Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Minunata Calatorie A Lui Nils Holgersson

    Uploaded by

    Surel
    36 views31 pages

    Original Title

    Minunata calatorie a lui Nils Holgersson

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    36 views31 pages

    Minunata Calatorie A Lui Nils Holgersson

    Uploaded by

    Surel

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 31
    Minunata calatorie a lui Nils Holgersson dupa Selma Lagerlaf Cuprins Spiridugul Fegras Géstele silbatice Foanas Provociri Pag 6 De bund credinga gra 19 Marea adunare @ animalelor Pe vreme ploioasds Pagina 26 0 noapte grea Secretul gascanului agra 32 Banutit de argint Page 34 Osa si Mats aga 38 Tertarea Spre casti Pigeast Raimas-bun agra 57 Minamata ciltorie «lui Nils Holgereson Spridusul A fost odat un baiat. De mare isprava era ndadrivanul ~ cel mai mult pe lume ti plcea si doarmé, st manance sisi se ind de go Intro durinicd diminen}, prin baiatulut se pregiteau sa mearga la biseicd. Nils tg si imagina ce bine avea si se disteze in cele céteva ore singur acas Inst tat pare ti citi gGndurit: — Dacti nu vrei sii mergi la bisericit eu noi, sti faci bine sé citesti predica singur acasti!zise el fn sfargit, plecard spre bisericd. Afar strilucea 0 zi minunati de primévaré, Era doar dowtzeci martie, dar cerul era senin, iar gdinile gi gAstele se plimbau agale prin ogradé, iar in grajd vacile, taviorate de aerul crud si primavaratic, rmugeau. din end th edd gros gi prelung. Mama gi tata s-ar fi dus bucurosi pe age vreme la slujbd, dar aveau grija baitulu Era lenes, n-aven chef sa invetenimic la scoal, ba mai mult, ra nemilos cu animalele si dusminos eu oamenit. Deodata, un zgomot usor i trez. Ce si vezi? Lactul de la cuférul vech si frumos al mamei era spart, iar pe marginea lu gedea un spiridus, witandu-se curios la podoabele dinduntru. SSELMALAGERLOF Biiatul fu tare uimit de osa ardtare, dar nicidecum Infricosat, doar era atét de mititl! Ce-ar fi s8 réda putin de pitic? Apued plasade pris luturt gi hat, i prinse. Biata fipturd, trezindu-se trdntita tn plasd, tncepu stl roage staruitor pe strengar si-i dea drumul. Oricdte rugiiminti si promisiuni ar fi facut spiridugul, baiatul nu se induplecd. Insé, edt ai clipi, biliatul se pomeni cu o palma asa de stragnicé de cizu la pamant. Minanata ctor. li Nils Holgersson CAnd isi veni th fire, baiatul era din nou singur in odaie. Cufirul avea lactitul pus, iar plasa de prins fluturi era fa locul ei in cul, ,Mai bine termin de citit predica i zise el gi se Indreptd spre masa. Dar cum se fiicea of, dintr-o dat, era nevoit sa facd att de mulfi pasi? Era ca si cum odaia se mérise, Trebui si se cafere pentru a ajunge pe scaun, iar ca s& citeascdi, se urcit tocmai pe carte. Cand ridici privirea si se 2iri in oglinda de pe pervazul ferestrei, nu-i veni sé creadd, fn oglind era un prichindel, tar prichindelul era chiar el, Atunci il apucd 0 spairi grozavi, cei pricepu i piticul il fermecase. Gastele salbatice — Trebuie sd-l imbunez pe pitictstrigd el deznédajduit si ‘ncepu si-t caute, dar nici urma de el 1l podidi plansul si fOgtidui sd nu se mai tind de sotit niciodata, i nu mai fie rduticios, sé nu mai adoarmé cu cartea fn fata. Numai de lar face din nou om si o 38 fie un baietel ascultitor, rednic si bun cu toat lumea, ‘SELMA LAGERLOF Inst toate figdduielilefurd in zadar. ‘Sd fie oare tn grajd spiridugul? Usa casei era intredeschi ga cise strecur afar. In tindd gisi o pereche de saboti de ler mitt. Spiridusul se ginalise, vex bine, i 0 38 dureze ceva, de veme cei rise si saboi. Gnd iesi in griidind, un stol de vrdbit dédu cu ochii de el si tcepu si ciripeascd: — Cip-cirip! fa uite-{ pe Nils gascarul! Ta uite-l pe Nils Degefel! Nils Holgerscon Degetel! Se isc apoi o zarvéi nemaipomenité, toate animalele din grad’ nu mai conteneau din a se bucura de nenorocirea oe ise intamplase biiatulu, — Cucurigu! Aga fi trebuie! Cat ma ‘mai trégea de creastil spunea cocosul. — Cine a ficut minunea asta? Cine, are? intrebau gastele, lungindu-si gatul. Dar lucrul cel mai bizar era cli Nils Holgersson infelegea tot ce glésuiau animalele, Merse, asadar, si le intrebe pe toate dacé l-au viizut pe spiridus. {nséi nici vorba ca acestea sé tl ajute, pe toate Nils le necijise, Minarata eflitorie a lt Ns Holgersson Siva dat deci seama cf nimeni, in toatd gospodiria, nu voia sé Il ajute s& géseasca spiridusul Cat de nefericit se simfea! De acum fnainte se desparjea de toate lucrurile cu care era obignuit. Se uitdi cu duiosie la cciminul parintesc. Mic si sérdcticios cum era, nu putea fi altul pe lume mai bun si mai drag sufletului si \Vremea era neasemuit de frumoasé, Vieduhul era cutreierat de pistiri céltitoare. Erau, féré indoiald, de diferite neamuri, dar bdiatul nu mai era in stare si recunoascii decdt gastele silbatice, pe care le auzea cum strigau: — Spre munte, de-acum! Haideti cu not la munte! Side fiecare dat cfind un cArd le invita la drum, 0 gascti bird le potste tot avdntul elo din ogra ta aster sihatce fi prinse un dor stragnc de duc unui asco tnd, Tar, cum se ivi pe oer un at cdrd de gfste, care adresaré aceeasi chemare, gscanul se grb si le réspund chemarea ~ Stati suratelor, of merg si ew cu voi! Apoi, intinzdndu-si aripie, se india. in vézduh. Dar, cum ‘nu era deprins cu zborul, intr-o clipa se pribusi la péimant. Micul Nils auzi convorbirea pisdritor. Obignuit a purta Minanata cilétorie «lui Nils Holgereson. grija gdstelor sicu gdndul la paguba ce le-ar pricinul- pirinjilor lui pierderea gascanului, didu fuga la cdrdul de gaste si se prinse cu brajele de gétul gésconului,uiténd cd acum el este un biet prichindel fr puter. — Mai zboardi acum, dact esti in stare! strigi baiatul, sigur de sine, Numai ci prizonierul reusi si igi ia zhorul. Zborul lui fusese att de iute, cé il ametise pe strengar. Pénd sti tsi vind tn fire si si se gandeascit cum sd se desprindi de gétul géscanului, cesta ajunse asa de sus, of béiatul nu mai avu ce face, deca si se urce pe spinarea géscanulul si sa se tind bine de el, pentru anu clidea, fn jurul lor zburau, gégdind de zor, treisprezece géste. Gdgtele nu zburau in linie dreaptd, ci treceau dintr-un loc tr altul, bucurindu-se ci vedeau Suedia si dorind s& viziteze flecare ferm’, {intro singuré zi, Nils viizuse mai multe Locuri din Suedia decit a vazut in toti cei paisprezece ani pe care {i trdise pana fatunci. Nu-gi tnchipuise niciodaté of vreo fiint& omeneascd poate sé stréibatd vézduhul. Pe de alta parte Ins, cfilétoria pe care o ficea acum tt sctipa de orice griji si necazuri Géscanul de casi era foarte mandru ci zbura incoace si incolo densupra cimpiet suedeze in tovirisia gistelor silbatice. Dar, pind la urma, lipsa de experienta se resimti si gascanul réménea tot mai in urmé. Gastelestrigau mereu: — Aka de la Kebrekaise! Gdscanul cel alb a rimas in ‘Avusese mare ghinion si dea peste una ca Abka de la Kebnekaise... Nu o cunostea, dar auzise despre o conducitoare de stol pe care o chema Atka si care avea peste o suti de ani. Faima de care se bucura pastiren era atat de mare, tneit era acompaniaté in clétorii doar de cele mai destoinice giste siilbatice, Nimeni nu avea un dispret mai profund pentru gastele domestice deedt Ablea si stolul e, iar géseanul dorea si le dovedeascéi faptul ci si 0 gasci domesticd putea si fact 0 aasemenea ispravt ntrun final, stolul se lsd jos pentru a se odihni peste roapte, pe malul lacului Vorb. in timp ce Nils se géndea ce aavea sé mandénce, unde avea sf se addiposteascé, cine avea s8 aapere, observa ci gfscanului ti mergea si mai prost dec lui. Cu ceapul lsat jos, cu ochiitnchis, abia mat rsufla. — Dragul meu gainsac Martin, ia tncearcd si tragi un gat de apat Hai, incearca si-at sd vezi cf te vei dezmorti Minunata eBldtoet «lat Nils Holgersson, Gascanul nu ficea inst nicio miscare. E adevirat ci tnainte bitatul se purtase rau cu animalele, Gascanul ssuferse gi el destule din cauza lui Nils, dar strengarul se géndea acum ci biata pastire era singurul lui sprijin si se temea si nul plardé. Asa ci au se déidu batut pana cind Martin nu bau pputind apd. Fapta ti fu réisplatita cfci gascanul ti aduse ‘apoi un pui de biban pentru a se hréni, Si astfel cei doi s-au imprietenit. — Mi-ar face multi cinste si pot merge cu gagtele pan tn Laponia, ca st le dovedesc ca si 0 giscé: domesticd € bund la cova. Dar, singur nu. cred cag putea rezista la drum. De ‘aceea, af vrea ca tu sii ma insoesti gi 38 imi fii de ojutor. Tar, (a toamnd, thi promit cf te voi aseza in pragul caset parintest Pan atunci, nu te voi paris. ‘Si aga le-a réimas tntelegerea. ‘Se dusera apoi in intmpinarea stolului. Oupa schimbul de saluturi, gasca Abka zise: SELMA.LAGERLOF — Aflé, giiscane, oi eu sunt Akka de la Kebnekaise, iar cacesta este cfirdul meu. Tile prezint pe Yesi, Kaksi, Kolme, Nel, Viisi, Kuusi si cet 6 boboci. Spuneti-ne acum, voi cine sunteti? — Nu am multe de spus despre mine, spuse gscanul. ‘Am trdit pind acum tn ograda lui Holger Nilsson, din comuna Vemmenhég, —Ce te face atuncts& fi tovards cu not? Nu part a avea cu ce sh te mandresti!zise conducdtoarea gistelorsilbatice = Vreau si vi anit cf si noi, gfstele domestie, ave meritele noastee, — Mdal Nu ar fi rou si ne dovedesti acest lucru, Poti rimdne cu noi cAteva zie $8 vedem ce putem face cutine, hotirt ‘Aka. Dar cel care sta léngii tine cine e? Nu am mai vézut 0 asemenea fapturi. —€ tovardgul meu, Nils Degetel.

    You might also like