MODULUL II URBANIZAREA SPONTANA Osmoza sat-oras ridick dificulti{i majore in problema urbanizirii: intrepatrunderea spontana a celor doua tipuri de asezari, nefiind cunoscuta in timp util si nefiind preintampinate efectele transferului demografic necontrolat, se ajunge la manifestarea aspectelor violent-contradictorii, care se amplificd, ducdnd la ,congestionarea” si ,,inflamarea” organismului oragenesc initial. Aceste acutizari sunt datorate unei multitudini de factori, dintre care amintim: 8 polarizarea excesiva — in jurul marilor orase — a forjelor de productie, a populatiei, a resurselor si energiei, care conduce la ,,sufocarea” activit’tii si vietii normale a indivizilor; © supraocuparea solului, pana la saturatie, in zonele centrale, fa el in zonele periferice; 8 perturbatii profunde care au loc intre compartimentrele functionale ale orasului, defectuos amplasate, extinse si interferate; © neutilizarea sau utilizarea improprie a terenurilor agricole. cAndu-se risipa de Mediul urban de azi cunoaste dese momente de crizi, in care factorii »timp” si ,,spatiu” sunt transferati in mod ingrijoritor in forme excesive de »viteza” si mast”. Progresul social-economic inregistrat, la care se adaugi descoperirile din domeniul biologici, au dus la: - mirirea speranjei de viaji a populatiei, determinand o crestere demografica exploziva (numérul de locuitori — parametru fundamental al construirii mediului urban —a cunoscut dublari, in repetate randuri, la intervale de timp mic: 30~ Tepartizarea neuniforma a populatiei globului, situatie menfinuta datorita manifestarii fluxului de mobilitate a populatici; ~ lipsa de omogenitate in repartizarea populatici reflectata in constituirea de mari aglomerari in nodurile industriale, la intersectia traseelor magistrale de circulatie si de-a lungul fegiunilor litorale: ~ dezechilibrul manifestat in ceea priveste echiparea complex a marilor intinderi ale Ecumenei Consecinele acestor fenomene se concretizeazi in diverse aspecte. Aglomerarea populatiei si a functiilor urbane genereaz’, prin dimensiunile atinse, un adevarat nomadism motorizat cu caracter de masa, ale cirui fluxuri unt orientate cu precadere dinspre zonele de domiciliu spre zonele de munca si dinspre zonele de domiciliu spre zonele de recreere. Aceast’ mobilitate are un caracter pulsatoriu si, datoriti specificului ei, devine din ce in ce mai supusi disfunctionalitailor in condijiile existentei unci refele neadaptate de artere de circulatie (mai ales in structurile urbane care prezinta 0 solida constituire istorica, avand centre care trebuiesc pastrate si protejate in condifiile prezentei unui impresionant echipement tehnic pus la dispozitie de tehnica contemporana; autostrazi, tuneluri, traversari denivelate). Astazi suntem martorii unui fenomen care accentueaza trasitura antiumand a mediului uman: daca in perioada evolufiei naturale circulatia era cea care se subordona funcfiunilor orasului, evolutia metropolelor anarhic amplificate duce la subordonarea orasului fata de exigentele circulatiei. Progresul social implicd promovarea procesului de urbanizare; urbanizarea decurge din dezvoltarea forjelor de productie si din concentrarea teritoriald a acestora, dar nu orice fel de concentrare oglindeste gi un progres social Transportul si traficul urban Formatiunile urbane au avut in toate timpurile anumite functiuni principale, intre care cazarea populatici si asigurarea locurilor de muncd a membrilor colectivitafii au fost mereu prioritare. Cuceririle stiintei si tehnicii au determinat ins ~ in timp ~o marire a bugetului de timp liber, aparand o a treia functiune, din ce in ce mai complicata si mai complexa: asigurarea posibilitiilor de recreere (recreerea presupune libertatea totala a individului de a opta pentru oricare dintre modalitifile de refacere fizicd si intelectual intr-un mediu lipsit de elemente restrictive, care exist — in genere — in afara perimetrului urban), Strabaterea distanjei — crescdnde — intre clementele tripletei: loc de cazare — loc de munca - loc de recreere a dus la diminuarea timpului liber, astfel incat s-a impus gisirea de mijloace noi tehnice corespunzatoare solutionarii problemei. Mijloacele de transport in comun utilizate cu succes pana in prima jumatate a secolului trecut se dovedese in prezent insuficiente. Ultima perioada de timp este caracterizata prin preferinfa pentru automobil, vehicul autonom relativ usor de manevrat si folosit, fapt care a determinat cresterea productiei industriale deautovehicule si — implicit — cresterea cifrei de afaceri in domeniu. Aceast situatie a determinat si necesitatea echiparii teritoriului cu retele moderne de circulatie, actiune greoaie si costisitoare care Presupune un efort financiar sporit al membrilor intregii colectivitati. Printre consecinfele cele mai evidente ale acestui fenomen putem numi: - aglomerarea excesiva a suprafefelor carosabile: - gituirea fluxului de circulatie; ~ cresterea numarului de accidente, care antreneaza pierderi umane si materiale; ~ Scdderea vitezei medii de parcurs pani la eliminarea eficientei insasi a acestui mijloc de deplasare -consumul avid de spatiu (25 mp. pentru fiecare automobil in stationare reprezinta echivalentul suprafejei locuibile minimale pentru o familie cu trei Persoane) transforma orasul intr-o zona de conflict, in care omul si automobilul isi disputd suprafete egale. In mod necontrolat, structura orasului se subordoneaza necesitaftilor impuse de transport. Un efect deosebit de negativ asupra amenajarii teritoriului urban (in vederea realizarii cailor de rulare pentru vehicole) il are scoaterea din circuitul normal de folosinti a unor suprafete de teren imense. Pe de alta parte, chiar arterele de circulafie sunt blocate de vehicole parcate, ceea ce conduce la strangularea traficului, cel mai adesea in zonele centrale, cu efecte paralizante asupra activitatilor economice gi sociale. Apare astfel paradoxul: 0 imobilitate crescdnda datoritd abuzului de mobilitate. Evaluarea problemei transportului in oras; solutii de rezolvare a acesteia. Impactul pe care era autovehicolului il are asupra orasului a constituit gi continua sa reprezinte o preocupare permanent pentru asociatiile profesionale aflate in stransa legatur cu organele administrative centrale si locale. Directiile de cercetare vizeaza: 1) cauzele care favorizeazi cresterea traficului auto (gradul de perfectionare a tehnicilor in activitatea de constructie a eailor rutiere, tehnologiile moderne implementate in constructia de autovehicole, optiunea participantilor la trafic pentru diverse mijloace de transport; 2) problemele tehnice privind transportul interurban si cel intraurban, in ceea ce priveste transportul interurban se pun in discutie doua chestiuni: ponderea acestui tip de transport pe cai rutiere (factor dificil de evaluat datorita caracterului aleator al modificarii preferintelor pentru un tip sau altul de transport), respectiv fluxul mijloacelor de transport rutier interurban, Studiul acestui parametru este utilizat la intocmirea planurilor de dezvoltare ale oraselor. Referitor la transportul intraurban se urmarese doud aspecte: posibilitatea accesului la toate punctele de interes si fluxul de autovehicole.3) consecintele amplificarii traficului rutier pentru oras si gasirea solutiilor optime de diminuare ori inlaturare a respectivelor consecinte (aproape intotdeauna negative). Solutii propuse pentru rezolvarea problemelor generate de trafic Pentru orasele mici sunt recomandate urmatoarele rezolvari: centrele istorice sa fie accesibile numai traficului pictonal (accesele carosabile si pareajele urménd sa fie amplasate in zone mai indepartate); instituirea de restric{ii de circulatie in zonele centrale si orientarea acesteia pe liniile de centura; stabilirea unor rute fixe pentru mijloacele de transport. Oraselor mari le sunt propuse urmatoarele solut - facilitarea transportului auto prin redistribuirea activitatilor, astfel_ incat locurile de munca, spatiile comerciale si cele de recreere sa nu fie concentrat amplasate. - folosirea, in zonele centrale, numai a autobuzelor si taxiurilor, accesul automobilelor fiind permis numai in zonele periferice MODULUL IV POPULATIA URBANA, Planurile de urbanism se bazeazi pe studiul si punerea in evident a resurselor umane si urmaresc conturarea perspectivelor demografice, a numarului de locuitori in perspectiva, corelarea acestora cu posibilitatile orasului sia sistemului de localitati de a le asigura cazarea, locurile de munca si serviciile solicitate. De aceea, in orice studiu trebuie sa se Pporneasca de la céteva date obligatorii: ~ cunoasterea situatiei de fapt; ~ stabilirea posibilititilor de dezvoltare prin dinamizarea fortelor proprii; - evaluarea capaciti{ii de a rispunde eficient la impulsurile gi cerintele de nivel teritorial zonal gi national; ~ prognoza evolutiei in perspectiva pe termen lung, Evolutia populatiei urbanePerioada contemporana se afla sub presiunea unor importante schimbari calitative in toate compartimentele vietii sociale, cu consecinfe resimfite in intreaga structura a mediului uman. Cresterile cantitative adesea impresionante nu pot fi nici ele ignorate (numéarul locuitorilor — clement hotarator in aceste prefaceri — inregistreaza cresteri uneori alarmante: populatia lumii s-a dublat in repetate randuri si la intervale tot mai scurte; populatia, nefiind repartizata uniform pe suprafata globului a determinat concentrarea ei in anumite zone). Fenomenele demografice de ordin cantitativ sunt insotie de o crestere a ritmului de urbanizare pe plan mondial. Studiile au aratat c3 unei cresteri de 2% a intregii populatii a globului ii corespunde o amplificare cu 4% a populatici urbane Cresterea populatiei urbane se bazeazi, cu precidere, pe sporul migrator, avand drep consecin{a densificarea oraselor existente, extinderea oragelor in teritoriu, precum gi crearea de noi orase. in Romania, din totalul populatiei urbane 49,3% locuieste in orase cu peste 100.000 de locuitori, 31,7% in orase cu un numar de locuitori cuprins intre 20.000 si 100.000 de locuitori si 19% in orase mici avand sub 20,000 de locuitori. Numirul locuitorilor din mediul urban a inregistrat in ultimele decenii un ritm de crestere mult mai mare in raport cu cresterea numarului total de locuitori, S-au produs de asemeni modificari privind numarul si compozitia populatiei farii prin cresterea semnificativa a populatiei urbane si scaderea corelata a populatiei care traieste in mediul rural. Consecinfele urbanizarii in existenfa social si culturali a popula Dinamica economica gi sociala, Procesul de urbanizare din Romania (ca — de altfel — in toate celelalte state moderne) a fost in directa legdtura cu procesul de industrializare, fiind determinat de migrarea populatiei dinspre asezirile rurale spre cele urbane. Sub aspectul dinamicii sociale el poate fi apreciat ca o restructurare social ca urmare raportului in productia de bunuri. in confinutul existenfei sociale a populatiei se disting urmiatoarele schimbari: * pe plan economic ~ trecerea la munca retribuita; * pe plan fizic — trecerea la un cadrul nou de viafa, cu conditii superioare de locuire, cu facilitatile oferite de oras, cu vestimentatia adecvata acestuia etc.; * pe plan ergonomic — prin exercitarea unor profesiuni si ocupatii noi, prin impunerea unui alt ritm de utilizare a timpului si o noua organizare a acestuia; * pe plan familial — restrangerea familiei la una-doua generatii: * pe plan social-cultural — prin adaptarea la formele exterioare ale culturii urbane si asimilarea unor noi forme de petrecere a timpului liber; are loc 0 delimitare, 0 renunare la traditie si adaptarea la condiitile impuse de noul mod de viata, asimilarea culturii ,,urbane” si participarea la evenimentele ,mondene”, in care se manifesté comportamentul ,,asimilat”.“xperienja a demonstrat cd aceste migcri au fost deseori provocatoare de convulsii atat in planul existentei individuale (uni indivizi manifestand adevarate crize de inadaptare, rimandnd astfel la marginea grupurilor sociale), cat si in planul existentei_comunitare, prin formarea unei categorii neasimilate, neadaptate, adevarata perturbatoare a mecanismului vietii urbane Modificarea cadrului urban. Din punct de yedere functional, structura orasului a suferit urmatoarele modifica ~ functiunile social-economice au fost diversificate, mai ales prin introducerea unor activita{i cu caracter industrial si complementar; ~ functiunea de locuire a cunoscut o crestere accentuata — uneori dublata — la un nivel calitativ superior medici existente; - modificarea funcfiilor de servicii; -modificarea tipului structurii si volumului circulatiei, transportului gi comunicatiilor. Din punct de vedere spatial, de la dispersarea activitijilor s-a trecut la concentrarea lor; de asemeni s-a procedat la construirea unor mari ansambluri de locuite colective, realizate industrializat, intr-un interval de timp foarte scurt. Stilul international promoveaza pe scara larga locuirea colectiva. Marile ansambluri vor fi solugia pentru rezolvarea problemelor locative. in {ara noastra, urbanismul postbelic a urmat principiile siniitoase ale arhitecturii internationale, iar pana in deceniul VII al secolului trecut s-au realizat unele cartiere de locuinte reusite. Deceniile VII si VIII au consemnat o perioada de constructii realizate intr-un ritm forfat, caracterizat prin rabatul facut la calitate. in ceea ce priveste circulatia si transportul urban, si acestea au suferit modificari importante, punfndu-se din ce in ce mai des si mai acut problema legaturii dintre centrul urban si zona periurbana. in ara noastra, dezvoltarea urbana este negativ influenfatd de persistenta navetismului, fenomen ~ de altfel — contradictoriu prin efectele sale. Dincolo de o anumiti limita, diferenta dintre populatia diurn& si cea nocturnd a oraselor determina dotarea suplimentar’ cu anumite servicii a centrului orasului si, mai ales, a rejelei de transport, precum si a nucleelor de concentrare a navetistilor: gari, autogari etc, Datorita unei politici de industrializare forjata, prin investitii foarte mari intr-un timp relativ scurt, in dezvoltarea oraselor s-au creat rupturi_ si discontinuitafi structurale. Realizarea marilor ansambluri de locuit, cu tipuri de construcfii si principii structurale si compozitionale asemanatoare, pe amplasamente perimetrale ~ deci dificil de pus in legatura elementele spatiale si volumetrice specifice fiecdrui oras — a anulat in bund masura diferentierea calitativa si personalitatea centrelor urbane romanesti, negand specificul, traditia oraselor existente. Structura demografica si social-economied a populatieiCaracteristicile structurii populatiei indica sensul posibil al evolutici unei localitati Prin structura populatiei se infelege gruparea populatiei in raport cu o serie de criterii: social-economice, varsta si sexul, preocuparile profesionale, veniturile, tipul de familie ete Toli acesti_ parametri au un caracter statistic si sunt obtinuti fie prin recensiminte periodice, fie prin alte mijloace specifice si sunt utilizati_ la intocmirea planurilor de urbanism ale localitailor sau a studiilor si planurilor de modelare la nivel macroteritorial, avand ca obiectiv Punerea in evidenta a resurselor umane, conturarea perspectivelor demografice, corelarea acestora cu prevederile de dezvoltare social-economicd a orasclor si a sistemului general de localitati Numirul de locuitori si miscarea populatiei Numarul de locuitori reprezinti acea componenta a urbanismului a carei determinare este influentata de o serie de evenimente demografice — natalitate, fertilitate, mortalitate etc. Analizat la un anumit interval de timp, semnificativ (10-20 de ani), el ofera specialistilor informatii privind tendinfele generale ale migcarii populatici in perspectiva. Prin acest mod se poate prognoza tipul de dezvoltare a localitatii si gradul ei de atractivitate. Ansamblul de fenomene care determina evolutia numerica a populatiei este cunoscut sub denumirea de miseare a populatiei. Ritmul de crestere (evolutia numerica a populatiei intr-o anumitd etapa) este rezultatul a doua tipuri de factori 1) miscarea natural, care poate fi in exedent sau in deficit. Ea presupune doud elemente: “nasterile — care pot fi prognozate prin aplicarea unor coeficienti_privind fertilitatea si, statistic, prin numarul noilor nascuti; *decesele ~ care se pot determina prin aplicarea coeficiengilor de mortalitate sau supravieluire pe varste si sexe (numarul lor este, in genenral, constant) Diferenja dintre numarul nasterilor si cel al deceselor indies migcarca (sau cresterea) naturala a populatiei. 2) miscarea migratorie, care rezulta din insuficienta fortei de munca locale sau zonale, respectiv prin atragerea unci populatii — din diferite motive — interesate si se stabileascd in oras. Migrafia sau cresterea mecanicd a populajiei poate determina oscilatii mari ale numérului de locuitori ai unui orag sau ai unei zone, Cea mai caracteristica migcare de acest tip este cea din mediul rural citre cel urban si dinspre orasele mici catre orasele mari gi foarte mari. Mobilitatea populatiei 36Mobilitatea populatici se refera la 0 complexitate teritoriala migratia, navetismul sau deplasarile populatiei, dar si mobilitatea pe plan socio-profesional (miscarile survenite prin schimbarea profesiei, prin trecerea dintr-o categorie sociala in alta), In definirea mobilitijii sociale sunt incluse migearile realizate intr-o diversitate de variabile care definese pozitia persoanei in societate: gradul de educatie si instructie scolard, sexul, starea civild, locul de rezidenta ete. Mobilitatea teritorialé cuprinde totalitatea deplasarilor populatiei sia forfei de muned in teritoriu, de la o localitate la alta, cu sau fara schimbarea domiciliului stabil. Mobilitatea poate definitiva, flotanta sau zilnica (navetism). Mobilitatea definitiva se refera la migrarea unor persoane dintr-o localitate rurali intr-una urbana sau dintr-o localitate urbana in alta localitate urbana sau rurala. Mobilitatea flotanta este constituita, in principal, din deplasari_ ale populatici pentru intervale de timp diferite ca duraté, in vederea: efectuarii de tratamente medicale, urmarea unei forme de invifimant, aprovizionarea sau desfacerea de produse agro-industriale, deplasarilor in interes des turistice, vizitirii rudelor ete. Mobilitatea zilnicd defineste deplasarea cotidiana sau la intervale de timp mici (doud pana la sase zile) a forfei de munca intre localitatea de domiciliu si locul de munca. Acest tip de deplasare este urmarit cu atenfie atat pentru implicatiile sale socio-profesionale, cat si pentru rezolvarea amenajarilor si dotarilor necesare, viciu, Solutionarea problemelor ridicate de diversele tipuri de mobilitate Deplasarile zilnice ale unei parti a populatiei presupun si pretind accesul in timp util si in condiii confortabile la zonele de interes aflate in localitate, Transportul se poate realiza cu ajutorul diferitelor mijloace, pe cdi rutiere sau cai ferate (terestre gi/sau subterane). De corecta si eficienta adaptare - prin proiectare si execuie — a acestor cai de comunicatii depinde flexibilitatea si facilitatea deplasarilor. Pentru evitarea unui consum exagerat de timp si pentru a asigura eficiena deplasarii se urmareste asigurarea izocronelor (grafice in care sunt indicate limitele in care timpul de transport de la domiciliu la locul de munca se inscrie in intervalul de valori 30 — 45 min). Cateva dintre conditiile realizarii unei deplasari optime sunt : - modernizarea cailor de circulatie; ~ asigurarea calitajii infrastructurii; - folosirea mijloacelor de transport de mare viteza, care si ofere gi un inalt grad de confort; - corelarea retelelor de transport intraurban cu cele interurbane. 37Analiza acestor date si condifii conduce la rezultate care evidentiaza posibilitatea aparitici a doua situatii: - una favorabilé in ceea ce priveste izocronele, confortul si securitatea deplasarilor, ceea ce conduce la acceptarea mentinerii navetismului, intrucdt se poate desfasura in condifii avantajoase; - © alta, nefavorabilé in ceea ce priveste izocronele si calitatea transportului, studiul sugerind nevoia cazarii activilor in localitatea de baz si impundnd, in aceasta conjunctura, construirea de locuinte si dotari specifice. Deplasarile cu caracter siptimanal au fost luate mai pufin in calcul pan’ acum, dar chestiunea lor a devenit din ce in ce mai generatoare de ,,presiuni” in ceea ce priveste solutionarea, fapt determinat de cresterea bugetului de timp liber, in special la sfarsitul siptamanii. Caracteristica acestui tip de deplasare este supraaglomerarea — uneori pana la aparifia ,,gatuirilor”- pe caile rutiere care leaga oragul de zonele de agrement. Rezolvarea problemei trebuie si se coreleze cu solufiile propuse la nivel micro si macroteritorial. BP