Constantin Ripa Nelida Nedelcut SOLFEGIU PENTRU TOTI MANUAL COMPLET DE [NVATARE A CITIRI MUZICALE Volumul I Editura MediaMusica a Academiei de Muzica “Gheorghe Dima” - Cluj 2002Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Roméniei RIPA, CONSTANTIN - NELIDA NEDELCUT Solfegiu pentru toti Manual de invatare a citirii muzicale/ Constantin Ripa - Nelida Nedelcut. Cluj-Napoca : MediaMusica, 2002 17/24 om ISBN 973-85221-1-0 Tehnoredactare muzicali computerizati: Fazakas I. Aron Tiparul executat la: S.C. ROPRINT S.R.L. Str. Horea nr. 82 3400 Cluj-Napoca Tel/Fax: 064-43.23.84Cuprins Cuvant inainte Capitolul A: GAMELE NATURALE . L Gama Do major Lectia 1 - Scara gamei Do major Leofia 2 - Arpegiul gamei Do major . . Lectia 3 - Sensibila .... 66.6. e eee ee eee neers 13 Lecfia 4 - Treapta a Ia supratonica (sau contradominanta) .. 16 Lectia 5 - Treapta a VI-a supradominanta (medianta inferioar’) 18 Lecfia 6 - Treapta a IV-a (subdominanta) ......-..2.005 2 Lectia 7 - Intervalul de secunda (ton semiton) ........... 25 Lecfia 8 - Intervalul de terj% . 28 Lecfia 9 - Intervalul de cvart& . 33 Leofia 10 - Intervalul de cvint& 37 Lecfia 11 - Intervalul de sext . 2 Lecfia 12 - Intervalul de septimi 48 Lecfia 13 - Acordurile gamei Do major . 33 Lecfia 14 - Ristumarea acordurilor . . . . 58 Lectia 15 - Recapitularea problemelor gamei Do major . 66 TL Gama Ia minor . 74 Lecia 16 - Scérile gamei la minor: la minor natural. 74 Lecfia 17 - Gama la minor armonic 80 Lectia 18 - Intervalele din gama la minor armonic (1) secunda mirit&, terfele siccvartele ..........- 85 Lecia 19 - Intervalele in gama Ia minor armonic (2) evintele gi sextele 2.6.0... cc cece cece ees 90 Lecfia 20 - Intervalele in gama la minor armonic (3) septimele. oo. eee ee eee ee eee ee seen 95 Lectia 21 - Acordurile gamei la minor armonic ........-. 994 Gamele naturale Lecfia 22 - Recapitularea gamei la minor armonic ....... 104 Lecfia 23 - Gama la minor melodic... 66... 0 sere eee 109 Lectia 24 - Gama la minor melodic in coborare (melodic “baroc") 6.1... eee eee eee eee 115 Lecfia 25 - Recapitularea gamei la minor cu toate variantele sale .......... eee eee 119 Lectia 26 - Intonagii cromatice in la minor .......+..-+ 125 Il, Alteratii si cromatisme in gamele Do major sila minor... 130 Lectia 27 - Alterafia treptei a IV-a suitor tn Do major sila minor .............0005 130 Lecfia 28 - Alterafia treptei a VI-a coboratt (lab) in tonalitatea Do major oo... 0.0.00 eee e eee 140 Lecfia 29 - Alterafia suitoare a treptei a V-a (solft) si alteratia cobordtoare a treptei a VII-a (sib) in.Do major . 143 Lecfia 30 - Alterafia coboratoare a treptei a Ila (reb in Do major si sib in la minor) ......... 147 Lecfia 31 - Alterafia treptei a Il-a descendent in Do major (mib), ascendent& in la minor (do#) 2.0.6.2... 0. 151 Lecfia 32 - Alterafia ascendenti a treptei a I-a in Do (do#) Ok 156 - alterafia ascendenti{ a treptei a I-a in Do major (rei) Lecfia 33 - Recapitulare alterafiilor in Do major ......... 162 Lecfia 34 - Recapitularea alterafiilor in la minor ......... 167 Lecfia 35 - Recapitularea general a tonalitijilor Do major gilaminor ... 0... 0. ee eee eee eee eee 172Cuyant inainte Cartea de fata este conceput% ca un fel de curs, un manual la inde- mina tuturor celor care doresc si invefe solfegiu, (citirea muzicald vocal4), autodidact (fiir profesor), De aceea lectiile acestui curs structureazi un proces foarte gradat, bazat pe elementele pe care auzul nostru le posed’ natural, sau pe un auz oarecum format prin influenfa muzicii pe care o ascultim (vrdnd, nevrand) prin mijloacele mass-media audio, muzic& preponderent tonal-functional&. Daca suntem la o varst{ mai adulti, ou atit mai mult, scoala ne-a oferit deja unele elemente care oricft de neinsemnate ar fi, ne vor facilita primii pasi. in consecing exercifiile pe care le vom parcurge si care nu presupun un efort foarte mare, ne vor duce pe nesimtite la invijarea solfegiului. Important este si perseverim, ceea ce ar presupune un studiu zilnic de cca. 15-20 minute. Vom fi, sperm, stimulati si de melodiile (solfegiile) pe care le ofera cursul, ele fiind extrase din luvrarile unor compozitori universali de valoare (Vivaldi, Bach, Mozart etc.). Desigur c& in procesul invaffrii ne putem ajuta si de un instrument, mai ales cu claviatur& (pian, org’ electronic&) sau oricare altul, fie pentru a ne Iua tonul, fie pentru a ne controla ici, colo pe parcursul exercigiului. Dar in lipsa instrumentelor este suficient un camerton. Asta nu inseamn’ c& nu ne putem lua singuri tonul, oricum, pornind de la un sunet mai grav (nu cel mai grav) al vocii noastre. Lecfiile cursului reprezinti probleme de studiu si ca atare ele nu ‘inseamni incadrare in timp (0 or o lectie sau o zi o lectie, etc.) ci au ca obiectiv insusirea (rezolvarea) problemei respective care, ca timp (ore, zile, sSptimAni, luni), pot s& difere de la un individ la altul in functie de o sumedenie de factori (aptitudini muzicale, receptivitate, pespicacitate etc.). Cert este ins’ c& (exceptand rare cazuri de lips totali de dotare muzicala), prin intermediul acestui curs, fiecare poate dobandi un nivel satisficitor de orientare intr-o partitur’ solisticA sau corala de nivel mediu. De ce e nevoie s& invatim si solfegiem? Dincolo de interesul personal al fiecSruia, credem c& tofi cei care sunt dotati muzical cat de cét, merit si inveje pufin solfegiu, pentru a se putea oricind angrena intr-o cAntare (solistici sau colectiva) in biserick sau societate, care st-i produci mulfumire, satisfactie, plicere. Cursul de solfegiu e conceput a fi complet, inclusiv pentru un6 Gamele naturale muzician profesionist. Dar fiecare din cei ce se inifiazi cu acest curs, pot intrerupe atunci cand consider’ ci au invéfat suficient pentru scopul pe care si l-au propus. Din punctul nostru de vedere, considerim ins’ c& este fundamental a ne insusi solfegiu (citirea) in Do major gi la minor, chiar dac nu toate dificultfile intonagionale gi ritmice le-am invins. CAci daci acest lucru l-am realizat, avem suficiente elemente pentru a ne descurca intr-un text muzical (chiar in alti tonalitate). Primul lucru care trebuie invins in fata acestui curs este ... teama, teama specifict, dar nejustificat in fafa orictirui limbaj de semne. ‘Atragem acum atentia asupra ctorva probleme de expunere a lectiilor 1. Fiecare lecfie este compus% din 2 seciuni. Prima, confine pentru primele lectii, dou’ momente distincte: -momentul a,ce prezinti tema legat de intonafie (de melodie), vizaind modul de gandire si céntare a sunetelor cu explicafiile si exercitiile ce se impun, -momentul b, cuprinde problemele de ritm si de misurare a lui, de asemeni cu explicarea modului de rezolvare a fiectrei situagii si cu exercifii. A doua sectiune reprezinta solfegierea propriu-zist, cuprinzind melodiile in care problemele din a si b se regisesc impreun. 2. Lecfiile se organizeaz’ pe capitole, care in fapt constituie marile etape ale insusirii solfegiului (citirii muzicale). In acest fel fiecare, individual, igi poate alege capitolele care il intereseaz&. Ici si colo am mai tratat separat si nigte nofiuni teoretice ajut&toare. 3. Organizarea in volume (I., U1.) nu are in vedere vreo repartizare a etapelor pe nivele, ci e pur si simplu 0 problema de design si tehnoredactare a volumului. Far& indoiala c de Ja un volum la altul exist4 o aprofundare, dar nu si o crestere a dificultitilor cum s-ar crede, c&ci la timpul ei, fiecare problema si afli rezolvarea fireasc& in baza receptirii celor anterioare. Considerim c& acest curs este cu atat mai necesar gi util cu cat in pedagogia muzical& nu exist o metodi a insusirii solfegiului (decat pentru faza "abce-darului" muzical). Credem c& acest curs va deveni (inevitabil) si un fel de "indreptar" metodic, pentru tofi profesorii ce predau solfegiu la diferite nivele (scoli de muzic’, scoli populare de art, etc.) AutoriiGama Do major 7 CAPITOLUL A: GAMELE NATURALE Gamele naturale sunt considerate acele game, ale cor sclri (interva- le si acorduri) se constituie din sunete naturale, adic nu folosesc nici un fel de semne de alteratic’. Gamele Do major si la minor alcdtuiesc perechea de game format din sunete naturale”, IL. Gama Do major Lectia 1 a). Seara gamei Do major Gama Do major este reprezentat de o scar muzicali care porneste de la sunetul do si se incheie la octava acestuia. consecing’ gama Do major va avea gapte trepte, care poarti urmitoarele denumiri: tonic supratonicd medianté subdominantt dominant supradominantt sensibilé $ ss ™ == do Te mi fa sol Ja si do I 0 mM Iv v VI vo vil I Gama Do major poate fi usor intonat, pentru ci se afl in auz imediat ce ne gindim la o melodie mai luminoas&, mai viguroast. Fredonfind aceasti melodie ne oprim pe ultimul sunet cu care se incheie si aceluia i spunem do = il cAntim 4-5 secunde, apoi pornim scara ascendent cAte o secunda fiecare sunet, iar pe sunetul de sus ne oprim mai mult: m = Repetim aceast{ scar de mai multe ori! * Semele de alterafie vor fi diezul (#), bemolul (b), si becarul (). > Problema gamelor perechi 0 vom trata mai departe,8 Gamele naturale Pentru a canta scara si descendent pornim tot de jos, urcim pind sus si flr’ a ne opri, ne intoarcem pe scart descendent: = = Repetim aceasta de mai multe ori cAntind-o cand mai repede, cfind mai rar, pana ni se intiptreste bine in auz. Dac& am reusit acest lucru, avem deja achizitionat cel mai fundamen- tal element, pentru c& tot ce urmeazi nu inseamni decat largirea permanent a acestei game gi a raporturilor dintre sunetele ei. O prima lirgire o vom realiza astfel: se cnt gama pint la do de sus, ne oprim pufin pe sunetul do de sus (m), apoi porim mai departe in sus ca si cfnd am vrea s& cntim aceeasi gam’ Do; mergem pana la sol (deasup- ra portativului) si ne intoarcem: A a3) a = Repetim exercifiul de mai multe ori in viteze diferite! Procedim in mod analog si pentru a merge mai jos de do: a ~ A = ee ve sa ee Repetim exercigiul? Urmeazi combinarea celor doud exercifii: o. ma? ono A SS a a a ere ves set Repettim de mai multe ori exercifiul in intregime, apoi fl repetim intoredindu-ne de oriunde inapoi (in sus, in jos), fir a fi obligafi sf urcim pani la limita de sus, sau a cobori pan’ la cea de jos. 3 Desigur la inceput ni se va pirea ci fn cele dou& exercitii de lirgire a gamei (In sus si ‘in jos) sunt sunete prea fnalte sau prea grave pentru vocea noastri. In realitate orice voce are aceastl Intindere sus gi jos, tebuie doar st facem un mic efort vocal.Gama Do major 9 De exemplu: nm? nm? a = a m m me A? iw me A Seugue Putefi continua acest joc pe gami timp de 2-3 minute. b) Masura de 2/4 Este o masuri format din dou’ durate de pitrime (dy, adic&. 'e consider& c& prima pitrime este accentuat’, iar a doua neaccen- tuata. ‘Vom face un exercitiu pentru a inv’ja cum si realizim o succesiune de p&trimi egale incadrate in misura de 2 timpi. in timpul exercigiului vom bate (tacta) m&sura de 2 timpi astfel: timpul 1 in jos, timpul 2 in sus: 2. Bxersafi aceast tactare numirand tare (1-2, 1-2...)! Durata unei pitrimi (a unui timp) va fi de cca. 0 secunda (asa cum bate un pendul sau inima). Vom bate acum misura de 2 timpi si vom numiira cu voce tare 1-2, 1-2, apoi vom rosti ta-ta, ta 12°12 °1 2 1 2 ‘ta-ta ‘ta-ta ‘ta-ta ‘ta-ta Repetim exercifiul de mai multe ori! * Prin tnvagarea misurii de 2/4 intrim tn ceea ce se cheami ritm, care inseamni succesiunea sunetelor fn timp. Durata fn timp a unui sunet se misoari prin unitatea de timp, fn cazul acesta find p&trimea.10 Gamele naturale Lectia 2 a) Arpegiul gamei Do major Gama Do major poate fi sintetizat’ in arpegiu. Acesta este format din treptele I, IIL, V, VII, adic’ tonica, terfa, cvinta gi octava. T Mm Vv vill Pentru a intona arpegiul (daci nu I-am auzit niciodat’) procedim astfel: cAntim o dati gama, = o apoi folosind mereu gama c&utim si fixiim sunetele arpegiului: mn m nm SSS SS oe oe oe a na & SS =a = = Sy oF oe ‘Acum incepem jocul cu sunetele arpegiului: a a = os oe = = A A = = = = ~—2—e- = oS = oS a a a =—— — = = = = =. “ = = = = ‘Asa cum am Lirgit gama in sus si in jos, vom lirgi si arpegiul: is A im n A —— — = e5eeses? seo ‘Acum vom face un joc cu sunetele arpegiului, pentru a ne obignui st strim cu usuring’ de la unul la altul. a z or or x = as oO oe eo =Gama Do major ul a Ses é = == = os oe eo e b) Masura de 2/4 cu doimi. Cele 2 pitrimi ( d ) ale unei masuri se pot contopi intr-o durat’ mai mare, aceasta fiind doimea ( d ). Ba va dura dout biti (doi timpi). De aceea fn loc de ta-ta, al doilea ta va fi inlocuit de o prelungire a Ini a de la primul wii ijt id 4 ey -a ta ta ta-a ta-a ta ta ta-a. Repetafi exercifiul de 3-4 ori!12 Gamele naturale ‘Avand insusite gama si arpegiul, precum si misura de 2/4 in care stim s& tactim p&trimea J si doimea d , vom incerca si solfegiem niste melodii care folosesc aceste elemente’. ‘Vom avea griji ca inainte de a solfegia o melodie, si ne "acordim", adic si cAntim gama si arpegiul, pentru a ne stabiliza in ureche sunetele. ‘Acest lucru il vom face de fiecare dati cfind simjim c& ne "riticim" intona- ional. Ne oprim si cntim gama si arpegiul si pornim mai departe de la un sunet al arpegiului. Solfegii Dupi C. BRAILOIU, I. CROITORU Manual de muzica 2 I. VOROBSCHIEVICI ‘Canon 3 G.D. KIRIAC CAntec 5 act tatimpinayi greutdji i intonarea sunetelor pe ritm (pe pitrimi si doimi), cititi mei numai ritmul fart a cfinta fnilyimile sunetelor astfel: (do-re-mi etc.).Gama Do major 13 Lectia 3 a) Sensibila Intre sunetele cele mai importante ale gamei este sunetul treptei a VI-a - sensibila. Ea reprezint’ instabilitatea (tensiunea) gi se va "rezolva" pe tonic’ (treapta I sau a VIII-a) care reprezinti stabilitatea (relaxarea).Ea trebuie génditX mereu "lipiti" de tonica pe care ea se rezolvi®, a fepn 66 6 © Dact un exercitiu (de regul4 ultimul din seria unei lecfi) ni se pare dificil si nu-1 putem cfinta in totalitate, se poate renunja 1a el si se trece mai departe, pentru cit oricum problemele Ini vor reveni gi rind pe rnd se vor rezolva.14 Gamele naturale b) Masura de 2/4 cu optimi. Unitatea de timp 4 se poate divide in 2, rezultind dou’ optimi dadd (sau Jd). Astfel pe o bitaie vom avea dou note si pentru a le putea cfnta le vom citi cu ti-ti. Tata titita titita tata ta titi ta titi tata titititi tata, Ld 4 ta ta titita ta ta ta-a ta titi ta titi ta ta ta-a ta ta ti-tita titi titi t t titita ta-a titita et DODO Ai y ta titi ta ta titititi ta titi ti ta ta titita ta-a Combinim acum cele 3 durate d.4,2 Folosind acum acest ritm format cu d-mi, J-mi, 2-mi si cu intonafiile gamei, arpegiului si sensibilei, vom solfegia urmatoarele melodii. Nu uitati si vi "acordagi", cfntind gama si arpegiul! Solfe; 1 G. BREAZUL Melcul suparat 2 J. HAYDN Simfonia 30 Finale, var. III, vioara IGama Do major 15 3 Allegro var I W.A. MOZART Variatiuni pe o veche melodie francezi16 Gamele naturale Lectia 4 a) Treapta a Il-a - supratonica (sau contradominanta). Pentru a intona si fixa treapta a Il-a, re, 0 vom plasa intotdeauna deasupra tonicii. Deci vom gandi inti tonica do, apoi vom plasa sunetul re deasupra sa: ou yG Se oe eo a a a = =e os = o ose oo b) Masura de 2/4, cu pauze fn cadrul unei melodii anumifi timpi pot fi fir sunet, adic in locul lor apare o pauza ( * ), Pentru a ne imagina mai bine aceast pauz pe tim- pul pe care este ea, vom inspira brusc.Gama Do major 7 tay v ta vita J J i i \ meet He Solfegii 1 C. BRAILOIU, I. CROITORU Potrivit si tare Manual de muzica D. SOSTAKOVICI Preludiu si fuga op.87 nr.5: Allegretto fuga 3 F. DONCEANU Moderato Clopotetul cel istet18 Gamele naturale Lectia 5 a) Treapta a VI-a - supradominanta (sau medianta inferioard). Treapta a Via, la, se afl deasupra lui sol (treapta V - dominanta): a nm & SSS ae fntrucat treapta a VI-a, la, va avea o mare importanga in raport cu do, cAnd se va stabili gama relativa, trebuie si ne obignuim si intonim acest la pornind de la do. m = = eus> = = setsue ers a A a = = ssa? esu0e Combinim acum treapta a VI-a, la, cu celelalte trepte invagate: SS A =a — oe o A AGama Do major 19 b) Patrimea cu punct si optimea (d. 2). Aceast formuli ritmic se naste atunci cfnd de prima pitrime (din misur’) se leagi o optime din a doua pitrime (divizat& in optimi): Ale Pentru a o putea canta, la inceput trebuie si ne imagin’im ca parc n-ar fi legato si vom “aplisa" pufin pe optimea legati (adic§ pe punct) folosind pentru aceasta silabele ta-a ti: Tata ta-ati taati tata teati taati tata taataati toa. . Repetim exercifiul! in solfegiile care urmeazi vom citi mai intdi ritmul (Piri intonatia notelor) astfel: re mid fa sol fami ree do ree, Solfegii 1 G.F. HAENDEL Israel in Egipt ‘A tempo giusto cor 25: alt 2 J. HAYDN ‘Simfonia 33, Allegro Finale, oboi I20 Gamele naturale 3 A:T. GRECIANINOV Piese pentru pian Marsul soldatilor de plumb Cantec popular german 5 G.F. HAENDEL Israel in Egipt cor 28: sopran A tempo giusto 6 W.A.MOZART | ‘Simfonia in Do, K.V. 425 = pV, oboi IGama Do major 21 Lectia 6 a) Treapta a IV-a (subdominanta) Treapta a IV-a, fa, se gandeste deasupra Ini mi, noti din arpegiu: f. A ——S = * = = o a a fol fo joo Or e se? a a A a = se = A a oO = —_ A A =e = A S ——— =—0—e. = OOO b) Masura de 4/4 Masura de 4/4 4d =a ddd poate fi ginditi ca o misuri formati din 2 misuri de 2/4, Ea se bate (tacteaz4) astfel: x . Deci jos, stinga, dreapta, sus. In misura de 4/4 primul timp poart accentul principal, iar al IlI-lea pe cel secundar. Timpul 2 si 4 sunt neaccentuafi. Exersafi tactarea masurii de 4/4, cca. 1-2 minute!22 Gamele naturale dd ydy lly Ly Tata tata tatataa tata y ta taata-a tay tata ta-ata ta | nad. : ld. vy tatata ta-a-a-a tata-ata y tatata ta-a-ata tata-a-a ta-a ta-a ta-a-a-a. Solfegii Citigi acest exercigiu ritmic: dh FR. SCHUBERT ‘Missa in Lab: Cum sancto spiritu chor: alt = 2 R. SCHUMANN ‘Album pentru tineret, op.68 Pies mica 3 JS. BACH Oratoriul de Criiciun, BWV 248 coral 33: sopranGama Do major 2B 4 W.A. MOZART ‘Simfonia in Re, K.V. 385 p. ll, fagot C. MONTEVERDI cor la 3 voci: Chi vuol sop 6 C.CZERNY Studiu pentru pian op. 599, nr.194 Gamele naturale 7 W.A. MOZART Sonatina vienezd nr. 1 Allegro pl 8 G. BIZET ‘Simfonia in Do 9 J. HAYDN Simfonia 69 Vivace pil, vioara I =Gama Do major 25 Lectia 7 a) Intervalul de secunda (ton, semiton) Folosindu-ne de intonayia treptelor pe care ne-am insusit-o cftt de cat, ‘in continuare ne vom insusi cantarea intervalelor. Interval se cheami distanta dintre doua sunete diferite. Cel mai mic interval este secunda. Ea este de dou’ feluri: mare (ton) si mic (semiton). Secunda mare (tonul) este format din 2 secunde mici (2 semitonuri). in gama Do major sunt 5 secunde mari (tonuri) si 2 mici (semitonuri). Semitonurile in gama Do major sunt mi-fa, si-do. M@re) M m(ici) M M M m aoe Se ee I-0 I-m 0-m I-V V-VI VI-V—. VI- VII Intonafi acest exercigiu: a mn = = e A a = 8 ore oe ro a a b) Legato peste bara de masura. Un sunet dintr-o m&sura poate fi prelungit peste bara de masura prin legato: 2 J | J. Pentru a putea cfnta aceasta trebuie si folosim rostirea sila- bei ta ca sin cazul duratei de doime: Repetafi exercitiul de mai multe ori! Solfegiile care urmeaz4 le putefi citi mai inti ritmic, pentru a vi obisnui cu legato peste bard, rostind silabele notelor.26 Gamele naturale Solfegii 1 JS. BACH Coral: O Ewigkeit du Donnerwort sopran 2 JS. BACH Oratoriu de Craciun, BWV 248 coral 53: sopran 3 J. HAYDN Simfonia 100 4 G.F. HAENDEL Belsazar cor 12: altGama Do major 2 5 FM. BARTHOLDY Die erste Walpurgisnacht, op.60 Allegro vivace chor des Volkes: sopran = 6 JS. BACH Motette, BWV 230 cor: sopran G.F. HAENDEL Belsazar Allegro cor 32: sopran28 Gamele naturale Lectia 8 a) Intervalul de tertd Intervalul format prin saltul peste dou’ trepte este terfa. Terfa este si ea mare (M) gi mic& (m). Terja mare este format’ din 2 secunde mari (2 tonuri), iar terfa mica dintr-o secund’ mare (1 ton) si o secund’ mica (un semiton). Asadar terfele care vor cuprinde semitonul mi-fa sau si-do vor fi tere mici. M m m M M m m, = = = ——— = I 0 m Vv v VI vil ‘Vom avea deci urmitoarele terje mari: do-mi, fa-la, sol-si, adic pe treptele I, IV, V gi urmitoarele terfe mici: re-fa, mi-sol, la-do, si-re, adic pe treptele I, HI, VI, VIL. Intoniim acum gama Do major prin succesiuni de salturi cu tert. a Repetafi de mai multe ori! Exercifii cu terje: a eea oe : = ea o— oe a b) Masura de 3/4 Misura de 3/4 (30 ), confine deci 3 timpi de pitrime. Timpul 1 este accentuat, 2 si 3 neaccentuafi. Masura de 3/4 se tacteaz4 astfel: PS ts deci jos, dreapta, sus. Tactafi aceast’ misura! Repetati acest exercitiu de mai multe ori! C.CZERNY Studiu pentru pian op. 599, nr.130 Gamele naturale 2 W.A. MOZART Simfonia in Re, K.V. 385, p.ll Menuet: fagot 3 JS. BACH Oratoriu de Craciun, BWV 248 coral 42: alt 4 J. HAYDN Farmacistul Andante TertetGama Do major 31 J.HAYDN Simfonia 74 p.lll Trio, fagot W.A. MOZART Sonatina vienez nr.6 Finale J.HAYDN ‘Simfonia 9 Finale, vioara II Allegretto9 GF. HAENDEL Israel in Egipt Allegretto nr, 22, duet 10 M. HAYDN Concert pentru flaut 1 alll Menuet, comGama Do major 33 Lectia 9 a) Intervalul de cvarté Intervalul de evartA se formeaz intre dou sunete cu distangi de 3 trepte intre ele. Cvartele pot fi: perfecte (2 t + 1 st.), mirite (3t), si micgorate (1 t + 2 st). in gama Do major intdlnim cvarta perfect’ si cvarta miriti. P P P +M. P P 2 SS = wv i es I 0 m Iv Vv VI vo Deci cvarte perfecte (p) sunt pe treptele I, II, Il, V, VI, VI, iar cvarta marit (+M) pe treapta a IV-a (fa-si). Mai ugor putem refine ci: pe toate treptele gamei sunt cvarte perfecte, in afari de treapta a IV-a care e méarita. Intonim gama prin salturi de cvart’ in dou’ variante. Prima mai simpl&, a doua mai dificil’.34 Gamele naturale A = Sue’ uu’ feos mn A — = ee A = ———< ©. on So a ———— mn J —— =—s a A A = S. = = — 1 =. S = = A A o b) Recapitularea masurilor de 2/4, 4/4. 3/4. Tactaji pe rand misurile de 2/4, 4/4, 3/4! Cititi ritmic solfegiile care urmeaz’ inainte de a le solfegia! Solfegii 1 J. HAYDN Simfonia 70 Vivace con brio pil, vioara IGama Do major 35, 2 J. HAYDN Simfonia 100 Allegro pl, vioara I 3 GE. HAENDEL Israel in Egipt Allegro cor 7: sopran 4 G.F. HAENDEL Larghetto cor 18: sopran 5 JS. BACH Oratoriu de Criciun BWV 248 cor 26: sopran, alt36 Gamele naturale 6 C. CZERNY Studiu pentru pian op. 599, nr.20 7 J.HAYDN Simfonia 75 Poco adagio pall, vioara I 8 J. HAYDN Simfonia 40Gama Do major 37 Lectia 10 a) Intervalul de cvinta Intervalul de cvint& se formeaz intre doud sunete cu distangi de 4 trepte intre ele. Cvintele pot fi: perfecte (3t+1st), micsorate (2t+2st), si méarite (4t+1st). in gama Do major intalnim numai cvinta perfect’ si micgorat. P P Pp P P P m- A. je = o a I 0 m Iv Vv VI Vo ‘Vom avea deci cvint& perfect (p) pe tr.I, I, I, IV, V, VI si cvinti micgorat& (-m) pe treapta a VIl-a (si-fa). Asem&nitor cu cvartele, sunt deci 6 cvinte perfecte, iar una micgorati (pe tr.a VII-a, si-fa). Intondm gama prin salturi de cvint& tot in dou& variante:b) Sincopa. Sincopa este o formula ritmicd ce apare in momentul cand a doua optime dintr-un timp se leagé cu pritna optime din timpul urmitor: ADAM Pentru a ne-o putea insusi trebuie la inceput si accentuim pe optimea ii a din timpul al I-lea astfel: J] JJ. Deci aptsim pe acel i pentru a simfi ti locul timpilor 1 gi 2. ep LOD AA aN ddd oy edge Dd diy bb 1 ap LYDIAN Ad LayGama Do major 39 1 LL. van BEETHOVEN Missa solemnis Presto Osanna, sopran 2 JS. BACH Cantata BWV 34a cor 4: continuo 3 J. HAYDN Simfonia 40 Allegro Finale, oboi II. ve 4 G.F. HAENDEL Belsazar Larghetto Arie 8, Cyrus40 Gamele naturale 5 JS. BACH Cantata BWV 196 r.1, continuo = 6 JS. BACH Cantata BWV 86 nr.1, oboi I 7 J.S. BACH Motette BWV 230 sopran 8 JS. BACH Cantata BWV 226 vioara IGama Do major 41 GF. HAENDEL Samson cor 9: sopran 10 L. van BEETHOVEN Simfonia IX Allegro assai pV, solo alt42 Gamele naturale Lectia 11 a) Intervalul de sexta Intervalul de sextd se formeazA intre dou sunete la distanji de 5 * trepte intre ele. Sextele sunt mici (3t+2st) si mari (4+1st). fn gama Do major intalnim sexte mici si mari. Sextele care cuprind ambele semitonuri (mi-fa, si-do) sunt mici, iar cele care cuprind un singur semiton sunt mari. M MoM mm mm SS mm v VIL " asada sexte mici Yor fi pe ee I, VI, vit iar cele mari pe treptele I, I, IV. V. Inton4m gama Do major prin salturi de sexte (in cele dou’ variante): SSS ° i an ae —— Ss Ss Si a vw Exerciii cu sexti”: 6: S ee = = uo se 7 Dac& nu reusifi si rezolvafi aceste intervale de sexta, nu disperafi, cu timpul vor fi ‘nsusite iar fn solfegii nu le vefi intAlni foarte des.GamaDo major 4B A = oe = eo 2. m o— aS = = = =o so a oS b) Contratimpul pe timp Contratimpul este o formuli rit mic care se formeazii prin succesi- unea (repetat%) de pauzi-sunet. Contrapunctul pe timp insearnn’ (de regula) fnlocuirea (repetat) a timpului accentuat prin pauzi. Pentru a deprinde cfntarea contratimpului pe timp vom proceda astfel: pe pauzi vom inspira brusc, iar pe not vom zice ta. Ta ta ta ta vy ta vy tf@ vy ta vy ta f ta44 Gamele naturale ta ath v weep ty dy wet tippy agi tip tip tty tl Ta ta ta vy ta ta vy ta ta vy ta ta taaa wad dd ttt dd 4 ta ta vy ta ta ta ta ta ta ta-a-a. Solfegii 1 J. HAYDN Simfonia 79 p.Il Trio, oboi 2 L. van BEETHOVEN Sonatina pentru pian in Sol Moderato piGama Do major 45 = 3 J. HAYDN Simfonia 32 p.lll Trio, vioara I 4 C. CZERNY Studiu pentru pian op. 599, nr.28 5 JS. BACH Motette BWV 118 Litvo 1 6 W.A. MOZART Simfonia fn Do, K.V. 425 Presto p.IV, vioara I46 Gamele naturale 7 C. PH. E. BACH Auferstehung und Himmelfahrt Jesu roo cor 5: sopran 8 L van BEETHOVEN Quartet, op.132, nr.15 Molto aagio pall, vioara I 9 D. SOSTAKOVICI Preludiu si fuga, op.87 fugaGama Do major 41 10 W.A. MOZART Titus Allegro actI, duet 1, Vitellia48 Gamele naturale Lectia 12 a) Intervalul de septima Intervalul de septima se formeazi intre dou’ sunete la distanja de 6 trepte intre ele. Septimele sunt: mici (4t+2st), mari (5t+Ist), micgorate (3t+3st).. in gama Do major sunt numai septime mici si mari (cele mici cu- prind ambele semitonuri, cele mari un singur semiton). Moos om My, Om € oe = 5 = =. ye I 0 Mm Iv v VI Vo Sunt deci 5 septime mici pe treptee II, III, V, VI, VII si 2 mari pe treptele I (do-si) si IV (fa-mi). Inton’im acum gama prin salturi de septime’: 5 Jotonarea gamei prin septime este dificil si ca atare nu vom insista daci nu reusim, c&ci (ca gin cazul altor exercitiidificile) cu timpul, adict avanstnd fn curs, lucrurile se mai ageazi si de la sine.Gama Do major 49 b) Contratimpul pe parte de timp. La fel ca gi contratimpul pe timp, contratimpul pe parte de timp se obtine tot prin pauzi, dar aceasta este mai scurt, inlocuind prima optime din grupul de dou’. npddpded Pentru a ne putea reprezenta acest ritm trebuie s& exersim astfel: in succesiunea de ad pe prima, fiind pauz’ vom rosties ti: 7 4) Exersafi batind miisura si rostind silabele?: esti ti ti ti ti esti ti ti esti ti ti fi ti ti ti esti esti esti ti ti ‘ti ti ti ti | esti esti | esti esti esti ti ti ta ta ‘esti esti esti ti ti esti esti esti titi toa, i © formuli mai special de contratimp este cea combinati cu sincopa tn care prima optime este inlocuité cu pauzt: MJ DoyJ + Tita Gf est ti Aceast& formul se numeste contratimp sincopat. ° Nou trebuie si ne facem "complexe" daci nu reusim si c&mtiim aceasti formula pentru ci ea nu ¢ foarte frecventi fn c€ntarea vocalA si tn plus cfndva, pe parcursul studiului ne trezim ci ne iese foarte ugor.50 Gamele naturale dati deprinsi pauza de optime din contratimp, o vom aplica si formulei de anacruz (auftakt) cu optime”. 1 ‘W.A. MOZART ‘Sonatina vieneza nr.5 Menuet 2 W.A. MOZART Fautul fermecat Allegro act III, cor: sopran 10 anacruzi, este un termen (grec) care inseamnd atacul pe partea neaccentuatt a unui timp, precedand un timp accentuat (cruzi), Adesea se foloseste cuvantul german Auftakt.Gama Do major si 3 J.HAYDN Simfonia 94 Allegro molto p.lll Menuet, vioara I 4 L, van BEETHOVEN ‘Simfonia IX Adagio molto cantabile pill, clarinet I 5 W.A. MOZART Variatiuni pe o veche melodie francez var. I sil52 Gamele naturale 6 J.HAYDN Simfonia 94 8 J. HAYDN Simfonia 33 p.lIl Trio, vioara IGama Do major 33 Lectia 13 a) Acordurile gamei Do major. ‘Acord inseamni suprapunere de sunete. Cea mai uzuali suprapunere este cea de 3 sunete dispuse la interval de tert = adick fati de baza (do), 0 terfd si o cvinti, Acest acord poartt numele uzual de trison. Astfel de trisonuri se pot forma pe fiecare treapti a gamei: M m m M M m -m I pi wm Vv Vv VI vit Dact analizim combinafia de terfe si cvinte a acestor acorduri observam deosebiri intre ele. Astfel: - acordurile de pe treptele I, IV, V sunt formate din terfi mare + ter} mic& (sau terj&{ mare si cvint& perfect) si se numesc acorduri majore", - acordurile de pe treptele I, III, VI sunt formate din terf{ mici + terfi mare (sau tert mic + cvint& perfect) si se numesc acorduri minore, - acordul de pe treapta a VII-a este format din 2 terfe mici (sau terf mic + cvinti micgorati) si se numeste acord micgorat. . Pentru o mai rapid’ memorare, convenim c& acordurile cu terfA mare la baz& sunt majore, iar cele cu terfé mic la baz sunt minore, urmand si discernem apoi asupra cvintelor pentru acordul micsorat (si marit). Intonarea acordurilor in solfegiere se va face ca in arpegiu: 11 tn armonie trepiele 1, IV, V se vor numi trepte principale purtind asa numitele funcfii de baz: I = tonic (T), IV = subdominanta (S), si V = dominanta (D). In consecinjx in Do major acordul = este accentul tonicii, = acordul subdominantei si = acordului dominantei. Acordurile de pe treptele Il, IT, VI, VII, se vor numi secundare si vor fi (uneori) inlocuitorii funcyiilor principale astfel: VI=tonici, I=subdominanta, VII (si If) = dominanta.54 Gamele naturale of m Iv v VI vo a SS Exercifii cu acorduri (arpegii): m b) Recapitularea problemelor ritmice mai importante. 1) legato de prelungire peste bart ( di ) 2) formula cu noti punctati ( 4: 2)) 3) sincopa (pe timp) ( 2d J) ) 4) contratimpul - pe timp ( yJjpJ ) ~ pe parte de timp (y dby dy dy 2) ~ sincopat (J bjyJ b)Gama Do major 55 5) anacruza de optime ( ,.))J ) Ta ta-a ta-a-atita ta titi tita tita ta taati tea @ tea ta y ta-d-a-a ta tita ti ta vy ta ti-ta ~ titi tiestaesta es-tatataestatata es-tatita tita ta-aa. Solfegii 1 JS. BACH ‘Cantata BWV 208 Aria 12, vioara solo 2 W.A. MOZART Sonatina vienezi nr.1 Allegro brilliante pl f r—56 Gamele naturale 3 G. BLUTHNER 4 JS.BACH Missa BWV 236 sopran, continuo 5 ‘W.A. MOZART Sonatina vienez nr.5 Allegretto MenuetGama Do major 37 6 JS. BACH Simfonia in Fa, BWV 1046a 1, continuo 7 R. SCHUMANN Album pemtra tineret, op.68 nr21 Langsam (=84) or =F 8 J. HAYDN Simfonia 80 Presto Finale, flaut58 Gamele naturale Lectia 14 a) Rasturnarea acordurilor ‘Asezarea sunetelor in acord sub forma de terfe (ca mai sus) se numeste acord in stare directd. Acordurile ins’ pot fi ristumate. Astfel dac& sunetul de la bazi a unui acord este mutat deasupra celorlalte vom avea rasturnarea Ia, si, cum vedem, acordul apare format dintr-o terfi + 0 cvart& (sau o terfa + 0 sext&) si va fi numit sextacord: esse Dac& si al T-lea sunet al acordului este mutat deasupra obfinem rasturnarea a Il-a, acordul fiind acum format dintr-o cvarti + 0 terfi (sau 0 cvarti gi o sextl) si va fi numit cvartsextacord: eerie Trebuie s& refinem ins’ c& prin ristumare felul acordului nu se schimb’, adick dact in stare direct el este major, prin rastumari el rimane tot major, cel minor, tot minor si aga mai departe. ‘Vom exersa intonarea acestor acorduri, mai inti pe treptele gamei: Ristumarea I-a (6)' 22 fy studiul armoniei acordul fn risturnarea I-a se cifreazi cu 6 (adic cu sexta) iar cel fn ristumarea a Tl-a cu 6/4 (adic& cu cvartt gi sexta).1g Vig Vig NG Ne Ti, S= = —————— = o = = J = = a b) Durata de gaisprezecime (J) Dorata de saisprezecime 4) provine din impiirtirea duratei de pitrime an 4: JAPAN LTT ; sau a optimii in 2: ADDS. Pentru ane putea imagina scurgerea saisprezecimilor dintr-o patrime, vom privi la ceas si vom numira pani la patru pe fiecare secund’. Bxersafi aceasta!60 Gamele naturale Gandifi-va ci secunda inseamni o pitrime, numirafi la fel: 1234 1234 1234 1234 si afi obinut de fapt cele 4 saisprezecimi dintr-o pitrime, adic: f7T ITT) TT) ITT 1234 123412341234 Tar acum, debarasindu-ne de numiritoare, vom zice cu silaba ri, bitand timpul cu mana. Rititini rinisini risitini rinicici Repetafi cca. 1 minut aceasta! Vom transpune acest mod de percepere pe un exercifiu in care combinim duratele: ag + FPO Ay TL 4 Ta ta tiinnnn i ta titi tintinininiin it ta tititirita a dinning oO, DA Ay ti tintin ta riririn ta in solfegiile care urmeazi vom citi mai inti ritmul cu denumirea notelor. Solfegii 1 W.A. MOZART Flautul fermecat act I, Finale, glockenspielGama Do major A JS. BACH Oratoriu de Craciun BWV 248 Andante coral 7, oboi d’amore I 3 JS. BACH ‘Cantata BWV 33 nr.1, continuo62 Gamele naturale 4 JS. BACH Cantata BWV 196 n.2, vioara II 5 JF. HAENDEL Das Alexander - Fest Andante ny. 21, aria bas 6 M. HAYDN Concert pentru flaut ae pill, vioara IIGama Do major 63 7 W.A. MOZART ‘Idomeneo Allegro act Il, aria 10, Arbaces 8 JS. BACH Cantata BWV 1040 n.1, oboi 9 JS, BACH Cantata BWV 208 ur.5 Recitativ, sopran I«4 Gamele naturale 10 JS. BACH i JS, BACH ‘Cantata BWV 43 nr.6, vioara I SSGama Do major 65 12 JS. BACH Cantata BWV 33 nr.1, oboi 13 JS. BACH Oratoriu de Criciun, BWV 248 coral 64, Tromba I66 Gamele naturale Lectia 15 a) Recapitularea problemelor gamei Do major Gama Do major prezint{ urmitoarea structurd de intervale gi acor- duri”®, Intervale Total 5 2 3 4 3 Pentru o mai usoari refinere teoreticd a intervalelor vom observa cA exist un raport {ntre intervale prin ristumarea lor. Astfel, de exemplu, seounda f= prin risturnare = devine septima, Se formeazA astfel urmitorul raport: = secundele prin risturmare devin septime si invers - terjele prin ristumare devin sexte si invers - evartele prin risturnare devin cvinte si invers. Pentru facilitatea memorizirii, convenim o notajie numeric: notim cu cifra 2 intervalul de secund&, cu 3 cel de terft, cu 4 evarta, cu 5 cvinta cu 6 sexta, cu 7 septima, apoi vom reprezenta raportul de ristumnare prin cifre astfel: 234.5 67 765432 ‘Mai observim cli prin ristumare din intervalele perfecte rezultt tot perfecte, din cele mici rezulti mari, din cele mari rezulti mici, cele micgorate rezultt marite, din cele mite rezultd micsorate.Gama Do major 67 = a 0 “it68 Gamele naturale Acorduri Total Majore| . == x | = 3 T Vv v sas = es 3 u i I micgo- rate 1 vu b) Formulele ritmice de dactil ( Jd ) si anapest ( 43) ) ‘Aceste dou’ formule (frecvente in muzici) se formeazi din combinafia optimii cu 2 saisprezecimi. Cea mai usoari modalitate de a ne imagina (si tnsusi) aceste dows formule ritmice este prin intermediul metrului poetic. Astfel pentru dactit ( JJ2 ) vom recita primul vers din "Iliada" de Homer: "CéntX zeit, mania ce-aprinse pe-Achil Peleianu" int-o manier’ sacadati, accentuand prima silabii din grupul de 3, astfel. Cén- i ze-i - th-mf-ni— a ce-aprin-se pe-A chil Pe-le ia - nu-(u) > > > > > > Dupa ce repetiim de mai multe ori versul recitat astfel, ne debarasiim de cuvinte gi revenim la silabele noastre uzuale, batand timpul cu mana: Ti- rien t- Ti-ri fi - ri-ri ti - ti-ri Procediim la fel si pentru formula de anapest, utilizdnd aceste versuri pentru copii: "Tepuras, coconas/A fugit pe imag $i s-a dus, colo sus/in tufis, s-a ascuns.” Vom bate timpul cu mana (o secund’) si vom rosti astfel:Gama Do major eo le-puras, co-co-nas A fu-git pe imas, Writi tien ti ri-nti ri-ri ti Repetai aceasta pani dobandigi constiinga formulei 40d Exercifiu cu dactil si anapest: wp I TT Ta ta titi ti ti ti rir et I ey Facefi citirea ritmic% a melodiilor care urmeazi inainte de a le solfegia! Soitegii 1 W.A. MOZART Sonatina vienezé nr.3 Rondo 2 C.PHE. BACH Auferstebung und Himmelfahrt Jesu Allegro cor 22: sopran70 Gamele naturale 3 J. HAYDN Farmacistul | Arie: Grilletta 4 GF. HAENDEL Samson cor 2, sopran 5 JS. BACH Oratoriu de Craciun BWV 248 Aria 8: Tromba IGama Do major n 6 W.A. MOZART Sonatina vienez nr.1 p.lll 7 GF. HAENDEL Israel in Bgipt ‘Tempo giusto cor 13: sopran2 Gamele naturale 8 JS. BACH Cantata BWV 77 ne.1 vioara I 9 C.PHE. BACH Auferstehung und Himmelfahrt Jesu Allegro cor 22: sopran S cor 11: sopran, altGama Do major B il W.A. MOZART Allegretto grazioso Rondo pentru pian in Re 2 A. VIVALDI Concert in Fa pentru violoncel Allegro pal, violoncel solo4 Gamele naturale II. Gama la minor Lectia 16 a) Scirile gamei la minor Nofiuni teoretice Gama la minor, spre deosebire de Do major, are 3 variante de scart: 1) naturali 2) armonic’ 3) melodica 1. Varianta natural are aceleasi sunete ca $i Do major, dar porneste de pe la, care va fi treapta I, deci tonic&: SSS = 0 wiv V Vivivol I 2. Varianta armonic& inseamna aceeasi scara, dar modific& (altereazi) un sunet si anume, urci sunetul sol la sol# (sol diez). ! x sue I 0 WW V VIVO Vol 1 3, Varianta melodici modificd inc un sunet fafi de cea armonicd, urcand si pe fa la fai (fa diez). =o 4 7 0 =| 2 < 4 4 ag La minor natural Dup% cum s-a vizut, gama la minor natural se constituie din aceleagi sunete (naturale) ca si Do major, inst dispuse altfel si anume cu baza pe la. Dar in acest fel raporturile intre sunete se modifica. In primul rand la devine tonicd si de aici celelalte sunete se raporteazi la aceastl baz:Gama la minor 15 tonic supratonicd mediam subdominant’ dominanti supradominantd sensibild o =e = la Te fa sol. la 1 Iv v vio va vor 1 in consecint& semitonurile au o alt pozifie fat de tonick (la), adict sunt tot mi-fa gi si-do, dar observiim ci si-do tnseamn& treptee I-III iar mi-fa treptele V-VI. Pe parcursul studiului gamei la minor (cu cele 3 variante) vom mai observa gi alte aspecte foarte importante care vor deosebi mult gama Do major de la minor. Din aceasti noud asezare a sunetelor (care inseamn& o alts expresie sonora) va rezulta ceea ce se cheam& modul minor". Studiul practic Intrand acum in studiul practic al gamei la minor natural, pentru a © intona, pornim de la Do major si vom deplasa scara pe Ia minor astfel"*: m3 a = ou Ss Odati ce am reusit aceasti deplasare, ne instalim definitiv in la minor, intonaind, firesc, aceast gam, cXci urechea noastra o posed’ ca si pe gama Do major: A ue oTSe A AA sue Sevevus + Datorita faptului cll fn stare naturalA cele dou’ game Do gi la au aceleasi sunete, ele se consider fnrudite (de gradul 1), numindu-se game relative, mai precis la minor e considerat relativa lui Do major. fn realitate cele douA game reprezint& dou’ tonalitiyi distincte ca mod ‘si anume Do-modul major, iar la-modul minor. Sunt cele dou’ moduri fundamentale ale muzicii tonal-funcionale (muzica sec.XVII-XIX) reprezentind 0 complementaritate Jumina-umbri, ‘masculin-feminin etc. '5 Dac ne lukim tonul de 1a un instrument si constatim ci pentru vocea noastra ¢ foarte "jos" (tn cazul vocilor de sopran sau tenor), atunci mutt tonul de baza (la) ceva mai sus.Sussvtus Inca din acest stadiu al studiului gamei la minor trebuie s& convenim c& ea este format din dou’ segmente: 1) de la tonick la cvint& (pentacord) 2) de Ja cvint4 la tonica de sus (tetracord) atacord =e ° Tetracord Intonim gama urmirind independenta acestor dou’ segmente: im nm Bue cus a soe sue Intondm acum arpegiul gamei la minor care ¢ format tot din treptele L-0I-V-Vi: A A a nq euetvs sue se = = Exercifii cu gama si arpegiu: mmSimfim in cfintare (chiar inconstient) o alt expresie sonord,nu-i asa? Trebuie sé devenim constiengi de acest Iucru si si realizim c& aceast4 now’ expresie provine in special din raportul sunetului tonicii la cu terfa sa do: ‘§== care e terp micd, fag de terja pe tonic in Do major (do-mi) = care era terfi mare. Aceast4 terfi mic% la-do in la minor este principala deosebire de expresie faji de gama majori. Vom refine deci c& terta de pe tonic3 este determinant pentru mod: dac& e mare vom avea o gama (un mod) major,dac& e mic va fi o gam’ (un mod) minor. Solfegii JS. BACH Cantata BWV 33 coral 6: sopran 2 G. MUSICESCU Andantino (d=90) Osteanul romén7B ‘Gamele naturale 3 J. BRAHMS lied, op.7, nr:3 Andante moderato Ankliinge = 4 JS. BACH coral: Befiehl du deine wege sopran 5 J.HAYDN evartet, op.76, nr.3 Alllegro Trio, vioara I 6 R. SCHUMANN Album penta tneret, op.68 Mica romantaGama la minor 9 7 R.KORSAKOV Allegro assai Mireasa tarului 8 5S. BACH Cantata BWV 196 cor 5: sopran 9 JS. BACH Cantata BWV 227 Andante ‘cor 3: sopran