_________ispa__________ Citeste fiecare dintre textele urmatoare pentru a putea raspunde cerintelor formulate: A Eu cred ci fiecare om trebuie si aibi un secret al lui, ca si fie cu adevarat frumos. $i mai cred cd fiecare carte trebuie si aibi o viafi secret a ei ca si fie cu adevarat buna. Secretele astea nu-j bine si fie dezvaluite decat oamenilor incipatori pe dintiuntru. Cand iti pierzi un secret sau il afl cine nu trebuie e ca gi cum te-ai imputina, ca si cum ai scidea in inilfime in loc si cresti. Dar daci-l spui unui om cu suflet mare, asta te intreste. Secretele cirtilor dainuie ani de zile. Carte care au un secret pot fi citite si dupa o suti de ani, si dup3 o mie de ani. De obicei scriitorul le-a scris pentru ci a avut o mare durere tainicd sau ca si inveseleasca pe cineva trist sau ca s4 uite ciel insusi ¢ foarte bolnay sau ca si castige dragostea cuiva care nu-I biiga in seam sau ca sa puni un strop de aventur in viata lui monotona. Dar asta nu trebuie si se vada in carte, cartea se preface ci nu tie secretul scriitorului, $i scriitorul se preface fai de carte ci nu-i cere si-si dezviluie ascunzigurile, o lasi chiar si-1 minta. Dar secretul adevirat existi totusi si il leaga pe scriitor de carte, si-apoi leagi cartea de cititori. Insi la varsta mea n-aveam eu habar de asemenea lucruri. Cum fi-am spus, nici nu pricepeam aproape nimic cum trebuic. Cu mintea mea mica de-atunci nu-mi puteam imagina decat ci ziua de nastere a prietenului nostru e titlul unei cirti. Dar de ce spusese ci~i vorba si de-o femeie? Se pare ci gi ceilalfi au gandit la inceput asa. Si-am prins si ne uitim la toate cotoarele din raft, impirtindu-ne friteste gi verigoreste munca, fiecare vreo douiizeci de rafturi, ca si gisim un titla de tip 1 iulic (asta ¢ ziua Dinei), asa ceva, plus un nume feminin. $i-am tresirit cu tofii cand virul meu a gisit o carte de Erich Kastner care se chema Ziua de 35 mai. A, asta da zi de nastere! Dar cand i-am spus-o, unchiul nostru a ris fri si-si deschida buzele, cum radea el, mai mult pe diniuntru, si a spus cd tare i-ar fi plicut si fie nascut intr-o asemenea zi gi ci igi va alege data de 35 mai pentru viitoarele aniversiri. Cind a rostit promisiunea asta s-a umbrit la chip, am observat cu tofii. Apoi ne-a mai dat un indiciu: — Luna c buni, dar ziua ¢ alta, cum cred ci v-afi dat seama gi singuri. , de-acum era floare la ureche. Cartea pe care o ciutam avea ceva cu mai. Atunci Dina ‘a remarcat ci mai poate si apara in titlu gi altfel decat ca nume al unei luni. —Ceva de genul ,Au mai trecut sapte zile”, a completat fratele meu — care a infeles imediat -, adic4, cum ar veni, 7 mai. (Nu degeaba rezolva el primul problemele din cartea Clubul micului logician gi, in paranteza fie spus, a ajuns profesor de matematici.) Am dat de o mulyime de titluri cu cifre: Cinci sdptamani in balon, Ocolul Paméntului in optzeci de ile, Doudzeci de mii de leghe sub mari, Capra cu trei iezi, Cei trei muschetari, Dupa doudzeci de ani, Cei patruzeci si cinci, iar despre cArtile cu nume de femei, ce si va spun, erau nenumirate, in romani, in franceza, in englezi, in german’ si numai numele meu, Ana, |-am gisit in vreo trei titluri. Cu toate astea n-am gisit vreo carte care si ne dezviluie data secret, nici cu, nici ceilalyi. [...] Dupi ani, am ajuns studenta la Facultatea de Litere, care ¢ un fel de facultate de carfi, Am aflat aici, intre altele, ci anticariat vine de la antic, nu de la anti-. $i intr-o 2i din luna mai, privind fird mare chef o list de cArti de citit pentru examen, vid cateva titluri de Mircea Eliade, Mai inti am gisit nuvela Secretul doctorului Honigberger, care m-a fiicut si tresar. Numele imi amintea de un biiat cu ochii de miere, coleg cu fratele meu, si de inceputul clasei intai. Apoi cuvantul secret m 2 | Olimpiada Nationala de Limba si Literatura Ro: | olimpiada Nationals de Limba si pura Roman’ —dus cu gindul la batranul anticar, care ne invagase st iubim secretele. Nu stiu de ce am presimfit c& o si aflu acum, curand, ceva teribil de important. $i chiar atunci am vizut un alt titlu, si deodata literele mi s-au parut strabatute de mici lumini, ca stelele cizitoare pe cer, intr-o 2i de august: de dupa perdelele copiliriei mi-a apirut in fay o curte cu bilirii gi o incapere cu comori, in care patru copii au vrut si afle ziua de nastere a unui om plin de surprize, ca si-i poat darui un ceas antiacvatic. Cum spusese anticarul? Ca ziua lui ¢ la vedere, pe 0 carte. Ca ¢ legati de o femeie. Romanul lui Eliade se numea Maitreyi, numele unei fete din India. Ai ingeles, nu? Mai-treyi. In minte mi-a revenit coperta romanului pe care bitranul anticar il finea chiar sub nasul lui si-al nostru, pe o misug, unde avea casa de marcat, De-atunci, in fiecare an, pe 3 mai, pe mai trei, m gandesc la cea mai misterioasi si mai plini de cirti vacant a copilariei mele. $i tare-ag vrea sii am cui si-i diruiesc un ceas antiacvatic. (loana Parvulescu, Inocenii) A fost odati si va mai fi gi altidata. Asa incepe fiecare poveste. A fost odati o lume numiti Kelana, o frumoasi gi teribili lume a apel a magici. Oamenii din Kelanna ifi seminau in multe privinge, dar erau difer privingi foarte important’: nu puteau citi, Nu creaseri vreun alfabet, nici reguli de scriere gi niciodati nu igi daltuisera istoria in piatri. Isi memorau povestile spunindu-le cu vorbe si gesturi, repetindu-le atat de des, incit istoriile deveneau parte din ei, iar legendele ~ la fel de reale ca limba, plimanii sau inima lor. Unele povesti erau culese si transmise din guri in guri, traversind regate si oceane, in timp ce altele piereau iute, fiind repetate de cateva ori si apoi uitate. Nu toate legendele erau populare; multe dintre ele triiau viefi secrete in sinul unei singure familii sau al unei mici comunititi de credinciosi, care si le sopteau unul altuia pentru ca povestile si nu se piarda. Una dintre aceste povesti rare vorbea despre un obiect misterios numit carte, care ascundea secretul unei magii mai puternice decat se pomenise vreodati in Kelanna, Erau oameni care spuneau ci in ea se giseau vraji ce transformau sarea in aur si birbafii in gobolani. Alfii ziceau ci, dupi multe ceasuri si cu ceva munca, puteai inviifa si controlezi vremea... sau chiar si creezi o armati. Aminuntele erau diferite de la 0 poveste Ia alta, dar toate povestile aveau un lucru in comun: pufini puteau avea acces la puterea ci. Unii spuneau ci exista chiar o societate secret, cu ‘cameni anume instruiti, muncind generatie dupi generatie, scriind-o cu incipiinare, copiind-o, culegind cunostingele ca pe snopii de griu, ca si cum ar fi putut tri numai cu propozitii si paragrafe. Ani in gir, societatea adunase cuvinte si magie, devenind de la o zi Ia alta tot mai puternici. Dar cArjile sunt obiecte ciudate. Te pot captiva, transporta, ba chiar transforma, daci esti norocos. Pani la urma insi, cirfile — chiar gi cele magice ~ sunt doar niste obiecte ficute din hartie, clei si aff. Acesta era adevirul fundamental pe care cititorii il uitaseri. Cat de vulnerabili e, de (Traci Chee, Cititoarea, traducere din limba englezd de Laura Ciobanu)De cate ori ies, -.Chiar daca stiu liau o carte cu mine. cd nu am timp si citesc... Fiindca m& simt ca si cum as avea un prieten al&turi. © 20% Dabs Tog | WhereahigDebbe habe com (https:/at.tumbIr.com/wheresmybubble/happy-world-book-day/xb726p9spwwg, adaptare si traducere) SUBIECTULI 20 de puncte Scrie pe foaia de concurs numéarul ceringei si litera corespunzatoare réspunsului corect: GB Alcatuiesc o familie lexicala toate cuvintele din seria: a) creste, crescut, descreste, crestin; b) incpea, incdpere, Incdpator, neincs, ©) pozitie, prepozitie, propozitie, postpozitie; d) secret, secrefle, secretos, secretar, 2 puncte ipator; ‘oa | Olimpiada Nationala de Limba si Literatura Roman’Ei Accentele sunt marcate corect in toate cuvintele din seria: 2 puncte 2) bolnay, exist’, obicel; b) scriitor, creasera, obiecte; ¢) tainica, societate, istoriile; d) vulnerabild, dainuie reale. S-a creat o confuzie paronimica in enuntul: 2 puncte a) Dac te ranesti in gingie, se poate crea un abces. b) Daca te ranesti la gingie, se poate crea un abces, ©) Dac te ranesti la gingia bucala, se poate crea un abces. d) Daca te rinesti la gingie, se poate crea un acces. Scrie pe foaia de concurs raspunsurile la ceringele de mai jos: [BB icentific’, in textul A, 0 situatie de omonimie pe care o discutd personajele si alcdtuieste dou’ enunturi cu respectivele cuvinte, 2 puncte Gi selecteaza un pronume personal si un pronume reflexiv din secventa: $i scriitorul se preface fata de carte cd nu-i cere sd-si dezvdluie ascunzisurile, o asd chiar sd-I mint si precizeaza cazul acestora. 2 puncte [Gi tcentifics toate complementele si precizeazé felul acestora in secventa: Te pot captiva, transporta, ba chiar transforma, dacd esti norocos. 2 puncte Transcrie, din enuntul: Ani in sir, societatea adunase cuvinte $i magie, devenind de la 0 zi la alta tot mai puternicd, un verb predicativ si un verb copulativ. 2puncte [Gi Redacteaza un enunt asertiv in care un pronume nehotarat sé fie complement prepozitional. 2 puncte BB Precizeaza tipul de relasie sintactica dintre propozi privinge, dar erau diferiti. frazei: Oameniidin Kelana iti semnau in multe 2 puncte Transcrie corect enuntul: Cartile a caror subiect este captivant nu sunt decat interesante, ci si educative. 2 puncte SUBIECTUL al Il-lea 40 de puncte Scrie pe foaia de concurs raspunsul, in enunturi, pentru fiecare dintre cerintele de mai jos: Interpreteaz, in 50 - 70 de cuvinte, dous figuri de stil identificate in secventa: $i chiar atunciam vézut un alt titlu, si deodatd literele mi s-au pdrut strabatute de mici lumini, ca stelele cdzdtoare pe cer, intr-o zi de ‘august: de dupa perdelele copildriei mi-a apdrut in fafa o curte cu bélaril si o incdpere cu comori, in care patru copiiau vrut sd afle ziua de nastere a unui om plin de surprize, ca sd-i poatd darui un ceas antiacvatic. 6 puncte BBB Lace persoana este redactat textul A? Explicd, in dous - trei enunturi, un efect pe care il creeazd cititorului aceasté alegere a autorului. 6 puncte EBB Prezinta, in 30 - 70 de cuvinte, o legaturd de continut intre cele trei texte-suport. 6 puncte Explica, in 50 - 70 de cuvinte, care este relatia personajului din textul C cu cartea. 6 puncte (GB comenteazs, in 70-100 de cuvinte, parerea naratoarei din textul A, exprimata in primul alineat. 8 puncte Crezi c& 0 carte poate avea puteri magice? Explica raspunsul intr-un text de 50 - 100 de cuvinte, folosindu-te de experienta ta de cititor. 8 puncte ‘Teste de antrenamant nantenenha cries |TT ——————$ —s SUBIECTUL al Ill-lea 40 de puncte Imagineaza-ti cd tocmai ai terminat de citit o carte care a devenit preferata ta. Scrie o pagina de Jurnal, de minimum 200 de cuvinte, in care sa notezi impresiile tale de lectura. Vei primi 26 de puncte pentru continutul compunerii si 14 puncte pentru redactare. ‘Nota! Punctajul pentru redactare se acorda doar in cazul in care compunerea are minimum 200 de cuvinte sidezvolté subiectul propus. Compunerea nu va avea titlu sau motto. roi Timpul de lucru este de trei ore. Punctajul total este de 100 de puncte. Nu se acorda puncte din i.