CURS 7 NEURO _ Sindroame vasculare cerebrale ona de blocs) tempore ‘a enculates segues — Wis corctide tern asigurata de un sistem arterial provenit din ramuri ale arterelor carotide interne si vertebrale, care se anastomozeaza la baza creierului si formesrs poligonul Willis. Se 5, asigura astfel un larg sistem de supleanta, indispensabil circalatiei cerebrale, deoarece 2 é neuronii cerebrali nu rezista la lipsa de oxigen timp indelungat (dupa 5 minute de anoxic apar leziuni ireversibile). Seaderea TA. sub limita de 70 mm Hg duce Ia leriuai cerebrale ischemice, totusi sistemul arterial cerebral are @ capacitate mare de supleare. Dovada este faptul ca jumatate din numarul necropsiilor Ia batrani arats tromboze unilaterale sau chiar bilaterale, fara ca acestia sa fi preseatat semne de suferints ia timpul vie Patologia circulatiei cerebrale este dominay ta de tulburarile de circulatie arteriala. In raport cu teritoril siimportanta modificaritor vasculare, apar sindroame clinice variabile. Se disting doua tipuri de sindroame: insuficienta circulatorie cromica, simptomatologie discreta, si insuficienta cireulatorie acuta, cu simptomatologie de (ocar, uncori dramatica, manifestarile fiind cunoscute sub deaumirea generica de accidente vasculare cerebrale. Insuficienta circulatorie cronica Insuficienta cireulatorie cronica cuprinde mai multe forme clinice. Cauzele sunt multiple, dar cea mai frecventa este ateroscleroza cerebrala. Pseudoneurastenia aterosclerotica este cea mai des intalnita, Apare de obicel dupa 45 de ani, in special In hipertensivii moderati, Tulburarile sunt de tip nevrotic (cefalee, insomnie s\astenie fica sh intelectuala), Cefaleea ‘este mai intensa dimineata la desteptare, insomnia persistenta si penibila, botnavul fiind siua somaolent, iar moaptea dormi, Randamentul intelectual scade, iar ametelile sunt (recyente. Eyolutiaeste oscilanta, cu tendinta ta agravare. Trataimentul adecvat mntisteroacterotic-igieno- dietetic si medicamentos- poate aduce remisiunl durabile, impiedicand si aparitia enor tulburari mai grave: + Insuficienta circulatorie tranzitorie exte 0 alta forma clinien, italien tot ta aterosclerotici, sub axpectul nor fenomene de deficit in raport cu roms arteriaita Is nivelul careia 5-9 produs tulburarea. Se caracterizeara prin tulburari de vorbire, hemianopsii, parere (recatoare si ameteli. Dupa cateva ore, fenomenle Codenra raped. persistand mici semne clinice. Uneori, aceste tulburari preceda si anwats imstslares wont accident vascular major. ‘Tratamentul trebuie sa fie energic si continu: vasodilatatoare (vitamins PP, By By, Complamin, Papaverina),sedative, Clofibrat, Heparina. Repawsel Ia pat ete obligatoriu, cel putin doua saptamani; : Sindromul pseudobulbar este 0 manifestare grava, care apare la bolaavi cw Jexiuni cerebrale (lacune), datorita unor accidente vasculare mici, repetate +i adesen negtijate. Se instaleaza treptat dupa varsta de 50 de ani. Vasele cerebrale prexinta leriuni aterosclerotice difure, leziunile sunt mici si diseminate bilateral in emisferete cerebrale. Datorita intreruperii cailor piramidale bilateral, apar tulburari de Geplutitie ‘si fonatic, tetrapareze si tulburari sfincteriene. De obicei bolaavul este un vechi aterosclerotic, hipertensiv. Fata este inexpresiva, labilitates emotiva proauntats (plange si rade asor), atentia si memoria sunt diminuate, tulburarile de mers sunt caracteristice (pasi mici, tarati pe sol, miscari lente). Reflexele sunt exagerate, vocea staba, cu disartrie. Evolatia este progresiva, fiecare nou puseu (microictus) agravand tulburarile prin scoateres dim functiune a unor noi teritorii cerebrale. Tratamentul vizeaza ateroscteroza cerebrala. O atentie speciala trebuie acordata masurilor de igiens si alimentatie a bolnavului: Insuficienta circulatorie acuta ‘Cunoscuta si sub numele de accident vascular cerebral, cuprinde mai mulie forme clinice. Cand accidental vascular se instateaza brutal, levind botnavul in plinamanifesta printr-un sindrom de hipertensivne intracraniana (cefalee, varsaturi, staza papilara). Simptomete se pot instala in 1-2 rile sau numai in catevs ore. Cefaleea este atroce, insotita Mind de varsaturi, insomnie totals, tulburari psibice, convulsii si semne de atingere piramidals (pareea, afarie, Babinski). Rolnaval poate fi disartrie sau afasie, are tulburart de vedere, stare de obmubitare +h, uncori, coma-tos. Simptomete sunt de obicet tranzitorti, disparand dupa cateva rile. Daca + repeta, pot aparea leriuni organice grave. Dingnosticut se bareara pe cefaters aatensa, varsaturi, convulsii tulburarile de vedere, ameteli, prewtates sandire siexprimare, obnubilare, tulburarile secundare unel crive hipertensive. ‘Tratamentulurmareste scaderea T.A. cw Furosemid (fiote de 20 ee, administrate iv. repetat la 8 ore) si Raunervil (fiole de 2,5 m8 Lm. saw bv. vepetat In 2-4 ore ia functie de raspuns). Edemel cerebral se combate pris administrarea de wuifat de magnecia 25% (10- 30 sl, Lv. tent) soe 66 sobatii hipertonice de glucoza 20% (100- 200 aal in perfusie)- In cazel in care bolaaval ‘este agitat, se administreara Plegomazin (iv. sau im.) #08 Fenobarbital (0,10 0,20 g im); 2 Ramoliamentul cerebral este un accident vascular scut care duce Ia wecrors ischemica a unui teritoria din parenchimel cerebral. Courele cele mai frecvente sunt tromborele, embolile si insuficienta circulatorie fara obstructic. “Tromboza cerebrala este produsa de obicei de atereecterera vaselor cerebrale Si, mai rar, de sifilis, poliglobulie, intoxicatia saturnina cronica. Uncori trombosa este favorizaia de spasme vasculare pretungite ji de prabusirea tensiunii arteriale. Obstructia arterei cerebrale determina ischemia ia tesutul inconjurstor. Ischemia au ‘este totala decat in regiunea vecina obliterarii, unde tesutul este definitiv pierdut die punct de vedere functional. In zonele invecinate insa, edemul si vasodilatatia, wncori cx ‘ici zone de infarct, retrocedeazs in timp, explicand evolutia clinica adesea favorabils « ‘anor ramolismente trombo-tice. Accidental vascular poate fh wneori anuntat, cu cateva ‘ore Sjau zile, de cefalee, astenie accentuata, paresterii, ameteli, Debutul este de regula ‘brutal, semoul revelator fiind de obicei coma, deficitul motor (monoplegic sau hemiplegic) sau criza convulsiva. Coma nu este obligatorie, Daca accideatul apare _noapies bolnavul se trezeste dimineata sau este gasit in stare de coma. Durata comei este -variabila, Daca depaseste 48 de ore, prognosticul este reservat, Fata este congestionata, pupilele nu reactioneaza Ia lumina, refleaul cornean este absent, iar respiratia este stertoroasa. Semnul earacteristic al diagnosticului este precenta hemiplegici, Aceasta ‘evoluenze in trel sindii: stadiul de hemiplegic Mlasca, ce dureasa cateva ore sau aile, apoi ‘cel de hemiplegie spasmodicacaza in care waste miscari devin posibie si tadial d J r fuactionala partiala este posibila,SNE aa eee Te ee ‘Tromboen cerebrata se deosebeste de embotia si hemoragia cerebraia prin debutut say mai putin brusc, uncori chiar progresiv, cu semne prodromate, prin paraliziile care apa, leat, prin posiblita absenta a comei sia hipertensianil arteriale si prin prognosticn! maj bun decat in hemoragic, desi paraliriile persista adeseori. ‘Tratamentul este in principal profilactic, adresandu-se aterosclerorei, Tratamentul curativ consta in repaus In pat, sondajul vericii urinare- daca este necesar schimbaren poritici botnavului pentru evitaren excaretor ai a pneumoniel hipostatice. Se mai administreara sedative, varodilatatoare (Papaverina, Miofilin, vitamins PP), anticoagulante (Heparina, Trombostop), antibiotice profilactice, pentru evitares infectillor, glucoza 33%, Tratamentul sechelelor se face prin masaje si miscart pasive ale muschitor paralizati si antrenarea bolnavului pentru a executa miscari cat mai precoce. Embolia cerebral este 0 alta forma clinica a ramolismentului cerebral. Este ‘Gatorita stenorci mitrale, endocarditei lente, infarctului de miocard si, exceptional, unei ‘cbolit grasoase. Aspectul clinic este asemanator celui din tromboza, dar debutul este brusc, uncori dramatic, adesea fara coma profunda. Resutele sunt frecvente, ‘observandu-se embolii si in alte viscere. Diagnosticul se bazeaza pe instalarea brutala a uaui deficit neurologic de focar (Gemiplegic, afazie, amauroza etc.),Ja un bolnay care Prezinta 0 cardiopatic emboligena. is *apaverina, 2-4 fiole, i.m.), combaterca sdemulai cerebral cu sulfat de magneziu 25% (i.y. lent) sau solutie ghucozata 33% (50- 100 ml), uncori hemisuccinat de hidrecortizon (50-100 mg/24 de ore, in perfurie iv.) si ‘ratament anticoagulant cu Heparina (200-300 mg/zi), in 4 prize. Tot in vederea sfectului anticoagulant recent se adauga Persaatin. Hemoragia cerebrata Definitie - Revarsarea de sange in parenchimmul cerebral, Etiopatozenie: cauza cea mai obisnuita este hipertensiunea arteriata, In absenta acestuia, in special sub varsta de 40 de ani, pot fi uate in consideratie malformatiile vasculare congenitale (anevrisme sau angioame), discrazille sanguine, purpura si Jeucemia, De asemenea, poate aparea ca urmare a woul (raumatism cerebral, Hemoragia 4¢ produce de obicei prin diapedeza si, mult mai rar, prin ruperen Peretelui vascular, Sediul de predilectic al hemoragici este teritoriul arterei cerebrale mijlocii, cel mai ‘adesea pe stanga. Intinderes Veriuni este amplificata in fara acuta de edlewul perifocal, Simptomatologie: debutul este de obicei de o brutalitate extrema, aparand cu ocazia unui efort, a unel emotii, mese copioase, a unui pusew hipertensiv sau fara caura aparenta. Rareori se intalnese Prodroame in zilele premergatoare, Aspectul clinic este de ‘ictus apoplectic, care apare in plina sanatate, cu cefatee violenta, semne meningicae hinapierde rapid conontiat fe mai wsonre, bolnav an exte carncteriente pri fn forme grave 99° (queturi, varsaturd si redoare a cefed), Botnarel is coma profunda si pretungita (enters rile). In caver coma si asista tn instalaren progresiva a paratisiel. Co pierderea totala a cunostinted, sensibilitati entborarite de ritm carding, respirator, Febre marest cate rgomotoasa, fata bolnavalul este inenpresl echitor, membrete de partea paraticata cad inert cand want paralizata bombeasa in timpul respiratiei, aerul find expulzat in vecinat bucale de acceasi parte (semaut pipe”) Lichidul cefatorahidian este de in aceteasi stadii ca la trombox® a sechete definitive) Evotutia este variabila. Unié bolnavi mor in ries ae meat rmeaza este obisnuit. ater commit demiplegia, care evoluenta im tonite sau anii care w Formele distincte sunt urmatoarele: Hemoragia cerebro-meningians este yemoragie arahnoidiene. Coma este profundss 1, lichidul cefalorahidian hemoragic. & initial cerebrala, care cuprinde febra ridicat™ olutia de obicei apoi ventriculii si spatiile sl sindromul meningian presen mortala in 24 48 de ore; = Hemoragia cortico-meningians itial meningiana, atingand ulterior 0 mica emoragie cerebrala circumscrisas este 0 alta forma clinica, mai benigna, in care hemoragia este int portiune din cortex; Hematomul intracerebral este ob Tratament: in coma, deplasarea bolnavului este interzisa, iar ingrijirile igienice vor fi practicate cu maxima atentic, Se vor asigora drenajul verical si cel rectal.Se va meatine o perfecta igiena bucala si a pielii, peatrs evitarea excarelor, Partile expuse Bb cise pol vor 0 dose do sit corotate cu shconh pediwis<® tale si protejate prin olai de caucine(bandsint), Asterwats i lenlens yor fi merew schimbate si iotinse, pentru a evita cutele care pot duce la escare. Hidratarea bolaavului ‘ote principala grija in aceasta perionda, en asgurandw-se prin perfusii cu solutie ‘Bocorata izotonica sau solute clorurosodica iotonics. slucozata hipertonica 33° a 9% sau sulfat de magnezin 25% iv. si combaterea sangerarit prio hemostatice (vitamiaa K, Hemofobia), Antibloticele se recomanda prevenirea infectillor, Asocieres vp sedativelor este indicata la boluavil agitati (de In cazul formarii unui hematom intraparenchimatos subdural im hematouul cronic ural (posttra-umati) sau ta angioame sl anevrisme, laterventia neurochirugicala s<mpune. Dupa iesirea din stares de coma, bolnaval prerinta semnete lerinnii cerebrate- » general o hemiplegic. In acest stadia ve contions tratamental etiologic (aterosclerara, abet, sifilis, cardiopatic, hipertensiune), en si regional alimentar indent. Se adams vasoditatatoare si sedative, Se reduce contractors cm Clortonarona (3 tablete/ ri). Se fae fonlzary cu clorwen de eatein 1%, 18: 20 de sedinte transeeretrrate, Deo deosebita importants sunt miscarile pasive, care trebule facute permanent dolna iwi Ia membrete paratitice, si masajete, pentru a impiedicn Mocares articulation, Tmediat ce este posibil se incep eradat eultwrn firien mediente + ceeducaren mermalai, Nemoragia meningiana este un accident vascular cerebral retativ freevent. sperand la orice varsta, dar indeosebi dupa 40 de ani. ‘Cele mai intalnite caure sunt: malformatiile vasculare (anevriaa, amgionme), stere-sclerora vaselor cerebrale, cu sau fara hipertensiune arterials, traumatiomele, ‘iscraziile sanguine, lerivnile toxice (alcool, oxid de carbon), arteritele tifice sam huetice ote. Debutul este brusc, de obicei, in plina activitate, in urma unwi efort, cu cefaler ‘imtensa, exacerbata de zgomot sau lumina si cu semne de sindrom meningian: cefalee ifura, fotofobie, varsaturi facile provocate de schimbarea de poritie, redoarea cefei (reristenta La flectarea cefei), semnul ‘Kernigg (poritia sezand im pat este impesibila farsa Alexia membrelor inferioare). Bolnavul este agitat, hipertermic, uncori coafur, rar ‘delirant, adesea prezentand 0 stare de coma care de obicei nu este profunda. Lichidul cefalorahidian este hemoragic. Cand suferinta este si corticala, apar semne de iritatie piramidala (Babinski, hiperrefectivitate, uncori hemipareze). Mai rar, debutul este progresiv, cu cefalee, ameteli, obnubilare, varsaturi. In general, prognosticul este favorabil, bolnavul vindecandu-se fara sechele. Pericolal recidivelor este insa mare. ‘Tratamentul este similar celui aplicat io hemoragiile cerebrale. NURSING Intervene asistentului medical pent paciental cu AVC + In.cazul in care este necesard interventia chirurgicald, asistentul medical asistd medicul sia tw Servegte medicul cu cele _ jaubeleryaalg. . . .