MODULUL V LOCUIREA URBANA Tipologia oraselor Cunoasterea numérului locuitorilor unui orag nu are relevanfi doar din punct de vedere statistic, ci constituie si o sursa pretioas’ de informafii in ceea ce priveste prezenta anumitor trasaturi tipologice. Localitifile urbane se grupeazai pe urmitoarele categorii: - Orage mici — cele care au sub 20.000 de locuitori; ~ Orase mijlocii — cele care au mai mult de 20,000 de locuitori; - Orase mari — cele care au peste100.000 de locuitori; ~ Orase foarte mari — cele cu peste 500.000 de locuitori; ~ Orase plurimilionare — sunt acelea care au peste 2.500.000 de locuitori; - Megapolisuri — concentrari suprametropolitane, cu 0 populatie mai mare de 4.000.000 de locuitori, Exist’ 19 asemenea tipuri de aseziri, dintre care: New- York (1.560.000), Tokio (1.350.000), Rhein-Ruhr (10.400,000), Buenos Aires (9.000.000), Paris (8.200.000), Londra (7.700.000 ), Moscova (7.000.000 ), Shanghai (6.900.000) ete.; ~ Conurbatii — ageziri cu peste 12.500.000 de locuitori si care sunt, de fapt, regiuni urbane, sisteme create in teritoriu gi care au functiuni complexe, 38Potrivit Iegislajiei romanesti incidente in materie (respectiv Legea nr. 351 /2001privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national — Sectiunea a IV-a Refeaua de localitifi ), reeaua nationald de localitati este compusa din localitati rurale, ierarhizate pe ranguri, de urmatoarea manierd: - rangul 0 —Capitala Romaniei, municipiu dé importanta europeana; - rangul IT — municipii de importan{é nafionala, cu influenta potentiala la nivel european (in Romania sunt I municipii); - rangul If — municipii de importanfa interjudejeand, judejeana sau cu rol de echilibru in reteaua de localitafi (81); - rangul III — orage (172); totalul localitatilor urbane din {ara noastra este 265 - rangul IV ~ sate resedinta de comuna; - rangul V — sate componente ale comunelor si sate apartinand municipiilor si oragelot Trecerea localitailor de la un rang la altul se face prin lege, la propunerea consiliilor locale, cu consultarea populajiei_ prin referendum sia institusiilorimplicate, in conditiile legii, cu respectarea principalilor indicatori cantitativi si calitativi minimali prevazuti de lege. Principalii indicatori, clementele gi_nivelurile de dotare prevazuti de lege pentru ierarhizarea localitatilor urbane gi rurale vor sta la baza criteriilor de stabilire a taxelor si impozitelor. in ceea ce priveste {ara noastr’, procesul de urbanizare s-a inseris in tendinfele generale ale urbanizarii pe plan mondial, dar condifiile istorice, alituri de cadrul natural geografic i-au conferit trisituri proprii. Perioada de splanificare”, de modelare dirijata — adesea incompetenta si iresponsabili — a generat situafii care trebuie reanalizate, corectate, readuse pe directiile evolutive normale. in domeniul celor care concep structurile si al celor care cercetea: fenomenele din constructii si arhitectura este usor sesizabild orientarea catre directii noi — precum cele din ,design-ul conceptual” sau ,,proiectirii holistice”, care presupun o abordare si o viziune global asupra obiectului arhitectural. Daca pan in ,Secolul luminilor” creatia arhitecturald gravita in jurul corelarii structurilor cu cerinfele momentului istoric si cu cele ale ale culturii constructive ale acestuia, actualmente chestiunea s-a complicat, si-a diversificat si multiplicat cerintele (parametrii), datoriti rafinarii standardelor de confort fizic si spiritual prin modificarea relatiei dintre forma, materie, energie, semnificatii, utilitate etc., fapt care determina orientarea creafiei arhitecturale cdtre un mod de gandire si abordare de tip nou, integrafionist. Apare o epistemologie a dezvoltarii durabile se impune un alt mod de gandire relational’. »Conceptorii” de azi — arhitecti, ingineri si alti specialisti, din itotalitatea domeniilor existentiale — incearci, precum cocchipierii, si-si cv: 39apropie modelele de gandire surmontand barierele de ordin profesional, intelectual, afectiv, cdutaénd instituie si si afirme solutii benefice, eficiente pentru mediul construit, in perspectiva integrarii domeniilor de cercetare si proiectare din domeniul constructiilor, arhitecturii si urbanismului intr-o conceptie de dezvoltare durabila, Problemele locuin{ei nu mai au_un caracter functional si utilitar, ci un pronunfat caracter social si politic. in perioada contemporand concentrarea populatici in orase obliga la instituirea unor norme obligatorii privind igiena, functionalitatea si prescriptiile siguran{ei constructiilor. Aceste conditii fac imposibila rezolvarea problemei locuinfei de catre indivizi si familii, de catre fiecare generajie in parte. Conlucrarea dintre indivizi, la care se adaugi interventia fortei publice, devine singurul mijloc prin care se pot gasi solutii daca nu perfect acceptabile, cel putin operationale - intrevazute ca posibile - pentru o problema atat de dificil si, mai mult, in curs de amplificare (datorita ritmului rapid al urbanizarii). Totodata, se pune tot mai acut problema gisirii raportului optim dintre proprietatea individuala (privata) si cea publica, intrucat “existenta Spatiului public este conditionata de existenta, integritatea si stabilitatea spatiului privat. Trebuie sa ai spatiul — insula al propriei tale locuiri, pentru a putea fi mai intai un bun vecin si, abia mai apoi, un bun cetifean; invers: nu te pofi invecina cu cel al cdrui teritoriu locuital se suprapune peste al tau. Inexisten{a teritoriului — insula al locuirii sau invadarea sistematici a integritiii, adicd a intimitatii acestuia, produc, pe cale de consecinfa, distorsiuni in relatia public — privat: nici spatiul privat nu mai este prezent decat ca deziderat, nici cel public nu mai apare decat in ipostaze caricaturale”. Gasirea unor rezolyari ale habitatului constituie una dintre “pietrele de incercare” pentru fiecare administrafie nafionala, dar dimensiumile procesului de urbanizare contemporana au ridicat si ridicd probleme majore, ce depasese granitele preocuparilor de grup si capita caracter global. In cadrul lucrarilor Seminarului ONU referitor la problemele habitatului, desfagurat la Bucuresti in anul 1971 s-a mentionat ci arhitectii si urbanistii trebuie sa revizuiasca obiectiv si sistematic ansamblul de nofiuni referitoare la urbanism si locuire si si contribuie hotarator la conceperea modelelor si compozitia ansamblurilor incluzdnd serviciile colective si studiul cadrului de vial Nu se poate vorbi despre existen{a unui model unie pentru rezolvarea acestor probleme; totul este apreciat in functie de tradifia istorica si cultural, dezvoltarea social-economica a fiecdrei {ari sau regiuni, de traiectoria exploziei demografice (care poate fi 0 curba ascendenta, descendenta sau stafionara), de o serie de factori mai mult sau mai putin controlabili, care — impreun’ — constituie specificul evolutiei fiecdrei fai, zone sau localitifi in parte. Au fost puse in evidenti gi utilizate, ca si metode de determinare a parametrilor de referinta privind locuirea: 40- studi si anchete sociologice al caror obiect il constituie locuinjele gi ansamblurile de locuit executate, incerednd ca — pe baza stabilirii gradului de satisfacere a cerintelor — sa se contureze, prin extrapolare, aspiratiile populatiei - intocmirea de proiecte cu caracter anticipativ, executate de profesionisti recunoscufi, privind rezolvarea locuinjelor si ansamblurilor rezidentiale pentru etapele viitoare. - realizdri — cu caracter experimental sau de unicat — prilejuite de anumite manifestari (expozitii universale, olimpiade etc.). - realizarea unor ansambluri de locuit cu un standard de confort deosebit — in farile foarte dezvoltate — care pot servi ca modele pentru studii, analize ete. Chiar daca aceste studii si analize nu sunt de natura a oferi solujii la toate problemele existente, se pot contura ins elementele care trebuie realizate pentru ca ansamblurile rezidentiale — construite sau remodelate — sa asigure un conform urban corespunzitor, care in principiu si constea in: @ asigurarea pentru fiecare familie, a unei locuinfe in care fiecare membru si beneficieze de propria sa camer, cu o arie locuibila/locatar in conformitate cu cuantumul optim apreciat de studiile socio-medicale; © diversificarea locuintelor dupa marime, organizare, dotare, combinafii posibile, amplasament, respectind limitele impuse de nivelul veniturilor locuitorilor, © asigurarea unui plus de locuinje, care si permita permutiri ale familiilor in funcjie de modificarea structurii veniturilor, ocupatiei etc. si flexibilizarea — in acelasi scop ~ a rezolvarilor arhitectural-structurale; S corelarea gradului de confort al locuinfei gi al ansamblului din care face parte (0 vecinatate degradanta, necorespunzitoare scade calitatea celei mai bune cladiri de locuit); precizarea nivelului optim de densitate pe baza unor complexe studii multidisciplinare; © completarea, amplificarea i diversificarea refelei de dotiri social-culturale din cadrul ansamblurilor rezidentiale; @ adaptarea fiecdrei zone rezidentiale la specificul arhitectural al oragului. Promovarea durabilitatii (sustenabilitatii ) in domeniul urbanismului a impus modalitati noi de concepere, organizare si functionare a spatiilor, utilizarea unor materiale si tehnologii de punere a lor in opera aparte, toate privite si infelese intr-o ” lumina” total diferit’ de cea cu care am fost depringi, pind nu demult. SCHEMA RECAPITULATIVA Urbanismul, asemeni tuturor domeniilor de activitate si preocupare umana, s-a aliniat permanent la modificarile care au avut loc in societate, incercind si 41ind pasul cu transformarile ~ uncori mai lente, alteori extrem de dinamice - si propunandu-si si raspunda cat main eficient cerintelor membrilor comunitatii Marile probleme cu care se confrunté administratiile locale de azi au inceputurile in perioada Revolutici industriale, cApatind — in timp si spatiu — dimensiuni si complexitati nebanuite, adesea extrem de greu de gestionat. Urbanismul, asemeni tuturor domeniilor de activitate si preocupare umand, s-a aliniat permanent la modificarile care au avut loc in societate, incercdnd sa Sind pasul cu transformarile ~ uncori mai lente, alteori extrem de dinamice - si propundndu-si sa raspunda cat main eficient cerintelor membrilor comunitatii Marile probleme cu care se confrunti administratiile locale de azi au inceputurile in perioada Revolutiei industrioale, cApatnd — in timp si spatiu — dimensiuni si complexit3{i nebinuite, adesea extrem de greu de gestionat. Conceput initial ca un drept al solului urban, domeniu al dreptului imobiliar, dreptul urbanismului tinde sa devina un drept al_activitatilor desfiisurate in legaturd cu acesta. Zonarea a condus la trecerea de la o politic a afectarii solului la una a activitatilor exercitate pe acest spatiu. Dreptul urbanismului se analizeaza, in acelasi context, ca un element al dreptului economic atunci cind acorda prioritate parcelei ca bun, bogatie, ca resursd economica. Evolutiile din ultimii ani merg chiar mai departe, exprimand dorinja de a se trece de la un urbanism imobiliar la o adevarata politic’ a vietii in aglomerafiile din ce in ce mai populate. BIBLIOGRAFIE. - C. BARBULESCU, INTEGRARE TEHNOLOGICA iN ARHITECTURA. CONTEMPORANA, Edit. “Presa Univ “lujana”, Cluj-Napoca, 2002 - G. M. CANTACUZINO, DESPRE O ESTETICA A RECONSTRUCTIEI, Edit. “Paideia”, Bucuresti, 2001 - Fr, CHOAY, URBANISMUL — UTOPII SI REALITATI, Edit. “Paideia & Simetria”, Bucuresti, 2002 - H. CHARLES, LES PRINCIPES DE L' URBANISME, Edit. “Dalloz”, Paris, 1993 - L. CHIRIAC, ACTIVITATEA AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI PUBLICE, Edit. “Accent”, Cluj-Napoca, 2001 - M. DUTU, DREPTUL URBANISMULUI, Edit. “Universul Juridic”, Bucuresti, 2009 - T. O. GHEORGHIU, LOCUIRE $I neASEZARE, Edit. “Paideia”, Bucuresti, 2002 - P. HALL, The City of theory (fragment din CITIES OF TOMORROW: AN INTELLECTUAL HISTORY OF URBAN PLANNING AND DESIGN IN THE. TWENTIETH CENTURY), in THE CITY READER, Third Edition, Edited by Richard T. LeGates and Frederic Stout, Edit. “Routledge — Tylor & Francis Group”, London and New York, 2003 42- Fr, HAUMONT, DROIT EUROPEEN DE L’AMENAGEMENT DU TERRITOIRE ET DE L’URBANISME, Edit. “Bruylant”, Bruxelles, 2007 S. P. HUNTINGTON, CIOCNIREA CIVILIATIILOR $I REFACEREA ORDINII MONDIALE, Edit. “Antet”, Bucuresti, 1997 - A. IANCU, ELEMENTE DE ARHITECTURA $I URBANISM, Edit. “U.T. Pres”, Cluj-Napoca, 2002 - A. IOAN, O (noua) “ESTETICA A RECONSTRUCTIEI”, Edit. “Paideia”, Bucuresti, 2002 - H. JACQUOT, Fr. PRIET, DROIT DE L' URBANISME, Edit. “Dalloz”, Paris, 2004 - J-P. MARECHAL, B. QUENAULT, LE DEVELOPPEMENT DURABLE. UNE PERSPECTIVE POUR LE XXL-e SIECLE, Edit. "Presses Universitaires de Rennes ~ PUR”, Rennes, 2005 - E-M. MINEA, AMENAJAREA TERITORIULUI. URBANISM, Edit. Accent”, Cluj-Napoca, 2003 - J. MORAND-DEVILLER, DROIT DE l'URBANISME, 5-¢ édition, Edit. "Dalloz”, Paris, 2001 - Fl, NICOUD, DU CONTENTIEUX ADMINISTRATIF DE l’URBANISME, Edit. "Presses universitaires d’ Aix Marseille”, Aix-en-Provence, 2006 - P. QUILICHINI, LA POLITIQUE LOCALE DE l’HABITAT, 2-e édition, Edit. ”Le Moniteur”, Paris, 2006 - Fl. TOURETTE, DEVELOPPEMENT SOCIAL URBAIN ET POLITIQUE DE LA VILLE, Edit. "Gualino éditeur”, Paris, 2005 - A. M. ZAHARIADE, A. IOAN, M. CELAC, H. -C. MANER, TEME ALE ARHITECTURII DIN ROMANIA iN SECOLUL XX, Edit. Institutului Cultural Romén, Bucuresti, 2003 - xxx, CODE DE l"URBANISME ~ Commenté, 15-e édition, Edit. "Dalloz”, Paris, 2006