Professional Documents
Culture Documents
Morfologia Și Structura Seminței.
Morfologia Și Structura Seminței.
Sămânţa este prezentă la gimnosperme, unde se formează din ovul, în urma unei
fecundații simple, și la angiosperme, în urma unei fecundații duble.
La gimnosperme, de exemplu la pin (Pinus sp., fig.43), aceasta este formată la exterior
dintr-un tegument gros, lignificat, care se prelungeşte formând o aripioară membranoasă. Sub
tegumentul extern se găsește: endospermul primar în care este dispus embrionul, protejat de un al
doilea tegument subţire cu acelaşi rol ca al endospermului secundar al angiospermelor.
Embrionul este format din radiculă, tulpiniţă germinativă, unul, două sau mai multe cotiledoane
cu formă triunghiulară, dispuse central, înconjurate de endospermul primar şi un muguraş. În
partea îngustă a seminței aproape de radiculă se află micropilul.
Fig.43 Sămânţă de la Pinus sp.: A - solz carpelar, cu cele două seminţe, văzut pe
faţa sa superioară; B - aspect exterior al unei seminţe de Pinus sp.; C - sămânţa secţionată
longitudinal (paralel cu cele două feţe: dorsală şi ventrală); D - sămânţă secţionată
longitudinal, median prin dreptul regiunii micropilare; E - sămânţă secţionată transversal; a -
aripă; ah - axa hipocotilară; cot - cotiledoane; esp - endosperm primar;
r – radiculă; rm - regiunea micropilară; szc - solz carpelar; sm - sămânţă; te - tegument
extern; ti - tegument intern; vv - vârf vegetativ
(după Grinţescu şi Geneves, citaţi de Tarnavschi, 1974)
Părţile unei seminţei mature sunt: tegumentul seminal ce provine din integumentul
ovulului, embrion şi ţesutul cu rezervele nutritive destinate embrionului (albumen sau
perisperm); unele semințe au numai embrion.
1) Tegumentul seminal reprezintă ansamblul de țesuturi care protejează și învelesc
sămânţa. Poate fi gros, când se formează din două integumente, fiind diferențiat în testa și
tegmen, și subțire, nediferențiat în testa și tegmen, când se formează dintr-un integument
(asteracee). Este impermeabil, având o suprafață: netedă (fasole, ricin), reticulată (mac),
alveolată (cuscuta), prevăzută cu țepi, peri etc.
Micropilul apare sub forma unui por (fig.45) și reprezintă zona subțire a tegumentului, pe
care o sparge radicula embrionului în timpul germinației. Rafa este o proeminenţă a tegumentului
seminal, care se întinde de la hil până la chalază şi apare numai la seminţele provenite din
ovulele anatrope (ricin, mazăre etc.).
Anexele cărnoase (fig.46) ale tegumentului seminal sunt: strofiola, caruncula, arilul și
arilodul. Ele iau naştere la nivelul micropilului sau la nivelul hilului şi servesc la răspândirea
seminţelor prin furnici, păsări sau alte animale.
Arilul este o expansiune cărnoasă formată prin proliferarea celulelor integumentului, care
începe în regiunea hilului şi învelește ca o cupă sămânţa, parţial (nufăr, tisă) sau total (nucşoară,
Myristica fragrans).
Arilodul are aceeași origine cu caruncula, dar el se extinde pe toată suprafața seminței
(Euonymus europaea-salba moale).
2) Embrionul este partea cea mai importantă a seminţei şi ia naștere din zigotul principal.
Este format din: radiculă sau rădăciniță, dispusă în apropierea micropilului, tulpinița sau
hipocotilul, muguraş numit gemula sau plumula şi cotiledoanele (unul sau două), primele
organe de natură foliară, subțiri la semințele cu endosperm, groase la cele fără endosperm, toate
aceste componente ale embrionului reprezentând ţesuturi meristematice, nediferenţiate.
Semințele cu endosperm bine dezvoltat se numesc albuminate (ricin, cereale etc), iar cele
fără endosperm, alcătuite numai din tegument și embrion se numesc exalbuminate (fasole).
În aceeaşi sămânţa se găsesc mai multe feluri de materii de rezervă (amidon, aleuronă,
grăsimi, substanțe pectice etc).