MODULELE VII-VIII-IX _DOCUMENTATII DE. AMENAJARE._A TERIT! YRIULUI SL be REGLEMENTARI LEGALE PRIVITOARE LA DOCUMENTATIILE DE URBANISM. AUTORIZAREA EXECUTARIT LUCRARILOR DE CONSTRUCTIL fn “litera legii”, prin “documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism” se infelege planurile de amenajare a teritoriului, planurile de urbanism, Regulamentul general de urbanism si regulamentele locale de urbanism, avizate si aprobate conform legii — art.39 al,(1). Documentatiile de amenajare a teritoriului cuprind propuneri cu caracter director, iar documentajiile de urbanism cuprind reglementiri operationale. Propunerile cu caracter director stabilese strategiile si directiile principale de evolufic a unui teritoriu la diverse niveluri de complexitate, Ele sunt detaliate prin reglemet specifice in limitele teritoriilor administrative ale oraselor si comunelor. Prevederile cu caracter director cuprinse in documentatiile de’ amenajare a teritoriului aprobate sunt obligatorii pentru toate autoritatile administrafiei publice, iar cele cu caracter de reglementare, pentru toate persoanele fizice si juridice (art.39). ocumentafiile de amenaj Planul de amenajare a te - Planul de amenajare a teritoriului zonal; i - Planul de amenajare a teritoriului judetean; 50Planul de amenajare a teritoriului national are caracter director si reprezinta sinteza programelor strategice sectoriale pe termen mediu si lung pentru intreg teritoriul {arii; el este compus din secfiuni specializate: Cai de comunicatie, Ape, Zone protejate, Refeaua de localitiiti, Zone de rise natural, Turismul, Dezvoltarea (prin lege se pot aproba gi alte sectiuni). Planul de amenajare a teritoriului judefean, corelat cu celelalte doud categorii de planuri, devine obligatoriu, in ceca ce priveste con{inutul sau, pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului si de urbanism pe care le detaliaza, Planul de amenajare a teritoriului zonal are rol director si se realizeaz’ in vederea soluionarii unor probleme specifice ale unor teritorii (care pot fi intercomunale, interorasenesti, interjudetene, regionale etc.) in raport cu amploarea gi confinutul lor, elaborarea documentatiilor de amenajarea teritoriului si de urbanism sunt date — diferentiat — in competenta autoritatilor administratiei publice centrale sau locale. Astfel: intocmirea planului de amenajare a teritoriului national (PATN) este de competenja administratiei publice centrale si se adopta prin lege. Prevederile PATN sunt obligatorii si se aplicd in amenajarea teritoriului judejelor, municipiilor, oraselor sau comunelor, dupa caz. planurile zonale de amenajarea teritoriului se intocmese de citre administratia publicd centralé si organismele centrale ori teritoriale interesate. Acestea se aproba de citre Consiliile judefene, respectiv Consiliile locale. pentru planurile de amenajare a teritoriilor interorasenesti sau intercomunale competen{a intocmirii lor revine Consiliilor locale interesate in cooperare. competenfa intocmirii planurilor de urbanism ale localititilor, precum gi a/ regulamentelor de urbanism apartine Consiliilor oragenesti sau comunale. Documentatiile de urbanism se refera la localitatile urbane gi rurale si reglemeneatza utilizarea terenurilor si conditiile de ocupare a acestora cu construc{ii. Ele transpun la nivelul localitiilor propunerile cuprinse in planurile de amenajare a teritoriului national, zonal si judejean; avand caracter de reglementare specifica, stabilesc reguli care se aplica direct asupra localitatilor si partilor din acestea pana la nivelul parcelelor cadastrale, constituind elemente de fundamentare obligatorii pentru eliberarea certificatelor de urbanism. Documentatiile de urbanism sunt rezultatul unui proces de planificare urbana referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizeaza situatia existenta gi se stabilese obiectivele, actiunile, procesele si masurile de amenajare si dezvoltare durabila a localitatilor. Documentafiile de urbanism se elaboreazi de catre colective interdisciplinare formate din specialisti atestati in conditiile legii. (potrivit art. 44, al. (1) ). Ele transpun, la nivelul localitatilor urbane si rurale, propunerile cuprinse in planurile de amenajare a teritoriului national, zonal si judefean. Activitatea de planificare este esentiali intrucat, spre deosebire de alte domenii de activitate, consecintele actiunilor urbanistice pot avea (in cazul unor esecuri inregistrate) un impact negativ pe termen lung asupra intregii existente a Lb,comunitafii vizate/implicate. ,,Rebuturile” in acest domeniu sunt extrem de greu (daca nu chiar imposibil) de corectat ( si costurile presupuse ar fi enorme!), ele find vizibile”, putand fi identificate cu usurinté chiar si de nespecialisti. Deciziile gresite antreneaza (cu certitudine) ,,reactii in lanf?, putand compromite 0 serie de alte activititi Sau si faced imposibila realizarea altor proiecte. Privitor la interdisciplinaritatea pe care legea o impune colectivelor de planificatori, este regretabild rimanerea la fazi de deziderat (cel pufin pana la acest moment) a acestei_prevederi, intrucdt se menine ponderea ridicaté a arhitectilor si constructorilor in aceste formatiuni, resimtindu-se ipsa _sociologilor, peisagistilor, medicilor, a celor preocupati de protectia mediului etc. O eterogenitate intru unitate ar schimba radical tot ce fine de crearea unui cadru ambiental reusit — din punet de vedere ,,tehnic” si sinatos, din perspectiva unei ridicate calitati a vietii. Documentatiile de urbanism (potrivit legii) sunt urmatoarele: => (2.03, 4/9 - Planul urbanistic general si regulamentul local aferent acestuia (PUG); - Planul urbanistic zonal si regulamentul local aferent acestuia (PUZ); - Planul urbanistie de detaliu (PUD). Planul _urbanistic general are atat caracter director si strategic, cat si caracter de reglementare; el reprezinta principalul instrument de planificare operational, constituind baza legal pentru realizarea programelor $i acfiunilor de dezvoltare. care unitate administrativ-teritoriald are obligatia si isi intocmeasca si si isi aprobe PUG-ul , care se actualizeaza periodic la cel mult 10 ani. El se realizeazi in cadrul mai multor etape, incepand cu cea preliminard. Aceasta cuprinde o parte scrisd si una desenata privind analiza situafiei existente si situatia juridici a terenurilor, fiind evidentiate terenurile aflate in proprietatea consiliilor locale si care sunt destinate construirii de locuinte, in vederea punerii in aplicare a Programului nafional de locuinte, Prin teritoriu administrativ se injelege suprafata delimitati de lege, pe trepte de organizare administrativa a teritoriului: national, judetean si al unitafilor administrativ-teritoriale (municipiu, oras, comun’). Teritoriul intravilan reprezinta totalitatea suprafetelor construite si amenajate ale localitatilor ce compun unitatea administrativ-teritoriala de baza, delimitate prin planul urbanistic general aprobat si in cadrul carora se poate autoriza execufia de construcfii si de amenajari. De regula, intravilanul se compune din mai multe trupuri (sate sau alte localitafi suburbane componente). Teritoriul extravilan reprezinté suprafata’ cuprinsa intre limita administrativ-teritorialé a unitatii de bazi (municipiu, oras, comuna) si limita teritoriului intravilan. Dintre reglementarile pe fermen scurt, la nivelul intregii unitati administrativ-teritoriale de bazi, mentionam: ~ stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan in relatie cu teritoriul administrativ al localitatii:- stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan - zonificarea functional in corelatie cu organizarea refelei de circulatie; - delimitarea zonelor afectate de servituti publice; - modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare; - stabilirea zonelor protejate si de protectie a monumentelor istorice si a siturilor arheologice reperate; - zonele care au instituit un regim special de protectie prevazut de legis vigoare; - formele de proprietate si circulatia juridica a terenurilor; - precizarea condifiilor de amplasare si conformare a volumelor construite, amenajate si plantate; lagia in - zonele de rise natural delimitate si declarate astfel, conform legii,precum si masurile specifice privind prevenirea gi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor si realizarea constructiilor in aceste zone; - zone de risc natural datorate uhor depozitiii istorice de deseuri; PUG cuprinde prevederi pe termen mediu gi lung cu privire la: - evolutia in perspectiva a localitatii; - directiile de dezvoltare functionala in teritoriu; - traseele coridoarelor de circulatie si de echipare prevazute in planurile de amenajare a teritoriului national, zonal gi judetean; - zonele de rise natural delimitate si declarate astfel, conform legii,precum gi masurile specifice privind prevenirea si atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor si realizarea constructiilor in aceste zone; - lista principalelor proiecte de dezvoltare si restructurare: - stabilirea gi delimitareazonelor cu interdictie temporaria gi definitiva de construire; - delimitarea zonelor in care se preconizeazi operafiuni urbanistice de regenera urbana. |. La baza elaborarii PUG-ului trebuie si stea strategia de dezvoltare a localitafii, intrucat existenfa unei viziuni de ansamblu a ceea ce se doreste a fi realizat (la care se adauga bugetul pe care se poate conta, precum si programele de investitii publice ale localitatii care urmiresc realizarea obiectivelor de utilitate publica) permite stabilirea liniilor de actiune pentru vitor si gasirea celor mai eficiente mijloace gi instrumente pentru ca planurile sa devind realitate, Este extrem de important, in aceasté atapa, si se realizeze 0 diagnozd corecti a situafiei ,,de pornire” (cu identificarea tuturor punctelor sensibile, vulnerabile ale localitatii) pentru ca toate demersurile ulterioare sa repare — in primul rand — raul existent, abia mai apoi trebuind sa fie luate misurile de imbunatifire, de insandtosire”, de dezvoltare a localititi O prevedere importanti a legii vizeaz identificarea, prin PUG, a zonelor pentru care se pot institui reglementari ce nu pot fi modificate prin PUZ-uri sau PUD-uri si de la care nu se pot acorda derogari. Aceste reglementari se 33formuleaza clar in Regulamentul local de urbanism aferent PUG-ului. (Aceste prevederi se aplicd in mod obligatoriu zonelor asupra carora este instituit un regim special de protectic) (art. 46, al. 1-6). PUG confine atat piese scrise, cat si desenate (aceasta find una dintre trasaturile specifice ale acestor documente cu a valoare juridical) { Planul urbanistic zonal (PUZ) este instrumentul de planificare urbana de reglementare specifica prin care se coordoneaza dezvoltarea urbanisticd integrat a unor zone din localitate, caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau printr-o dinamicd urbana accentuati. PUZ asiguri corelarea programelor de dezvoltare urbana integrata a zonei cu PUG. Prin PUZ se stabilese , in baza analizei contextului social, cultural, istoric, urbanistic si arhitectural, reglementiri cu privire la regimul de construire, functiunea zonei, indltimea maxima admisa, coeficientul de utilizare a terenului (CUT) , procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clidirilor faji de aliniament si distantele faji de limitele laterale si posterioare ale parcelei, caracteristicile arhitecturale ale cladirilor, materialele admise. Delimitarea zonelor pentru care se intocmese PUZ obligatorii se face , de regula, in PUG (art. 47, al. 5, 4). / Elaborarea PUZ poate fi generat de intentia’realizarii unui dbiectiv sau unui ansamblu de obiective care determina o influenta deosebita Alin punct de vedere urbanistic intr-o zona mai extins’, care’ nu se suprapune neaparat cu zonele gi subzonele stabilite prin PUG. d / PUZ cuprinde reglementiri asupra zonei referitoare la: - organizarea refelei stradale; - organizarea arhitectural-urbanistici in functie de caracteristicile structurii urbane; - modul de utilizare a terenurilor (prin stabilirea indicilor privind utilizarea terenurilor, POT — Procentul de Ocupare a Teremului si, respectiv, CUT — Coeficientul de Utilizare a Terenului), statutul juridic gi circulatia acestora; - protejarea monumentelor istorice gi servitufi in zonele de protectie a acestora; Elaborarea PUZ este obligatorie in cazul: zonelor centrale ale localitatilor; zonelor construite protejate, parcurilor_industriale, zonclor _ destinate hipermagazinelor si/sau parcurilor comerciale, zonelor de producti, zonelor de dezvoltare a unor ansambluri rezidentiale noi, altor zone stabilite de autorititile centrale sau locale pentru zone omogené din punct de’ vedere functional si morfologic sau pentru suprafete mai mari/de 10.000 mp. / Stabilirea zonelor pentru care se shocinese PUZ-uti obligatorii se face — de regula — in PUG. Planul urbanistic de detaliu (PUD) are exclusiv caracter de reglementare specific’ pentru 0 parcel in relafic cu parcelele invecinate. PUD nu poate modifica planurile de nivel superior, ci poate doar detalia modul specific de construire in raport cu functionarea zonei si cu identitatea arhitecturala a acesteia, in baza unui studiu de specialitate. PUD reglementeaza retragerile fati de limitele 54laterale gi posterioare ale parcelei, accesurile autosi_pietonale, arhitectural-volumetricd, modul de ocupare a terenurilor. in functie de complexitatea obiectivelor de investitie, de cai vecinatatilor, de gradul de detaliere a PUG sau PUZ, administratia puL..ca weata poate initia sau solicita — prin certificatul de urbanism — elaborarea PUD. Acesta poate fi claborat si la inifiativa unui investitor in vederea obtinerii certificatului de urbanism. Zonificarea functionala Delimitarea localitijilor (respectiv stabilirea intravilanului) are ca si scop impiedicarea extinderii haotice a asezitrilor. Perimetrul construibil al localitatii reprezinté limita conventionala in interiorul careia se grupeazi — in mod omogen — toate zonele functionale ale ayezirii, Acest perimetru inchide un teren unitar; numai in cazuri de exceptie cum ar fi: conditii naturale deosebite, situri istorice, amplasarea unor obiective speciale etc, — perimetrul construibil poate si cuprinda unele teritorii distincte, izolate, in afara limitei principale. Criteriile de delimitare se stabilesc in functie de : - cadrul natural si condifiile specifice terenului; - forma si organizarea localitatii ( este de dorit ca forma sa fie adunata, pentru a se evita dezvoltarea dezechilibrati numai in lungime, tentacular’ sau polinuclearai); - in dezvoltarea perimetrului construibil se iau in calcul rezerve de teren liber pentru dezvoltarea ulterioara Existi dou tipuri de limite care marcheaz acest perimetru, si anume: limite naturale (cursuri de apa, plantafii, terase naturale, lacuri ete.) si limite artificiale (cai ferate, magistrale de circulatie rutiera, centuri pantate, borne ete. . Dezvoltarea economico-sociala a localitatilor a implicat stabilirea unor criterii de zonare macro si microeconomica adecvate. La baza asiguririi acestor criterii a stat Legea privind sistematizarea teritoriului si a localitatilor urbane si rurale. Zonarea functionala a teritoriului {ari are la baz valorificarea superioara si rafionala a resurselor materiale si umane, cresterea eficientei economice si sociale a investitiilor, cu respectarea gi mentinerea echilibrului ecologic si de protectic a mediului. Zonarea teritoriala face posibild cunoasterea in detaliu a fiecirei zone a {ari si constituie un instrument de planificare a economiei nationale. Zonarea functionala delimiteaza teritoriul in raport cu posibilitatile de dezvoltare ale principalelor ramuri ale economiei nafionale: industrie, agricultur’, silvicultura, turism s.a. in functie de ponderea pe care 0 au in valoarea productici globale, de structura populatici ocupate si de aria de cuprindere, se pot distinge urmatoarele categorii de zone functionale: zone cu profil complex, zone cu profil mixt, zone cu profil dominant.Un loc important in zonarea functionalé a terenului, avand la baza clementele principale privind posibilitatile de dezvoltare a fiecarei zone in parte sia teritoriului in general, il constituie dezvoltarea retelei de localitati urbane si rurale, avand drept scop imbunatatirea treptata a repartifiei populatiei in teritoriu, prin realizarea pe etape a unei refele de localitati diferenjiate prin functiunile economice, care sii se completeze ins armonios cu ansamblul economic-social al {arii. Studiile de sistematizare a teritoriului se refera gi la conservarea mediului, ele trebuind sa circumscrie si problematica protecfiei aerului, apelor, solului — gi a resurselor naturale ale acestuia —, protectici padurilor, a resurselor balncoclimaterice si turistice 5. Zona functionali reprezint& acel teritoriu din cadrul localitajii care este echipat si amenajat pentru desfasurarea - cu preponderenfa - a unui anumit tip de activitate. Zonele unei localitiifi se afla in relatie de interdependenta si, adesea, de interferenga. Principalele zone ale unei asezari urbane sunt: = Zona industrial — cuprinde totalitatea obiectivelor de productie (care pot fi grupate pe platforme industriale) si a celor de depozitare. Amplasarea zonelor industriale se face, de reguli, in perimetrul construibil si numai in cazuri deosebite in afara acestuia. in functic de conditiile de protectie a mediului ( si ne referim la gradul de nocivitate a acestor activitati) in cadrul perimetrului construibil obiectivele industriale pot fi amplasate in interiorul zonelor de locuit, la marginea acestora sau la distant, dezvoltate in prelungire sau in paralel. Marimea zonelor industriale depinde de mai multi factori gi se stabileste, de reguli, pe baza a doi parametri caracteristici: numarul locuitorilor din zona si suprafata constructiilor care urmeaza a fi executate. Unul din factorii care influenteaz pozitiv restringerea zonei industriale si reducerea costurilor este asigurarea unei cooperdri adecvate intre diferitele unititi de productic cu privire la utilitaji - transporturi, alimentare cu apa, energie, canalizare — si la servicii. Cooperarea trebuie extinsa si intre zona industrial si zonele de locuit, in principal pentru scurtarea distantelor de transport intre aceste zone si in vederea folosirii acelorasi surse si cai de utilitati (apa, energie, canalizare etc.). Zona_de_locuit — cuprinde terenurile aferente locuinfelor, dotarilor social- culturale si ale cailor de circulatie aferente si se structureazi sub forma unitatilor urbanistice complexe: complex, cartier, sector. Uncori, zona de locuit si zona industrialé se intrepatrund prin amplasarea in interiorul zonei de locuit a unor spatii productive nepoluante (spre exemplu industrie alimentara, industrie usoarii), O astfel de rezolvare poate avea efecte pozitive, dat fiind accesul mai rapid si mai usor la locul de munca gi descongestionarea cailor de acces spre marile platforme industriale. Determinarea si dimensionarea zonei de locuinte are la baza o serie de factori economici, sociali, ecologici etc. , printre care: caracteristicile geotehnice 56si de relief ale terenului; protectia antiseismicd; protectia contra surselor poluante; regimul de inalyime; suprafafa de teren ocupata care. impreund cu regimul de inaltime determina si densitatea constructiilor; orientarea fata de punctele cardinale — pentru o insorire cat mai indelungata a incaperilor de locuit 5.a. Structura zonelor de locuinte se organizeaza astfel incat si formeze unitaqi urbanistice complexe — grupe de locuinte, complexe de locuinfe, cartiere, sectoare, orase care, in afara locuin{elor, trebuie sé inglobeze si dotarile social- culturale necesare, cum sunt: spatiile de invajamant, culturale si sportive, pentru asistentaé medicala, comerciale si de alimentatie publica, unitati prestatoare de servicii, parcaje, garaje, spafii verzi etc. Pentru. determinarea dotirilor necesare zonelor de locuinfe, in funcfie de numarul de locuitori ai acestora, sunt stabiliti indici medij orientativi, care dau necesarul de teren si spatii de construit Zona de locuit are cea mai mare pondere in cadrul teritoriului, atat ca gi suprafaja (reprezentind 40-60 - 80 % din suprafafa asezarii urbane), cat si ca importanti, Functiunile zonei de locuit sunt: asigurarea cazirii populatiei si oferirea cadrului construit, specific amenajat pentru desfasurarea viefii sociale si particulare a acesteia. Componenja zonei include: locuinte de toate tipurile si categoriile; dotarile aferente; spatiile plantate de folosinfi comuna; caile de circulafie si amenajarile aferente: parcaje, garaje, platforme gospodaresti.. Ficcare parte a zonei de locuit se defineste prin: numarul de locuitori si intinderea ariei respective; de aici rezulta freventa functiilor urbane si distantele maxime — in timp si spafiu — intre locuinfa si dotarile necesare. Se pot, astfel, defini tipurile de compartimentiri morfologice ale zonei de locuit ca find: grupa de locuit, unitatea complex urbana, cartierul gi sectorul (oragenesc). Grupa de locuit prezinta ca si caracteristici: - funcjiuni permenente; - distante, in timp si spatiu: 3 minute, respectiv 200 m; ~ numar de locuitori: intre 400 si 2.500 ; - suprafata: intre 2 si 6 ha; In cea ce priveste serviciile asigurate, putem enumera: D> supravegherea si joaca prescolarilor; > odihna varstnicilor; > aprovizionarea cu produse de prima necesitate; > aprovizionarea cu ziare, timbre, tigari ete.; > spilitorii; > platforme de depozitare pentru deseurile menajere; > parcaje pentru biciclete, motorete, autovehicule personale. in cadrul acestei unitiji morfologice de locuit, unitafile prestatoare de servicii sunt amplasate chiar in clidirile de locuit sau in imediata lor apropiere contribuind astfel, printr-un consum minim de timp, la satisfacerea cerintelor imediate, de mare frecventa si urgenta ale locuitorilor. Unitatea complex urband are ca gi trasdturi specifice: 37- functiuni cotidiene; ~ dotiri amplasate la distanje, in timp gi spatiu, la 8 minute, respectiv 500 - numar de locuitori: intre 3.500 si 10.000 (maximum 16.000); - suprafa(a: intre 10 si 20 ha; Complexul de locuit reprezint4 unitatea urbanisticd de baza, fiind format din mai multe grupe de locuit si are limite relativ bine conturate prin strizi de importan{a oraseneasca sau de elemente naturale. Serviciile asigurate sunt: > spatii pentru joaca si sport pentru copii si tineri; > spatii si amenajari pentru recreatie, pentru dan: > cresa, gradinita, scoala elementara; > magazine alimentare si nealimentare; > atcliere de intretinere si reparatii curente; > cinematografe, cofeterie, bufet; > librarie, farmacie, dispensar, oficiu postal; > pare, bazin de inot, patinoar; > administratie locala, CEC; > garaje si parcaje pentru autovehicule particulare si publice; D stati de taximetre. Cartierul se caracterizeaz prin: ~ dotarea cu amenajari si servicii cu caracter periodic, amplasate in timp gi spatiu la 20 minute, respectiv la 1.200 m; ~ numarul de locuitori variaza de la 15.000 la 30.000 — limita inferioara si intre 50.000 gi 100.000 — limita superioari - suprafafa este cuprinsa intre 60 si 80 ha — limita inferioard, respectiv 150 — 300 ha — limita superioara. Cartierul constituie prima treapti dintre unitatile morfologice urbane in care poate fi asigurat un nivel complex de confort orisenesc.El constituie modelul de dotare pe care trebuie sa il urmeze orasele mici si mijlocii. Marimea cartierului, ca si a complexului, este direct proportional cu mirimea orasului, limitele sale fiind conturate de arterele de mare circulatie, de zonele industriale sau, eventual, de elemente naturale. Cartierul este format din: - teritoriile complexelor de locuit componente; - dotarile social-culturale de folosinta periodic’; - parcul (mare) de cartier; - arterele de circulatie interioara. Serviciile oferite de dotarile de cartier sunt complexe: > liceu, scoli profesionale specializate; > casa de cultura (casi a tineretului) cu teatru, cinematograf, spatiu expozifional; > sald polivalenta; > policlinica, clinici particulare, farmacii; > supermagazine; 38> restaurante, cofeterii, baruri; > atelicre de confectii si reparafii complexe, curatatorii; > servicii de administratie publica (financiara, locativa, politic, notariate etc.) P unitati economice de productie nenociva. Sectorul ordgenesc este unitatea urbanisticd caracteristie’ oraselor mari si foarte mari (in tara noastra doar capitala beneficiazd de o asemenea impartire) Cateva dintre caracteristicile sectorului sunt: - numarul de locuitori: intre 100.000 si 200.000; uprafata: intre 500 si 800 ha. Elementele constitutive ale unui sector s - teritoriile cartierelor — cu dotarile specifice; - dotiri specializate de folosinta ocazionala; - artere de circulatie: - zone de recreere, spatii verzi. Structurarea gi sistematizarea oraselor constituie un proces complicat gi prezinta dificultaji mai ales in oragele cu evolutie spontana, definatoare ale unor situ-uri valoroase, ale unor traditii puternice in ceea ce priveste proprietatea gi modul de locuire, in aceste situafii este necesar ca rezolvarile si se adapteze la situatia existent, urmirindu-se corelarea ~ la un nivel optim — a modernizarii zonelor cu pastrarea si punerea in valoare a fondului construit existent, mentinerea unui echilibru gi la nivelul existenfei ritmurilor diferite de “viata” a edificiilor noi si a celor vechi. Spiritul in care trebuie si aiba loc interventiile asupra oraselor nu trebuie sa fie dominat nici de preocupari cu o puternica tenta arheologica, nici de cele marcate de spiritul practic, nici de cele care sunt “focalizate” pe aspectul estetic, ci trebuie sa se adapteze necontenit la natura gi la trecut, astfel inc: se realizeze o continuare, nu o suprapunere. Unul dintre clementele cele mai sensibile in actiunile de modernizare, de reconstructie a unor zone din orase il constituie graba: este de dorit ca nimic sa nu se faci sub semnul urgentei, chiar pripei. Acest deziderat va fi accesibil si functional numai atunci cind vom avea o legislatie bine chibzuiti, coerenta, reformatoare cu adevarat — gi in ideea ca omul de rand sa fie instruit, educat in spiritul unui util imbinat cu frumosul, cu practicul, cu ecologicul si, nu in ultimul rand, liber si-si marturiseascd, in aceste coordonate, dorinta de fericire. “ O societate are tot atata nevoie de legile spafiale ale armoniei care o cuprind, cat de © constitutie”. - Zona dotirilor social-culturale — cuprinde terenurile pe care sunt amplasate spafiile comerciale, teatrele, cinematografele, spitalele, scolile, hotelurile, primariile etc. Dotarile de importan{a ordgeneasca se amplaseazi in centrul civil al localitaii, - Zona spatiilor verzi — este formata din terenurile destinate parcurilor, gradinilor etc. Prezenja acestei zone in oras este obligatorie pentru pastrarea echilibrului ecologic urban si pstrarea unui mediu de viata sanatos. unt:~ Zona_de circulatic si transport ~ cuprinde terenurile destinate prineipalelor artere de circulatie si amenajarile aferente: parcaje, garaje, giri, aeroporturi, porturi navale etc. Chiar daca astizi exist modele de dezvoltare urbana care tind si »Sparga” Uparele utilizate pani acum, aceasti imparfire a teritoriilor localitatilor se menfine din rafiuni greu de ignorat. Realitatea contemporand promoveazi mixturile functionale — demers justificat si adesea posibil datorit’ schimbarilor survenite in ceea ce priveste tipurile de productie, sistemele de comunicare, furnizarea serviciilor ete. — dar texturile urbane existente poarti ined pecetea vremurilor trecute si a sabloanelor utilizate. Go