SISTEME

INFORMAȚIONALE
SI INFORMATICE

Sisteme Informaționale în Urbanism și Amenajarea Teritoriului

 S.I.U.A.T

Definiție
 SISTEM INFORMAȚIONAL - totalitatea cunoștințelor,
datelor și informațiilor privind un teritoriu, o localitate
urbana sau rurală

Exemple:
SIUAT: sistem informațional pentru urbanism și
amenajarea teritoriului
SIPROMED: sistem informațional pentru protectia mediului
SIT: sistem informațional pentru trafic
SIG: sistem informatic geografic - permite analiza
elementelor spațiale (nu doar geografice !!!);
https://www.nrf.gov.sg/programmes/virtual-singapore/video-
gallery
 S.I.U.A.T

Definiție
 SIUAT s-a născut ca urmare a necesitării
sistematizării indicatorilor, care fiind foarte mulți,
sunt incontrolabili.

DATĂ - expresia numerică a unei caracteristici a unei

funcțiuni, cu precizarea exactă a unităților de măsură
sau a sistemului de referință căreia îi aparține.
INFORMATIE - dată căreia i s-a atribuit o semnificație
BANCĂ DE DATE ( Bază de date) - sistem ordonat
de a culege date și de a le transforma în informații
 S.I.U.A.T

 Pentru ca datele să devină informații prin intermediul

bazelor de date, trebuie parcurși următorii pași :

- culegerea datelor
- verificarea corectitudinii datelor și a unităților de
măsură ale acestora; această verificare se face prin
sondaj sau folosind sisteme automate de verificare
- validarea datelor
- stocarea datelor
- procesarea sau utilizarea datelor
 S.I.U.A.T

 Pașiiprezentați mai sus aparțin unei baze de date

pasive, care are doar un caracter constatativ;

!!! dacă această bancă de date ar avea în plus

procedee și tehnici auxiliare, baza de date ar
deveni activă și ar permite elaborarea de decizii cu
analize multicriteriale:
decizii privind alocările de resurse (financiare,
umane), prognoze, decizii cu consecințe multiple,
etc.
 S.I.U.A.T

Descrierea unui SIUAT

 cele 20 de funcțiuni economico-sociale

 indicatori
 indici : * intra și interfuncționali
* globali ( culeși sau elaborați)
* cantitativi, calitativi, spațiali
* valorici (costuri)
 S.I.U.A.T

Structura unui SIUAT

 componenta statică - include documente privitoare
la zona studiată: date istorice, referințe din cronici
resurse vechi, memorii, vestigii arheologice și alte
documente care pot folosi la reconstituirea evoluției
trecute privind populația, locuințele, economia,
infrastructura tehnică etc.
 componenta dinamică este alcătuită din indicatori,
indici și indici globali, culeși fie direct, fie prin
eșantioane
 elementele anexe apar mai ales în unitățile
teritoriale complexe aducând o precizare în plus (de
exemplu pentru amplasamente: condiții geotehnice,
de seismicitate etc.). Ele pot fi grupate pe planuri și
hărți și pot apărea în sondaje, anchete sau în
subsisteme informaționale.
 S.I.U.A.T

Structura unui SIUAT

 Sistemele informaționale au o structură
tridimensională
 S.I.U.A.T

Modul de operare al unui SIUAT

 culegerea informațiilor
 validarea
 stocarea
 accesul
 utilizarea
 actualizarea
 S.I.U.A.T

Participanții (“actorii ”) la
elaborarea și operarea unui SIUAT
 beneficiarul
 elaboratorii proiectului pe care
se grefeazå S.I.
 elaboratorii S.I.
 reprezentanții autorităților
locale
 reprezentanții aleși ai
populației
 organizațiile și instituțiile

Modul de lucru: discuții și

consultații reiterate, în diferite
faze de elaborare
 S.I.U.A.T

Concluzii
Avantajele și limitele S.I.:
 pericolul degradării datelor și mai ales a
vicierii concluziilor posibile
 tranziția către utilizarea eficientă a S.I.
* raport cost/ eficiență
* raport timp repartizat/ timp util total
 prudență în utilizarea exclusivă a
metodelor și procedeelor statistice
 Metodologia RURP (Regional, urban and rural
planning)-STUR se aplica oricarei unitati
teritoriale, urbane sau rurale in vederea analizei
situatiei existente, evolutiei trecute si prognozarii
evolutiei viitoare, incluzand stabilirea
parametrilor care determina aceasta evolutie.
 Este necesara alcatuirea unei retele de unitati
teritoriale (un numar de localitati urbane si/sau
rurale, o singura localitate sau o zona teritoriala
divizata in unitati) pentru care exista date sau se
pot culege date.
 O conditie esentiala: omogenitatea culegerii
datelor pentru reteaua stabilita
Conceptia care sta la baza elaborarii acestei
metodologii ia in considerare urmatoarele
elemente componente specifice procesului de
urbanism si amenajarea teritoriului
Aportul specific Resursele locale Rezultatele
metodologiei obtinute
RURP
(organizarea (date, informatii, (echipa de
datelor, specialisti si proiectanti, banca
prelucrarea lor, proiectanti existenti de date, rapoarte,

pregatirea + = grafice, concluzii,
proiectantilor variante, solutii,
decizii)
 Studii de caz (din V. Ioanid, Urbanism si Informatica,
1988)
 1. Protectia mediului in municipiul Baia Mare

 Tema: Elaborarea unor solutii urbanistice care sa asigure o protectie

sporita a populatiei si a mediului de efectele nocive ale poluarii.
 Obiective : delimitarea zonelor celor mai afectate de poluare,
masurarea efectelor poluarii asupra populatiei, direct si indirect,
ierahizarea acestor zone in raport cu expunerea la poluare si
stabilirea unor prioritati in adoptarea de masuri de ordin urbanistic
pentru contracararea efectelor poluarii.
 UTR- delimitarea celor 16 circumscriptii sanitare
 Banca de date – date masurate in 1983 si 1984 grupate pe 5 functiuni
(populatie, invatamant, sanatate, protectia mediului si utilizarea
terenului) 169 indicatori (*16 – total 2704 indicatori)
 Initial au fost generati cu ajutorul acestor indicatori 119 indici
(populatie -27, invatamant -16, sanatate-61, protectia mediului -11 si
utilizarea terenului -4). Prin rulari succesive au fost retinute 22 variabile
(populatie -27, invatamant -2, sanatate-11, protectia mediului -5 si
utilizarea terenului -1).
 Studii de caz (din V. Ioanid, Urbanism si Informatica,
1988)
 2. Dezvoltarea tertiara in Regiunea Ile-de-France,
Franta

 Tema: Posibilitatea localizării si amenajarii unor poli de dezvoltare

tertiara ( 2 mil mp de servicii de calitate deosebită, banci,
asigurari, ceretare stiintifica, turism de afaceri, activitati
universitare, culturale, sportive dintre cele mai reprezentative
etc.)in regiunea Ile-de-France;
 Obiective: -consolidarea poziției Parisului ca pol al dezvoltării
terțiale a Europei
 -valorificarea complexa a retelei de legaturi regionale existente si
care se preteaza la o utilizare intensiva
 Crearea conditiilor pentru extinderea legaturilor aeriene
internationale la aeroporturile Orly si Roissy
 Crearea a cca 250.000 noi locuri de munca, echilibrarea nivelului
de dezvoltare economica si sociala a celor 7 departamente
limitrofe Parisului,
 Studii de caz (din V. Ioanid, Urbanism si Informatica,
1988)
 2. Dezvoltarea tertiara in Regiunea Ile-de-France,
Franta

 UTR – 37 localitati (4 arondismente din cele 20 ale Parisului, 5 orase

noi din coroana mare, 8 localitati din coroana mica si 20 localitati din
coroana mare)
 Banca de date- 110 indicatori pentru fiecare UTR, in total 4070
indicatori, cea mai mare parte pentru 1982.
 Au fost generati 314 indici. La prima selectie (in fuctie de coeficientul
de variatie) au fost retinute 65 variabile grupate in 9 categorii
populatie (12), densitati (13), ocuparea populatiei (15), locuinte (3),
utilizarea terenului (3), fiscalitate (3), accesibilitate (3), nocivitati (2)
alte categorii (11).
Ce este GIS ?

GIS este o tehnologie a informatiei ...

• care inregistreaza, administreaza si

proceseaza informatiile spatiale
• care integreaza si relationeaza diferitele date
folosind informatii locationale
• care face analiza spatiala, cautari si
investigatii
• care recunoaste si evalueaza structurile si
relatiile spatiale
• care vizualizeaza si prezinta rezultatele in
harti, planuri si statistici relationate
GIS este acronimul denumirii în limba
engleză a Sistemelor Informatice
Geografice: Geographic Information
Systems (SUA), Geographical
Information Systems (Marea Britanie,
Australia, Canada), Geographic
Information Science (academic).

 Definiţie:
 GIS este o colecţie organizată compusă
din
 hardware,
 software,
 date geografice,
 personal,
destinată achiziţiei, stocării, actualizării,
prelucrării, analizei şi afişării informaţiilor
geografice în conformitate cu specificaţii
ale unui domeniu aplicativ.
 Componenta hardware

 înseamnă atât platforma de calcul cât şi

echipamente periferice pentru
introducerea datelor şi pentru
comunicarea (afişarea) rezultatelor;
Componenta software

 trebuie să ofere o serie de funcţii de

bază, cu aplicabilitate generală şi în
acelaşi timp să permită
adaptarea/extinderea la specificul
oricărei aplicaţii;
 funcţiile oferite trebuie să permită atât
analiză vectorială şi cartografie
automată, cât şi prelucrarea imaginilor şi
modelare spaţială(raster), laolaltă cu
gestiune de baze de date şi acces multi-
media;
Componenta date geografice

 estedeterminantă
 cea mai costisitoare şi longevivă

componentă a unui GIS.

 Un GIS permite  Surse de date GIS:
integrarea datelor
achiziţionate
 digitizarea hărţilor
 la momente de timp (manuscrise)
diferite,  scanarea harţilor
 la scări şi cu rezoluţii (manuscrise) si
diferite, vectorizarea lor
 prin diverse metode,  conversia datelor CAD
 elementul de legătură  fotogrametrie
fiind dat de localizarea (fotograme aeriene)
geografică, în teritoriu.  teledetecţie (imagini
multispectrale aeriene
sau satelitare)
 măsurători în teren -
GPS
Achizitia si prelucrarea informatiilor
24 / 13
: din
ortofotoplanuri
- planuri cadastrale
- CAD-uri, alte schite si desene
26 / 18
(scalate sau
nescalate)
 27 / 18
Harti Harti Alte structuri de
Baze de date
fizice scanate date
scanare vectorizare transfer de date codificare
Capturarea datelor si organizarea in straturi tematice

Georeferentiere

Editare/Curatire

Potrivirea marginilor
Verificarea prin suprapunere

Baze de date integrate

Analize si interogari
Obtinere : 70-80% timpul si costul proiectului
 Un GIS gestionează două tipuri de
date:
spaţiale (grafice) descriptive
 reprezintă poziţia şi
(negrafice)
forma obiectelor  reprezintă informaţii

(fenomenelor) despre obiectele

(fenomenele)
terestre utilizând trei terestre amplasate
entităţi grafice: pe o hartă utilizând:
 puncte  atribute (întrebări)
 linii  valori ale atributelor
 poligoane (răspunsuri)
 Modelul de
date GIS
Date topologice
Geometrie: ID

1
2
Puncte 3
Tabele,
Atribute
Linii
ID

1
2
Poligoane 3
Integrarea componentelor sistemului
bazata pe straturi
Date despre populatie

Biodiversitate

Infrastructura tehnica,
reteaua stradala
Folosirea terenului

Conditii de mediu,
apele subterane
Componenta personal înseamnă o
echipă formată din trei categorii de
specialişti:

 cei care implementează software-ul de bază-

sunt implicaţi în activităţi de instruire a
utilizatorilor, asistenţă tehnică şi consultanţă;
 cei care creează şi întreţin baza de date
digitale- sunt responsabili pentru precizia şi
completitudinea datelor oferite utilizatorilor;
 cei care utilizează software-ul şi baza de date
geografice pentru a rezolva probleme
concrete- sunt implicaţi în formularea
specificaţiilor de definiţie a
proiectelor(aplicaţiilor) GIS, dezvoltarea de
tehnologii specifice, generarea produselor
GIS şi asistarea proceselor decizionale.
 Ce aduce nou GIS ?

GIS furnizeaza ...

Informatii imbogatite prin caracteristici spatiale

Vizualizarea datelor de baza
Privire generala si integrarea cunostintelor specializate
Metode puternice de analiza spatiala
Recunoasterea politica a conflictelor spatiale
Crearea indicatorilor spatiali
 Suport decizional/ Planificare

Modelare

GIS Analiza spatiala

Monitorizarea mediului

Realizarea de harti/
Vizualizare
Managementul datelor

Strangerea datelor
 BAZA DE DATE ÎN MEDIU GIS (CLASIC)
34 / 18

Tehnologia GIS poate fi considerata si ca un sistem de management al

informatiilor sau un suport al sistemului decizional.
Exemplu: Un GIS ne da posibilitatea de a introduce, de a intreţine şi
mai ales, de a analiza şi de a interpreta rapid şi eficient datele referitoare la
reţelele de apă.
date spaţiale (grafice) şi atribute descriptive (negrafice)
Planuri cadastrale
Reteaua stradala
Straturi Conducte retea alimentare cu apă
tematice
existente Hidranti
Noduri retea
…………
Avarie
Tema noua …………
Retea functionala
Straturi tematice Retea nefunctionala
generate prin Suprafata necesara
analiza spatiala remedierii avariei
…………
 Rezultate partiale (dintr-un
35 /minimum
18 de informatii)
(1)
Afisare conducte
pe tipuri de
materiale

Tabel atribute
(materiale, debite,
etc.)
 Rezultate partiale (dintr-un
36 /minimum
18 de informatii)
(2)

Conducta
distributie Nod
apa (modelare)

Tabel atribute
artera
 Procesarea informatiei spatiale
LOCALIZARE: "Ce se afla la ... ?"
CONDIŢIE: "Unde se afla ... ?“
TENDINŢE: "Ce s-a modificat de cand ... ?“
PARTICULARITĂŢI: "Ce particularităţi se manifesta in zona..?“
MODELARE: "Ce s-ar intampla daca ... ?"

• Unde poate fi localizata in mod optim o noua zona comerciala?

• Ce zone pot sa fie folosite pentru infrastructura sociala ?
• Care este influenta unor noi zone de asezari urbane in transportul
public?
• Unde sunt centrele de accidente, ce este similar?
• Ce utilitati tehnice trebuie sa fie planificate si unde trebuie sa fie
localizate?
O decizie optima, în etapele38 de
/ 18
fundamentare / formulare /
implementare, are ca suport indispensabil o realitate
existenta - exprimata prin entitati spatiale, prin atributele lor,
prin indici si indicatori de referinta - obtinuta prin metode
specifice SISTEMELOR INFORMATICE / GIS.

x – straturi de Baza de date

tematice spatiale si
existente y – Harti tematice

monitorizare

control
Baza de date spatiale si aplicatia
39 / 18specifica asociata :

GIS Aplicatia
specifica
Date de
intrare Gestionare
Interfata
grafica a solicitări
Baze de date
utilizatorului
integrate
- Mapare Evaluare
- Procesare soluţii
- Depozitare
- Interogare
- Analize Diseminare
Afisare si - Feedback
raportare
Suport decizional
TRAIN GIS Planificare urbana – evidentierea potentialelor zone de
constructie a locuintelor – Studiu de caz

Date de intrare
modelul digital al terenului; analiza geotehnica
nivelul panzei freatice; utilizarea terenului;
poluare; utilitati; zone de agrement

Instrumente
Selection, Interpolation, Buffer, Overlay

Date de iesire
zona potentiala pentru constructia de locuinte; statistici
TRAIN GIS Planificare urbana – evidentierea potentialelor zone de constructie a locuintelor

Date de intrare

modelul digital al terenului

Leonardo da Vinci
TRAIN GIS Planificare urbana – evidentierea potentialelor zone de constructie a locuintelor

Date de intrare

analiza geotehnica

Leonardo da Vinci
TRAIN GIS Planificare urbana – evidentierea potentialelor zone de constructie a locuintelor

Date de intrare

nivelul panzei freatice

Leonardo da Vinci
TRAIN GIS Planificare urbana – evidentierea potentialelor zone de constructie a locuintelor

Date de intrare

utilizarea terenului

Leonardo da Vinci
TRAIN GIS Planificare urbana – evidentierea potentialelor zone de constructie a locuintelor

Date de intrare

Utilitati
Zone de agrement

Leonardo da Vinci
Planificare urbana – evidentierea potentialelor zone de constructie a locuintelor

Procesul “Locuinte”
Baza legislativă – inițiativa INSPIRE
Directiva europeană 2007/2/CE - INSPIRE (Infrastructura pentru
informații spațiale în Comunitatea Europeană) stabileşte normele
privind instituirea unei infrastructuri pentru informaţii spaţiale, care să
permită schimbul, partajarea, accesul şi utilizarea datelor spaţiale
şi de mediu interoperabile, precum şi a serviciilor legate de aceste
date. INSPIRE vizează coordonarea între utilizatorii şi furnizorii de
informaţii, astfel încât datele provenite din diferite sectoare să poată fi
combinate şi difuzate.
INSPIRE se aplică informaţiilor spaţiale care acoperă teme cum ar fi
frontierele administrative, observaţiile privind calitatea aerului, a
apelor, a solurilor, biodiversitatea, acoperirea terestră, reţelele de
transport, hidrografia, altitudinea, geologia, repartizarea populaţiei
sau a speciilor, habitaturi, situri industriale sau zone de risc natural
etc., deţinute în format electronic de către autorităţile publice sau în
numele acestora.
 Web -GIS
Au apărut aplicații GIS pe internet și în domeniul
urbanismului și amenajării teritoriului cunoscute sub
denumirea generică web-GIS. Acestea au rolul de a
informa cetăţeanul, dar şi de a-l implica în suportul
decizional. Cea mai importantă, prin utilitatea ei, în
procesele curente ce țin de administrarea localităților
sau a unor teritorii administrative mai cuprinzătoare
este cunoscută sub denumirea de „Cetățeanul
senzor” (Citizen request) și presupune implicarea
directă a cetățenilor. O astfel de aplicație este o
componentă a unui sistem web-GIS, care este
implementată sub forma unui serviciu on-line ce
permite cetățenilor să notifice autoritățile asupra unor
potențiale probleme care apar în teritoriu.
Bibliografie

 Ioanid, V. (1988), Urbanism si informatica,

Editura Tehnica
 Savulescu, C. (1996), GIS- O privire generala,
CAD report
 Petrescu, F. (2007) Sisteme informatice
geografice in urbanism si amenajarea
teritoriului, Matrix Rom
 Sercaianu, M. (2012) Plarforma GIS pentru
pierderile de apa in retelele municipale, teza
de doctorat, UTCB