Her Binche & Peivitul Pap ; sia a si Regatun. Flore 4 - Scanned with CamScannerpRINqUL PAPADIE §1 REGATUL FLORILOR 1. CAMPIA SPIRIDUSILOR Sunt multe lucruri pe care noi, oamenii, nu le vedem sau despre care nici macar nu stim ci exist. Cuvintele rostite, gandurile, sentimentele sunt, toate, de nevazut. $tim cA exist4, dar nimeni nu le poate vedea. Este la fel si cu Mos Craciun, Mos Nicolae sau cu Zana Miselugi. Acelasi lucru il putem spune gi despre spiridusii florilor. Pugini sunt cei care stiu ci fiecare floare are un spiridus care ocroteste. care hiberneazi cat ¢ iarna de lungi, iar de cand incepe primavara si pan toamna tarziu ajuta florile pe care le ocrotesc. Cum le ajuta? probabil ci o si intrebagi. Pai, in multe feluri. De exemplu, spiridusii scutura usor florile in vant pentru a imprigtia mirosul lor fermecitor. Acest miros deosebit atrage albi- nugele si alte insecte care ajuta florile si fie polenizate. De multe ori, spiridusii adund semingele florilor si le impristie de jur-imprejur pentru ca alte flori si creascé din ele. Ce mai fac ei pentru flori? Pai, le apara de insectele daunatoare sau de plantele care le-ar putea sufoca. Dimineata devreme spiridusii string picdturi de roua in niste siculeyi pe care-i pastreazi pentru zilele de seceti, Sunt multe lucruri pe care le fac spiridusii, insi cel mai important lucru este ca trezesc florile la viayi la momentul potrivit, dupa iarna grea. Scanned with CamScannerji, pentru a putea face toate acestea, spiridusii au cate o Peteche de sripi cu care zboara de colo-colo toata ziulica. Fiecare spiridus poartd numele florii pe care o Ocroteste si seq. mini foarte bine cu aceasta. De exemplu, spiridusul zis Mac este un tanar inalt cu parul de culoare rosie, Ghiocel este un tanar micut si.cu parul alb ca z4pada, iar Licrimioara, o domniga frumoasi care este si o cunoscuta artista. Sa n-o uitim pe Violeta, o spiridusa gingasa cu pirul violet, sau pe Musetel, un domn bine cu parul alb, Mai sunt si Cicoarea, Ciulinele, Luminiga si multi algii. Toti acesti spiridusi traiesc pe campie, acolo unde cresc gi florile lor. Dintre tofi spiridusii, ins, cel mai pretuit este Papadie. Acesta este un tanar subtirel, cu parul blond si un pic carliongat. Poarti niste haine vechi de culoare verde, cu striagii, si umblA toatd ziua in Picioarele goale. Este pretuit pentru ci este cel mai curajos dintre togi. Este, de asemenea, generos si plin de compasiune. De fiecare dara cand un alt spiridus are nevoie de ajutor, el este primul care se ofera. Sau, daca este vreo treaba pe care nimeni nu vrea s-o faci, bineingeles ca se poate conta pe el. $i reusegte si faci toate acestea cu zambetul pe buze si cu mulfumirea cd a putut si ajute. $i astfel, desi sunt mulsi alsi spiridusi cu flori mai frumoase sau mai parfu- mate decat ale sale, el este cel mai indragic. Spiridugii de campie 1U au niciun conducator gi, astfel, traiesc liberi in voia sorgii. Spiridusii auzisera insi si povesti despre un inut indepartat in care triiau Regele si Regina Trandafir, Un finuc in care exisau 6 Scanned with CamScannerPay Pee < . peer coe « de flori, poteci amenajate si apa fara limita pentru toate jor’. spiridusilor. Insa niciun spiridus de pe campie nu ajunsese v4 acolo, asa c& totul ramasese Ia nivel de legenda. Cel mai bun prieten al lui Papadie este, desigur, Ghiocel. Sunt atat de apropiati incat si-au gasit unul altuia porecle foarte potrivite. Ghiocel ii spune lui Papadie — Papa, iar Papadie ii spune lui Ghiocel —Ghio. in fiecare dimineata, cei doi buni prieteni se plimba pe pajistea insorita si plina de flori multicolore. De altfel, asa si incepe povestea noastra, cu cei doi prieteni plim- bandu-se agale in zbor. Era o dimineaga ca oricare alta si nimic nu prevestea cele ce urmau sa se intample. CAmpia era plina de viata. Florile se incalzeau in lumina soare- lui, iar spiridusii zburau de colo-colo, indeletnicindu-se fiecare cu treaba lui. Mac se plimba si el, fredonand un cantec. Era greu sa nu-i z4resti parul rogu-aprins in verdele poienii. Violeta si Musetel culegeau seminge, Cicoarea, Luminiga si Ciulinele adunau polen. lar Lacramioara picta undeva la marginea campiei. Restul spiridusilor fie erau la scaldat in lacul din apropiere, fie se odihneau pe undeva. Insa, pe neasteptate, se pornira o furtuna puternica gi o ploaie deasa cum nu se mai vazuse. Vantul batea atat de tare inca spiridu- sii abia apucara sa se addposteasca in florile lor. In tot acest freamat, Licrimioara era in mare pericol. Nu reusise sa ajunga la una dintre florile ei gi se tinea cu disperare de un fir de jarba. Inca un pic si vantul ar fi purtat-o cine stie pe unde. Scanned with CamScanner=z Vazand asta, Papa si Ghio sirira degraba in ajutorul micutei artiste, O prinsera bine de manutele sale firave gi o ajutara sa ajunga la floare. In corola inchisa a florii, Lacrimioara era acum in siguranga. Insa cei doi prieteni rimasesera afard. Si, fara si-si dea seama, 0 rafali de vant foarte puternici fi lovi si fi arunc in sus. Apoi o alta pala de vant ii sufla atat de puternic incat ii duse departe de orice loc pe care il stiau. Papadie privea de sus cum scumpa lui campie ramanea in urma. Il stranse tare in brae pe Ghiocel si se bucura ca nu era singur. Oare avea s4-si mai vada vreodata preaiubita casa gi florile sale de papadie? Nimeni nu stia. g 2 Scanned with CamScannerScanned with CamScannerScanned with CamScannerPRINTUL PAPADIE $1 REGATUL PLORILOR :t, iN VIZITA LA REGE Vantt sortii, Pan’ la urma, nu aveau ce face. Erau gi foarte obositi si nu | ij purta pe sus cateva zile bune, iar cei doi se Misari in voia aveau putere Sd zboare sau sa se lupte cu puterea vantului. Dupi un timp, insa, vancul se domoli si fi asternu usor la pamant. Erau amandoi adormii, asa cA nici nu-si dadura seama prea bine ce se intimplase si unde se aflau. Papa deschise ochii si privi atent in jur. Se freca la ochi si se mai uit o dati, apoi se intoarse repede catre Ghiocel si il scutura ca si-I trezeasca. — Ghio, Ghio, nu 0 si- Ghiocel se ridica gi el in picioare, somnoros, $i deschise ochii, vina sa crezi! dup care rimase impietrit. fn fata lor se vedea un castel mare gi frumos din trandafiri de toate culorile. — Castelul de trandafiri, spuse Ghio balbaindu-se... — Da, spuse si Papa entuziasmat. — Nu-mi vine si cred, continua Ghio, impietrit mai departe de uimire. Dar cum? Oare visez? Au! sipi el cand Papa il ciupi de mana. — Se pare cA nu visezi, spuse Papa razAnd ca un copil, Suntem chiar aici. Se pare ci nu e doar o legendi, chiar este adevarat... Tuuuhuuu! Abia astept s-o cunosc pe Regina Trandafir. Il Scanned with CamScannerGhiocel rimasese in continuare nemigcat in faga minunigici care s¢ afla in faga sa. Castelul de trandafiri era foarte inalt si se ridica mult deasupra Jor. Avea o arcadi mare pe care infloreau trandafiri roz si inca una, mai mica, plini de trandafiri albi gi rogii. Pe jos, petale de trandafiri se amestecau intr-un asternut moale ca un pat de puf fin. Iar miro- sul lor era fermecitor. Spiridusii erau cucerigi de cea ce se asternea in fata lor. Atat de fermecagi erau cei doi, incit nici nu observara ca in tot acest timp in jurul lor se stransesera o gramada de spiridusi care fi priveau cu mare atentie si cu o oarecare uluire. — Hmm, se auzi deodata unul din spiridusi dregandu-si vocea groasa si impunatoare. Cine sunteti voi? Cum ati ajuns aici? Cei doi prieteni se intoarsera deodata si vazura mulsimea adu- nati in jurul lor, In fara stitea un spiridus inalt si cu un chip foarte serios. — Pi, eu sunt Papidie, iar el este Ghiocel, spuse Papa, un pic intimidat. — Eu sunt colonelul Gura-Leului si sunt responsabil de Siguranta regatului, — Ce regat? intreba mirat Ghiocel. — Cum ce regat? Regatul Florilor, rispunse arogant colonelul, i ntorcandu-se cu un zAmbet spre testul spiridusilor. Scanned with CamScannerBene Papa si Ghio se uitari unul la altul irk si scoati niciun sunet, Nu auzise niciunul dintre ei vreodata de Regatul Florilor. Nici micar in povestile sau legendele spuse de spiridusii batrani. — Dar voi de unde afi venit? interveni un spiridug mai in varsta, care avea pe el o pelerind mov. — Pai, am venit din cimpie, raspunse Papidie. — Hmn, care cimpie? continua spiridugul cu pelerina mov. — Pai, noi nu stim decat o cimpie, cmpia cu flori, acolo unde trim, rispunse increzator Ghiocel. — Inteleg, rispunse spiridusul in varsta, apoi se intoarse catre colonel si spuse: Si fie escortati la rege, Maria Sa va hotari in privinga lor. Colonelul Gura-Leului ficu un pas in spate, se intoarse gi li se adresi altor doi spiridusi, imbracagi complet in rosu: — Soldati Muscat, insofiti-i pe acesti doi spiridusi la rege. — Da, domnule, spuseri cei doi si se agezara de o parte si de altaa celor doi prieteni, dupa care pornira la drum. Papi si Ghio priveau in continuare cu uluire la ce se petrecea in jurul lor. Soldagii Muscata semnau leit, de parci erau gemeni. Erau imbricagi complet in rogu, iar pe cap aveaut cAsti cu creste mari si rogii ca de cocos. Mergeau in pas ritmat, asemenea unor soldagi adevarati, ceea ce era extrem de ciudat pentru cei doi prieteni. Ei nu mai vizuseri niciodati soldagi, nici nu stiau ce sunt aceia. In spate ii urma, cizut pe ginduri, spiridusul cu mantie mov. Piirea si fie un 13 Scanned with CamScanner