Copy ‘ight ©) 1993, Editura Tehnicd e arepturile asupra acestet eaifit aint rezervate edlturit Adresa: EDITURA TBHNICA Piata Presei Libere 1 33 Bucuresti, Romania cod 79738 The work PROTECTION AGAINST FLOODS consists in 7 chapters dealing with: the causes of the floods; the damages provoked by the floods; the charac- teristics, the computation, the joining and spreading of the floods; the methodes of combatig the negative effects of the floods by hidrotechnical works or by nonstruc- fural measures; the hidrotechnic schemes for protection; the embankments; the attenuation of the flood Waves by frontal, lateral or mixt acumulations or by branches; the informational system for floods forcast and the decisions taken in exploitations; the maintenance ‘the exploitation of the protection work ‘The ‘computation methods for designing of the protection works, the basic elements to achieve the informational systems and the measures necessary in the protection periods are presented in detail. ‘The Work is meant for the engineers and technicians from the designing, research and exploitation of the hidrotechnic and land reclamation systems, to the technical staff from the water and environment control departaments and to the students from the faculties in these line of activity. At the same time the Work is useful to ali the specialists in the ministries and central officies with res- ponsabilities within the protection actions against floods.sists in 7 chapters dealing Thy the floods; the eharace f tie floods; the methodes of Ines ork re tions the em "the ix acumulations oF by vee ‘andthe ‘decisions. taken on of the. protection. works rotection works, the. baste 2F mpeasures necessary in the anicians from the designing, fand reclamation systems, to control departaments and to ivity. At the same time the ind central officies with res 1s. PREFATA Datorit@ climatului specific, teritoriul Roméniei este afectat frecvent de inundatii, Numai in ultimii 20 de ani s-aw produs 3 inundatii ca- tastrofale 1970, 1975, 1991 si o serie de inundafii de amploare mai mici 1983, 1988 etc. S-au inregistrat numeroase victime, iar pagubele provo- cate economic: nationale sint apreciate la peste 10 miliarde lei/ In viitor prin cresterea densitafii populatiei, a numérului si impor- tanjed obiectivelor social-economice, pagubele provocate de inundafii si numarul victimelor pot fi mai mari. De asemenea, cresterea numérului amenajirilor hidrotehnice, in special ai barajelor, a sporit riscul inun dafiilor provocate de avariile acestora. Lucrarea ,,Aptirarea impotriva inundafiilor* cuprinde sapte capitole in care sint tratate principalele aspecte in legitura cu inundatiile provo- vocate de viituri sau avarit ale constructiilor hidrotehnice, Capitolul 1 prezinté cauzele inundatiilor in general, efectele social- economice negative ale acestora, corelatia dintre mirimea pagubelor pro- vocate de viituri $i parametrii hidrologici caracteristici. Se fac exemplifi- cari pe inundatii efectiv produse in Romania saw in alte (ari. Sint pre- zentate detaliat suprafetele si obiectivele potential inundabile in’ Roma- nia pe baza statisticilor existente la ministerul de resort la nivelul, anu= lui 1990, legislatia actualé in domeniul apararii impotriva inundatiitor $ modul devdeterminare ab probabilititii de aparitie a parametrilor hidro- logici pentru calculul si verificarea lucrarilor de apirare, stadiul actual al acestor lucriiri in Roménia, Capitolul 2 anatizeazé in detaliu caracteristicile undelor de viituri, modul lor de determinare atit pe riuri bine studiate sub aspect. hidro- logic, cit si pe riuri nestudiate si interdependenta dintre parametrii hi- drologici ai bazinelor hidrografice si caractersticile undelor de viitu Un accent deosebit s-a pus pe analiza fenomenelor de formare, compu- nere si propagare a undelor de viiturti, intelegerea acestora fiind esenfiald pentru alcatutrea si exploatarea corecta a schemelor hidrotehnice de apd- rare impotriva inundatiilor. Capitolul 3 trateazd metodele de apérare impotriva inundatiilor ba- zate atit pe utilizarea constructiilor hidrotehnice, cit si fara asemenea constructii, asa-numitele metode ,nonstructurale“. Concomitent sint evi- dentiate efectele diferitelor lucriri asupra undelor de viituré si asupra regimului de scurgere al apelor mari. Alcdtuirea schemelor hidrotehnice de aparare este bogat ilustraté prin exemple de lucréri realizate in Ro- ménia. Pe baza acestora $i a observafiilor privind comportarea in exploa- tare a lucririlor de apara cutate, se fac recomandiri cu caracter general utile in faza de conceptie a schemelor hidrotehnice. Capitolul 4 este dedicat celei mai vechi si mai raspindite metode de apirare impotriva inundatiilor, indiguirea. Sint prezentate detaliat toate problemele de calcul si de ewecufie a digurilor si anume: efectul 3indiguirii asupra undelor de viiturd si mului de scurgere al ‘apelor mari, trasarea digurilor, dimensionarea Cte mentelor morfologice ale soretigueiior in raport cu diferitele solicitari Ia care sint ja de executie a digurilor Td inerarile de acumulare pentru atenuarea unde. i, cit Ist acestora, prot supuse, tehnolo: Capitolul 5 pre lor de piiturd, Sint. considerate, atit acumularile frontale de b tor ie orale de virj, Se insista in mod deosebit asupra alcieii’® func Onirii acumaldrilor si asupra metodelor de calcul pent determinarea Hollelor de viiturd atenuate ca urmare a trecerii lor prin acumaulari Capitolul 6 se refera la informafiile necesare penirs prognoza siiturilbr, -modul dle culegere, transmilere. si-prelucrare) a jatelor hidro- Pi mologice, organizarea dispeceratelor de ape si rolul lor in procesul rie umational-decizional, corelatia dintre timpul de antioprs preci fea prognozelor hidrometeorologice si eficiente misurilor de aparare impotriva inundatiilor. Pentru bazinele hidrografice Of ecu lucriré Hep rahaice se prezintda criteriile de proiectare a sistema formational Capitolul 7 este dedicat exploatdrii si intrefinert luerdrilor de apd rare impotriva inundafiilor. Se prezinta principiile de dituire a regu= ere oe de exploatare, metodele de optimizare a. exploatart, tt um aren echiparea cu aparaturd de méasurd. i controb penta Siri eghe- ae comportaris in timp a tuertrilor, intretinaren cunentd st OPeTN Ty ope- jativa pe timpul apelor mari. Se dau solusit penirt rezolvarea unor Si~ ice ce apr deseori in zonele protejate cu. digurt in timpul viitu- ‘Tmerarea se adreseazt inginerilor si tehnicienilorode la proiectared, cercetarea si exploatarea sistemelor hidrotehnice $i hidroameliorative, personalului tehnic din dispeceratele apelon si mediului, precum gi stu- senyilor din facultatile de profil. De asemenea,.lucrared. Hale utila tutu- sor specialistilor din ministerele si organele centrale, avind responsabili- Zati pe linia actiunilor de aparare impotriva inundatitior M ontributia autorilor la. realizarea lucrdrii este urmidtoare? Conf. dr. ing. Mircea Selirescu, capitolele i, 4, + subcapitolele 2.3, 7.2 si coordonarea generald a luerdirit Prof. dr. ing. Mircea Podani, capitolele 1, 6.si subcapitolele 2.1, 2.2, 2.42.5, 71 7. TT izaren,lucrdirit au. mai contribuit: prep..ing. Maddlin Mihailo- vici, Nicolae Tudora — secretara catedrei de Construct? Hidrotehnice din. 1.C.B. $i Vutd Elena desenator I.C.1.M.—Bucuresttegimului de scurgere at 2mentelor morfologice ale solicitaré la care pentru atenuarea unde- 2 frontale de bazd, cit |st asupra aledtuirit si func- Icul pentru determinarea ulari prognoza hidro- i lor prin acu >cesare pentru elucrare a datelor ul lor. in procesul e sir 1 de anticipare si preci- ta, masurilor. de apdrare vice a jate cu lucrari isistemului informational etinerii lucrarilor| de apa- piile de aledituire a regu- rare a exploatdirii, acumu- antrol pentru. supraveghe- a curenta si apirarea ope sentru rezolvarea unor si~ cu ciguri in timpul viitu- cienilor de la proiectarea, nice si hidroameliorative, mediului, precum. si stu- 1, lucrarea este util tutu- entrale avind, responsabili- ndatiilor i este. urmatoarea! 4, 5, subeapitolele 2.3, 6 si subcapitolele 2.1, 2.2, grep. ing, Madalin Mihailo~ Sonstructii Hidrotehnice din sti AUTORIE PREFATA CUPRINS 1, NOTIUNI INTRODUCTIVE 11. Cauzele 12. Efeete ne 13. Supratete si 14. Legistatia in domentul inundatiilor ive ale biective \datiilor potential i \dabile i pararil impotriva 1.5. Stadiul actual al lucrdrilor de aparare 2, UNDELE DE VIITURA 2A. Caracteristicile undelor de viituré. Element 2.2. Pormarea viiturilor Be 23. Compunerea viituril 2.4, Propagarea viiturilor E ede ‘xemple de viituri inregistrate nundatiilor 1 statistice 3. METODE PENTRU APARAREA IMPOTRIVA INUNDATHLOR 4 6. SISTEMUL PROVOCAT a © DE Clasiticar Exemple de amenajéri pentru combater INDIGUIRI 4.1. Clasificarea diguritor Masuri per ‘suri pentru rt VIITURI pairare impotri 3.2. Etectul luerarilor de apa ri = apéirare Impotriva inundat ducerea pagubelo \gubelor provocate ale 42. Elemente morfologice ale di igice ale digurilor 43. Calculul modificdrilor re al apelor mari 44 Executia digurilor LUCRARI PEN’ 5.1, Date gener 5.2. Atenu 3. Atenuare 4 6.1, Sistemul acest infor domeni 6.2. Dispeceratele apelor undelor undelor INFORMATION J ATENUAREA VIITURILOR de viitura in de viitura in Probleme speciale ale acumularilor laterale SI PROGNOZA V ional al apelor $1 procesul information. 2 inundatitlor ede viituri inundatiilor clituirea s rontale Iaterale INTURTLOR ional informatiilor mpotriva inundatiilor in Romania hidroten- provecate de indiguire asupra regimului de surge. din 10 4 17 129timp de a icipare si precizie a prognozelor potriva inund: 63. Corelarea elementelor nidrometeorologice cu eficient tiilor si altor fenomene hidromet Criterii de proiectare a sistemului informational aferent baziné grafice amena, mésurilor de aparare ‘i ogice periculoase ate ew lueréiri hidrotehnice OATAREA LUCRARILOR DE APARARE IMPOTR! Exploatarea lacurilor de acumulare Intretinerea i exploatarea digurilo1. NOTIUNI INTRODUCTIVE i - CAUZELE INUNDATIILOR Prin énundatie se intelege stagnant sau in migcare care p gube si dereglea zona afectati Tnundatiile sint provocate de fenomene naturale cu caracter aleator, de fenomene accidentale sau de activitati umane (tabelul 1.1). \copetirea terénului cu in strat dé’ apa in marimea sau durata sa provoaci /pa- 4A buna desfagurare a activitatilor social-economice din Clasificarea inundatiilor dup’ gent — Revarsirile eursurilor de apa; — Apele provenite din precipitatii sau topirea zé- pezilor, stagnante, sau scurse de pe versan{i: — Ridicarea apelor ‘subterane peste nivelul. solulut datorité infiltratiilor; Furtuni marine sau taifunuri; — Eruptii vulcanice submarine. Inundatli provocate de fenomene naturale — Ruperea sau avarierea barajelor sau’ a altor con- structil hidrotehnice; Inundatii provocate de — Manevre gresite saul neconforme cu) situatia hi- fenomene accidentale Grologica din b.h, 1a evacuatorii acumularilor; — Alunecarea brused a versantilor in cuveta lacu- or de acumulare, — Umplerea cuvetei lacurilor artificiale; — Taierea intentionata a digurilor de aparare: Inundatil provoeate de — Realizarea sistemelor de irigatii cu pierderi mart aetivitati umane de apa far masuri adeevate de drenaj; — Inundafii provocate de cutremurele Induse de acumuléri Reviirstrile cursurilor de apa pot fi provocate de — viituri; += blocarea scurgerii libere a apelor prin alumecarea versantilor in albie.sau prin aglomerarea ghefurilor sau altor: plutitori. im curbe) sau sectiuni inguste; —ridicarea nivelului mari sau oceanului in zona de varsare a unui curs de.apa-datoriti. mareelor sau vintului puternic dinspre larg.Viiturile riurilor sint cauzele cele mai frecvente ale inundafillor in Romania. Ele se produc de obicei primavara cind, concomitent cu topirea sperilor, cad si ploi foarte bogate. Uneori, datorita ploilor foarte puter- nibe, se produc inundatii si vara. Viituri foarte mari au provocat inun Gatii catastrofale pe intreg teritoriul Roménici in 1970, In anul 1975, ‘Teinsilvania a fost afectaté de inundatii provocate de viituri, iar in 1991 ploile intense din Iunile mai, iunie si julie au provocat Inundatit cu efecte social-economice graye in Moldova. ‘Pe Dunire, anterior amenajérilor hidrotehnice de la Portile de Fier T si Tl, se produceau frecvent ridiciri importante ale nivelurilor ca urmare j agiomerirli gheturilor pe sectorul Calarasi—Ceatal_Izmail. Exemple de gone: endemice de blocare a gheturilor pe Dundre: Calarasi, Hirgova, Co- tul Pisicii, Isaccea, bratele Chilia si Sf. Gheorghe. Fenomenul de blocare dL Dunarii datorit gheturilor s-a atenuat, dupa. realizarea centralelor de la Portile de Fier I si II. Oseilatiile de nivel sprovocate de regimul neper- manent al scurgerii duc la farimitarea gheturilor si implicit la scadere: pericolului de formare,a.2ipoarclor. Fenomenul se.resimte peo, distant de circa 200 . .. 250 km in aval. Pe valea riului Olanesti, care trece prin binecunoscuta statiune bal heard, s-a produs o inundatie prin blocarea accidentala a albiei cu trun- Chiuri de copaci de Ja. exploatirile forestiere din. zona, Barajul artificial astfel format a cedat;la un moment dat, provocind o viitura cu efecte ney gative in av ocarea albiilor prin alunecarea, versantilor poate fi temporard, cum s-a intimplat in cazul alunecdrii maluluj sting al Prutului in zona loca litatii Grozesti sau permanent cum s-a intimplat in zona localitafii La- cul Rogu. Aici, in secolul trecut, o'parte din muntele Ucigasu a alunecat, barind albia riului si formind ‘cunoscutul lac in care se mai pot observa virfurile copacilor inundati Marcele exceptionalesaul_0 combinatie de maree cu vinturi puter- nica dinspre larg pot provoca ridicarea nivelului pe cursurile de apa care se vars in mare sat ‘ocean, generind inundatii, Un astfel de fenomen s-a produs pe riul_Amno-in_anul-1978,.cind-a-fost inundat cunoscutul oras italian Florenta. "Apele meteorice cézute direct pe un teritoriu sau scurse de po ver- santii limitrofi produc inundatii: prin’ acumularea in’ depresiuni sau in Jonele a Ciro scurgere natural a fost intrerupta prin execufia “unor raniblee de dig, sosea, calé feratii etc. Ridicarea nivelului apelor subierane peste nivelul terenului se. pro- duce prin fenomene de infiltrate naturalé sau ca urmare a impactului amenajarilor hidrotehniée (acumulari, canale de aductiune sau naviga bile, sisteme de irigatie sau alte sisteme de alimentare,cu. apa ete.) 1a care nu saul luat-masuri-corespunzitoare de -etansare sau drenaj..Asemenea fenomene s-at ipetrécut in zona acumularilor de ses (Dridu pe Ialomita, Portile de Fier II pe Dundre in zona Ostrovul Corbului ete.) si tn zona laculut ‘Techirghiol sub-influenta irigatiilor din sistemul Carasu. Furtunile marine foarte puternice! care se produc’ in zonele cu cli- mat oceanic (taifunuri) antreneazi mase enorme de api a ciror energic face ravagii pe distante mari ide ila firm: Fenomenul este freevent intil- nit pe coastele Atlanticului de nord siva Pacificulut in insulele Japoniei Erupfiile vulcanice sau cutremurele submarine provoacd valuri uriase numite fzunami avind amplitudini de zeci de metri;' Acestea au_efecte catastrofale pentru tarmurile asupra cArora se abat, “Asemenea valuriau 8fost semnalate in marile extremului orient si in continentul american Avariite constructiilor hidrotehnice se produc de obicei accidental, dar pot fi si:provocate. Asa s-a intimplat in. timpul celui de al doilea razboi_ mondial cind mai inti germanii si apoi aliatii au distrus special unele Jucrari hidrotehnice pentru a provoca pierderi adversarului, cum a fost cazul barajului Méhne din Germaniz Dintre avariile accidentale cele mai grave sint ruperile barajelor sau ale digurilor. Din cele circa 16500 baraje existente in lume, cirea 2/ au fost distruse, iar circa 60/ au avut avarii grave: Sint cunoscute ruperile barajelor Malpase din Franta, Taton din SUA si Las Puertas din Bra- zilia, care’au produs pagube:insemnate: si numeroase: victime, Ca exem= ple de avarii care au generat inundafii citam: barajul Vaiont din Italia si Vidraru din Romania Barajul Vaiont cu 0 inaltime de circa 260.m a fost depésit de un val de circa 60 m inaltime provocat de alunecarea bruscé a unui ver sant fn lacul de acumulare. Barajul Vidraru a suferit 0 avarie a golirii de fund soldata cu eva- cuarea din lac a gnui debit de circa 600 m%/s, care a provocat. inundatii in aval pe o albie practic secata. Incinta indiguita Zimnicea— data in anul 1965 prin ruperea digului de apar km 550 pe Dunare. Orasul Satu Mare a fost inundat in anul 1970 prin depasirea $i perea digului de aparare existent In anul 1988 s-a rupt digul incintei’ Macin 23 August in zona carosabild. Manevre gresite la construtiile. hidrotehnice pot provoca’ inindatii sau agrava pe cele naturale. Un astfel de fenomen s-a petrecut in 1970 cind 9 manevra gresiti Ja batajul de la Bicaz a generat in aval un debit care ‘s-a suprapus peste viitura dé pe Siret, provocind ruperea unor di- guri in aval, In noaptea de’ 28/29 julie 1991, 0 viitura exceptional de probabili- tate circa 1% a provocat ruperea barajului de prizi de la Belci pe Tazlau si ca urmare au fost inundate localitati si obiective din aval cu. produ- cerea de numeroase victime. Avarierea s-a datorat in parte nemanevrd- rit stavilelor, ‘in parte viiturii, al carei debit maxim se pare cA a depasit valorile debitelor de calcul, si verificarii la care s-a dimensionat barajul arajul Belci's-a dat in folosinta in anul 1962. Lacul de acumulare avea in acel moment un volum util de 12,5 mil, m®. Descarcatorul de ape mari este ‘compus din dowd vane segment git patru clapete ce pot tranzita un debit de circa 1000 m?/s. Actionarea désearedtorului se poate face electri¢ sau manual. Initial, acumularea Belci a avut folosinta com- plexa, alimentare cu apa, atenarea viiturilor, utilizare hidrocnergetica $i agrement. Ulterior datorita calitatii necorespunzatoare a apei din lac sa renuntat la functia de alimentare ‘cu ap’. Functiile initiale ‘ale acumt- lari si pozitia sa, amonte de o asezare importanta, orasul Onosti, au con= dus la incadrarea ‘acesteia in clasa a II-a de importanta. Cu alte cuvinte, acumularea a fost dimensionata luind in considerare o viiturd cu posi. bilitatea de aparitie 1%/ si verificaté pentru o viitura cu: probabilitatea de aparitie 0,1%. In cei 29 de ani de functionare (1962... , 1991) lacul de acumulare @ fost. colmatat in proportie de peste 80%, volumul util in anul. 1991 find apreciat la circa 2 mil. m*. Datorité une functionari de- fectuoase, descarcatorii nu au putut fi pusi in functiune astfel c& barajul 9 dsturelu din Iunca Dunarii a fost inun- re la km 84300 pe dig,b.h. amonte acu: a fost) depisitisi distrus; Sistemul mulare si sistemul devavertizare in caz de avarie a/barajului nu au functionat corespunzaitor, aga incit il victimelor a fost insemnat. (© categorie de inundatii. accidentale periculoase este cea, datorata ri mici de tip agro-piscicol insuficient di- mensionate. O astfel de situatie s-a produs in Moldova pe valea Sirca, judetul Jasi, in anul-d975 si in/1991 pe valea Verdele din judetul Neamt. Tnundarea intentionati a unor terenuri se caracterizeazé: de regula prin pagube reduse.Ea se produce cu ocazia crearii) unor acumuliiri sau a ttierit intentiohate a unor diguri in zone/prestabilite pentru ‘evitarea jnundirii unor -obiective social-economice’ mai importante. Caexemple mientionim’ acuniularea nepermanenta’ Rovinari si taierea diguluinde 1a Boteni in anul 1975, in amonte de Bucuresti pe Dimbovita. a 1.2. EFECTE NEGATIVE ALE INUNDATIILOR §nundatiile Sint tnsofite de efect ice, sociale si eco- ce (tabelul 1.2). Tn urma inundatiilor sint afectate, 4 negative econ re ube: ind) p A jocalitati, prin distrugerea sau avarierea locuintelor si, anexelor gospodaresti, bunurilor casnice, dotirilor, edilitar-gospodirestt, a. surse- lor de apa etc.; “biective industriale; fabrici, uzine, exploatari de gaze, petrol, carbune, Iinii electrice, linii telefonice, conducte de transport, depozite de materiale sau carburanti ete.; obiective agricole: culturi, vii, livezi, ferme de productie, de drénaj sau de irigatii, parcul de utilaje agricole etc.; se cai de comunicatie, drumuri, sosele, cli ferate, poduri si podete, traversari peste riuri etc.; — obiective zootehnice: animale, grajduri de vite, paguni sau finete, depozite de nutret etc. Pagubele provocate de inundatii se grupeazi fn pi pagube indirecte, Pagubele dirécte reprezint’ valoarea distrugerilor sau avariilor pro- yoeate de inundatii obiectivelor afectate, la care se adauga si valoarea cheltuielilor fcuts cu operatiunile de apirare in timpul viiturllor. Pagubele indirecte reprezinté valoarea bunurilor nerealizate prin oprirea proceselor de productie, a pierderilor economice provocate de in- firzieri in livrarea unor produse fata de termenele contractuale, a chel- fuielilor suplimentare de transport si a cheltuiclilor pentru sistent me dical si sociala, ca si pentru refacerea obiectivelor avariate. In perioada 1970—1980, pagubele directe provocate de inundatil eco- nomiei noastre nationale, au fost de circa 4,1 miliarde lei/an, iar pagu- pele totale au fost de circa 10 miliarde lei/an. Evidenta corecti a pagu~ belor este foarte importanta. pentru, justificarea oportunitatii lucrarilor de aparare prin efectul lor economic. Efectele sociale negative provoca — posibilitatea producerii de victime omenesti; = necesitatea evacuarii populatiei din zonele calamitate; & starea!de panicd creata in rindul populatiei; — pericolul epidemiilo steme gube directe si e de inundatii cuprind: toTabelul 12 Efecicle negative ale inundatiilor = Obiective industriale; = Obiective agricole si zootehnice; — Drumuri si cai ferate. = Linii electrice si de télecomunicatit; = Conducte de petrol, apa sau gaze; Constructii hidrotehnice. — Depozite de materli prime sau materiale: | = Poduri si podete: Pagube in = Animale si pasari economies ijii| iene ote ard Pagube directe | Inteeruperen procesclon de produc | = Intirierl tn veases produsclon Reducerea exported | = este scptentare de tanspor = Gheltte "pentru aparane te Gmbur inun- ator ~ Cheltuiett pentru normalizarea viefil dupa inundate: — Plata eigurdrt bunori — Victime omenesti - Evactiarea popul: Provocarea panicit; Pericolul epidemiilo Efecte sociale negative = Intreruperea invatamintului; — Diminuarea veniturilor populatiei; Distrugerea de bunuri culturale | = Reducerea ritmulul de dezvottare al zone- lor afectate. = Degradarea mediului ambiant; | = Poluarea ici TMB ver | = Poluarea soluritor; SeSaaegice nega — Exces de umiditate: — Degradarea versanfilor; = Degradarea peisajuiui; = Distrugeri ale fatinel — intreruperea procesuluj de invatamin' = distrugerea unor valori culturale; = steutafi de aprovizionare a populatiei cu alimente si apa; =~ scdderea ritmului de dezvoltare al zonelor,periclitate de ‘aseme- nea fenomene. Efectele ecologice ale inundafiilor sint legate de influenta negativa ‘supra mediului ambiant sau intreruperea, lantului, trofic, Astfel inun- datiile sint insofite de — poluarea apelor sau a terenurilor afectate: istenta excesului de umiditate; — depunerea’ de’ material ‘aluvionar pe terenurile: afectat aparitia alunecarilor de teren; = modificarea biotopului zonelor inundate Pentru a ilustra efectele negative ale inund ¢ citeva exemple. ftiilor se pr zinté in con- 1Cea mai grava inundatie a ultimelor doud secole, prin urméarile pe le-a avut, este considerata inundatia care a afectat in anul 1852 partea centrala a Chinei, in special lunca fluviuluj Huanhe. Pierderile de vieti omenesti produse direct in timpul inundatiei si ulterior, pro duse indirect de foametea declansata prin distrugerea terenurilor agri- cole, au fost estimate la circa 32 milioane de locuitori. In noaptea de 18/19 noiembric 1824 a fost ‘inundat de riul Neva ora. sul Petersburg; s-au inregistrat circa 25000 victime si au fost distruse uproximativ 200 000 locuinte. In aprilie 1927 fluviul Mississippi s-a revarsat inundind circa 10 mi- joane ha si lasind fara adapost circa 500 000 oameni, fapt care a impus iiterior investitii mari in lucrarile de aparare impotriva inundatiilor Lal februarie 1953 ruperea unor-diguri ale polderelor din Olanda uu soldat cu 1835 morti si inundarea a circa 130000 ha teren arabil; pagubele materiale au fost estimate 1a circa 300 milioane dolari SUA i perea unor baraje undatiile din 1970 care niei s-au soldat cu pagube de cirea 10 miliarde lei si 3! In tabelul 1.3 sint prezentate au afectat aproape intre g teritoriul Roma- 0. victime. marile inundatiilor provocate de ru- Tabetul 13 Urmarite inundatiilor produse prin avarierea unor baraje * i = + 4 | | Valoarea pagu- Denumirea ‘barajului Bau ale. Ne earl Pa | catastrofei (mil. § SUA) Mill River SUA 10 Lynde Bi SUA 10 Johnstown SUA 2.200 100,0 Mohne Germania 1.200 1200 Brokaw (2) |v sua 07 Malpasset Pranta 680 Baldwin Hill SUA 50,0 Mayfield UA 25 Wyoming SUA a 15 Pardo Argentina | 250, 2010 Marimea pagubelor provocate de inundatii depinde de urmétorii factori ‘= gradul. de ‘dezvoltare socio-economica si densi teritoriul afectat; <> par ametrii hidrologici ai viiturilor, cum’ sint: debitel volumul viiturilor si durata acestora; = inaltimea coloanei de apa deasupra terenului inundat; +> durata inundarii, tn special 1a cultur orice zoni are tendinja de a se dezvolta in timp prin onomice. Uneori nu. se respect zona al- Astfel exista o tendinta de In mod firese aparitia de noi otari st biei_majore, destinata crestere in. ‘tim seurgerii_ viiturilor. agricole ial ‘ea populatiei, in nivelurile, marimii pagubelor care afecteaz un anumit teritoriu la aceeasi amploare a inundatiei. Pentru a tine seama de acest. fenomen, 12pagubele provocate de in pagube potentiale ~ Pagubele actuale \P,\reprozinta pagubele data la gradul de dotare actual al zonei afectata in anul de referinta Pagubele potentiale P)reprezinté pagubele provocate de o inundatic intr-un moment viitor {Ja gradul de |dotare al zonei afectata in acel mo- ment. Considerind un ritm de dezvoltare r al zonei respective, paguba potential se stabileste cu relatia: P=P(1+4r)t aay De regula pagubele_potentiale sint mai mari decit cele actuale. Spre exemplu, daca prin inundareaunei zone in momentul.. actual se inre- gistreazd o paguba P,—d0 miliarde lei, iar ritmul de dezvoltare al zonei respective este r=0,05, atunci paguba potential peste un numar de 20 ani va fi: P=10(1+0,05)°—10 -1,05%°—10-2,65=26,5 miliarde lei " Pagubele totale P, provocate de inundatii au o dependenti de tip ndatii se pot calcula ca pagube actuale saw ca rovocate deo. inundatie parabolic in raport cu parametrii hidrologici ai viiturilor si anume: P—0Q, (12) unde: aft) este o functiune crescéitoare in timp, definita de relatia (14); aS=PAL EN) QR oes Qpxj = debitul maxim al undei de viituré In figura 1.1 se prezinta va tia pagubelor totale in raport cu g debitul maxim al viiturii si cres-__ ?* terea lor in timp pe baza maririi gradului de dotare al zonelor afec- tate de inundatii Intr-o sectiune data a unui curs de apa, ca urmare a ampla- sari obiectivelor inundabile la di- 9 ferite cote, functia P—={(Q,) are o forma discontinua in trepte (fig. 1.2 si 1.3). Bunurile inundate sint degra- pig. 1.1, ‘creste date in procent mai mic sau mai de Op, ‘a pagubelor . provoeate nundatit In. timp. \ oe 0; Oe Fig. 1.2. Obiective inundabile la cote diferite, 13mare dupé durata inundarii. Spre’exemplu, printr-o inundare de citeya ore, culturile agricole nu inregistreazi pagube, dar Ja. 0 inundare: pre- Tungita, de ordinul a citeva zile, aceleasi culturi pot fi total compromise Un comportament similar il au si alte categorii de bunuri inundabile, iar Ncresterea iturior A en 13, Variatia discontinud a pagu- Fig. 14. Variatia belor totale yelor provocate de inundatil. provocate de viituri cu durate D diferite, rezistenta constructiilor cu rol de apirare scade in timp, pe masura umec- in figura 1.4 se prezint& variatia pagubelor pro- tarii lor si a versantilor te D diferite. vocate de viituri cu du 1,3. SUPRAFETE $1 OBIECTIVE POTENTIAL INUNDABILE IN ROMANIA ate in albiile ‘majore ale riu- suprafetele si obiectivele ampl rilor, la cote inferioare nivelelor maxime ce se pot forma’ca urmare unui fenomen natural sau accidental, sint considerate potential inunda~ bile. (Astfel, prin definitie, in categoria potential inundabile sint ineadrate si acele suprafete sau obiective care sint actualmente’ protejate’ prin 1u- crri hidrotehnice, cum sint indiguirile si acumulirile de apa cu rol de atenuare a -viiturilor, deoarece se poate depasi asigurarea lor de. calcul. Toate -suprafetele si obiectivele potential inundabile’ sint. inventa- riate si evidentiate in cadastrul apelor si in planurile de aparare a obiec- tivelor, a judetelor si in cele bazinale Suprafata total inundabilé in Romania este de circa 2,12 mil hi care circa 1,89. mil. ha terenuri agricole, din cele circa 10 mil. ha si fatA totala arabila. Numirul total-al_localitatilor inundabile este de 2613 din care 54 municipii, 161 orase $i 2398 comune. Printre localitatile inundabile se numéra majoritatea oraselor mari ale {Arii: Bucuresti, Iasi, Timisoa Arad, Satu Mare, Tirgu Mures, Sighisoara ete. Evident ele sint aparate pind 'la clasa lor de important, dar oricind se poate produce o depi- ural sau antropici a debitelor de calcul. Principalele obiective adin sire na inundabile sint — locuinte (nr.) 367 000 — drumuri si sosele (10? km) aT — cai ferate (10? km) 1a 14— poduri (buc) — objective industriale (buc.) — obiective sociale (bue.) — obiective agricole (buc.) 1680 Pagubele totale potentiale sint de circa’37 miliarde lei. Cele mai mari gube se intregistreazi in judetele Dolj, peste 8 miliarde lei, Galati, peste 5 miliarde lei, municipiul E sti, peste 3 miliarde lei si in or dine Satu Mare, Suceava, Mures, Sibiu, peste 1 miliard lei. Cele mai pu- tin afectate sint judetele Botosani, Harghita, Vilcea si Mchedinti cu pa- ube sub 0,1 miliarde lei, Cifrele din acest subcapitol sint aferente anu- iui 199 1.4, LEGISLATIA IN DOMENIUL APARARII IMPOTRIVA INUNDATIILOR Baza legal pentru organizarea apararij impotriva inundatiilor este un element determinant, care conditioneaz efectul preventiv al mdsuri- lor de protectic si stabileste responsabilitatile cettenilor. si a ti de stat. Se disting urmatoarele reglementari legale folosite in acest do- meniu: - legi si decrete privind masurile de aparare emise de organul 1e~ gislativ superior (parlament); — hotariri la nivelul ministe — regulamente si normativ tamental; — instructiuni tehnice, metodologii si indrumitoare de calcul; — standarde ‘care reglementeaza clasele de importanta ale lucra lor de apiirare si marimile hidrologice la care se dimensioneazi acestea factorii de risc normati Aceste acte normative att ca scop si reglementeze obligatiile unita- tilor ‘specializate in problemele apélor, a organelor administrative de stat, a colectivitatilor si cetatenilor, iar im’ caz de catastrofi a unititilor militare. In domeniul legislatiei pentru apararea impotriva inundatiilor, tara noastré are 0 tradifie relativ veche, determinata de regimul climatic, de relief si de dezvoltarea predilecta a agezirilor omenesti in Iungul cursu- rilor de api. In Romania antebelici Jegislatia prevedea sarcini de apirare pentru prefecturi si primarii, coordonarea pe plan central find asigurata de Mi- nisterul Lucrdrilor Publice, In perioada postbelici, primul act normatiy coerent emis pe linie de {pirare impotriva inundatiilor a fost Hotarirea Consiliului de Ministrii nr. 307 din 1963. Prin aceasta s-a aprobat ,,Regulamentul dé apirare im potriva inundatiilor si gheturilor® si ,,Normativul pentru constituirea stocului minim de materiale si mijloace folosite in actiunile operative de aparare*, Meritul acestui act normativ a fost de a crea o Comisie \cen- 4 interministerialé de aparare impotriva inundatiilor, dispunind de wn t tehnic permanent compus din 2...3 persoane care initial a func- tionat pe ling Comitetul de Stat al Apelor pind in 1969, apoi la Ministe rul Agriculturii pind in 1975 si in final la Consiliul. Natio: Apelor, iar din 1990 pe lingi Ministerul Mediului, care inglobeaza”departamen= tele apelor, pidurilor si mediului propriu-zis. i de resor' aprobate pe plan central sau depar- 15fn acest mod s-a statuat principiul continuitatii activitatii de apa- rare impotriva inundatiilor nu numai in timpul actiunilor operative ci $i fnaintea acestora ca faz premergatoare, iar dupa trecerea viiturilor ca faz de refacere. De asemenea, s-a statuat obligatia de a se intocmi pla- nuri de apirare impotriva inundatiilor si gheturilor, Legea apelor, in prima ci faza, cea din 1972 (legea nr. 8) ca si,in forma actual (legea nr. 5/1975) are citeva capitole care se refera in mod expres la apirarea impotriva inundatiilor atit prin lucrari hidrotehnice cit si prin masuri operative, precizind drepturile si obligatiile comisiei centrale de aparare impotriva inundatiilor. Decretul. 155/1974 completeaz’ prevederile legale in domeniul apa rarii impotriva fenomenelor meteorologice extinzind sarcinile comisitlor judetene de aparare impotriva inundatiilor si asupra fenomenelor me- teorologice periculoase ca: inzdpezire, viscol, chiciuri, oraje, furtuni, in gheturi tirzii sau timpurii ete. ‘Toate aceste normative dispun de instructiuni si reglementari teh. nice de detaliu, aprobate la nivelul organului central pentru gospoda rirea apelor. Privitor Ja legislatia din domeniu, in noile conditii socio-economice mentiondm ca este in curs de aprobare noua Lege a apelor, precum si un decret privind apararea impotriva tuturor.calamitatilor naturale, inclu- siv a inundatiilor, precum §i a catastrofelor de naturd antropicd. Prin aceste acte normative noi: se precizeazi mai bine responsabilitatile mi- nisterelor si.organelor administratiei de stat fn domeniul inundatitlor. Se creeazi ‘la Ministerul Apararii Nationale 0 Comisie Centrala pentru co- ordonarea intregii activitati a comisiilor de profil de la ministere Se mentioneaz’ existenta unor reglementari adiacente care permit sancfionarea unor contrayentii in domeniul apararii de inundafii cum ar fi: ~~ avarierea unor lucrari cu rol de aparare; — crearea de obstacole in calea liberei scurgeri a apelor mari ete De,asemenea, este in. vigoare o instructiune privind calculul unde lor de viitura ce se pot forma in cazul ruperii sau avarierii barajelor si modul de avertizare si apiirare a obiectivelor: socio-economice situate in aval.de aceste baraje. Prin acest act normatiy elaborat de Comisia Cen trala. de aparare impotriva inundatiilor in anul 1983, se stabilesc obli- gatiile celor care exploateaza lucrari hidrotehnice, comandamentelor de la obiectivele periclitate, precum si unitatilor militare de aparare civila Referitor la standardele si normele privind clasa de importanta si debitele maxime pentru calculul si verificarea lucrarilor de aparare im potriva inundatiilor, sint in vigoare in prezent — STAS nr. 4273/1987 privind incadrarea constructiilor hidrot nice in clase de importanta. — STAS nr. 4068/1987 privind probabili lor si volumelor maxime in condifii normale si spe Conform acestor .standarde,, constructiile hidrotehnice se impart in cinci clase de importanta. Incadrarea lor in una din aceste clase se face in functie de: — durata de functionare; insemnaitatea functional: — importanta economica si sociala; — efectul negativ socio-economic in ca: ile de calcul, ale debi Je de exploatare. de avariere. 16- Dupa durata de functionare, constructiile hidrotehnice se impart in q — constructii permanente proiectate pentru o durati de exploatane egala cu durata lor de existent (50—100 ani); a constructii provizorii proiectate pentru o duraté de exploatare mak mica decit. durata lor de existent, cum este cazul devierilor tempo- rare ale apelor din zona’ constructiilor, santicrelor, balastierelor etc Dupa insemnitatea functionala, ‘constructiile hidrotehnice se im- part in — constructii_ principale care rin distrugere partiald. sau, totala pro- voaca scoaterea din functiune a unitatii, micsorarea considerabila a ca: tatii de productie sau reducerea functiei de aparare; a — constructii secundare care prin distrugerea partialé’ sau total nu atrag efecte de natura celor mentionate anterior. ! Dupi importanfa social-economics, lucrarile de aparare impotriva inundatiilor se impart in categorii de important’ conform exemplelor din tabelul 1.4. Tabelut 14 Indiguiri pentru apararea’ terenurilor 0.000 | 2 In tabelul 1.5. se prezinta, incadrarea. altor constructii hidrotehnice in clase de important’, cu referire special 1a acumularile de_ api. Tabelul 1.5 Incadrarea constructiilor hidrotels e in clase de importants Ihpartirea pe ¢ tehnice dupa impor oril a Construdtiilor hidro- santa economica social’ rapietinen constuction |=? See eee mae ate ee | | | de functionare si dupa insem- 1 nétatea functionald Intr-un complex Clasa de important Permanente | Prineipale 1 un ur Secundare UL ur Vv. v Feit | rovizorit. | Prinelpate nm ute e iv v 2 Secundare IV | Iv | IV v In functie de clasa de important& a constructiilor hidrotehnice sint stabilite prin standard probabilitatile debitelor maxime de calcul (debi- tele maxime in conditii normale de exploatare) si a debitelor maxime de yerificare (debitele maxime in conditii exceptionale de exploatare, pe termen scurt, tabelul 1.6). Apirarea impotriva inundatii MWse ptevede dreptul beneficiaru- incadrarea unui anumit obiectiv, aul de ape. De mentionat ca in actualul star rului dea r 1 scidea’cu 0° cl sub rezerva ile digs zarii favoral pilititile debitelor maxime de caleul si de v pentru constructiile hidrotehnice T Clasa de importanta e a constructiet Conditii normale” | Condifii excep de exploatare de exploat 1 | | 001 1 on ut os WV l V | 3 Legislatia: unor tari transfera. responsabilitateaactiunilor de aparare otriva inundatiilor la unele departamente fara a fi constituit un or- i-mai-multor-mi- ganism central de coordonare, format din repre: nistere, jondin — responsabilitatea unitatilor_ milite — prefecturi si administratii locale; - ministerul agriculturii si al imbundtatirilor funciare; — ministerul energiei; ganismele de protectie a mediului ambiant. Din experienta {arii_noastre a rezultat ca forma optima existenta tinui organism interininisterial al cArui aparat permanent sé fie asigurat de specialistii din ministerul apelor la care participa reprezentantii tutu~ ror ministerelor interesate, find astfel asigurata continuitatea activitatii, inainte, in timpul si dupa trecerea perioadelor de ape mari. © alt problema cu caracter legislativ este cea a avizdrii si autori- ri Jucrarilor hidrotehnice in raport cu apele mari. Aceasta functie re- vine in prezent Ministerului Mediului si unitatilor sale, dar odata auto- rizate constructiile hidrotehnice nu se mai revine asupra condifiilor im- puse pe maisurd ce apar noi Jucrari p. 4 acelagi curs, din lipsa unei gislatii clare. Astfel, un lac acumulare functioneaza in anumite con- ditii cind este singular si cu totul in alte condi ii cind face parte dintr-o cascada, De asemenea, datele hidrologice de baz se pot modifica in timp. Aceste aspecte mai necesita 5 e si de a Z le normative in vigoare. 1.5. STADIUL ACTUAL AL LUCRARILOR DE APARARE IMPOTRIVA INUNDATIILOR IN ROMANIA Apirarea impotriva inundatiilor se realizeazi prin urmatoarele ca~ tegorii de lucrari: acumulari permanente si tempor tii, lucrari de amenajare a albiilor majore (indiguiri) si lucriri de amenajare a al- biilor minore (regular aparari de maluri), derivatii pentru apele mari Volumul ‘total’ de care “poate fi mmagazinat in existente in Romania la nivelul anului 1990 este de circe 16Je m? sint destinati pentru folosintele nt destinati exclusiv atenuarii undelor iu multianual al retelei hidrografice a Ro- méaniei, exclusiv Dundrea, care este de 38 miliarde m®, volumul total po- sibil de acumulat reprezinta circa 34%/s, iar cel destinat exclusiv ater undelor de viituraveste foarte redus; reprezentind sub 10%/ din stocul me- diu anual. Situatia este mai criticd daci avem in vedere c& circa jiarde m* din-volumul total-al acumularilor este la ora actuala colmatat cu aluviuni, iar circa 0,3 miliarde m® nu pot fi utilizati datorita restric fillor im functionarea unor acumulari la in curs lucrari ‘supli- mentare pentru cresterea gradului de sigurantd al acestora. In aceasta situatie se aflé acumularea Paltinu de pe Doftana, acumularea Fintinele pe Somes gi altele preciazi c&-in: condifiile tarii noastre, un control eficient al. viitu- rilor prin Jacuri de acumulare se poate realiza dispunind de un. volum total de circa 20 miliarde m®, reprezentind circa 52/) din stocul mediu multianual, din care pentru atenuarea viiturilor sint necesare circa 10 mi- le m®, Aceste acumulari noi de apa sint, de altfel, necesare si pen- tru asigurarea stocului de apa pentru consumatori, care in prezent de- paseste 21 miliarde m? si va fi in crestere continua. Dintre acumulérile cu rol exclusiv de atenuare a undelor de viitura mentionim: Vinatori pe Timava Mare, Balauseri. pe Tirnava Mic, Va- caresti_ pe Dimbovita, Rovinari pe Jiu, Moftinu pe Crasna s.a. Mentio- nam cA toate acumulrile, chiar si cele destinate exclusiv asigurarii folo sintelor le apa, printr-o exploatare rational, pot avea un efect: favorabil in atenuarea undelor de viituré, daca se tine seama de timpul de antici- pare a viiturilor si de ciclicitatea anilor ploiosi si secetosi. Lungimea total a derivatiilor existente, care pot tranzita debite mari fn scopul atenuarii viiturilor, este de circa 600 km. Capacitatea insu- mata de tranzit a acestora este de circa 2000 m%/s, Marea majoritate a derivatiilor s-au executat in zona de vest a tari: Bega — Timis, Arges - Ciorogirla, Canalul Morilor din Bihor, iar in prezent este in curs de exe- cutie canalul Siret—Bargan cu functii multiple. Lucrarile de amenajare a albiilor minore existente la nivelul anului 1990 totalizeazéi circa 7000 km albii regularizate si circa 2500 km apa- rari de maluri, Multe din aceste lucrari s-au facut pentru facilitarea in- diguirii albiei, deci in comun cu lucrarile de indiguire. Acestea totalizau la nivelul anului 1990 circa 9500 m, pe riurile interioare si circa 1200 km pe Dunare. Dintre lucrarile de apirare impotriva inundatiilor prin regularizare si indiguire mentioni indign arde m°, din. care circa 10 mili de api $i numai 3,6 miliarde m® 's de viitura. Fata de stocul medi uirea completd a luncii Dunirii, inclusiv a celor dou’ insule Borcea si Insula Mare a Briilei, orasele Vaslui, Birlad, Tecuci pe cursul riului Birlad, Satu Mare pe cursul Somesului, Tirnaveni pe Tirnava Mica, Sighisoara, Medias, Copsa Mici pe Tirnava Mare, Tg. Mures, Alba Iulia, Deva, Arad pe Mures, Gherla pe Somesul Mic, Bistrita pe Bistrita Ardeleand si multe altele. Multe dintre obiectivele potential inundabile, prezente in paragra- ful 1.3, sint, la nivelul anului 1990, protejate prin lucrari, Trebuie spe cificat insi ci unele dintre acestea sint aparate partial. Prin apdrare parfiald intelegind apararea cu lucrari de protectie executate la 0 clas de importanta inferioara clasci obiectivului protejat (spre exemplu un obiectiv care se incadreazi, conform prevederiior legale, in clesa de im- 19uri calculate pentru clasa de impor portant’ Iveste protejat cu di tuatia apararii tuturor obiectivelor tanta IM). In tabelul 1.7 se prezin inundabile Ja nivelul anului 1990. Tabelul 1.7 Situatia apiririi obicctivelor inundabile in Romania Ta nivelul anului 1990, inundabile ‘Total Total otal | inundapile 2613 inundabile inundabile 1820 972 Aparate arate 770 938 partial 60 Neaparate 703 Neaparate 290 is oes ‘Total | ‘Total | | Total inundabile 3 |g] inundabile 14] 4. |) inundabite Aparate | Apirate 12 | Aparate ‘Aparate ‘Aparate Aparate partial partial 02 partial 370 arate | Neaparate = Neaparate 280 5 | Tota | ota | | | | nate) Apirate’ Apiirate ate Apirate Aparate ate | partial 043 partial 820 Neaparate 460 | Neaparate 0,102. UNDELE DE VIITURA 2.1. CARACTERISTICILE UNDELOR DE VIITURi ELEMENTE STATISTICE Viitura este un fenomen de crestere si descrestere rapida si semnifit cativa a debitelor si nivelelor unui, curs de ap3. Reprezentind grafic va yiatia debitului sau a nivelului in timpul-viiturii se obtine hidrograful debitelor, respectiv al nivelelor viiturii. Datoriti formei si prin simili- tudine cu alte fenomene fizice, hidrograful. viiturii este numit wnda de viitura. Se cunose hidrografe de tip monounda si hidrografe de tip plu- riundd (fig. 2.1), Hidrografe de viiturd: 4 — nidrograt monounds; b — nidroueat plursunds, Hidrografele de tip monounda sint mai frecvente. Parametrii caracte- ristici ai unui asemenea hidrograf sint — debitul maxim (de culminatie) Qnae [m/s]; = timpul de crestere t, fore, ile] care reprezinta perioada de timpiin care debitele cresc de la valoarea scurgerii de baz’ la valoarea debitului Maxim, al culminatiel viiturii; = timpul de: descrestere) tg fore, zile] care reprezint perioada de timp in care: debitele scad de la valoarea maxima la cea a debitului scur- gerii de baza; intotdeauna ta> te; 21— timpul total t e-+tg [ore sau zile]; —volumul viiturii W[m*] care reprezint’ volumul total de apa scurs pe riu in timpul viiturii; este zentat de suprafata hidrografu- lui de debite al vi e, zile] care repri nt durata totald a viiturii, ty acts turii 7; semnifi coeficientul de for rezulta din relatia (2.1) rafului v Ww (2.2 nual reprezinti raportul dintre suprafata hidrografului de debit al viiturii si suprafata dreptunghiului cu laturile Qnov Sif — stratul echivalent al volumului scurs h{mm] care reprezinta gr tratului de apa_rezultat prin area uniforma a volumului viiturii pe intreaga’supr. unde: W este volumul in’m®, iar S; fi¢ in'km®. In figura 2.2 se prezinté un hidrograf real al undei de viitur’ pe riul Siret la postul hid Coracteristicile undei de viitura | =1825n¥4 graful undei de viltura pe Sh Lespezi, t la postul hidrometrie Forma hidrografului viiturii ‘ ata ca functia Q=f(t) este de tip bi- nomial, exponential a Aceastii functie muse poate exprima analitic intr-o forma generalizata, deoarece:viitura ca fenomen reprezinta rezultatul unui lant cauzal complex care nu poate fi urmérit pe intregul siu parcurs, Valoarea: numeric care insofeste acest fenomen, valoarea debituluj la_un moment dat, respectiv valoarea debitului maxim Qn este © marime aleatorie rezultata din combinarea mai m'ra 2.3\s6\ prezinta lantul’ factorilor care conduc la’ aparitia debitului maxim al viiturii ea marime atorie. Ca urmare a caracterului ale lebitul maxim al viiturii ‘se deter- in calcul probabilistic pe baza unui sir de debite maxime gistrate, asociindu-se 0 probabilitate de ) Gos ae i) Fig. 2.3. Lantul eauzal al genezei debi | Factorit telor maxitne’éa’ marimiéleatoril, |= Onoxlt) (mérime aleatone}) Distribut mirea inex integral a probabi atnder acestor debite maximesi probabilitati mai poarté denu- i de curbii de asigurare a debitelor. In realitate este o curbi itil de aparitie (fig. 2. lafii utilizate Ia stabiliréa,e ae viitura, eteristielior undelor 23Volumul viiturii cu probabilitatea p’/ se determina folosind core- lajiile dintre debitul maxim Qpor si volumul viiturii W, stabilite pe baza Viiturilor efectiv inregistrate, Corelatia Qna—W reprezentata intr-un gra fie dublu logaritmic are forma liniara (fig. 2.4, b) si se numeste. dreapld de regresie. 7 Dreapia de regresie se traseazi prin metoda minimizérii abate- rilor medi patratice. Pentru a avea 0 corelatie valabild intre cele doud mirimi aleatorii, este necesar s4 se indeplineasca condifia r>0,7, (24) in.care 7 este coeficientul de corelatie. Coeficientul de corelatie intre debite si volumele aferente ale viitu- rilor se determina cu relatia W) ———— (25) > (0-0) 3 (WW)? in care: Q, si W, reprezinta debitele maxime gi volumele color 1)... n vii- turi inregistrate; Q si W reprezinta mediile aritmeti¢e ale valorilor Q; si W, inregistrate. Pentru a limita erorile de calcul probabilistic, sint necesare cel pu- tin 20—30 de viituri de aceeasi geneza (pluvial4, nivali sau mixta). Pe majoritatea riurilor principale din Romania, neinfluentate antro- pie prin lucrari hidrotehnice, coeficientul de corelatie ia valori in inter valul r=0,8...0,9, ceea ce indie’ o buna conditionare reciproca a fac- torilor Ona: $1 W. Trecerea de la modelul real al undei de viitura inregistrata 1a: ur de viituré cu probabilitatea de calcul ipt/s se poate face prin metoda si militudinii (fig. 2.5), utilizind relatia de proportionalitate si considerind forma undei constant& une (26) Ones at ey Fig. 25. ‘Trasarea hidrografului un- Fig, 2.6. Trasarea hidrografelor tri- dei de viitura prin. metoda simi. unghiulare pe riuri insuficient stu- litudinii diate. erat Unet Vitae! a probabi 24Pe riurile insuficient studiate hidrometric, hidrografele pot fi cal- culate prin expresii analitice, iar forma lor se poate asimila cu o forma geometrica triunghiularé sau trapezodialaé sau cu o curba binominala asimetricd de tip Pearson III, care s-a constatat ca este corespunzitoare riurilor noastre. In cazul hidrografélor aproximate cu 0 forma triunghiular’, (fig. 2.6), debitull se determina cu relatiile — pentru zona crescatoare =n (2.7) — pentru zona descrescatoare Q!=Qnaz (2.8) In cazul hidrografelor aproximate printr-o curb’ binomiali de tip Pearson III, debitul se determina cu relatiile pentru zona cresedtoare iy O'=Oisee ie ) (29) — pentru zona deserescdtoare = On (2.10) lorile exponentilor m si n se pot lua: pentru viituri de origine mixta pluvioniv: — pentru viituri de origine pluvialé m=e, n= 3 Durata viiturilor se poate determina prin: -generalizarea datelor statistice rezultate din misurdtori reale si ea unor corelatii in functie de factorii cauzali; formule aproximative cu considerarea-factorilor cauzali; — similitudine hidrologica Exprestile analitice care pot fi folosite pentru calcule aproximative de determinare a timpului de crestere si a duratei totale sint de forma pentru timpul de crestere te trasa (2.11) — pentru durata total t, (2.12) haLP+b; t=: a(- in tare: Leste lungimea cursului in km; F — suprafata bazinului hidrografie in kn , si I, — pantele medii ale cursului respectiv a versantilor bazinu- Tui hidrogratic; 4, b si msint parametri determinati empiric pe zone ale farii, pe baza Unor cartari ale acestoraIn figurile 2.7.si 2.8. sin’ 2 citeva corelatii de general pentru timpul de crestere, respectiv pentru durata totala a. viiturilor bilite pe cursuri de apa din Romania, tel 80; 70} 6} 50} 40} 30} Le ( 4h .330) Km TC ba. T0)%o0 © 500 1000 1500 200 2500 2000 3600 azo LVI. Fig. 2.7. Relatii de generalizare pentru. sta= bilirea timpului de crestere ¢, al undei de yo L=(14,..3301Km 100 %60 200.250 0 400 150 200 2 Relafii de generalizare jpentru stabiliren duratei totale t, a un- det de viitura, 2.2, FORMAREA VIITURILOR {iiturile se forme z&pezilor sau_cind are apa provenita din prec in urma ploilor abudente, a topirii rapide a ¢ 0 eoincidenta.a celor oud fenomene. Partial, itatii sau din topirea ilor se scurge f 26prafata bazinului hidrografie spre albiile cursurilor de ap’ unde provoaca cresterea rapid a debitelor si nivelurilor acestora, Debitul maxim Qyez $i volumul maxim al undelor de viiturdi Wines se pot determina genetic cu solutii de forma: © Qnaz—10- 5 Sy iy [m/s] (2.13) Wra:=10? 6 Sy hy [mm] (2.14) fH Gite: 6 este coeficientul de scurgere adimensional S. — suprafata bazinului hidrografic in km’; atiilor in mm; pitatiilor in mm/minut Din relafiile (2.13) si (2.14) se constaté dependenta.caracteristicilor urmatorii factori isticile scurgerii in bazinul hidrografic exprimate prin co- scurgere’ 6, care este in fapt un randament hidrologic al inul hidrogratie caracteristicile precipitatiilor exprimate prin mirimea_precipi- tatiilor hp si intensitatea acestora ip; — suprafata bazinului hidrogratic Sy, La rindul lor acesti factori sint depend. Coeficientul de scurgere o este definit de re i de’alte clemente. in care: Z este cantitatea de ‘odepresiuni s fatea refinuta la etal_in mm, ata in sol in mm, ind relatia ( sub forma o constata ca valorile coeficientului de scurgere sint intotdeauna subuni- are. Coeficientul de scurgere arata ci din cantitatea totala de apa cazuta pe 0 suprafata sub forma de precipitatii, numai o parte (6 hy—y) se scurge in reteaua,hidrograficd. In figura 2.9’ se prezinta relatia preci- -scurgere de apa. Oxhpzy (mm) 150) (Z+F)[p, se | (Curbo rots | |dupé scdidereo plerderilor din bazin ole pei din Lprecipitoti, {ierderi fe totale) Fig.:2.9,_ Relatia preeipitafie-seur- Vichida, eae 150 hplmm) 27ste puternic:influentat de altitudinea ‘me- die a bazinului hidrografic, de umiditatea terenului side gradul de im= padurire al bazinului. In figura 2.10 se prezinti dependenta dintre co- eficientul de scurgere si altitudinea medie a bazinului stabilita pe i masurdtorilor —_efectual pe 16 cursuri caracteristi. Hi ce din fara, iar in, figu [reppin | | 2.11 se preainta influenta Coeficientul de. scurgere iditatii terenului asupra pitelor_maxime fo te in conditiile unor plo’ de aceiasi intensitate ¢ CRN In fenomenul sci covorull, vegetal tribuie Ja .marirea canti- pa retinute. la a terenului, Dintr toate formele de aco re a terenului cu, vege tie, padurea este c are cel mai, insemnat hidrologic. Efectul p rii intr-un bazin hi grafic este asemanator cu al unui burete care ab- Soarbe apa in exces si o restituie ulterior in timp Acest efect a fost pus in evidenta in mod experi- ‘mental prin masuratori in bazine hidrografice ca- racteristice. O intimple petrecuta ih bazinul riu- lui Saduimediat dupa riz— boi a contribuit la evi- dentierea cantitativa aro 0 01 02-03 0405 06 07 08 6. TG ACR RGe fee EIS, alae bcuciataeyoasial altitudinea miedie a bazinului hidrografic #7 aaePoMelNedt ac at a avut ie un incendiu fe] care a distrus aproape in t otalitate padurile exis- tente. In anul urmator in- doe cendiului s-a reprodus 0 ony bad situatie pluviometrica si- aT milara unui an anterior. In Grex, F Uy sty t, cind debitele lum amonte si aval devin egale Q. << evecuat Q; volumul acumulat in albie oroyoacd, reducerea debitelor a if val apoi prin eliberarea tre} — =| tat a acestui volum, debitele dttete te Hore), aval sint mai mari decit' cele a- Fig, 230. \Modificarsa, jel eaaiteemrin gh eons 1 propagare Atenuarea undei de viitur? F-14 —unda, do viturd,amonte; @-s19 ~unda de 1M procesuil de propagare st ‘iibisk propageta tn’ aay explica prin’ achmularea unt anumit Volum de api in albic (fig. (2.31) in faza de crestere a viiturit si eliberarea treptatd a acestuie in faza de descrestere a viiturii. Calculele pentru determinarea undei de viiturA propagata se bazeazi pe relatiile: dw REFERINTA ORIZONTAL Fig. 2.31, Acumularea apei in procesul de propagare al undei de viitura. Prima dintre relatiile (2:18) deriva din conditia de continuitate ade, bitelor. Cea de a doua, stabilita pe baze empirice in 1938 deM. Charthy arat legatura dintre — Volumul acumulat la un anumit moment in albie 1; 38