In zadar cerci si explici colegilor c& la Constanta chiar daci s'au incasat milioane din jocurile la Casinou, aceste milioane nu pot apartine Sindicatului, ci Statiilui, Primariei, Societatii marilor stabilimente din Constanta, din motivul foarte simplu ci Sindicatul nici n'a cdpSeat con-5 Petru Major" ca sit ascultim verbul inaripat al lui Caragiale. Odati 8'a nimerit ca in aceiasi searit sii mai avem gi alfi oaspeti ilustri, soli ai romanilor de pretutindeni. Erau adunafi Ia 2- ceiasi masa, in mijlocul studensilor romani ardeleni, profesorul universitar din Bucuresti, Misu Séulescu, pe atunci presedintele Senatului, Nicolae Bataria, pe atunci ministru june turc, pa- rintele Vasile Lucaci. Ce s'a vorbit atunci, deschis si barba- teste, in sala prea stramta a restaurantului ,,Saskér“, era visul ce e infaptuit astazi: Unitatea tuturor romanilor. oe C& de atunci am servit bine presa romaneased si cauza par- tidului national romin, — dovada cea mai buna a fost faptul, c% au venit rand pe rand Ia mine, la Budapesta, directorul zia- rului ,,Viitorul d. Alexandru Mavrodi, directorii de atunci ai ziarului ,,Universul“ domnii Dumitrescu-Campina si V. Mes- tugean, invitandu-ma si le fac acelas serviciu de corespondent din Budapesta ca pentru ziarele ,,Dimineata“ si ,,Adeverul. Si iaté asa lucram de odati, zi de zi, Ia cinci gazete roma- nesti, la ,,Lupta“ din Budapesta, la ,,Adeverul“, ,,Dimineata“, »Viitorul si ,,Universul din Bucuresti. Vorbiam si ziua si noaptea Ia telefon din Budapesta cu redactiile ziarelor din Bucuresti, si se auzia perfect fiecare cuvant, mai limpede ca astazi, cand ai de vorbit din Cluj cu Bucuresti, desi o distanta mai mica. cesiunea jocurilor la Constanta, ci numai la Baile Herculane, concesiu- nea pentru Constanta a primit-o societatea Marilor Stabilimente din Constanta. E drept ca la licitatia prima ca si la licitatia a doua, ambele asociafii de presa au iesit cele dintéi oferind suma cea mai mare. Dar degeaba au iegit intai, cici primalicitatie a fost anulata, iar la a doua licitatie ni s’a invocat cd am facut o oferti conditionata, fiindcd am avut naivitatea si cerem cu drept cuvant in oferta noastra, ci dand sta- tului suma respectabila de 3.400.000 lei plus o redeventa progresiva de 35 la sutd pana la 50 la suta, intelegem ca onoratul minister si ne dea posibilitatea si jucim in casinoul din Constanta, iar nu sa ‘ne in- voace Primaria din Constanta ci are contract cu anume arendasi ai casinoului cici legea nu face dependenta autorizatia jocurilor de pro- prietatea casinoului, altfel ar fi, — cum a declarat-o d. ministru Mirto Ja Camera, ,,0 sabotare a licitatiei". Ei bine, ceia ce am prevazut in oferta noastri s’a si intamplat, Jicitafia a fost sabotati,cdci neavand casinoul din Constanta, toate stortirile noastre au fost inutile si de aceia $i d. ministru Mirto ne-a indemnat si cidem la invoiali cu actualii posesori ai casinoului din Constant) Ori toate aceste peripefii, le-am povestit pe larg gi in ziarul ,,Pa tria” gi in ziarele ,,Dimineata“ gi ,,Lupta“, indati dupa licitatie, la in- ceputul lunei August 1929, iar nu cum afirma ,,Universul cu atate reacredinfa ch ,abia dupa patru luni de penibil& nedumerire". Colectiile acestor trei ziare oxiet gi se poate convinge oricine. Sau mai bine, 836 In mijlocul acestei activitiji ziaristice, m’am apropiat de Dv., scumpe Domnule Maniu, v'am cunoscut si am invafat sa va pretuesc, Caci nu era greu pentru nimeni sé descopere indats insusirile Dv. de mare birbat politic. Simjiam cu tofii de cate ori veniati din Blajul romanese in Budapesta ungureasca, cz aducefi ceva. din simtimantul de mandrie roméneascd si ceta- feneasca, ce fnviora intreaga atmosfera a coloniei romane din capitala Ungariei. $i cu cat treceau anii, — tot mai mult crestea in noi convingerea, — ca Dy. sunteti cel mai chemat reprezen- tant al aspirafiilor nationale romanesti din Ardeal i Ungaria, al dreptelor revolte romdnesti, ci Dy. sunteti conducdtorul lu- minat si sever al romanilor din Ardeal si in linia dreapta a ati- tudinei Dv, darze, vedeam noi infaptuitorul renasterei politicei roméanesti. Tata de ce, incd acum 16 ani, la 1913, in cartea mea de im- presii din Ardeal, (cand am organizat primul turneu al unei trupe mari de teatru din Romania in Ungaria, in frunte cu marii nostri artisti Maria Ciucurescu, Iancu Brezeanu, Victor Antonescu, Marculescu, Costescu, Timicd Georgescu, vezi cartea: Cand joci teatru roménesc in tara ungureasca") — ami-am ingadduit atunci sa scriu despre Dv. urmatoarele : — ,,Dr. Iuliu Maniu, cu calititile lui de birbat politic, imi pare destinat a fi mai mult om'de guvernimant, de cat leader al opozitiei. Dispozitia lui sufleteasci, cunostintele lui juridice ‘gi politice, — reclam4 un teren mai larg de activitate, pentru reproduc si aci din aceste ziare lamuririle date la inceputul Iui Au- gust 1929 : Prin jurnalul Consiliului de ministri dela 2 August sub nu- maerile 6778, 6779 gi 67780 se adjudec& concesiunea jocurilor de noroc din stafiunile balneare in felul urmitor: 1) Constanta: Societatii ,,Marilor stabilimente din Constanta”. 2) Baile Herculane: Sindicatului Presei Romane din Ardeal. 3) Baile Slainic Moldova: d-lui Culina. Va parea cam ciudat lucru, ca desi ofertele Sindicatului Preset Roméne din Ardeal gi ale Asociatiei generale a presei romane din Bu- curegti la ambele licitatiuni au fost superioare celei a socictitii ,.Ma rilor stabilimente din Constanja“, totusi la urmii tot aceasta societate a obfinut dreptul de exploatare a jocurilor 1a Constanta. Motivul? 7 S’a dovedit inci odati ci cine are concesiunea casinoului din Constanfa mai curdnd poate obtine concesiunea jocurilor de cat acela care nu dispune de acest casinou, Desi in desbaterile parlamentare in jurul proiectului de lege privitor la autorizarea de a se redeschide jo- curile in casinourile dn stafiunile climaterice si balneare, d. subsecre- tar de stat Mirto, a pus altfel chestiunea, — realitatea s’a dovedit mai tare de cAt intenfia d-lui Ministru, Cele doud asociatiuni de presi prevazind aceasta, au accentuat urmitoarele in oferta lor: — ,Oferind aceasti suma respectabili de 3.400.000 lei pentru Con-© munca pozitiva, constructiva, intr’o conducere de stat, de cat critica negativa’, Cuvinte profetice — ay zice, dacii ay fi lipsit de modestie. Asta am scris acum 16 ani despre Dv. si vei intelege adanca mea satisfactiune cand azi pot spune ci am vazut drept si bine acum un deceniu si jumiitate gi cit s'a si realizat ce am intrevizut atunci, cd Dy. nu trebue si rémaneti numai conducator de opo- zifie, ci suntefi destinat a fi om de guvernamant, s& luati parte activa in conducerea de stat. In Decembrie 1918, indata dupa proclamarea Unirei, Ia marea adunare dela Alba Iulia, cand cel ce scrie aceste randuri, a fost singurul ziarist, care in haosul de atunci, provocat de retragerea nemtilor, cand nu era nici legatura telegraficd, nics nu circulau trenurile intre Ardeal si Bucuresti, v'am propus, scumpe Domnule Maniu, si plec Ia Bucuresti, ca si comunic cu 0 zi inainte opiniei publice din Vechiul Regat, marele praz- nic dela Alba-Iulia si Hotararile istorice Iuate la 1 Decembrie 1918 in cetatea Iui Mihai Viteazul. Atunci mati felicitat pentru gandul bun ce I'am avut, si atat Dv.,cat si d. Alexandru Vaida ti facut declaratii pretioase si mi-ati dat instructiuni utile, ce sd comunic presei romanesti din Bucuresti. Si dela Alba- Iulia am plécat Ja Brasov. Acolo s’a nimerit si intalnese pe in- ginerul Manescu din Ploesti, care venise in aceiasi zi cu 0 lo- -comotiva in recunoasterea liniei Bucuresti-Brasov, si cu d-sa am stanta, plus redeventa progresiva de 35 la suti pand la 50 la suti, in- telegem ca onor. minister sa ne si dea posibilitatea si juciim in casi- noul din Constanta, iar nu si ne invoace primaria din Constanta ci are contract cu anume arendasi ai casinoului, — caci legea nu face dependent& autorizatia jocurilor, de proprietatea_casinoului, altfel ar fi, — cum a declarat d. ministru Mirto la camera: ,,0 sabotare a lici- tatiei”, Fiercest deziderat foarte justificat al celor dou asociatii de pres indata ce a fost citit de d .dr. Candea care a prezidat licitatia public’ a servit ca pretext concurentilor celor doua asociatii de presa, sa ridice protest, gi $4 declare ci oferta asociatiilor de presa este o ,,oferté con- ditionata" gi de aceia vor face contestatie. Ambele parti s’au adresat apoi d-lui subsecretar de stat Mirto, care in absenja d-lui ministru Sever Dan, trebuia si decidi cui si se adjudece concesiunea dupi a doua licitatie. In acel_ moment intervine ; deputatul Lepidatu, presedintele organizatici national-tariniste din Constanta, care a declarat ministrului c& fine si apere interesele comu- nei Constanfa, care comuni are un contact foarte riguros cu actualii concesionari ai casinoului din Constanta, contract care intre altele pre vede ci Primaria nu poate autoriza jocurile in nici un alt local din oras de cit la casinou, altfel va trebui si pliteasci despagubiri concesiona- riJor casinoului, « D. subsecretar Mirto, a facut atunci apel la ambele pai i si cadi8 plecat noaptea spre Bucuresti, In dimincata urmatoare am vizitar rand pe rand toate redactiile si am comunicat tuturor ziarelor, marele eveniment dela Alba-Iulia, Am urmat instructiunile Dy. si fn prima linie am dat ziarului ,,Viitorul oficiosul guvernului de atunci, toate stirile dela Alba-Iulia. Si-mi aduc aminte cat de calduros am fost primit acolo de defunctul ministru Alexan- dru Constantinescu si de d. I. G. Duca, cari ig atunci isi expri- mau unele nedumeriri asupra declaratiilor programatice dela adunarea dela Alba-Iulia. Atunci primul Dv. interview ce a apa- rut in ,,Viitorul scris de mine, a fost cenzurat, $i a provocat uimire in toate cercurile politice petele albe din interviewul Dv. Atunci am scris despre Dy. in ziarul ,Universul" in pagina intai (vezi ,Universul No, 27 dela 9 Decembrie 1918, in co- Joana’ prima si a doua a ziarului, sub titlul ,,Conducatorii nati- unei romane din Ardeal: dr. Iuliu Maniu‘) urmatoarele : Daca emanciparea roménilor din Ungaria este 0 urmare a razboiului pierdut pentru monarhie si rezultatul schimbarei formelor de stat in Ungaria, — ea este datorita totodata unei activitati de zeci de ani desfasurata de acea falangd mandra si neinfricosati de barbati politici romani, care au dat’ partea lor de contributie Ia descompunerea cat mai repede a starilor in- suportabile din tara ungureasci. »Conducatorii politicei romane din Ardeal au fost vaslasii cari si-au dat silinta ca prin apele turburi si furtunoase ale so- de acord, cici vorba d-sale: ,,Unul are caii, celalt are céruta, si pentru a porni la drum, unul e avizat la celalt. Sfargitul a fost, ca asociatiile de presi, s’au vazut silite si faci © declaratie de renuntare in favoavea Societatilor Marilor stabilimente din Constanta, care societate se obliga in schimb si despigubeasca cele doua asociafii de presd. Dupa formularea acestei declaratii, d. ministra Mirto a hotirat ca exploatarea jocurilor de noroc la Constanta si fie concesionaté Marilor stabilimente din Constanta, obligand aceasta so- cietate sa plateascd mai mult cat oferise la a doua licitatie si anume in Joe de 3,100,000 si dea 3.200.000, iar in loc de o redeventa de 10 la suti din incasarile brute sa acorde ministerului sinatatii 20 la sutd redeventa. Concesiunea pentru Baile Herculane a fost acordati Sindicatului Presei Romine din Ardeal cu obligatia sa plateascd 601,000 lei ca suma fixd gi anume, 300.500. lei si achite la 8 August iar a doua jumitate la 20 August. Pe’ ling aceasta sumi fix’, va plati o redeventa ministerului sindtijii publice de 35 la suté pana la 1 milion incasiri brute, pana I? 5 milioane de 40 la sutd si ce trece de § milioane 50 la sutd, Prin aceste concesiuni Sindicatul Presei Romane din Ardeal, poate conta Ja un venit sigur de $00,000 lei si asta fara nici un risc. : »Corespondentul din Cluj al ziarului ,,Universul a cdutat prin stiri alarmante gi articole tendentioase publicate in ziarul bucurestean, si impiedice in ultimul moment, prin creiarea unei atmosfere ostile pen- tru Sindicat, ca aceast asociatie de pres si obfie concesiunea si sa fie9 vinismului maghiar si duct barca roméneasci spre tirmurile scaldate in lumini ale unitifei nationale. Ei simfeau mai cu tarie dezacordurile vietii in Ungaria, toate relele si toate mize- rifle ce trebuiau sa indure romanii sub cérmuirea maghiara, $1 de aceia lucrau contra acestei cirmuiri. In chemarile lor, in protestarile Jor, in vorbirile Jor, gaseai totdeauna presimtirile unei lumi ce va sé vie, unei randuiri noi de Jucruri. Ei imparta- geau conationalilor lor, ceva din dorul, din nostalgia si nizuin- tele lor citre acele tarmuri departate ale unei Romani Mari, si de aceia si cuvantul lor avea puterea revolutionara, de a forma in taina, 0 mare ostire, nevazuta, romaneasca, in Ardealul robit, in care ostire desvoltara o sfanta solidaritate si acelas dor catre farmurile departate, — azi in fine atinse. w$i la primul semnal, ostirea aceasta nevazuta, pana eri, apare, cap&ta trup si nume: ,,Consiliul national roman" in zeci si sute de sate si targuri din Ardeal, Banat, Bihor, Salaj, Satu- Mare si Maramures. »La Alba-Iulia, marele sfat al natiunei romane din Ardeal a proclamat pe dr. Iuliu Maniu presedinte al consiliului diri- guitor, cu atributiunile unui prim-ministru pentru Ardeal. »Dr. Iulia Maniu, avocatul metropoliei greco catolice r9- mane din Blaj, este figura cea mai distinsd a Ardealului roma- nesc. Fruntas intre fruntasi, dr. Iuliu Maniu n’are nici un dusman, nici un pizmas (atunci Octavian Goga nu se ridicase inca sé_te improaste cu noroi). Are numai partizani devotati cit deci in misur’ si-si mireasci fondurile cu o sumi respectabila pentru zidirea ,Caminului Presei, Mai insinuiazd corespondentul gazetei din Bucuresti ci Sindicatul Presei din Ardeal a participat la aceste licitatii fara stirea sa, Ori dupa informatiunile precise ce avem, tot ce s’a facut in aceasta directie, #2 facut cu stirea d-lui presedinte al Sindicatului Presei, — d, deputat Toan Clopofel, care a fost tot timpul la Bucuresti, a dlui dr. Aurel Bu- teanu membru in comitetul sindicatului, Ei, impreuma cu cei doi vice pregedinfi ai asociafiei generale a presei romane din Bucuresti. d. Tosif Nadejde si Ghiti Millian au facut demersurile necesare la. d-nii minigtri, in interesul celor dou asociatii de presi. (Demersuri ins& cari n’au folosit la nimic, Nota autorului). Sosind apoi la Bucuresti si alti doi membri ai comitetului sindicatului, d-nii Codarcea si Pugcariu, au Iuat gi ei cunogtinfa de actiunea intreprinsd pentru obfinerea acestor concesiuni, . Interesele Sindicatului Presei au fost dar apirate de oameni cari in loc 84-gi piardi vremea cu intrigi si risipd de venin, ce nu produc nimic alta de ct singe rau, au lucrat pentru a obtine rezultate pozitive pentru organizatia ziarigilor din Ardeal." Lamuririle de mai sus ori cat ar fi de... lamurite nu pot limuri pe scumpii nostri colegi, cari rimén la ideia fixa cd Ion Clopotel si mai ales ,omul lui de incredere” Leonard Paukerow ,,s'au umplut de franci“ gi trebuie si li se dea la cap.10 trup si suflet, Dacé se aduceau critici i invinuiri unor barbati politici romani din Ardeal si Ungaria pentru vre-o fapta, vreun gest, vreo gresala politicé, ~~ lui Maniu, n'am auzit niciodat% Sai se fi facut vre-o imputare. Nimic nu i se poate reproga. uliu Maniu nu traeste decit prin viata publica. Toate energiile, toate facultitile Jui i Je cheltueste cu o prodigiozi- tate impetuoas si superbi, numai in interesul politicei roma- nesti, Acest model de prudenfa politicd, rimane nepasdtor fata de Iegile prudentei personale. EI nu era previzitor de gat pen- tru partidul national romén. Egoismul Jui este numai acela de a-si iubi natia si partidul. Satisfactia lui: succesul si biruinta partidului national roman. Manifestarile politice ale romanilor mai de seam din ultimul deceniu se datoreazd in mare parte geniului siu, inspiratiei sale. wIn vremea celor mai mari descurajari, ca si in vremea celor mai inalte speranfe, Iuliu Maniu a ramas credincios popo- rului roman si nu s'a departat de dansul. In cursul razboiului @ baut si el din cupa amara de a lupta pe campul de bataie, pen- tru o cauzd striding neamului sau, dar n'a sovait si mai facd aceasta jertfa, impreuna cu ceilalti ostasi ai natiei_romane, stiind c& razboiul acesta ascunde germenul eliberarei definitive 2 poporului roman din Ardeal si Ungaria. Ca infatisare, Iuliu Maniu, este nespus de simpatic si cu- ceritor. Te castigd prin firea Iui amicala, prin caracterul {ui franc $i apoi are ceva din farmecul femenin, ceva din mladierea i ni s'a dat, ). Joan Clopofel s'a maniat foc si a prins si rispunda violent in Patria“ la campania deschisi de ,Universul si ,,Viitorul". Eu insd ini-am pastrat calmul, N’am rispuns nimic, nu m’am aparat cu nimic. Degeaba toate, Ce a folosit dé pildi violenta de limbaj a dlui Clo- potel in Patria“? A fost numai ulei peste foc, La violenjé raspunzind cu violenta, la adresa d-lor Stelian Popescu si Zaharow, dela ,,Uni- versul”, — urmarea a fost ‘cd d. Clopofel n’a mai fost lsat in pace si maltratat in fel si chip in cele doug ziare ,,liberale, Mai bine nu ras- pundea nimic. D, Ioan Clopotel, daci n’are si-si reproseze nimic, — cum de fapt nici nu are, — de ce sa se indigneze de atacuri ce nici nu-l pot atinge? Trebuia si dansul si spuie ca Isus Christos: — Tarti-i Doamne ci nu stiu ce fac. $i d, Clopotel gi, autorul’ acestor randuri ar putea repeta ceia ce a spus deundzi un alt publicist atacat de ,,confrati", ci suntem gata sa primim cele mai grave sanctiuni, daci s'ar dovedi ci cei cari atacd sunt mai cinstifi de cat cei atacati de dangii, Dar si-] las pe d, Clopotel, cici el n’are nevoie de apirarea mea, precum $i dinsul m’a lsat far apirare, gisind mai comod lucru sa in epte asupra mea toate suspiciunile, toate insinuirile, ca In comitetul Sindicatului sd fiu eu considerat ca'vinovat de toate si sii sufi deci eu toate consecingele, Cici prin faptul ca d. Clopofel a spus cii mi-a dat © procura in alb se putea deduce, cum s’a gi dedus, ci eu an abuzat de aceasti procura in alb, si am umplut-o cu fel de fel de bazaconii, VorbaMW si gingasia unei fete mari. In ce priveste conceptiile lui, ¢ de- mocrat convins. »Ca cineva sa-si dea seama de ce Maniu este astazi figura cea mai stralucité a viefii publice din Ardeal, trebuie sé ascul- te un discurs politic al Jui. E o elocvenfié care te fascineazt nu prin frumusetea ei artistic, $i nu e nici melodia frazei care S& te incante, ci tocmai naturalefa, trésitura realista, e ceiace doming in oratoria Jui Iuliu Maniu. Ocoleste mijloacele de efect iar limba ce o foloseste, nu o suceste, nici nu o sulemeneste, nici nu o parfumeazi. Singura Jui griji cand vorbeste, este sé facd loc numai adevarului si in acest scop este ajutat de clari. tatea Juminoasi a expunerei si logica argumentatiei sale stranse. E totdeauna cumpatat, chiar cand se incalzeste, vorbind in nu- mele idealului ce-I calauzeste. In acele momente iti apare ca purtatorul sufletului colectiv al natiunei romane din Ardeal. Nu cunoaste reverii politice, ci tot ce spune are haze reale“. Aceasta am scris acum 11 ani in ziarul ,,Universul“ despre Dumneavoastra. Am socotit bine sé reproduc aci ceia ce am scris si in 1915 si in 1918 despre Dv., scumpe Domnule Maniu, ca sé vedefi ca ‘nu acum cand suntefi prim-ministru va aduc elogiul meu, ci $1 acuma doua decenii, si acum zece ani am avut presimtirea ca Dy. aveti marea chemare si infiptuiti in fine renasterea poli- ticd, economica, sociala si culturalA a romanismului. Universului (No. 273 din 24 Noembrie': Se vede insi ci si comitetul Sindicatului Presei a crezut-o pe jumitate, de vreme ce incercase si-! scoata pe presedintele sau d. Clopotel basma curaté, a incarcat_ tot 1 pe d. Leonard Paukerow', Iar mai departe: De altminter! d. Leonard Paukerow care se vede treaba, nu accepta rolul public de tap ispasitor, a si adresat Sindicatului o scrisoare cerand sa fie judecat de un juriu de onoare, in fata careia promite sé facd interesante des- tainuiris’ ~ Destdinuiri? N’am_ promis, niminui si fac destdinuiri, Spre re- gretul acelora cari vor si-l infunde pe d. Clopotel, n’am sa fac destai- nuiri contra acestuia, mai curand aj avea si fac destdinuiri contra ace- Jora cari fl atacd pe dinsul gi pe cel ce scric aceste randuri, Numai ck stifi vorba romanului: i "Boul are limba lung’, dar nu poate si vorbeascil!... N’am voit si abuzez de bunitatea ziarelor, pentru a ardta in co- Joanele lor cum se perverteste adevarul in aceasta chestiune, ca si in a- tatea altele, cum se falgifica starea de fapt, cu vadit rea credinta. Dar aci in Iucrarea mea, pe cheltuiala mea, pot stirui asupra vrasmisiei ne- potolite revargat& contra persoanei mele de cativa prea buni colegi, cari Jgi inchipue cli au de aface cu un public credul, care adopti cu usurinta toate paradoxele sus}inute prin fraze intocmite cu mestesug, si crede in fie ce cuvant, tiparit. ‘ Declar aci: Vane d 1) Nu-i adevirat ce spune ,,Universul (No, 242, Vineri 25 Oc-12 Tata de ce vin acum si va spun: Domnule Maniu, acum ori nici odata. wet Domnule Maniu, destinele farii iti sunt incredintate acum d-tale, Ai acum rarul prilej al marilor infaptuiiri. Ce-i trebue tarii, o sti d-ta prea bine, nu trebue eu si-fi amintesc. In cartea aceasta aduc numai o modesta contributie, rezultatul unei vaste anchete, asupra problemelor economice, financiare, culturale, ce framantd azi fara intreagi, si cari ayteapta solutiuni eroice. Si aceste solutiuni numai d-ta si vrednicii d-tale colaboratori din guvern le puteti aduce. Dar adversarii n’au rabdare. Nici nu s’a implinit anul de cand sunteti la guvern, si ei de sute de ori au si proclamat gu- vernul d-tale virtualmente cazut. Dupi 9 luni, dupa 6, dupa 5. chiar dupa 4 luni, adversarii d-tale, a tot inteleptii, a tot compe- tentii, te-au si tintuit Ja stalpul infamiei ,,guvern incapabil, ri- sipitor, nepriceput, demagog, lipsit de patriotism, aduce ruina tarii, nemultumeste toate clasele socale, darama si distruge tot ce a fost bun in aceasta tara“. Si asa exagereaza, falsificd, pervertesc totul, numai ca sa-ti creeze atmosferda ostila. Ei cari au guvernat fara zece ani, dupa Unire, si alti zeci* de ani, inainte de razboiu, — ei nu-ti admit nici zece Juni si conduci franele acestei tari. tombrie) ci ministerul sanatatii publice a anuntat prin ziare, ca’s’a a- cordat Sindicatului Presei Romane din Ardeal concesiunea jocurilor de noroc din Constanta, Sa citeze ,,.Universul“ ziarele in care ministerul ‘a anunfat aceasta. Ministerul Sanatatii n’a putut si anunte in ziare ca s’a acordat Sindicatului Presei Romane din Ardeal, concesiunea jo- curilor la Constanta, din simplul motiv ca aceasta concesiune s’a acordat »Societatii Marilor Stabilimente din Constanta“, care a si exploatat ‘aceastA concesiune. Sindicatul Presei Romane din Ardeal a primit numai concesiunea jocurilor la Baile Herculane. 2) Nu-i adevdrat ce spune ,,Universul (No. 251 Mercuri 30 Octombrie) cé cel ce scrie aceste randuri a oferit la licitatia pentru Constanfa de doud ori cat fratii Emanoil, posesorii casinoului din Constanfa, iar pentru Baile Herculane o arendi inferioari altor doi concurenfi, Nu afirm eu, ci se poate constata de ciatre oricine, care cere la ministerul s&natatii dosarul licitatiilor, ci pentru Constanta am oferit numai cu 300,000 Jei mai mult decit Socetatea Marilor Stabilimente din Constanja, iar pentru Baile Herculane oferta noastra care prevedea $i 0 sumd fix gi o redeventi, a fost superioar’ iar nu inferioar’ sitor Goi concurenfi, Aci yUniversul suspecteazi pana 'si pe d. ministra Mirto, cand afirma ci: ,,Prin ce minune se poate lesne binui, dup’ o tergiversare de opt zile, s’au respins cele doud oferte mai favorabile si sa aprobat oferta d-lui Leonard Paukerow, pentru Baile Herculane’. Cum cearca ,,Universul si induci in eroare cititorii sai cu a- semenea informatii inexacte, de rea credinta, Nu dupa opt zile, ci dupa13 Dar nu te lasi intimidat. Aga Toate intrigile, toate infamiile puse la cale impotriva-ti, toate agitafiile sterile si sgomotoase ale opozitiei fac parte din vechiul arsenal al politicianismului, — care a fost numai o pa- coste pentru aceasté tard, Cainii latra, caravana trece. . Pentru refacerea radicala a acestei {ari, trebuie ani de zile. nu luni de zile, trebuie stabilitate politica, adicd un singur par- tid si guverneze ani de zile Romania, pana ce o duce pe fagasul cel bun. Macdonald, premierul englez, n’ar fi acceptat si formeze ca- binetul, dup% retragerea guvernului conservator, — daca ar fi fost vorb& ca celelalte partide de guvernimant sa nu-l admité decat un an la carma statului. Macdonald a si declarat-o : — ,,Parlamentul acesta nou ales, in care partidul muncito- resc are majoritate — nu-i un parlament care sé dainuiascd numai 2 ani. Sunt prea numeroase probleme de rezolvat, ca si accept 0 guvernare pe timp limitat." C&ci azi nu se mai pune chestiunea pentru un sef de gu vern, sa ,conduca bine si sigur barca statului." Azi trebue de rasturnat sisteme invechite si menorocite, trebue de rupt cw trecutul vinovat al ,,musamalelor patriotice“ cari acopereau to- tul, volatilizau toate escrocheriile si delapidarile de miliarde. doua zile dela licitatie, consiliul de ministri a aprobat oferta cea mai favorabilé, 3) Nu-i adevarat ce spune ,.Ujniversul" ci jocurile de noroc del Baile Herculane“ au fost cesionate in a doua mand indivizilor Stanislaw Dickstein si Pitaux“. ‘Acestea stnt scorniri interesate ale informatorului cu cap de mort“ al ,,Universului", care voia si puie dansul mana pe jocurile dela Baile Herculane. Sindicatul Presei din Ardeal ar putea da lamuriri si trebuie si dea lamuriri dacd nu voieste sa-si pericliteze concesiunea, dacd Stanislau Dickstein si Pitaux, figureazd undeva ca sub-conces.o- narii Sindicatului, ,Universul in campania aceasta, ma numeste, cind agent de pu- blicitate, cand antreprenor, samsar, impresar, etc, De toate, numai zia- rist nu, §i in orbirea sa merge atat de departe incat reproseaza ziarelor "Adevirul" si ,Dimineata’ ca le-am fost redactor si corespondent, Uita Scumpii mei colegi dela ,,Universul" ca in aceiagi calitate am fost si la »Universul” uith domnii dela ,Universul" ca timp de doi ani am con- dfs redactia ,,Universului® la Budapesta gi la loc de frunte publican interviewurile mele cu regretatul parinte Lucaciu, cu dr. Aurel Vlad, dr, Vaida etc, Uitd-scumpii mei colegi dela ,,Universul" ci in 1918, di- rectorul acestui ziar a apelat la mine, si public in ,,Un.versul" articole despre oameni si lucruri din Ardeal, gi in fruntea ziarului ,Universul", in coloana intai si a dowa, cu semnatura mea, a aparut o serie intreagi14 Azi trebue de taiat in carne vie, ca si schimbi moravurile, tembelismul oriental, picatele hiroucrafiei, relele administratiei, ete. ete, Si pentru ca guvernul d-tale, Domnule Maniu, sé nu ramaie prizonierul vechilor obiceiuri $i pacdtoasei tolerante, — nu tre bue si te impresionezi de campania opozitiei pripite, — opozitie suptraté, ci acest guvern loveste in legislatia ei, in sistemul ei, in slugile si uneltele ei, Tat de ce guvernul d-tale trebuie si mearga inainte, bar- bdateste, si sa arate farii si Jumei intregi cd are putere sa ‘ras- toarne sistemul nenorocit a/ politicianismului roman. oe Edouard Herriot in admirabilul Iui studiu, ,Créer“ spune : — Pentru a dirija, trebuie idei. Idei da, dar nu idei fixe, adaugam noi, idei fixe asa cum Je-a manifestat d. Vintilé Bratianu, zece ani de a randul: ,,Prin noi insine“ ,revalorizarea leului“, teama de invazia capitalului strain.” Ori de ce are tara un guvern?... Ca acest guvern si veghieze ca o astfel de ,invazie“ sa nu devie periculoasa, ci canalizata, captatd, sé aduca foloase farii. Dar tara romaneasca n’a suferit de pe urma invaziei capitalului strain, ci a avut de suferit toc- mai de lipsa capitalului strin care nu s'a prea grabit sa intre in tara, chiar din pricina politicei xenofobe profesate atéta vreme de d. Vintilé Bratianu $i devotatii lui partizani. de portrete ale conducitorilor vietii publice din Transilvania, Am ca- racterizat in linii siguce personalitatea lui Tuliu, Manju, Alexandru ‘Vaida-Voevod, episcopului Miron Cristea, ajuns mai tarziu mitropolit ‘gi regent, Stefan C. Popp, dr. Aurel Vlad, etc, etc. $i s’a apreciat atat de mult de citre colegii mei de atunci dela ,,Universul" activitatea mea ziaristicd din 1918, in cat chiar din initiativa unui redactor dela ,,Uni- ‘versul" s’a organizat un banchet in cinstea mea, la care au luat parte 24 de ziaristi dela toate ziarele bucurestene, find sirbatorit pentrucd am adus cel dintdi la Bucuresti, hotararile dela Alba Iulia si timp de doud saptimani am scris zi de zi in ziarele ,,Universul", ,,Viitorul", Dacia‘ regretatului Alexandru Viahuta si Bratescu Voinesti, apoi la sTzbanda" si, Avantul", E momentul dar si intreb pe bunii mei colegi dela ,,Universul": La 1918 directorul ,,Universului* a apelat la mine in calitate de ,sam- sar, impresar, agent de publicitate, antreprenor“, sau in calitate de ziarist, ca sa colaborez la ziarul su gi azi cand am 25 ani de gaze- tarie, cei noui veniti in pres’, prin ,,Universul nu mai vor si mi con- sidere de ziarist, Se instaleazd dumnealor ca mari judecitori. Nu fac ‘un secret din asta, cA pe Inga ziaristic’ mi ocup si cu publicitatea si ou impresariatul, E in tot cazul mai bine decat sa faci din ziaristica ‘tun mijloc de gantaj, Ardeal s'a lisat_impresionat si sub presiunea acestor ziare Comitetul Sindicatului Presei dit de campania ,,Universului" gi ,, Viitorului15 $i nu este lucru nemaipomenit in analele politice ale fatilor civilizate, gestul cel mai recent al d-lui Vintilé Bratianu, geful unui mare partid de guvernimént, prin care urmitea ostraciza- rea din partid a unei personalitiqi de talia d-lui C. Argetoianu, numai fiindc& acesta a acceptat si prezideze Consiliul de admi- nistratie al nou infiinfatului Institut Bancar Roman“ cu ca- pital international. Ori azi cand a intrat in constiinta intreges tari, c& lucrul de c&petenie se ne lipseste este Capital suficient pentru valorificarea bogatiilor inactive ale Romaniei — nu este temerar Iucru ca un barbat de stat roman, cu rol decisiv in po- litica farii, si manifesteze mereu aceias fobie fata de capitalurile strdine atét de necesare renasterei economice a Romaniei mari? Tata de ce in tara intreaga, d. Argetoianu isi va céstiga acum mult mai mulfi aderengi, de cat d. Vintila Bratianu, pentru ati- tudinea lui darza, nelasdndu-se intimidat de fulgerile sefylui lui pe partid, — ci afirmandu-si barbateste crezul politic-economic, Ja inaugurarea ,,Institutului Bancar Roman“! — Infiintarea soc. Bancare Romane, a spus d-sa — constitue © etapa importanta in evolutia economica a Romaniei de dupé razboiu. Este prima mare institutie financiar3 cu capital inter- national, care se fondeazd in noua Roméanie, marturisind astfel increderea universala in desvoltarea pacificd si in prosperitatea renascanda a frumoasei noastre patrii. Take Ionescu acest barbat politic atat de perspicace spunez: Roménid este o tara séracd, care poseda bogatii imense." mi-au dat un vot de blam. In comunicatul dat publicitatii se arata cd ,am depasit mandatul primit dela presedintele Sindicatului d .Clopotel $i am prejudiciat grav prestigiul moral i interesele materiale ale Sin- dicatului“, Sa-mi fie ingiduit intrebarea: $tie onoratul comitet, ce mandat mi-a dat pregedintele Sindicatului d. Clopotel, ca si poata afirma cu ‘atéta ugurin}a, cd mi-am depisit mandatul, ci ‘am abuzat de buna cre- dinf& a pregedintelui? Exista vre-un act scris, din care sd reiese clar in ce consta mandatul ce mi l-a dat d. presedinte Clopotel? Deci pe simple afirmafiuni? Ori ascultati-si afirmagiunile mele, Eu declar ca- tegoric, fird posibilitate de tagaduire din partea cuiva, ci presed-ntele sindicafului mi-a dat mandatul, c& ceiace fac pentru Asociatia generala a presei romane din Bucuresti, si fac gi pentru Sindicatul din Ardeal. Cé ceia ce e bun pentru Asociatia presei din Bucuresti poate fi bun si pentru Sindicatul presei din Ardeal. ‘ Ori pentru Asociatia presei din Bucuresti am adus un venit curat de un sfert de milion din pomenitele concésiuni iar Sindicatului presei din Ardeal am adus un venit curat de jumitate milion. Se pune acum intrebarea: de ce Asociafia Presei din Bucuresti mi-a trimis o adresi de mulfumire pentru sforfarile depuse ca si asigur acestei Asociatii de presi un sfert de milion, fara nici un risc, iar Sindicatul Presei din Ardeal imi di un vot de blam, fiindc& i-am adus de doud ori atata cat am adus Asocjatiei, nu un sfert de milion, ci jumitate de milion? ‘Unde e dar ratiunea si se afirme intr’un comunicat ca ,,am pre,16 Aceasta inseamna si spui ca ne lipsesc capitalurile pentru 2 pune in valoare bogitiile solului si subsolului nostru, ener- giile si aptitudinile manei de lucru. Daci este adevirat, c& cap: talul nu este decét acumularea economiilor $i reformelor unui numar mare de generafii, ne-ar trebui $4 agteptim prea mult ca sa vedem constituindu-se in Romania un capital national sufi- cient pentru investitiile necesare comertului nostru, industriei si agriculturii, In infrigurarea concurentei ecenomice care s’a wit in Iumea intreagi, fara noastra ar fi in tot acest timp intr’o stare de inferioritate care ar pune in pericol chiar $i indepen- denfa sa politica. Iata de ce ajutorul capitalului international care in cdutarea plasamentelor remuneratoare ni se oferi, este bine venit. Capitalul are drept sa fie in mod onest, remunerat. As spune chiar, cd este singurul sau drept. »Orice om de bun sim trebue sé facd buna primire, in ori- care fara, capitalului care nu urmareste alt scop. Capitalul strain dacé vrea sa fie primit cu bunavointa nu trebue sa urmareasci in tara in care se stabileste nici un scop politic, nici un scop de acaparare, nici un scop de speculatie.“ Tofi acei cari prin politica, nu inteleg politica formulelor abstracte si rigide de partid, ci politica realitatilor si nevoilor urgente ale tarii, — vor aplauda aceste declaratii precise ale d-lui C. Argetoianu, declaratii cari constitue o lovitura nimici- judiciat grav interesele materiale ale Sindicatului?“ Care interese mate- riale? Ce capital a investit in aceasta alacere Sindicatul? Ce a riscat? Ce a pierdut? La licitatie trebuia si depue o. garantie de un siert de milion, Garantia am depus-o eu.-Pentru obtinerea concesiunei si ex- ploatarea ei, se cerea la Baile Herculane depunerea sumei de lei 601.000 lei, pe: ‘ru Constanta erau necesare peste trei milioane si se pliteascd statului. A scos pentru acest scop Sindicatul vreun ban? $i totusi cel ce scrie aceste randuri a depus pentru Baile Herculane, la administratia financiara din Lugoj peste 600.000 din partea Sindicatului Presei Romane din Ardeal, fara ca domnul casier al Sindicatului sa-mi fi dat acesti bani, Atunci cari ‘sunt interesele materiale ale Sindicatului grav pre- judiciate? Care e rostul acestei fraze umflate ca o basic’ de spun? Sa dam cértile pe fata: Dupa ce presedintele Sindicatului declara si recunoaste ci ,,{ari Paukerow, afacerea aceasta nu se facea si Sindi- catul nu putea conta pe suma_de 500.000 lei“; dupa ce vice-presedintele Sindicatului d. dr. Sebastian Bornemissa, a recunoscut acelag lucru, dupa ce alfi doui membri ai Sindicatului in soaptd au recunoscut acelas lucru, cum mi se di un vot de blam, in loc si mi se exprime mulfumiri? Fi- indca comitetul numira intre membrii lui si pe un profesionist al insti- gafiunei, al huliganismului, al ,tinerilor vestitori liberali“, pe juncle poet Justin Iiegu, care ani de zile cu o preficuta prietenie imi vorbia Gulce, ci are motive si-mi fie recunoscitor, fiinded am fost cel dint3i care I-am scos din necunoscut, si acum 1§ ani am facut si-i apara primul volum de versuri, iar azi, ¢ foc si para contra mea, fireste numai in absenfa mea, in prezenfa mea, este de o hipocrita afabilitate. Acum face17 toare pentru politica economica strémté, invechiti, xenofobi a partidului liberal. Dar daci d, Vintilé Bratianu se rifuieste in surdina cu pro- prii lui partizani, — se rifuiieyte insi foarte sgomotos cu guver- nul Maniu. Si citind atacul Jui dela 3 Octombrie 1929, cu pril jul consfatuirii dela clubul national-liberal a tuturor sefilor or- ganizatiilor partidului liberal, — ori cine, numai cu putin simt critic, — simte indati cat de labila, de ‘subreda e toati con- structia ,marelui" siu discurs politic. Intai d. Vintilé Bratianu se condamna singur, cand cu atata brutalitate cuteazd si pronunfe asemenea grave ofense: ,,incer- carile meschine de inselarea poporului facute chiar de primul ministru de azi* sau: ,srlitinia farineasci oglindita prin d. Mihalache“. Dar apoi, cand d, Bratianu vorbeste de opera sa si a guver- nului prezidat de dansul — e atat de searbad, atat de gol, incat f8ra sd vrea, demasca tot ce a neglijat sd implineascd cand a fost la putere, — iar ce a implinit a fost numai praf patriotic", aruncat in ochii Jumei credule. C&ci ascultati argumentatie: — ,,Prin reforma agrara am trecut marea proprietate in lo- turi mici Ia farani. Stiam c& acesti mici cultivator! improprieta- riti sunt inca slabi economiceste si au nevoie de intarire. (Si ce ai facut in cei 7 ani de guvernare liberala ca si-i intiresti? Nimic. Nota autorului). De aceia nu i-am lasat_ (nu-i lucru mare daca pe marele cenzor? De ce nu si-a exercitat demnitatea de cenzor, cind © avea chiar ani de-arandul, prin votul adunarilor generale ale Sindica- tului, si-si fi facut intr’adevar datoria de cenzor impotriva acelora cari au risipit averea Sindicatului, iar nu azi impotriva acelora cari au spo- rit-o. Atunci avea ce si descopere, gi ar fi facut intr/adevar un serviciu imens Sindicatului, acum igi varsi inutil: veninul, oferind cel mult ma- terial pentru articole si atacuri personale ,Universului“, De ce n’a cerut si fie tragi la raspundere acei casieri ai Sindicatului cari n’au introdus la zi in registrele S:ndicatului sumele primite pentru Sindicat, ci numai dupa luni de zile, cand le venea la socoteala sau n’au inre- gistrat deloc anume sume ? i ‘Mai credeau cativa din scumpii mei colegi ca la Baile Herculane gi la Constanfa e rost — dupa expresia umy'a — ,.de ciuvit ceva ,,spert™ 3 fiindea n’au ptimit nimic, si-au inchipuit dumnealor ca Paukerow a Fnghitit totul, cateva milioane chiar, Ori asta-i prea mult, Si de aceia irebule lovit fara erutare, desfiinjat acest Paukerow, cask nurs! mai ‘idice capul, v - Fidice iP pot insista aci asupra acestui capitol adic asupra_, bunei dis- pozitiun: a catorva buni colegi de a ,,ciupi spert™ dela jocurile din Con- Btanfa, Tar trebue si inchid gi aceasta discutie cu buna zicala roma- ca: ease Boul are limb& lungi, dar nu poate si vorbeasci. Dar ceeace nu se poate tdinui, ceeace ¢ cvident. ¢ ci toatd furia cAtorva colegi de presd s’a deslanjuit asupra mea, numai dupa ce au aflat cd am avut un rol important in dobandirea concesiunilor dela 2