Cavitatea de clasa I Instrumentar necesar: - instrumente pentru examenul clinic: sond& dentara rigid’, oglinda, pens dentara % instrumente rotative: freze sferice, cilindrice, con invers extradure pentru turafii conventionale si pentru turbin& — de diferite dimensiuni, in functie de marimea procesului carios; freze diamantate pentru turbina (sferic4, par’ mare, flacdra mica, efilat’) + instrumente de mana: toporisti de smalf, dalta de dentind dreapti si cudata, linguri Black de diferite dimensiuni in funcjie de mérimea procesului carios. Aspecte clinice: 1. carie cu orificiu mare de deschidere; 2, carie punctiforma, singulara sau multipla; 3. carie sub forma de marmoratii in ganturi si fosete (gropite); 4. carii punctiforme in fosetele vestibulare; 5. marmorafii in fosete si santuri, care se pot extinde pand la creasta marginalai; 6. carii cu orificiu mare de deschidere, care au debutat in fosetele vestibulare, si ocluzal, eat si spre colet; 7. cari punctiforme sau marmorafii in fosetele supracingulare ale frontalilor superiori. 1. Carie cu orificiu mare de deschidere Clinic, acest tip de carie se manifest’ printr-o distructie pronunjat& a fesuturilor dure dentare, até 1n suprafatd, cat si in profunzime. Ca urmare, marginile cavitifii sunt relativ subjiri, si cuspizii puternic subminati. De regula, santurile si fosetele situate la marginea procesului carios prezinta marmoratii in interiorul procesului carios exist o mare cantitate de dentind ramolita si detritusuri alimentare in putrefacti. ‘© Deschiderea cavititii/ugurarea accesului nu mai este necesara, cavitatea se ofer deschis’ de lasine.Se indepirteaza doar prismele de smalt subminate de evolufia procesului carios, la marginile procesului carios. Instrumentele de electie sunt toporistile de smalf, sau frezele sferice extradure la turafie conventional, de marime proportional cu deschidere cavitijii carioase. Freza se introduce in cavitate in turatie, se orienteaza spre peretii laterali pe sub prismele de small; se lasii in turatie medie gi se ‘executi o miscere de retragere din cavitate — de scoatere activa — fara a pierde sprijinul pe peretii laterali. Se executd aceeasi migcare de jur-imprejurul cavitayii pana la indepartarea prismelor de smalt nesusfinute si subtiate. Este contraindicata folosirea frezelor de turbind, intrucat pot produce smulgeri prea mari de smalt sau pot provoca fracturarea cuspizilor subminafi. ‘Urmeaza controlul cavitatii cu sonda rigid, care arat& in mare intinderea si adancimea procesului carios. Exereza dentinei alterate — instramente — linguri Black, freza sfericd extradura la turafii conventionale, cu diametru mare. Cu lingurile Black: se infige instrumentul bine ascugit in stratul cel mai periferic al masei de dentina alterata, se ridicd dentina alterata prin migcari de excavare si nu de raclare, in straturi intregi, de la periferie spre centru — evitand astfel provocarea durerii. Dentina stinatoasa va fi semnalata atat de aspect, culoare si consistengé, cat si de aparitia unui sunet specific, metalic, asa-numitul ,fipat dentinar”, produs de contactul instrumentului cu dentina sdindtoasi. Exereza dentinei alterate/ramolite se incepe de pe perefiilaterali si numai dupa ce aceasta va fi indepartata in totalitate, se cursipi peretele pulpar. in acest fel, in cazul deschiderii accidentale a camerei pulpare, riscul de infectare si traumatizare pulpara ulterioara va fi redus. Se va fine seama de topografia coarnelor pulpare, in apropierea lor flicdndu-se miscdri mai prudente, Se exploreaz dentina din vecinatatea smaljului, unde pot ramane neobservate resturi de fesut demineralizat (sub cuspizi). Cu frezele sferice: se indeparteaz4 din aproape in aproape straturi succesive de dentina alterata, de Ja marginile cavititii, coborand treptat spre fundul procesului carios. Misc&rile vor fi blande, de scoatere activa, evitand aplicarea de presiuni intempestive pentru a nu incalzi dintele si a nu deschide camera pulpara. Se lucreaz cu rcire obligatorie!!! (apa la piesa contraunghi, clatiri repetate), in urma exerezei dentinei alterate se obine cavitatea primar’ (cavitate brut). ++ Extensia preventiva: - scoaterea marginilor cavitajii in zonele pantelor cuspidiene expuse curifiriiartificiale si autocurair - desfiinfarea marmoratiilor din santuri~ desfiinfarea pungilor de smalt subfiate existente intre doula sau mai multe cavitati de pe aceeasi suprafati si unirea acestora intr-o singura cavitate, * Retenfia: este conditionatd de: - paralelismul in plan axial a cel putin 2 perefiaxi ~ intalnirea perejilor laterali in unghi drept cu peretele pulpar; - unghiuri bine precizate la intalnirea peretilor laterali inte ci - realizarea peretelui pulpar in plan orizontal sau in trepte, pentru a asigura stabilitatea viitoarei obturatii. Se realizeazii cu freze cilindrice extradure, de-a lungul peretilor laterali, paralel cu axul vertical al cavitatii. Exprimarea unghiurilor inteme se face cu toporisti si dali de smalt, actionand in dentin’, sau fireze cilindrive de ofel, foarte subjiri, inactive la var. * Rezistenta: peretii prea mult subfiati, fie de procesul carios, fie in timpul pregatirii cavitai, trebuie scurtagi — prin reducerea inaljimii lor — pnd in zona cu o grosime care ofera rezistentd. Reconstiruirea perefilor se va face ulterior prin amalgam sau prin inerustatie, % Finisarea marginilor cavitifii: marginile cavitifii sunt supuse operatiei de bizotare, operatie prin care prismele de smalt care nu au o inserfie directs pe dentind, sunt indepairtate dupa un plan unghiular variabil (de 30° sau 45°) in raport cu refacerea coronara ulterioara. Excepfit: - peretii a ciror indlyime a fost redus& pentru a li se asigura o forma de rezistengi convenabila; - perefii cavitatilor care vor fi obturafi cu materiale fizionomice, La cavitatile de clasa I trebuie rotunjite si unghiurile extere care se formeaz din intlnirea perefilor laterali ai cavitaii, pentru ca amalgamului cu care se reface conturul coronar siti se asigure 0 grosime gi deci o rezistenta marginala satisficdtoare. Se recomanda si nu se faci bizotarea si finisarea marginilor de smalt 0 dati cu prepararea cavititii, ci in gedinta consacrati obturafici definitive. Acest lucru este justificat de situatia clinica de cavitate profunda care rezulta frecvent in urma tratamentului unei astfel de carii, O astfel de situatie clinicd impune un anumit tip de tratament al plagii dentinare, coafajul indirect, care precede momentul obturatiei definitive cu 2-3 s&ptaimani: Se folosese freze diamantate cilindrice sau conice care se plimba de-a lungul marginilor exteme ale cavitiii, de cateva ori. in cazul unor suprafefe ocluzale cu abraziune accentuata, se renunti la bizotare, executiindu-se doar finisarea marginilor cavitatii,2. Carie punctiform’, singulard sau multipli Clinic, desi deschiderea cavitatii este foarte redusa, se pot intalni 2 situafii diferite ca intindere a procesului carios in volum si profunzime, in primul caz, demineralizarea si distrugerea dentineitionsecutiv cu aparitia cavitatii carioase (lipsei de substanté dura dentara) se afl intr-un stadiu incipient, limitat la 0 zond restréns’. {in al doilea caz, evolutia procesului carios este mult mai pronunfati, ducdnd la formarea unei cavititi in dentind, care depaseste diametrul deschideri. in general, prismele de smalt care marginese deschiderea cavitatii sunt puternic subminate, fapt ce duce la observarea prin transparenta smalfului a unei impregnati albastrui generat de produsii de descompunere ai dentinei ramolite subiacente — ceea ce trdeaz prezenta cavititii carioase, incipiente de fesut dur dentar. De obicei este vorba de pierderi limitate, ‘ Deschiderea: freza sferica de marime raportata la dimensiunea orificiului cavitatii carioase. Se introduce in rotatie, cu 0 usoara presiune pana in denting, % Exereza dentinei ramolite: cu freza sferica prin migcari de scoatere activa, sau cu linguri Black, # Extensia preventiva: se realizeazi cu freze con invers, la turafie conventional; are avantajul obtinerii unui perete pulpar/bazal plan rezultat din acfiunea pari frontale a fiezei. Trebuie avut in vedere c& actiunea frezei con invers poate lisa peretii laterali subminati, ceea ce ar duce la fracturarea lor sub acfiunea forfelor masticatorii Retenfia: ca la 1. * Rezistenfa: nu pune probleme datorita extinderii mici a procesului carios si grosimii adecvate aperefilor. “ Finisarea: bizotare — freze diamantate, conice sau cilindrice. in cazul folosirii turbinei, deschiderea caviti}ii, exereza dentinei ramolite, extensia preventiva $i forma de retentie, se objin intr-un singur timp, actiondndu-se cu o frez& cilindricd pan’ cand se realizeaza conturul dorit al cavitifii, Pentru realizarea detaliilor de finefe, se va folosi o frez’ cilindric& fina de ofel, la viteze convengionale. (accentuarea unghiurilor de intalnire dintre perefi, netezirea peretilor). me multiple, problema care se pune este daca se realizeazi cavititi separate, sau 0 cavitate unica. Solutia este data de aspectul puntilor de smal} care separa cavitajile respective, Dac& aceste punfi sunt puternice, late de cel putin 2 mm, iar dentina subiacenta este dura si nepigmentati, cavitaqile pot fi preparate izolat. Cénd aceste punji sunt inguste sau marmorete, iardentina subjacent nu mai are aspect normal, se trece la prepararea unei singure cavititi, prin desfiintarea puntilor de smals. Se foloseste 0 frezii cilindrica de turbina sau o freza con invers extradurii cu care se actioncaz& la limita dintre smalt si dentin’, desfiingand puntea de smal. Apoi, cu o frezi con invers la turagie convengionala, introdusé in cavitatea cea mai superficiala, se unese cavitatile. Ulterior, se continua prepararea cavitatii ca la punctul 1, . Deoarece cariile punctiforme multiple au varste diferite gi, deci profunzimi diferite, spre a nu se sacrifica inutil fesut dentinar stindtos, peretele pulpar va fi preparat in trepte. 3. Carie sub forma de marmorafii in ganfuri si gropife. Clinic, aceste carii se prezinté sub forma uunor colorafii brun inchis care se intind de-a lungul santurilor si fosetelor ocluzale ale molarilor si premolarilor. Dentina subjacenta este inciduri, nedemineralizata, sau foarte pusin demineralizata de carie. De obicei, nu exist o cavitate carioast propriu-zisd, ci numai un oarecare grad de pierdere de substanga. in prepararea cavitatilor pentru acest tip de procese carioase intervine un timp nou, usurarea accesului, care consti in subfierea smaltului colorat de marmorafie pani la descoperirea dentinei subiacente. Acest timp se realizeazi cel mai comod cu turbina, cu o frezii con invers sau cilindric& ce se deplaseazi de-a lungul marmorafiei, descoperind dentina. Se mai poate folosi in acelasi scop, o frez8 diamantata cilindricd sau con invers. Ricire obligatorie!!! 4. Carii punctiforme in fosetele vestibulare. Prepararea cavitéjii este similar cu cea de la ariile punctiforme ocluzale, cu urmatoarele deosebi ~ extensia preventiva este mai redusa, deoarece scoaterea marginilor cavititi in afara fosetei fi asiguré conditia de curatire; - forma cavitaii nu mai este obligatoriu paralelipipedic&, putdnd imbraca gi o forma circular. in aceste conditii, intreaga cavitate se poate prepara numai cu o frezi cilindric&; ~ nu apar probleme de rezistenfé, deoarece aproape niciodata extinderea procesului carios nu submineaza grosimea peretilor; - marginile cavitifii nu se bizoteaz, deoarece nu sunt supuse direct forfelor masticatori 5. Marmorafii in fosete si sanfuri care se pot extinde pani la creasta marginal. Clinic, acest proces carios submineazd creasta marginala de smal, asadar, preparafia se extinde ocluzal cu 0 cavitate de retentie ale cétei margini trebuie si rmana in zonele de curéire a cuspizilor. Marginile cavitétii ocluzale vor fi bizotate dupa regulile cunoscute, Rezultatul final va fio cavitate compusa ocluzo-vestibulara.6. Carii cu orificiu mare de deschidere, care au debutat in fosetele vestibulare, si s-au extins atat ccluzal, edt si spre colet. Clinic, aceste carii submineazi creasta marginala, iar spre colet se pot intinde uneori chiar subgingival. Cavitatea rezultata nu va mai fio cavitate tipicd de clasa I, intrucat va imprumuta atét caractere de preparare ale cavititilor de clasa a V-a, cat si ale cavitajilor compuse. Marginile din portiunea cervicala a cavitifii vor fi conturate cu freza con invers, desfiingandu-s¢ orice urma de marmorayii sau pete cretoase. Prismele de smalt astfel subminate nu se vor pribusi si, de asemenea, nu se va face bizotarea marginilor. in porfiunea ocluzala a cavitayii, dacd stratul de dentind care susjine creasta marginal este suficient de rezistent, cavitatea va riméne strict vestibular’. Dacé ins& exist pericolul de fracturare a crestei marginale in cursul solicitailor masticatorii, se va proceda la o extindere a cavititii pe suprafafa ocluzala printr-o cavitate de tretentie la care se vor aplica toate regulile de preparare a cavitijilor descrise anterior. 7. Carii punetiforme sau marmorafii in fosetele supracingulare ale frontalilor superiori. Clinic, frontalii superiori pot prezenta in fosetele orale marmorafii sau carii punctiforme a ciror caracteristica este dezvoltarea pronunjatd in profunzime, in ciuda intinderii extrem de reduse in suprafata. Prismele de smalt a frezei din cavitate. Deschiderea cavitifii se face cu o freza sfericl mic, introdust in tural nesusfinute de la margine sunt indepartate rapid, prin migcdiri de scoatere acti Unmeazi celelalte etape de preparare a cavitati. La aceste cavitati nu se va executa extensia preventiva si nici bizotarea marginilor.