Prof. Univ. Dr. Emil Verza Prof. Univ. Dr.

Florin Verza

FIŞA DE EVALUARE ŞI CUNOAŞTERE

A COPILULUI

PU: Abordări moderne în psihopedagogia specială

Student:

OBIECTIVELE

1
 FIŞEI DE CUNOAŞTERE ŞI EVALUAREA A COPILULUI
Autori
Prof. Univ. Dr. Emil Verza Prof. Univ. Dr. Florin Verza

Reperele psihodinamice şi psihogenetice au stat la baza intenţiei noastre de a realiza

un document ştiinţific pentru orientarea şi ghidarea utilizatorului în activitatea de cercetare-
cunoaştere şi constituire a profilului psihologic al subiectului investigat. Pentru un asemenea
demers considerăm că analiza subiectului trebuie făcută pornind de la valorificarea
indicatorilor conţinuţi în reperele psihodinamice şi psihogenetice pentru a parcurge o serie de
etape ce semnifică evoluţia copilului în devenirea sa ca persoană matură.
Ca urmare, din perspectiva reperelor psihodinamice, analiza psihologică globală a
subiectului se realizează pe o durată mai lungă de timp ce cuprinde mai multe stadii de
dezvoltare, iar reperele psihogenetice indică o analiză psihologică secvenţială pe un anumit
stadiu de dezvoltare. Desigur, o imagine complexă a profilului psihologic al subiectului se
obţine prin considerarea cerinţelor (pe cât este posibil) celor două forme de repere.
Fişa de evaluare şi cunoaştere a copilului, pe care o prezentăm, reflectă perspectiva
menţionată şi sperăm să constituie un mijloc eficient şi practic ce facilitează utilizatorului
pătrunderea în tainele cunoaşterii pe baze ştiinţifice a copilului. Astfel, reperele se constituie
sub formă de fişe.
Fişa este destinată studenţilor în psihologie, psihopedagogie specială şi ştiinţele
educaţiei, specialiştilor şi cadrelor didactice care doresc să cunoască şi să evalueze potenţialul
şi nivelul de dezvoltare a copilului. În acelaşi timp, fişa oferă un bun prilej de aplicare a
cunoştinţelor în domeniul practic şi de exersare a aptitudinilor de evaluare a subiectului, prin
mijloace de psihodiagnoză. Un asemenea demers este necesar şi pentru copil, deoarece
întregul proces instructiv-educativ poate fi mai bine adaptat la particularităţile sale
psihoindividuale, oferă familiei şi şcolii posibilitatea unor intervenţii bazate pe cunoaşterea
specificului activităţii psihice şi a ritmului propriu de evoluţie a personalităţii acestuia.
Fişa poate fi aplicată, în vederea cunoaşterii şi evaluării, începând cu preşcolarul şi
terminând cu adolescentul din liceu, indiferent de tipul de instituţie în care aceştia sunt
încadraţi: grădiniţe, şcoli obişnuite (de masă), copii instituţionalizaţi, şcoli speciale, şcoli
profesionale, licee etc., deoarece este structurată sub o formă unitară şi concisă pentru
cunoaşterea copiilor, evidenţierea unor parametri ce indică evoluţia în timp şi dezvoltarea
actuală a subiectului analizat.

2
 Din punct de vedere practic, o astfel de fişă imprimă unitate acţiunii de psihodiagnoză
şi este menită să evite erorile în reliefarea specificului psihocomportamental de către
specialişti şi alte cadre din unităţi de învăţământ. Utilitatea fişei rezultă şi din aceea că, pe
parcursul procesului instructiv-educativ, unii copii parcurg forme de şcolarizare şi de educaţie
diferite de la un timp la altul sau, din motive diferite, sunt transferaţi în alte colectivităţi, ceea
ce impune cu şi mai multă tărie adoptarea unor criterii unitare în cunoaşterea şi evaluarea
subiecţilor.
Fişa este elaborată sub forma unui caiet, pentru a fi mai uşor folosită şi completată (în
mod direct), astfel încât ea să reprezinte o oglindă a vieţii şi evoluţiei copilului, ce se
finalizează cu recomandări, atât pentru condiţii de mediu favorabile, cât şi pentru condiţii de
mediu nefavorabile, critice, în care se poate afla subiectul la un moment dat. Pentru a creşte
gradul de încredere şi de precizie, fiecare secvenţă din fişă se completează pe baza
observaţiilor nemijlocite, prin aplicarea unor probe psihologice adecvate, dar şi prin obţinerea
unor date cu privire la comportamentul şi activitatea copilului – în procesul instructiv-
educativ – de la cadrele didactice care îşi desfăşoară activitatea cu aceştia. Pentru secvenţele
referitoare la caracteristicile organo-funcţionale şi medicale, poate fi consultat medicul, fişa
medicală şi valorificate informaţiile obţinute de la părinţi sau de la rude cu privire la evoluţia
copilului, din perspectiva amintită. Cu cât sunt aplicate mai multe probe şi cu cât sunt
desfăşurate observaţii variate asupra activităţilor copilului, cu atât se pot obţine informaţii mai
complexe despre fiecare structură psihică în parte. Orice metodă psihologică folosită este
menită să lărgească aria cunoaşterii şi evaluării copilului, având, totodată, semnificaţia unui
demers complex. În acest context, este nevoie să se aibă în vedere:
 tipurile principale de activitate a copilului, raportate la nivelurile de vârstă cronologică şi
mentală;
 tipurile de relaţii stabilite de copil în colectivitate (cu semenii de aceeaşi vârstă sau cu adulţii);
 tipurile de cerinţe formulate faţă de copil şi posibilităţile acestuia de a le face faţă în mod
adecvat, tipurile de atitudini şi de implicare a copilului în rezolvarea unor sarcini practice sau
teoretice;
 modalităţile de acţiune practică sau/şi mentală prin care copilul reuşeşte să depăşească
dificultăţile ivite în rezolvarea unor probleme;
 modalităţile de elaborare a unor comportamente adaptative în situaţiile conjuncturale şi în cele
stabile;
 semnificaţia progresului realizat în timp şi prin forme specifice de influenţare psiho-
educative;

3
 nivelul atins în plan psihic, în raport cu vârsta cronologică şi comparativ cu subiecţii de vârstă
similară;
 stadiul socializării şi implicării subiectului în comunitatea din care face parte;
 nivelul integrării în comunitate şi aportul subiectului la coeziunea grupului, în determinarea
creativităţii acestuia ş.a.m.d.
Fişa este organizată pe 7 (şapte) secvenţe mari, fiecare din acestea cuprinzând o serie
de elemente definitorii pentru caracteristicile de bază ale activităţii psihice, începând cu cele
mai simple şi terminând cu cele mai complexe, caracteristici care definesc personalitatea
subiectului. Imaginea generală ce se obţine despre subiect, pe baza completării fişei, trebuie
să permită nu numai cunoaşterea şi evaluarea acestuia, ci şi să creeze posibilitatea unei
prognoze şi a unor recomandări pentru evoluţia din stadiile de vârstă ulterioare.
Aşa cum rezultă din analiza de mai sus, la baza fişei au stat reperele psihogenetice şi
psihodinamice care semnifică traseele şi metamorfozele parcurse de subiect în diferite stadii
de evoluţie pentru devenirea umană complexă.

SECŢIUNEA I

DATE GENERALE CU PRIVIRE LA COPIL

ŞI LA FAMILIA DIN CARE FACE PARTE

1. Numele şi prenumele: A. A.
2. Data naşterii: anul 2016 luna aprilie ziua 2
În momentul evalurii, copilul avea 5 ani și 8 luni
Localitatea ……, județul ….
3. Sexul: feminin
4. Vârsta înscrierii în grădiniţă şi în scoală: 3 ani și 4 luni
5. Tipul de şcoală: grădiniță, învățământ de masă
6. Numele tatălui: AB
Numele mamei: AO
7. Vârsta tatălui: 37 Vârsta mamei: 35
8. Profesiunea tatălui: Profesiunea mamei:
9. Locul de muncă al tatălui: - al mamei: -
10. Fraţi: un frate mai mare, în vârstă de 12 ani, elev

4
 11. Surori: -
12. Alţi membri ai familiei care locuiesc cu copilul: Copilul locuiește cu ambii părinți și
cu fratele mai mare
13. Condiţii de locuit: foarte bune
14. Relaţiile dintre părinţi: bune, armonioase, de înțelegere și de sprijin reciproc
15. Relaţiile dintre părinţi şi copii: bune, de îngrijire, de atenție, de afecțiune
16. Atitudinea părinţilor faţă de problemele de educaţie ale copilului: preocupați de
educația copilului și îngrijorați de problemele de sănătate ale acestuia
17. Relaţiile dintre părinţi şi colectivul de cadre didactice: armonioase, de colaborare
18. Cine se ocupă de educarea copilului şi cât timp: părinții, bona
19. Atitudinea mamei faţă de unele dificultăţi pe care le prezintă copilul: implicată, a
precizat de la înscrierea în grădiniță că A. A. are TSA
20. Metode şi procedee folosite de mamă în educarea copilului: discuții libere cu teme
diverse, jocuri diverse (construcții, puzzle, nisp kinetic, păpuși), jocuri exerciții la
indicația terapeutului, răsfoirea cărților, jocuri de mișcare în aer liber, jocuri pentru
explorarea mediului apropiat al copilului.

21. Date speciale semnalate de mamă cu privire la unele aspecte ale comportamentului
copilului: somn, hrănire, curăţenie corporală, spiritul de ordine, comportarea în raport
cu ceilalţi membri din familie (fraţi, surori, unchi, mătuşi, bunici), dar şi cu privire la
comportamentul copilului, când este despărţit temporar de părinţi, şi în legătură cu
comportamentul faţă de evenimentele inedite (persoane străine, evenimente
neaşteptate etc.):
Mama spune că de multe ori A.A. se culcă târziu, deoarece este agitată, iar dacă
reușește să adormă devreme (pe la ora 21 - 22), se trezește în timpul nopții și stă trează până
dimineața. Acasă, mama a insistat din punct de vedere practic pe curățenia corporală, iar în
momentul de față, A. A se spală singură pe dinți, pe corp sub atenta supraveghere a unui
membru al familiei. Servește masa singură, doar atunci când dorește să mănânce ea sau își
dorește enorm lucrul acela, dar este ajutată de un membru al familiei în timpul mesei.
Spiritul de ordine nu este foarte bine dezvoltat. Nu-i place sa facă ordine și deseori
mama discută cu A. A. pe acesta tema (de ex: strângerea jucărilor și așezarea cărțior la
locul lor); în schimb imita foarte bine comportamentul fratelui mai mare și dacă acesta
strânge jucăriile, îl ajuta și ea.

5
 Comportament în raport cu membrii familiei: A. A e un copil foarte iubitor cu mama/
tata/ fratele, râde adesea și se joacă foarte frumos. Manifesta iubire pentru frate și împarte
dulciurile cu el. Mama spune că cei doi petrec foarte mult timp împreună.
În raport cu bunicii și alte persoane străine: A. A a învățat să asculte și se conformează
pentru moment să petreacă o parte de timp cu alte persoane, dar simte lipsa părinților (în
special a mamei, de care este foarte atașată). Dacă are activități distractive și este cel puțin
un membru al familiei cu ea, poate petrece mai mult timp cu o persoana străină. Dacă nu
dorește să meargă/ petreacă timpul cu o persoana străină, mama nu o forțează.

SECŢIUNEA a II-a

DATE CU PRIVIRE LA STAREA DE SĂNĂTATE

ŞI LA DEZVOLTAREA FIZICĂ A COPILULUI

(Se va completa de către medic sau de către specialist, după fişa medicală)
I. Diagnostic medical: Tulburare din spectrul autist
II. Psihodiagnostic: Întârziere globală în dezvoltare, întârziere în achiziția limbajului, prezența
ecolaliei imediate și ecopraxiei.

SECŢIUNEA a III-a

DATE CU PRIVIRE LA DEZVOLTAREA ŞI

PARTICULARITĂŢILE COMPORTAMENTULUI
PREDOMINANT MOTOR ŞI ALE ACTIVITĂŢII FIZICE

1. Volumul şi varietatea mişcărilor: merge și se deplasează corect în echilibru, aleargă, sare,

urcă/ coboară trepte.
2. Tempoul şi ritmul mişcărilor, coordonare şi finalitate: se deplasează autonom, nu prezintă
dificultăți de coordonare.
3. Combinatorica mişcărilor, transferul mişcărilor: poate apuca, culege, elibera, arunca, ajunge
la obiecte, suprapune cuburi.
4. Lateralitatea în execuţia mişcărilor: manipulare bilaterală, lateralitatea dominantă – dreapta.

6
5. Spontaneitatea şi iniţiativa în executarea mişcărilor: nivel mediu, invitată se implică în
activități de mișcare.
6. Învăţarea mişcărilor, plasticitatea în însuşirea de mişcări noi: învață din repetiții mișcări noi
și le repetă împreună cu alți copii în cadrul jocurilor
7. Sincinezii: nu e cazul
8. Tipuri de mişcări mai frecvente: mișcările din activitățile uzuale, de autonomie personală
9. Abilităţi motorii: sare într-un picior, are echilibru în timpul mersului, coboară/ urcă scara,
fuge.
10. Tipuri de jocuri motorii: la 3 ani A. A prezenta stereotipii motorii (,,învârtit în cerc),
dar în acest moment acestea se manifestă rar, prezintă abilități motrice bune cu
deschidere spre joc.

SECŢIUNEA a IV-a

DEZVOLTAREA COMPORTAMENTULUI ŞI
ACTIVITĂŢII INTELECTUALE:

A) DE TIP SENZORIAL-MOTOR; B) DE TIP NOŢIONAL-IMAGINATIV;

C) DE TIP ACŢIONAL-VERBAL

IV. A. a) De tip perceptiv-acţional obiectual sau verbal

1. Detectare: trasează pe linii punctate, colorează în contur
2. Identificare: obiecte cunoscute identifică obiectele cunoscute
3. Recunoaştere: obiecte inedite cu greutate, după mai multe încercări
4. Perceperea relaţiilor dintre însuşiri – integritatea imaginii: identifică cu ajutor o însușire a
unui obiect familiar - rationament perceptiv limitat
5. Raportul dintre imaginea perceptivă şi denumirea ei: raportul este slab, există la nivel
intuitiv, are dificultăți în exprimarea lui
6. Raportul dintre imaginea perceptivă şi acţiunea cu obiectul – caracterul operant al percepţiei:
raportul este slab, identifică doar obiecte uzuale și are dificultăți în exprimarea
funcționalității acestuia) cu pieptănul se piaptănă)
7. Perceperea relaţiilor inter-obiectuale:
• spaţiale: A. A indică cu ajutor înainte - spate - stânga - dreapta, sus - jos, pe masa - sub
masa.

7
 • temporale: așază cu ajutor imaginile (maxim 3 imagini) în ordine temporală
• cantitative arață grupa cu mai multe obiecte, ordonează cu ajutor obiecte după mărime
8. Tipuri de percepţii predominante: mai ales de tip vizual
9. Spirit de observaţie: observă aranjarea diferită a mobilierului din clasă
10. Calităţi perceptive speciale: bună reproducere a unui desen

III. A. b) De tip reprezentativ simbolic

1. Volum, completitudine: reprezentări subdezvoltate, sub nivelul vârstei cronologice
2. Corectitudine, claritate: noțiunile uzuale sunt utilizate la nivel mediu spre minim
3. Intuitivitate: scăzută, dificultăți în achiziția informațiilor abstracte sau necunoscute
4. Stabilitate: limitată, realizează întregul cu ajutor
5. Operante: de nivel minim
6. Generalizare, selectivitate, sistematizare: de nivel minim pentru noțiunile concrete
7. Raportul reprezentare – acţiune – cuvânt: slab dezvoltat
8. Tipuri de reprezentări:
a. după analizatori: vizual - spațiale
b. statice: în evoluție, cele de bază – necesare activităților din grădiniță, de joc și
de îngrijire personală
c. cinetice: slab dezvoltate, cele necesare activităților de tip fizic potrivite vârstei
d. de transformare – anticipative: subdezvoltate
9. Forme specifice de reprezentări:
a. matematice în evoluție, grupează obiecte după formă si culoare, recunoaște cifre
b. cu privire la fenomene naturale suficiente pentru activitățile de la grădiniță, dar sub nivelul
colegilor
c. cu privire la fenomene sociale dificultăți în această zonă
d. cu privire la acţiuni, activitate subdezvoltate
11. Jocuri de tip simbolic (imitative, pe bază de reprezentări): în evoluție/ în dezvoltare

IV. B. a) Limbajul și comunicarea

1. Volum, varietate: vocabular subdezvoltat, limitat ca număr de cuvinte
2. Semantica – înţelesul cuvintelor folosite: nedezvoltată, inferioară vârstei cronologice
3. Fonaţie; consoane, grupuri de consoane, diftongi, triftongi: pronunță vocale și silabe,
dificultăți la pronunțarea diftongilor/ triftongilor și la sinteza cuvintelor

8
4. Structura gramaticală: alcătuirea de propoziţii – fraze, acorduri gramaticale: propoziții simple,
scurte (un cuvânt/ maxim trei)
5. Legătura limbaj – activitate:
• indicativ – verbale şi performanţe sub medie
• stimulativ – verbale şi performanţe deficitară
• verbalizarea acţiunii şi performanţei foarte slabă
6. Forme de limbaj:
• solilocviu nu e cazul
• dialog în dezvoltare
• monolog – colectiv nu e cazul
• monolog nu e cazul
7. Expresivitatea verbală: limbajul expresiv este la nivel minim
8. Comunicare verbală, spontană, condiţii, împrejurări: în timpul jocului liber, alături de
copii, exprimă propoziții scurte (un cuvânt)
9. Calităţi speciale:
 comprehensiunea comunicării orale înțelegerea sensurilor comunicărilor celorlalți este în
dezvoltare, când vorbește despre acțiunile ei, spune: Alexandra face…
 comprehensiunea comunicării scrise nu e cazul
10. Transmiterea şi înţelegerea semnificaţiei: înțelegere limitată, are dificultăți în a
transmite
11. Comunicarea afectivă (înțelegerea emoțiilor și transmiterea lor) capacitate scăzută de
exprimare a emoțiilor (în timpul somnului, A. A resimte tot ce acumulează ca emoții,
ca urmare, uneori plânge sau este agitată).
12. Comunicarea totală utilizează cuvinte și gesturi
13. Tipuri de tulburări de vorbire (orale şi scrise): ecolalie, ecopraxie, dislalie polimorfă

IV. B. b) Gândirea stadiul preoperațional

1. Volum de cunoştinţe:
• înţelegerea semnificaţiei semnificația limitată a obiectelor concrete, dificultăți de înțelegere
a noțiunilor abstracte
• operante sunt integrate în sistemul comunicării de tip funcțional – vizual, în evoluție la nivel
intuitiv
• cauzalitate şi relaţii
2. Tipuri de definiţii:

9
 • enumerative nu utilizează definiții enumerative
• eliptice de gen proxim prezente, în dezvoltare (animale domestice)
• cu gen proxim şi diferenţă specifică, cu caracter pragmatic
• cu gen proxim şi diferenţă specifică
• generale
• abstracte
3. Procese cu funcţii operatorii de gradul I: conduitele operatorii inferioare vârstei
cronologice
• analiza nivel scăzut, vizuală
• sinteza dificultăți la sinteza cuvintelor
• generalizarea
• comparaţia
• sistematizarea
• abstractizarea
• concretizarea
4. Procese cu funcţii operatorii de gradul II:
• reversibilitate
• asociativitate asocierea după funcționalitatea obiectelor (creionul - hârtia, farfuria -
lingura, periuța – pasta)
• combinatorice
• clasificări
• serieri execută serieri după un model simplu
• grupări grupează obiectele după formă și culoare
• incluziuni de clase cu dificultate, nu reușește să diferențieze animalele domestice de cele
sălbatice
5. Tipuri de noţiuni:
 Concrete da
 abstracte-generale
6. Tipuri de judecăţi şi raţionamente:
 raţionament deductiv în dezvoltare
 raţionament inductiv
7. Tipuri de înţelegere:
• concret-intuitivă dificultăți în înțelegerea sarcinilor, în dezvoltare, cu sprijin
• verbal-generalizată

10
 8. Tipuri de rezolvări de probleme:
• de soluţii - decizii poate opera alegeri simple
• de modalităţi
9. Tipuri de gândire: preoperațională
10. Calităţi speciale:
 fluenţa ideilor
 originalitate
IV. B. c) Imaginaţia
1. Conţinutul reprezentărilor de tip imaginativ: subdezvoltată în raport cu vârsta cronologică,
conține joc, joc simbolic, poate crea scenarii simpliste
2. Intuitivitatea – plasticitatea:
3. Forme ale imaginaţiei
• reproductivă
• combinatorică
• creatoare
4. Formele de obiectivare:
• joc are joc funcțional, simbolic, simplist
• produse ale activităţii desene și alte activități plastice sau/ și practice
• conduită pozitivă, cooperează în 70% din timp, în sala de grupă așteaptă să fie solicitată
5. Procedeele de construire a reprezentărilor imaginaţiei:
• substituire scăzută, cu orientare spre concret
• adiţionare
• augmentare-diminuare
• combinare
• creare de imagini noi
6. Raportul real - ficţiune: în evoluție, în prezent se evită anunțarea anumitor evenimente
în avans, pentru că acest lucru îi creează agitație (nu adoarme seara) și chiar îi curge
sângele pe nas
7. Tipuri de imaginaţie:
8. Jocuri de imaginaţie:
9. Calităţi speciale: redarea fidelă a unui model (pictură)

IV. B.d) Memoria

1. Întipărirea, fixarea: incidentală, mecanică, poate realiza asocieri simple

11
2. Păstrarea, durata:
• voluntară
• involuntară
1. Reproducerea:
2. Recunoaşterea:
3. Raportul memorie – limbaj – acţiune: în dezvoltare, bună - memorie acțiune, deficitară -
limbaj
3. Raportul memorie – afectivitate: sub nivelul vârstei
4. Memorie imediată – îndepărtată: în evoluție
5. Uitarea: se întâmplă deseori ca ceea ce a achiziționat să uite informația (anumite
animale, fructe sau activități pe care le știa foarte bine le uită și e necesar să se reia
lucrul cu acestea)
6. Tipuri de memorie:
• senzorial-concretă da
• verbal-logică
7. Calităţi speciale ale memoriei: capacitatea mnezică este medie

IV. B. c) Atenţia
1. Orientarea: spre obiectele cunoscute, uzuale
2. Concentrarea: capacitate submedie
3. Selectivitatea: alege obiectele care prezintă interes
4. Raportul atenţie-cuvânt: funcțional o perioadă limitată
5. Raportul atenţie-activitate: în dezvoltare
6. Tipuri de atenţie:
7. Relaţia atenţie-interes: bună
8. Instabilitatea atenţiei: prezentă
9. Jocuri de atenţie: jocuri de logică, puzzle (se ia o piesă componentă dintr-o imagine și
A. A trebuie șă-și dea seama ce piesă lipsește)
10. Atenţia în învăţare: bună, cu sprijin și dacă activitățile sunt distractive
11. Calităţi speciale:

SECŢIUNEA a V-a

DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR PRAXICE

12
 ŞI DE TIP ARTISTIC – CREATIV

V. A. Deprinderi, obişnuinţe uzuale şi tehnice

1. Deprinderi de mânuire de obiecte uzuale, dispozitive: dezvoltate
2. Deprinderi de acţiuni constructive de cuburi: realizează construcții din cuburi
3. Deprinderi de acţiuni constructive din alte materiale, materiale tehnice: nu e cazul
4. Deprinderi igienice – obişnuinţe: formate, se spală singură pe dinți, pe corp sub
supravegherea unui membru al familiei
5. Deprinderi de ordine – obişnuinţe: spiritul de ordine nu e bine dezvoltat. Nu-i place să facă
ordine (strângerea jucăriilor, așezarea cărților), dar imită foarte bine comportamentul
fratelui, iar dacă acesta stânge jucăriile, îl ajută și ea.
6. Abilităţi manuale practice: rupe, lipește, taie cu foarfecele hârtia
7. Abilităţi tehnice: nu e cazul
8. Abilităţi de învăţare şi rezolvare de probleme: în dezvoltare, așază cu sprijin 3 imagini în
succesiunea corectă. Învățarea dificilă, necesită multiple repetiții.
V. B. Înclinaţii, aptitudini creative
a. de tip artistic subdezvoltată, în raport cu vârsta cronologică
1. Receptivitate perceptiv-imaginativă „personală” deosebită faţă de:
• armonia formelor
• armonia volumului
• armonia proporţiilor
• armonia mişcării
• armonia culorilor
2. Redarea cu uşurinţă şi fidelitate – uşurinţa în însuşirea tehnicii corespunzătoare:
• desen, practică operantă, cu sprijin
• pictură, coloristică operantă, cu model
• modelaj, plastică operantă, cu model
• lipitură, colaj operantă, cu model
• construcţii – cuburi da
• plastica mişcărilor – dans imită pași de dans
• reproducerea unei melodii după şi fără note
• abilităţi grafice
3. Combinarea, imaginarea şi redarea într-o formă nouă originală:
• desen – grafică în dezvoltare, satisfăcător

13
 • modelaj – plastică modelează plastilina, după model, nivel bun
• lipitură – colaj finalizează lucrări practice, nivel bun
• construcţii – cuburi construcții simple, nivel satisfăcător
• frază şi melodie muzicală
• construcţia frazei şi caligrafia
4. Perceperea, interpretarea, înţelegerea cu uşurinţă a unui desen, picturi, text scris:
5. Raportul dintre interese şi atitudini:
6. Atitudini deosebite ca germeni ai talentului:

b. de tip actoricesc
1. Receptivitatea crescută şi sensibilitatea faţă de: trăirile sufleteşti ale personajelor din poveşti,
ale oamenilor: nu exprimă receptivitate
2. Redarea cu uşurinţă, prin imitaţie şi imaginaţie, a unor stări sufleteşti, situaţii etc.:
• gestică în momente obișnuite de comunicare, A. A folosește gesturile pentru a se exprima
• conduită expresivă
• mimică-pantomimică
• conduită verbală
3. Transpunerea cu uşurinţă într-un personaj:
4. Dominanţa jocului de dramatizare:
5. Raportul dintre interese şi aptitudini:
6. Aptitudini speciale, germeni ai talentului:
c. de tip literar
1. Receptivitatea şi sensibilitatea faţă de poezii, poveşti, cd-uri cu poveşti şi poezii:
2. Redarea cu fidelitate şi uşurinţă a unor povestiri şi întâmplări trăite:
3. Redarea originală, într-o formă inedită, a unor povestiri cunoscute şi întâmplări trăite: redă
evenimente recent trăite, iar pentru a se face mai bine înțeleasă se folosește de limbajul
mimico - gestual (arată că un copil a tras-o de codițe)
4. Crearea de povestiri şi poezii inedite:
5. Uşurinţa şi bogăţia expresivităţii verbale în povestiri, poezii şi lecţii:
6. Raportul interese – aptitudini:
d. de tip tehnic – constructive
1. Receptivitatea şi înţelegerea, cu uşurinţă, a raporturilor spaţiale de mărime, a proporţiilor, a
dispoziţiei spaţiale în volum şi plan: în dezvoltare

14
2. Receptivitatea şi înţelegerea, cu uşurinţă, a modului de funcţionare şi a dispoziţiei elementelor
construcţiei (verticală - orizontală), a unor dispozitive tehnice simple: în dezvoltare
3. Uşurinţa de a-şi reprezenta riguros imaginea, mişcarea, transformarea unor elemente ale unei
jucării, construcţii tehnice etc., a unui dispozitiv simplu, ca un tot: încă are dificultăți
4. Uşurinţa şi rigurozitatea execuţiei, articularea acţiunilor de construcţie:
• planul mintal al acţiunii slab
• ordinea acţiunilor execută din aproape în aproape
• rapiditatea, rigurozitatea ritm propriu
• folosirea corectă a materialului nivel bun
5. Raportul interese – aptitudini: nivel bun
6. Jocuri de construcţie, dominante şi aptitudini tehnice: cuburi, piese plane, mozaic
V. C. Aptitudini matematice
1. Perceperea, reprezentarea şi înţelegerea cu uşurinţă a relaţiilor cantitative, numerice, spaţio-
dimensionale (mulţimile, submulţimile de „obiecte, fenomene”) grupează obiecte după
formă și culoare, indică, denumește (cu ajutor) culorile, numără singură, recunoaște cifrele,
realizează mulțimea conform cifrei cu sprijin (concentrul 0 - 5)
2. Operarea facilă cu raporturile de mai sus în dezvoltare, operează cu numere cu sprijin verbal
3. Abstractizarea cu uşurinţă a acestor raporturi în dezvoltare, necesită sprijin
4. Operarea facilă cu simboluri abstracte – numerice a durat mult timp până să recunoască
cifrele
5. Raportul interese – aptitudini
6. Aptitudini speciale

SECŢIUNEA a VI-a

INTEGRAREA SOCIO-AFECTIVĂ A COPILULUI ŞI ÎNSUŞIRI ALE

PERSONALITĂŢII

VI. A. Relaţiile socio - afective şi voliţionale

1. Receptivitatea şi reactivitatea socio-afectivă faţă de:

• normele de convieţuire în colectivitate – regim zilnic integrată în grădinița de masă

15
• activităţile instructiv-educative se conformează cerințelor preșcolare, nu deranjează colegii
și nu se supără ușor
• evenimente stresante pleacă, dacă un copil o necăjește, devine agitată
• rezultatele activităţii nivel satisfăcător, în evoluție pozitivă
• anumite obiecte – jucării cărți pe care răsfoiește, jucării diverse
• de părinţi își iubește părinții
• de cadre didactice îi place să fie în preajma cadrelor didactice
• de copii relații de bună colegialitate
• de animale în evoluție pozitivă: vizite la Grădina Zoologică, plimbări cu cai
2. Reactivitatea emoţională:
• cu afecţiune față de părinți și frate
• cu bucurie la vederea bonei
• cu plăcere când este lăudată
• cu însufleţire rar, la vederea lui Moș Crăciun
• cu neplăcere
• recalcitrant
• plângăreţ – supărăcios când este obosită sau când o doare ceva
• indiferent la jocul sau jucăriile altor copii
• refuz când obosește sau o nemulțumește ceva
• izolat
• fricos
• suspicios
3. Reactivitatea afectivă complexă şi de mai lungă durată:
• sentimentul curiozităţii manifestă interes față de tabletă
• sentimentul satisfacţiei şi admiraţiei când primește laude pentru progresele obținute
• sentimentul responsabilităţii își duce jucăria/ cartea la loc
• sentimentul datoriei
• sentimentul „de cooperare” își ajută colegii să strângă jucăriile
4. Manifestarea şi conţinutul expresiei afective:
• adecvarea expresiei cu conţinutul trăirii da
• varietatea, nuanţarea expresiei expresiile afective sunt limitate
• capacitatea de control şi stăpânire în dezvoltare
• expresie mimică – pantomimică în conformitate cu stările sufletești
• expresie verbală

16
• simularea
•expresivitatea

VI. B. Particularităţi ale voinţei, manifestate în procesul de integrare, în colectivitatea de

copii şi faţă de activitate:
• capacitatea de a acţiona în conformitate cu scopul: dirijat – spontan există act voluntar;
formele negative de manifestare sunt: evitarea, opoziționismul.
• capacitatea de a formula independent scopuri: în activităţile obligatorii – în activităţile de joc
redusă
• capacitatea de a lua oportun decizii – selecţia mijloacelor adecvate cu limitări
• capacitatea de a aprecia corect dificultatea obstacolelor nivel mic (s-a lovit voluntar de
calorifer)
• capacitatea de efort voluntar – gradat, în funcţie de obstacol
•capacitatea de a îndeplini, de a traduce în viaţă decizia (sarcina)

VI. C. Trăsături de caracter

1. Aptitudini faţă de activitate:
• respectul şi dragostea faţă de munca adultului prezentă
• grija faţă de obiecte – ordine, protejarea obiectelor etc. prezentă
• răspunderea faţă de sarcina primită se conformează sarcinilor în limita posibilităților
• iniţiativa şi independenţa în îndeplinirea sarcinii parțial îndeplinită
• perseverenţa şi continuitatea în îndeplinirea sarcinii parțial îndeplinită
• disciplină da
•obişnuinţa de a îndeplini sarcinile necesită sprijin
2. Atitudinea faţă de adult şi faţă de semeni:
• respectul faţă de adult da
• admiraţie da
• sinceritate
• „conformism”
• baraje psihologice (necomunicativitate, negativism, sugestibilitate) evitare, opoziționism,
crize comportamentale, agitație psihomotrică
• introvertit – extravertit introvertită, parțial extrovertită
3. Atitudinea faţă de sine:
• modestie

17
• îngâmfare
• lăudăroşenie A. A face…
• neîncredere în sine uneori
• tendinţa de a se autoobserva şi a se autoaprecia
• timiditate da (reticență)
•curaj

VI. D. Trăsături de temperament

1. Gradul de intensitate al reactivităţii:
• emoţională, motrică, verbală nivel scăzut
2. Gradul de echilibru al reactivităţii:
• emoţională, motrică, verbală nivel scăzut
3. Gradul de mobilitate al reactivităţii:
• emoţională, motrică, verbală scăzut
VI. E. Indici de dezvoltare ai sociabilităţii şi ai micro-relaţiilor de tip socio-afectiv
1. Gradul de integrare în colectivul grupei sau al clasei: integrată în grupă
2. Gradul de expansiune a copilului în colectivitate:
• uşurinţa şi rapiditatea în stabilirea relaţiilor scăzut
• numărul de copii cu care stabileşte relaţii 5-6
• spontaneitatea în stabilirea relaţiilor scăzută
3. Receptivitatea şi disponibilitatea de a stabili relaţii referenţiale cu ceilalţi copii:
• cu copii de aceeaşi vârstă în dezvoltare
• cu copii mai mari da, fratele mai mare
• cu copii mai mici
• cu adulţii cu familia
• numai cu anumiţi copii
4. Poziţia şi rolul copilului în grup se joacă mai mult singură, rar membru al grupului de
joacă
5. Tipuri de relaţii:
•de comunicare afective da
Verbale da
•de cooperare pasiv acceptă regulile
activ
•de dominare dominat da

18
 domină
6. Forme de ataşament şi tipuri de manifestare la copil
 ataşament securizat prezent
 ataşament insecurizat
 ataşament organizat
 ataşament dezorganizat
 ataşament ambivalent (evitant)
Autonomie socială subdezvoltată, consecință a întârzierii în achiziția limbajului.
7. Structurarea micro-grupurilor din care face parte copilul: spontaneitate – durată -
stabilitate: grupă, familia

SECŢIUNEA a VII-a

Diagnoza şi prognoza subiectului

I. Concluzii cu privire la starea de sănătate fizică şi psihică a copilului

1. Diagnoza somatică

a. Diagnoza organică: Nu are probleme de sănătate organice, însă uneori are probleme de
tranzit intestinal. Starea de sănătate este bună, statură și greutate normale
b. Diagnoza de stare: Întârziere globală în dezvoltare, întârziere în achiziția limbajului
c. Diagnoza etiologică:cauze neprecizate
d. Diagnoza funcţională: întârziere severă în achiziția limbajului (expresiv și receptiv), cu
achiziții inferioare vârstei cronologice. Afectare severă calitativă și cantitativă a interacțiunii
sociale, interacțiunea cu mediul social fiind mediată de un adult al familiei.
2. Diagnoza psihică:
a. Nivelul inteligenței cognitive QI (generală) Coeficientul de dezvoltare QD 50% (octombrie
2019) și QD 78% (iunie 2021).
b. Nivelul inteligenței emoționale sub nivelul vârstei
c. Aprecierea dezvoltării psihice generale subdezvoltată, consecință a întârzierii în achiziția
limbajului, reușește să intre în jocul copiilor și să participe la jocuri
 Normală dezvoltarea fizică
 Retardată întârziere în achiziția limbajului
3. Prognoza

19
de scurtă durată: stimularea dezvoltării limbajului prin terapie logopedică
de lungă durată: dezvoltarea capacității de pronunție, realizarea mulțimii corespunzătoare
cifrei propuse (1 - 10), dezvoltarea relațiilor cu colegii, dezvoltarea socializării în grup. Va
mai sta un an la grădiniță.

II. Recomandări
a. Pentru subiect continuarea ședințelor de terapie recuperatorie a limbajului/ recuperatorie
globală, exerciții de dezvoltare a limbajului (PIP), amânarea cu un an înscrierii la școală
b. Pentru familie se recomandă încurajarea copilului, implicarea în planurile de intervenție,
consiliere psihologică/ grup suport pentru părinți
c. Pentru şcoală recapitularea unor secvențe din planul propus anterior, stimularea
permanentă, activități complementare
d. Pentru perspectiva dezvoltării subiectului dezvoltarea limbajului și a comunicării, sport de
echipă sau alt tip de activitate sportivă.

20