GRILE NAVIGATIE ELECTRONICA

1. Distanta liniei de baza dintre statia Master si Slave ale unui lant LORAN-C este de :
a) 350 Mm;
b) 600 Mm;
c) 800 Mm.

2. Cate rute de navigatie pot fi salvate in memoria GPS-ului :

a) 2-10 rute de navigatie;
b) 100-3000 rute de navigatie ;
c) 50-150 rute de navigatie.

3. Daca pe durata monitorizarii modului de deplasare a navei pe ruta creata pe GPS se

constata ca valoarea BRG (bearing) este mai mica decat valoarea COG ( course over
ground) urmatoarea corectie a deplasarii navei se impune:
a) o schimbare de drum la tribord;
b) o schimbare de drum la babord;
c) nu se modifica drumul navei ci viteza de deplasare a acesteia.

4. Numarul satelitilor utilizati de catre sistemul global de pozitionare este de :

a) 18 sateliti;
b) 24 sateliti;
c) 36 sateliti.

5. Reprezentarea grafica a portiunii de drum pe care nava trebuie sa o parcurga afisata in

fereastra pentru navigatie a receptorului GPS poarta denumirea :
a) waypoint;
b) highway;
c) receptorul GPS nu prezinta grafic drumul ce trebuie parcurs de nava.

6. Modificarea unei rute deja existente se poate realiza prin :

a) eliminarea unuia sau mai multor puncte de schimbare de drum de pe lista
rutei ;
b) introducerea de noi puncte de schimbare de drum aflate deja in memoria
receptorului GPS, dar in cadrul altor rute ;
c) pot fi definite noi puncte de schimbare de drum, care dupa ce au fost
memorate de GPS, pot fi selectate pentru a fi introduse in lista de puncte de
schimbare a rutei care se editeaza.

7. Harta electronica care reda caracteristicile geografice trebuie sa fie conforma standardelor
I.H.O :
a) S-57 ;
b) S-32 ;
c) S-52 .

8. Echipamentul ECDIS este considerat un mijloc eficient pentru:

 a) cresterea sigurantei navigatiei;
b) evitarea poluarii in zonele costiere;
c) simplificarea activitatii ofiterului de cart in ceea ce priveste lucrul pe harta.

9. Care din urmatoarele sisteme de referinta este utilizat in editarea hartilor in format
electronic :
a) ED 50 ;
b) NAD 83 ;
c) WGS 84 .

10. Punctul navei poate fi afisat pe harta electronica de navigatie pe baza informatiei
provenite de la doua echipamente de navigatie electronica independente, cum ar fi:
a) GPS/DGPS – RADAR ARPA ;
b) LORAN – GPS/DGPS ;
c) AIS – RADAR ARPA .

11. Un receptor GPS poate stoca in memorie un numar de puncte de schimbare de drum de :
a) 10 – 1500 puncte ;
b) 1 – 4500 puncte ;
c) 100 – 3000 puncte .

12. Care dintre urmatoarele operatiuni se regasesc in procedura corecta pentru definirea unei
noi rute utilizand harta electronica a GPS :
a) se apeleaza o harta electronica la scara mica care sa cuprinda pe cat posibil
intreaga zona in care urmeaza sa se efectueze navigatia ;
b) pe harta initial apelata se schiteaza o varianta bruta a rutei de navigatie ;
c) harta de navigatie va fi trecuta la o scara convenabila de detaliu in care se
vor stabili pozitiile definitive pentru principalele puncte de schimbare de
drum.

13. Principiul sistemului global de pozitie diferential se bazeaza pe :

a) datele privind pozitia navei primite de la satelit sunt receptionate mai intai de un
receptor fix, de pozitie cunoscuta, evaluate si corectate si apoi transmise catre un
receptor mobil;
b) datele privind pozitia navei primite de la satelit sunt receptionate mai intai de un
receptor mobil, evaluate si apoi transmise catre un receptor fix pentru corectare
c) datele privind pozitia navei primite de la satelit sunt receptionate atat de
catre un receptor mobil, cat si de catre un receptor fix, de pozitie cunoscuta,
receptorul fix calculeaza distanta de la satelit si o compara cu o distanta
standard pentru determinarea preciziei punctului geografic si in caz de
eroare transmite corectia receptorului mobil.

14. Din punct de vedere practic, in functie de caracteristicile zonei unde se naviga, GPS-ul va
fi setat astfel incat sa afiseze pe display:
a) fereastra pentru pozitia navei ;
b) fereastra pentru navigatie ;
c) ambele ferestre in paralel.
15. Dupa modul de editare hartile electronice pot fi :
a) harti neoficiale ;
b) harti acreditate de organizatii non-guvernamentale ;
c) harti oficiale .

16. Organizatiile participante la realizarea standardelor pentru hartile electronice de navigatie

si echipamente ECDIS sunt ;
a) Comisia Internationala pentru Electronica ;
b) Comisia Internationala Radio-Maritima ;
c) Organizatia Mondiala de Protejare a mediului Marin .

17. Capacitatea echipamentelor ECDIS de a inregistra deplasarea navei trebuie sa fie :

a) pentru toata durata voiajului in intervale de 4 ore ;
b) pentru ultimele 12 ore in asa maniera incat sa nu se deterioreze in niciun fel ;
c) pentru 24 de ore minim cu toate detaliile necesare.

18. Etichetarea unui echipament ECDIS cu eticheta Cod Galben semnifica :

a) un produs compatibil integral cu standardele I.M.O si I.H.O ;
b) un produs ce se conformeaza partial standardelor impuse ;
c) un produs care nu respecta niciun standard .

19. Functiile de alarmare legate de siguranta navigatiei incluse in programul de operare ale
echipamentului ECDIS sunt :
a) apropierea de un pericol de navigatie ;
b) abaterea peste limita programata fata de ruta trasata ;
c) apropierea unei tinte mobile la valori ale CPA/TCPA mai mici decat cele
programate .

20. Sistemul AIS este obligatoriu sa fie instalat la bordul tuturor navelor construite dupa data
de :
a) 1 iulie 2003 ;
b) 1 iulie 2002 ;
c) 1 iulie 2008 .

21. In cadrul ferestrei pentru sateliti a receptorului GPS modul de dispunere al satelitilor pe
bolta cereasca este schematizata prin doua cercuri concentrice, care reprezinta :
a) orizontul si cercul de inaltime de 600 ;
b) orizontul si cercul de inaltime de 450 ;
c) orizontul si cercul de inaltime de 300 .

22. Care dintre urmatoarele prescurtari nu sunt caracteristice terminologiei utilizate de

receptoarele GPS :
a) PRS, EQS, SDA ;
b) CMG, DTK, ROUTE ;
c) XTE, SOG, COG .
23. Utilizarea tronsoanelor de ruta in alcatuirea rutelor pe GPS se recomanda pentru rutele cu
o durata de mars mai mare de :
a) 120 – 360 ore ;
b) 48 – 60 ore ;
c) 48 – 72 ore .

24. Frecventele de lucru ale radiobalizelor utilizate in cadrul sistemului DGPS sunt :
a) 200.5 kHz – 650.5 kHz ;
b) 285 kHz – 325 kHz ;
c) 283.5 kHz – 315 kHz .

25. Bazele de date utilizate pentru stocarea informatiei tridimensionale primare pot fi de
forma :
a) 3D pentru elevatia terenului ;
b) 3D pentru adancimi ;
c) format raster .

26. In prezent la bordul navelor se pot utiliza exclusiv harti electronice, fara utilizarea hartilor
tiparite daca :
a) navigatia se realizeaza in zone complet acoperite de harti in format electronic;
b) in cazul traversadelor ;
c) nu exista nicio rezolutie nationala sau internationala care sa permita inlocuirea
totala a hartilor tiparite cu harti electronice .

27. Ce eroare poate aparea in precizia punctului in cazul in care echipamentul GPS utilizeaza
sistemul de referinta WGS – 84 si harta electronica un sistem de referinta diferit :
a) 3 mile marine ;
b) 1 mila marina ;
c) 2 mile marine .

28. Rezolutia I.M.O prin care s-au adoptat standardele pentru echipamentele ECDIS este :
a) A/318(23) din 15.12.1993 ;
b) A/827(15) din 15.12.1995 ;
c) A/817(19) din 15.12.1995 .

29. Care dintre urmatoarele formate de harti electronice de navigatie sunt acceptate pentru a
fi utilizate :
a) I.H.O standard S – 57 ;
b) NOAA BSB raster data ;
c) CMAP vector data .

30. In fereastra laterala a hartii electronice de navigatie vor fi afisate date referitoare la :
a) drumul tinut la timona ;
b) elemente de deriva ;
c) valoarea abaterii laterale de la ruta trasata .
1. Principalele componente ale unui loch sunt:
a) traductor;
b) dispozitiv de calcul al vitezei;
c) dispozitiv de distanţă parcursă;
d) dispozitiv de calcul al adâncimii.

2. Principiul de funcţionare al sondelor este propagarea:

a) undelor electromagnetice;
b) ultrasunetelor;
c) semnalelor radar;
d) temperaturilor
în apă şi măsurarea timpului în care acestea parcurg adâncimea dus-întors.

3. Fenomenele de piezoelectricitate şi magnetostricţiune realizează:

a) producerea ultrasunetelor;
b) recepţia ultrasunetelor;
c) măsurarea ultrasunetelor;
d) amortizarea ultrasunetelor.

4. Înregistratoarele şi indicatoarele de adâncime sunt următoarele:

a) indicatorul cu disc rotoric;
b) indicatorul cu disc vertical;
c) indicatorul cu tub catodic;
d) indicatorul numeric;
e) indicator cu clamă;
f) înregistrator cu înscriere liniară;
g) înregistrator cu înscriere circulară;
h) înregistrator pe baza efectului termoelectric al acului electric;
Răspunsul corect este:
a) a)+b)+c)+d)+e)+f)+h);
b) a)+c)+d)+f)+g)+h);
c) b)+c)+d)+f)+g)+h);
d) b)+d)+e)+f)+g)+h).

5. Alegeţi varianta corectă privind factorii ce influenţează propagarea ultrasunetelor in apa

de mare.
a) temperatura, salinitatea , adâncimea;
b) temperatura, starea marii, salinitatea;
c) salinitatea , starea marii, adâncimea;
d) temperatura, adâncimea, starea mării.
6. Operaţiile ce se execută în vederea punerii în funcţiune a sondelor ultrason sunt:
a) alegerea domeniului de măsură;
b) remagnetizarea vibratorului de recepţie(Nel 7);
c) alimentarea sondei;
d) punerea comutatoarelor de alimentare pe poziţia zero;
e) verificarea vizuală a blocurilor sondei;
f) citirea adâncimii;
g) punerea potenţiometrului pentru reglarea amplificării în poziţie medie;
h) executăm notarea operativă;
Succesiunea corectă a operaţiilor este:
a) a)+b)+c)+d)+e)+g)+f)+h);
b) e)+d)+a)+c)+g)+b)+h)+f);
c) c)+b)+a)+e)+g)+h)+d)+f);
d) a)+e)+c)+g)+d)+h)+f)+b).

7. Lochul poate măsura Vnavă în mod:

a) continuu;
b) cu salt de fază;
c) discret;
d) în defazaj;
8. Principalele componente ale unui loch sunt:
a) traductor;
b) dispozitiv de calcul al vitezei;
c) dispozitiv de distanţă parcursă;
d) dispozitiv de calcul al adâncimii.

9. Lochul hidrodinamic funcţionează după:

a) legea lui Bernoulli;
b) principiul Doppler;
c) principiul reflexiei intermediare;
d) legea inducţiei magnetice.

10. Lochul hidrodinamic:

a) este un loch relativ;
b) indică viteza funcţie de presiunea de impact provocată de înaintarea prin apă a navei;
c) sunt foarte rar întâlnite în flotă;
d) deriva de vânt şi de curent nu influenţează determinarea vitezei navei.
12. Principiul de funcţionare al lochului Doppler se bazează pe emiterea unui fascicul de
ultrasunete pe direcţia axei de măsurare şi recepţionarea reflectării lor măsurând abaterea
de:
a) timp;
b) viteză;
c) frecvenţă;
d) toate variantele a), b) şi c).

13. Aparatul central al lochului hidrodinamic are drept scop principal prelucrării datelor
furnizate de:
a) sistemul hidraulic;
b) regulatorul de tensiune;
c) blocul de pornire şi control;
d) repetitorul de viteză şi înregistrare a distanţei parcurse,
şi transformarea lor în indicaţii de distanţă şi viteză.

14. Sistemul:
a) hidraulic;
b) de compensare;
c) înregistrator;
d) de conversie;
al lochului hidrodinamic reduce erorile de viteză prin micşorarea diferenţei dintre viteza
reală a navei şi cea indicată la loch pentru încadrarea acesteia în limitele stabilite.

15. Regulatorul de turaţie al lochului are scopul de a menţine constantă viteza de rotaţie a
motoraşului de timp bazat pe principiul egalizării:
a) vitezelor tangenţiale ale;
b) vitezelor unghiulare ale;
c) vitezelor;
d) vitezelor variabile;
motorului de timp şi a mecanismelor de orologerie.

16. Stabiliţi care propoziţie este adevărată:

a) lochul magnetohidrodinamic indică viteza navei faţă de apă;
b) lochul magnetohidrodinamic indică viteza navei deasupra fundului;
c) lochul magnetohidrodinamic indică viteza faţă de apă când nava se deplasează pe fluvii
şi viteza deasupra fundului când nava se deplasează pe mare;
d) lochul magnetohidrodinamic indică viteza faţă de apă când nava se deplasează pe mare
şi viteza deasupra fundului când nava se deplasează pe ape interioare.
 17. Stabiliţi procedura corectă de exploatare a lochului hidrodinamic:

b) Procedura 2
- se controlează blocurile instalaţiei verificând: existenţa becurilor de iluminare şi semnalizare;
existenţa siguranţelor de protecţie; să nu existe cabluri deteriorate, contacte imperfecte etc.;
- după ieşirea navei in mare se lasă spada lochului la apă prin deschiderea valvulei apoi după
coborârea spadei se închide valvula;
- se deschid robineţii de la dispozitivul cu robineţi;
- se aeriseşte instalaţia apoi se închid robineţii de aerisire;
- se aeriseşte traductorul hidraulic;
- se verifică valorile corectorilor “a” şi “b” să fie pe poziţia determinată la ultima compensare;
- se pun comutatoarele pe poziţia întrerupt sau oprit;
- se cuplează comutatoarele de alimentare a lochului;
- se controlează poziţia zero a indicatorului de viteză, dacă nu este se reglează din corectorul
“c” prin reglarea tijei traductorului;
- se verifică turaţia motorului de timp;
- se sincronizează repetitoarele de distanţă parcursă;
- se închide treptat robinetul de egalizare a presiunilor;

18. Printre regulile de exploatare ale lochurilor putem aminti:

a) verificarea la viteză minimă şi maximă în mare liberă;
b) măsurarea rezistenţei de izolaţie;
c) curăţarea traductoarelor cu hârtie abrazivă sau diferiţi solvenţi ;
d) ridicarea spadei lochului în porturi.
La lochul hidromecanic se disting:
 1-spada lochului cu mecanismul imers;
 2-elicea lochului;
 3-suportul spadei, de formă cilindrică;
 4-valvula spadei care permite închiderea orificiului din corpul navei la ridicarea spadei la
bord;
 5-roata de acționare a sistemului de închidere a valvulei;
 6-manometru pentru controlul presiunii de ulei utilizat la ungerea axului elicei și care nu
permite intrarea apei pe lângă axul elicei;
 7-aparatul central;
 8-contorul de distanță parcursă;
 9-indicatorul de viteză;
 10-comutator de alimentare;
 11-contacte electrice.
Sistemele radioelectronice de navigaţie satelitară (Global Navigation Satellite System – GNSS)
sunt destinate determinării poziţiei utilizatorului (receptorului de satelit) situat în orice loc de pe
sfera terestră, continuu şi cu înaltă precizie, folosind informaţii de la sateliţi specializaţi,
artificiali ai Pământului.

• Satelitul artificial al Pământului (SAP) este un corp artificial, spaţial, care evoluează pe o orbită
în jurul Pământului, numai sub acţiunea forţei de atracţie terestră.

• Pentru evoluţia pe orbită a unui SAP este necesar ca forţa de atracţie terestră să fie compensată
de forţa centrifugă, care apare în timpul deplasării acestuia, în raport cu centrul de masă al
Pământului.

Sistemele de navigaţie satelitară se compun din următoarele subsisteme funcţionale:

• subsistemul (segmentul) spaţial, format dintr-o constelație de sateliți, fiecare satelit emițând
semnale RF modulate cu coduri și mesaje de navigație. Ei sunt considerați purtători ai propriilor
coordonate;

• subsistemul (segmentul) de comandă şi control, format dintr-o rețea de stații de control situată
la sol, utilizată la supravegherea sateliților și actualizarea mesajelor de navigație ale acestora;

• subsistemul (segmentul) utilizatorilor, format din totalitatea receptoarelor de radionavigație

special dedicate pentru recepția, decodarea și procesarea codurilor și a mesajelor de navigație,
având ca obiectiv determinarea poziţiei.

Segmentul spațial - caracteristici

• 6 planuri orbitale a câte 4 sateliți;
• înălţimea orbitei – 20230 km;
• înclinația orbitei – 55° (față de planul Ecuatorului);
• perioada de revoluție – 12 ore;
• frecvenţa de lucru – L1: 1575,42 MHz (utilizatori civili) și L2: 1227,60 MHz (utilizatori
militari);
• informaţii de poziţie şi navigaţie – în patru dimensiuni: x, y, z, t;
• program de lucru – continuu;
• precizie – 13 m și 0,1 noduri;
• număr de sateliţi – 31;
• orbita – circulară, constantă, repetabilă;
• ceasurile atomice – 2 cu Cesiu și 2 cu Rubidiu.
• sistemul de referinţă utilizat – WGS84 (World Geodetic System 1984).
SNS GLONASS. Segmentul spațial - caracteristici
• 3 planuri orbitale a câte 8 sateliți;
• înălţimea orbitei – 19100 km;
• înclinația orbitei – 64,8° (față de planul Ecuatorului);
• planurile orbitale – separate la 120°;
• sateliții din același plan orbital – separați la 45°;
• perioada de revoluție – 11 ore și 15 minute;
• număr de sateliţi – 24; • frecvenţa de lucru – L1: 1602,5625 MHz – 1615,5 MHz (utilizatori
civili) și L2: 1240 MHz – 1260 MHz (utilizatori militari);
• informaţii de poziţie şi navigaţie – în patru dimensiuni: x, y, z, t;
• program de lucru – continuu;
• precizie – 4,46-7,38 m pe orizontală, 15 metri pe verticală, iar eroarea de viteză 15 cm/s;
• sistemul de referinţă utilizat – PZ 90, geocentric fix

SNS GALILEO. Segmentul spațial - caracteristici

• 3 planuri orbitale a câte 10 sateliți;
• înălţimea orbitei – 23616 km;
• înclinația orbitei – 56° (față de planul Ecuatorului);
• perioada de revoluție – aprox. 14 ore și 4 minute;
• 6-8 sateliți vizibili în orice punct de pe glob;
• număr de sateliţi – 30 (27 operationali și 3 de rezervă);
• frecvenţa de lucru – E5: 1164-1215 MHz, E6: 1260-1300 MHz, L1: 1559-1591 MHz.
• program de lucru – continuu;
• precizie – măsurători orizontale și verticale cu o precizie de 1 metru;
• sistemul de referinţă utilizat – ETRS89 (European Terrestrial Reference System).
BRG Bearing • RNG Range
• CMG Course Made Good
• COG Course Over Ground
• CTE Cross Track Error
• CTS Course to Steer
• DTK Desired Track
• ETA Estimated Time of Arrival
• ETE Estimated Time En route
• HDG Heading
OCE Off Course Error
• SOG Speed Over Ground
• ROUTE Sum of LEGS
• SPD Speed
• TRK Track
• VMG Velocity Made Good
• WPT Way Point
• XTE Cross Track Error
• TTG Time To Go
• MOB Man Over Board
 1. Lochul este un echipament de navigatie care permite determinarea:
a.vitezei navei
b.adancimea apei
c.pozitia navei
d.toate variantele anterioare
2.Lochul este un echipament de navigatie care permite determinarea:
a.distantei parcurse
b.drumul adevarat al navei
c.relevmentul adevarat la anumite tinte
d.nici una din variantele anterioare
3.Lochul hidrodinamic:
a.foloseste ca sistem de referinta straturile de apa de la suprafata
b.foloseste ca sistem de referinta straturile de apa din imediata apropiere a corpului navei
c.foloseste ca sistem de referinta straturile de apa din adancime
d.foloseste ca sistem de referinta fundul marii
4.Lochul hidrodinamic:
a.permite indicarea parametrilor de miscare ai navei pe baza masurarii presiunii
hidrodinamice provocata de stationarea navei prin apa
b.permite indicarea parametrilor de miscare ai navei pe baza masurarii presiunii
hidrostatice provocatade inaintarea navei prin apa
c.permite indicarea parametrilot de miscare ai navei pe baza masurarii presiunii
hidrodinamice provocata de inaintarea navei prin apa
d.nici una din variantele anterioare
5.Lochul hidroacustic-Doppler:
a.foloseste ca sistem de referinta straturile de apa de la suprafata marii
b.foloseste ca sistem de referinta straturile de apa din imediata apropiere a corpului navei
c.foloseste ca sistem de referinta straturile de apa din adancime
d.foloseste ca sistem de referinta fundul marii
6.Lochul hidrodinamic functioneaza dupa:
a.Legea lui Bernoulli
b.principiul Doppler
c.principiul reflexiei intermediare
c.legea inductiei magnetice
7.Pentru eliminarea erorilor datorate balansului si ambardeei navei, lochul Doppler foloseste
sistemul:
a.de referinta
b.optic central
c.Janus
d.periodic
8.Principiul de functionare al lochului Doppler se bazeaza pe emiterea unui fascicul de
ultrasunete pe directia axei de masurare si receptionarea reflectarii lor masurand abaterea de:
a.timp
b.viteza
c.frecventa
d. toate variantele a,b si c
9.Stabiliti care propozitie este adevarata:
a.lochul magnetohidrodinamic indica viteza navei fata de apa
b.lochul magnetohidrodinamic indica vitza navei deasupra fundului
c.lochul magnetohidrodinamic indica viteza fata de apa cand nava se deplaseaza pe fluvii
si viteza navei deasupra fundului cand nava se deplaseaza pe mare
d.lochul magnetohidrodinamic indica viteza fata de apa cand nava se deplaseaza pe mare
si viteza deasupra fundului cand nava se deplaseaza pe ape interioare
10.La pregatirea pentru pornire a lochului electromagnetic:
a.se curata electrozii traductorului magnetohidrodinamic folosind apa si sapun pana
raman perfect curati
b.se monteaza spada dispozitivului automat de ridicare-coborare
c.se apasa butonul de comanda de pe una din cutiile de comanda si se observa daca spada
se decupleaza in sus si in jos
d.toate variantele anterioare
11.La bordul navei, lochul se cupleaza cu urmatoarele echipamente de navigatie:
a.girocompasul
b.pilotul automat
c.radarul
d. toate variantele anterioare
12.Principiul de functionare al lochului inertial este:
a.masurarea deformatiei transversale a unui resort sub actiunea acceleratiei transversale
b.masurarea deformatiei liniare a unui resort sub actiunea acceleratiei inertiale
c.masurarea vitezei de deformatie a unui resort sub actiunea fortei elastice
d.masurarea vitezei de deformatie a unui resort sub actiunea fortei de gravitatie
13.Lochul magnetohidrodinamic:
a.determina viteza navei functie de rezistenta opusa de traductorul magnetohidrodinamic
in apa de mare
b.determina viteza navei functie de tensiunea electromotoare indusa in apa de mare
c.determina viteza navei functie de tensiunea tangentiala indusa in traductorul
magnetohidrodinamic
d. nici una din variantele anterioare
14.Traductorul magnetohidrodinamic:
a.transforma viteza apei ce se scurge pe langa electrozi, in tensiunea electromotoare e
b.transforma presiunea apei ce se scurge pe langa electrozi, in tensiunea electromotoare e
c.transforma viteza ape ice se scurge pe langa electrozi, in viteza anvei
d.nici una din variantele anterioare
15.Operatia de compensare a lochului hidrodinamic se refera la:
a.reducerea erorilor de indicare, astfel incat viteza indicata de loch sa fie cat mai
apropiata de viteza deasupra fundului a navei
b.cresterea erorilor de indicare, astfel incat viteza indicata de loch sa fie cat mai apropiata
de viteza prin apa a navei
c.reducerea erorilor de indicare, astfel incat viteza indicata de loch sa fie cat mai
apropiata de viteza prin apa a navei
d.nici una din variantele anterioare
16.Erorile de masurare ale lochului inductiv se refera la:
a.erorile traductorului inductiv de viteza
b.erorile schemei de masurare a lochului
c.erorile determinare de influenta mediului exterior
d.toate variantele anterioare
17.Pentru determinarea pozitiei punctului receptorului pe suprafata Pamantului este nevoie de cel
putin:
a.3 sateliti
b.4 sateliti
c.5 sateliti
d.6 sateliti
18.Sistemul satelitar GLONASS are:
a.24 sateliti
b.18 sateliti
c.23 sateliti
d.nici una din variante
19.Sateliti GLONASS sunt dispusi:
a.pe sase orbite cvasicirculare, decalate cu 60° in ascensiunea dreapta si inclinare de 55°
fata de planul Ecuatorial
b.pe trei orbite cvasicirculare, decalate cu 120° in ascensiunea dreapta si inclinare de 65°
fata de planul Ecuatorial
c.pe patru orbite cvasicirculare, decalate cu 90° in ascensiunea dreapta si inclinare de 35°
fata de planul Ecuatorial
d.pe sase orbite cvasicirculare, decalate cu 60° in ascensiunea dreapta si inclinare de 65°
fata de planul Ecuatorial
20.Carcteristicile unui system de navigatie satelitara sunt:
a.acoperire locala
b.precizie ridicata a determinarii pozitiei receptorului
c.lucru continuu, in conditii hidrometeorologie bune
d. toate variantele anterioare
21.Sarcinile segmentului de control al sistemului de navigatie NAVSTAR-GPS sunt:
a. determinarea orbitelor satelitilor
b.determinarea precisa a timpului si elaborarea unui model de predictive a corectiei de
timp pentru fiecare satelit
c.sincronizarea ceasurilor dupa scara de timp atomic a sistemului
d.toate variantele anterioare
22.Sistemul NAVSTRAR-GPS se compune din urmatoarele subsistemele functionale:
a.subsistemul(segmentul) spatial format dintr-un numar determinat de sateliti artificiali ai
Pamantului specializati
b.subsistemul (segmentul) de comanda si control)
c.subsistemul (segmentul) utilizatorilor, format din totalitatea receptoarelor ce utilizeaza
infromatiile satelitare pentru determinarea pozitiei navei
d.toate variantele anterioare
23.Satelitii NAVSTAR-GPS sunt dispusi:
a.pe sase orbite cvasicirculare, decalate cu 60° in ascensiunea dreapta si inclinare de 55°
fata de planul Ecuatorial
b.pe trei orbite cvasicirculare, decalate cu 120° in ascensiunea dreapta si inclinare de 45°
fata de planul Ecuatorial
c.pe patru orbite cvasicirculare, decalate cu 90° in ascensiunea dreapta si inclinare de 35°
fata de planul Ecuatorial
d.pe sase orbite cvasicirculare, decalate cu 60° in ascensiunea dreapta si inclinare de 65°
fata de planul Ecuatorial

24.Constelatia satelitilor NAVSTAR-GPS trebuie sa fie dispusa astfel incat orice punct de pe
suprafata Pamantului sa receptioneze:
a.6 sateliti cu elevatie de cel putin 20°
a.3 sateliti cu elevatie de cel putin 25°
a.8 sateliti cu elevatie de cel putin 15°
a.4 sateliti cu elevatie de cel putin 15°
25.Perioada de rotatie complete a satelitilor GPS este:
a.24 ore siderale
b.18 ore siderale
c.16 ore siderale
d.12 ore siderale
26. Sistemul satelitar GPS are:
a.24 sateliti
b.21 sateliti
c. 18 sateliti
d.22 sateliti
27.Inaltimea la care sunt amplasati satelitii GPS este:
a. 10130 km
b. 1000 km
c. 20230 km
d. 50000 km
28.Principiul de functionare a sistemului LORAN-C se caracterizeaza prin:
a. sistem hiperbolic de navigatie folosind relevmentul ca linie de pozitie
b.sistem hiperbolic de navigatie folosind aliniamentul ca linie de pozitie
c.sistem hiperbolic de navigatie folosind hiperbola ca linie de pozitie
d. toate variantele a,b si c
29.Statiile de emisie LORAN-C sunt grupate in lanturi formate din:
a.3 statii (una principala si doua secundare)
b. 3 statii (doua principale si una secundara)
c. 4 statii ( una principala si 3 secundare)
d. 4 statii (doua principale si 2 secundare)
30.Statiile Slave din cadrul sistemului LORAN-C sunt notate astfel:
a.V, T, X, Y, Z
b.X, Y, W, Z
c.X, Z, W
d.X, Y, V, W, Z
31.Sistemul LORAN-C lucreaza pe frecventa de:
a.110 KHz
b.100 MHz
c.100 GHz
d.100 KHz
32.Sistemul de navigatie LORAN-C este un sistem de navigatie electronic:
a.cu emisie in impulsuri
b.cu emisie continua
c.cu emisie in trepte
d. cu emisie in oscilatii sinusoidale

33.Linia de pozitie hiperbolica a SHN ( sistem hyperbolic de navigatie) reprezinta:

a.distanta dintre doua repere de navigatie
b.distanta dintre un reper de navigatie si nava
c.locul geometric al tuturor punctelor de egala diferenta de distanta fata de doua puncte
fixe
d.distanta minima dintre un reper de navigatie si nava proprie

34.Determinarea punctului navei cu ajutorul SHN se determina

a.la intersectia a doua linii de pozitie generate de functionarea in comun a statiei Master
cu cel putin doua statii Slave
b.La intersectia a doua linii de pozitie generate de functionarea in comun a doua statii
Slave
c.la intersectia a doua linii de pozitie generate de functionarea in comun a unei statii
Master cu o statie Slave
d.toate variantele anterioare

35.Destinatia SHN este:

a.SHN este destinat pentru determinarea punctului navei doar in conditii hidro-
meteorologice favorabile
b.SHN este destinat pentru determinarea punctului navei indifferent de conditiile hidro-
meteorologie
c.SHN este destinat pentru identificarea navelor atunci cand se afla la distanta mare de
cealalta
d.SHN este destinat pentru culegerea datelor hidro-meteorologie la bordul navei

36.Sistemul de navigatie LORAN-C este un sistem de navigatie diferential:

a.in faza cu selectie de frecventa
b.in impuls
c.de faza si timp
d.in faza cu selectie temporara
37.Receptoarele eLORAN folosesc receptia:
a.”all in one”
b.”all in view”
c.”all in sigth”
d. niciuna din variante
38.Sistemul de identificare automata -AIS opereaza in banda de frecvente maritime:
a. UHF
b. VHF
c. MF
d. HF
39.Sistemul de inregistrare a datelor voiajului trebuie:
a. sa retina minim 12 ore din datele de inregistrare intr-o capsula protejata
b.sa inregistreze convorbirile din comanda de navigatie, comunicatiile radio si VHF
c. sa inregistreze date de navigatie, unghi de carma, turatie la masina, alarme active, etc
d. toate variantele anterioare
40.Un receptor GPS dispune, in pricipiu, de urmatoarele ferestre de interes pentru navigator:
a. fereastra pentru sateliti
b. fereastra pentru functia Man Over Board
c. fereastra pentru definirea rutei de navigatie
d. toate variantele anterioare

Partea a II-a

1.Explicitati urmatorii termeni:

a. COG=
b. WPT=
c. SOG=
d. ETA=
e. TTG=
f. STW=
g. GPS=
h. OCE=
i. TRK=
J. LEG=

2.Pe baza figurii de mai jos identificati componentele schemei functionale a lochului Doppler si
descrieti principiul de functionare al acestuia