Minunata calatorie
a lui
Nils Holgersson
dupa Selma LagerlafCuprins
Spiridugul
Fegras
Géstele silbatice
Foanas
Provociri
Pag 6
De bund credinga
gra 19
Marea adunare @ animalelor
Pe vreme ploioasds
Pagina 26
0 noapte grea
Secretul gascanului
agra 32
Banutit de argint
Page 34
Osa si Mats
aga 38
Tertarea
Spre casti
Pigeast
Raimas-bun
agra 57Minamata ciltorie «lui Nils Holgereson
Spridusul
A fost odat un baiat. De mare isprava era ndadrivanul ~
cel mai mult pe lume ti plcea si doarmé, st manance sisi se
ind de go
Intro durinicd diminen}, prin baiatulut se pregiteau
sa mearga la biseicd. Nils tg si imagina ce bine avea si se
disteze in cele céteva ore singur acas
Inst tat pare ti citi gGndurit:
— Dacti nu vrei sii mergi la bisericit eu noi, sti faci bine sé
citesti predica singur acasti!zise el
fn sfargit, plecard spre bisericd. Afar strilucea 0 zi
minunati de primévaré, Era doar dowtzeci martie, dar cerul
era senin, iar gdinile gi gAstele se plimbau agale prin ogradé,
iar in grajd vacile, taviorate de aerul crud si primavaratic,
rmugeau. din end th edd gros gi prelung. Mama gi tata s-ar fi
dus bucurosi pe age vreme la slujbd, dar aveau grija baitulu
Era lenes, n-aven chef sa invetenimic la scoal, ba mai mult,
ra nemilos cu animalele si dusminos eu oamenit.
Deodata, un zgomot usor i trez. Ce si vezi? Lactul de la
cuférul vech si frumos al mamei era spart, iar pe marginea lu
gedea un spiridus, witandu-se curios la podoabele dinduntru.
SSELMALAGERLOF
Biiatul fu tare uimit de osa ardtare, dar nicidecum
Infricosat, doar era atét de mititl! Ce-ar fi s8 réda putin de
pitic? Apued plasade pris luturt gi hat, i prinse. Biata fipturd,
trezindu-se trdntita tn plasd, tncepu stl roage staruitor pe
strengar si-i dea drumul. Oricdte rugiiminti si promisiuni ar
fi facut spiridugul, baiatul nu se induplecd. Insé, edt ai clipi,
biliatul se pomeni cu o palma asa de stragnicé de cizu la
pamant.Minanata ctor. li Nils Holgersson
CAnd isi veni th fire, baiatul era din nou singur in odaie.
Cufirul avea lactitul pus, iar plasa de prins fluturi era fa locul
ei in cul, ,Mai bine termin de citit predica i zise el gi se
Indreptd spre masa.
Dar cum se fiicea of, dintr-o dat, era nevoit sa facd att
de mulfi pasi?
Era ca si cum odaia se mérise, Trebui si
se cafere pentru a ajunge pe scaun, iar ca s&
citeascdi, se urcit tocmai pe carte. Cand ridici
privirea si se 2iri in oglinda de pe pervazul
ferestrei, nu-i veni sé creadd, fn oglind era
un prichindel, tar prichindelul era
chiar el, Atunci il apucd 0 spairi
grozavi, cei pricepu i piticul il
fermecase.
Gastele salbatice
— Trebuie sd-l imbunez pe pitictstrigd el deznédajduit si
‘ncepu si-t caute, dar nici urma de el
1l podidi plansul si fOgtidui sd nu se mai tind de sotit
niciodata, i nu mai fie rduticios, sé nu mai adoarmé cu cartea
fn fata. Numai de lar face din nou om si o 38 fie un baietel
ascultitor, rednic si bun cu toat lumea,
‘SELMA LAGERLOF
Inst toate figdduielilefurd in zadar.
‘Sd fie oare tn grajd spiridugul? Usa casei era intredeschi
ga cise strecur afar. In tindd gisi o pereche de saboti de
ler mitt. Spiridusul se ginalise, vex bine, i
0 38 dureze ceva, de veme cei rise si saboi.
Gnd iesi in griidind, un stol de vrdbit dédu cu ochii de el
si tcepu si ciripeascd:
— Cip-cirip! fa uite-{ pe Nils gascarul! Ta uite-l pe Nils
Degefel! Nils Holgerscon Degetel!
Se isc apoi o zarvéi nemaipomenité, toate animalele din
grad’ nu mai conteneau din a se bucura de nenorocirea oe ise
intamplase biiatulu,
— Cucurigu! Aga fi trebuie! Cat ma
‘mai trégea de creastil spunea cocosul.
— Cine a ficut minunea asta? Cine,
are? intrebau gastele, lungindu-si gatul.
Dar lucrul cel mai bizar era cli Nils
Holgersson infelegea tot ce glésuiau animalele,
Merse, asadar, si le intrebe pe toate dacé l-au viizut pe spiridus.
{nséi nici vorba ca acestea sé tl ajute, pe toate Nils le necijise,Minarata eflitorie a lt Ns Holgersson
Siva dat deci seama cf nimeni, in toatd gospodiria, nu voia sé
Il ajute s& géseasca spiridusul
Cat de nefericit se simfea! De acum fnainte se desparjea
de toate lucrurile cu care era obignuit. Se uitdi cu duiosie la
cciminul parintesc. Mic si sérdcticios cum era, nu putea fi altul
pe lume mai bun si mai drag sufletului si
\Vremea era neasemuit de frumoasé, Vieduhul era cutreierat
de pistiri céltitoare. Erau, féré indoiald, de diferite neamuri,
dar bdiatul nu mai era in stare si recunoascii decdt gastele
silbatice, pe care le auzea cum strigau:
— Spre munte, de-acum! Haideti cu not la munte!
Side fiecare dat cfind un cArd le invita la drum, 0 gascti
bird le potste tot avdntul elo din ogra ta
aster sihatce fi prinse un dor stragnc de duc unui asco
tnd, Tar, cum se ivi pe oer un at cdrd de gfste, care adresaré
aceeasi chemare, gscanul se grb si le réspund
chemarea
~ Stati suratelor, of merg si ew cu voi!
Apoi, intinzdndu-si aripie, se india. in vézduh. Dar, cum
‘nu era deprins cu zborul, intr-o clipa se pribusi la péimant.
Micul Nils auzi convorbirea pisdritor. Obignuit a purtaMinanata cilétorie «lui Nils Holgereson.
grija gdstelor sicu gdndul la paguba ce le-ar pricinul- pirinjilor
lui pierderea gascanului, didu fuga la cdrdul de gaste si se
prinse cu brajele de gétul gésconului,uiténd cd acum el este un
biet prichindel fr puter.
— Mai zboardi acum, dact esti in stare! strigi baiatul,
sigur de sine,
Numai ci prizonierul reusi si igi ia zhorul. Zborul lui fusese
att de iute, cé il ametise pe strengar. Pénd sti tsi vind tn fire
si si se gandeascit cum sd se desprindi de gétul géscanului,
cesta ajunse asa de sus, of béiatul nu mai avu ce face, deca
si se urce pe spinarea géscanulul si sa se tind bine de el, pentru
anu clidea,
fn jurul lor zburau, gégdind de zor, treisprezece géste.
Gdgtele nu zburau in linie dreaptd, ci treceau dintr-un loc tr
altul, bucurindu-se ci vedeau Suedia si dorind s& viziteze
flecare ferm’,
{intro singuré zi, Nils viizuse mai multe Locuri din Suedia
decit a vazut in toti cei paisprezece ani pe care {i trdise pana
fatunci. Nu-gi tnchipuise niciodaté of vreo fiint& omeneascd
poate sé stréibatd vézduhul. Pe de alta parte Ins, cfilétoria pe
care o ficea acum tt sctipa de orice griji si necazuri
Géscanul de casi era foarte mandru ci zbura incoace si
incolo densupra cimpiet suedeze in tovirisia gistelor silbatice.
Dar, pind la urma, lipsa de experienta se resimti si gascanul
réménea tot mai in urmé. Gastelestrigau mereu:
— Aka de la Kebrekaise! Gdscanul cel alb a rimas in
‘Avusese mare ghinion si dea peste una ca Abka de la
Kebnekaise... Nu o cunostea, dar auzise despre o conducitoare
de stol pe care o chema Atka si care avea peste o suti de ani.
Faima de care se bucura pastiren era atat de mare, tneit era
acompaniaté in clétorii doar de cele mai destoinice giste
siilbatice, Nimeni nu avea un dispret mai profund pentru
gastele domestice deedt Ablea si stolul e, iar géseanul dorea si
le dovedeascéi faptul ci si 0 gasci domesticd putea si fact 0
aasemenea ispravt
ntrun final, stolul se lsd jos pentru a se odihni peste
roapte, pe malul lacului Vorb. in timp ce Nils se géndea ce
aavea sé mandénce, unde avea sf se addiposteascé, cine avea s8
aapere, observa ci gfscanului ti mergea si mai prost dec lui. Cu
ceapul lsat jos, cu ochiitnchis, abia mat rsufla.
— Dragul meu gainsac Martin, ia tncearcd si tragi un gat
de apat Hai, incearca si-at sd vezi cf te vei dezmortiMinunata eBldtoet «lat Nils Holgersson,
Gascanul nu ficea inst nicio miscare.
E adevirat ci tnainte bitatul se
purtase rau cu animalele, Gascanul
ssuferse gi el destule din cauza lui Nils,
dar strengarul se géndea acum ci
biata pastire era singurul lui sprijin si
se temea si nul plardé. Asa ci au se
déidu batut pana cind Martin nu bau
pputind apd.
Fapta ti fu réisplatita cfci gascanul ti aduse
‘apoi un pui de biban pentru a se hréni, Si astfel cei doi s-au
imprietenit.
— Mi-ar face multi cinste si pot merge cu gagtele pan
tn Laponia, ca st le dovedesc ca si 0 giscé: domesticd € bund
la cova. Dar, singur nu. cred cag putea rezista la drum. De
‘aceea, af vrea ca tu sii ma insoesti gi 38 imi fii de ojutor. Tar,
(a toamnd, thi promit cf te voi aseza in pragul caset parintest
Pan atunci, nu te voi paris.
‘Si aga le-a réimas tntelegerea.
‘Se dusera apoi in intmpinarea stolului. Oupa schimbul de
saluturi, gasca Abka zise:
SELMA.LAGERLOF
— Aflé, giiscane, oi eu sunt Akka de la Kebnekaise, iar
cacesta este cfirdul meu. Tile prezint pe Yesi, Kaksi, Kolme, Nel,
Viisi, Kuusi si cet 6 boboci. Spuneti-ne acum, voi cine sunteti?
— Nu am multe de spus despre mine, spuse gscanul.
‘Am trdit pind acum tn ograda lui Holger Nilsson, din comuna
Vemmenhég,
—Ce te face atuncts& fi tovards cu not? Nu part a avea cu
ce sh te mandresti!zise conducdtoarea gistelorsilbatice
= Vreau si vi anit cf si noi, gfstele domestie, ave
meritele noastee,
— Mdal Nu ar fi rou si ne dovedesti acest lucru, Poti
rimdne cu noi cAteva zie $8 vedem ce putem face cutine, hotirt
‘Aka. Dar cel care sta léngii tine cine e? Nu am mai vézut 0
asemenea fapturi.
—€ tovardgul meu, Nils Degetel.