Vascularizaţia trunchiului cerebral

Vascularizaţia arterială este asigurată de 4 categorii de artere:

- artere mediane – reprezentate de:
▪ artera bazilară
▪ arterele vertebrale
▪ arterele spinale anterioare
- artere paramediane – reprezentate de ramurile scurte ale arterelor mediane
- artere circumferenţiale lungi – reprezentate de:
▪ arterele cerebeloase:
o artere cerebeloase postero-inferioare
o artere cerebeloase antero-inferioare
o artere cerebeloase superioare
▪ artere coroidiene posterioare
▪ artere cerebrale posterioare, ramurile terminale ale arterei
bazilare
- artere circumferenţiale scurte – reprezentate de ramuri din arterele
circumferenţiale lungi

Vascularizaţia venoasă
Sângele venos este drenat, direct sau prin intermediul venelor cerebeloase, în:
- sinusurile pietroase inferioare şi superioare
- sinusul drept

Vascularizaţia cerebelului

Arterele cerebelului sunt reprezentate de:

- arterele cerebeloase postero-inferioare
- arterele cerebeloase antero-inferioare
- arterele cerebeloase superioare

Artera cerebeloasă postero-inferioară se desprinde din porţiunea terminală a

arterei vertebrale (înainte de formarea arterei bazilare).
Se îndreaptă lateral şi posterior, inferior de oliva bulbară şi ajunge pe faţa
inferioară a cerebelului.
În acest traiect se desprind ramuri colaterale pentru bulb şi plexurile coroide
ale ventriculului IV.
Din artera cerebeloasă postero-inferioară se desprind ramuri cerebeloase care
vascularizează partea inferioară a cerebelului.

Artera cerebeloasă antero-inferioară se desprinde din porţiunea iniţială a

arterei bazilare.
Merge lateral prin şanţul bulbo-pontin şi dă ramuri colaterale pentru punte şi
plexurile coroide ale ventriculului IV.
Ramurile ei terminale vascularizează zona inferioară a cerebelului.

Artera cerebeloasă superioară se desprinde din artera bazilară, înaintea

bifurcării în cele 2 ramuri terminale, arterele cerebrale posterioare.
Trece lateral, prin şanţul ponto-peduncular şi ajunge pe faţa superioară a
cerebelului.
Ramurile ei terminale vascularizează partea superioară a cerebelului.

Pe suprafaţa cerebelului, ramurile arteriale se anastomozează, formând o

bogată reţea, din care se desprind:
- ramuri scurte – pentru scoarţa cerebeloasă
- ramuri lungi – pentru nucleii cerebeloşi

Sângele venos de la nivelul cerebelului este drenat de venele cerebeloase,

superioară şi inferioară. Acestea se varsă în
- sinusul drept
- sinusul occipital
- sinusul transvers
- sinusul pietros superior
- sinusul pietros inferior
- sinusul transvers
- sinusul sigmoidian

Sistemul vertebro-bazilar

Artera vertebrală

Se desprinde din porţiunea prescalenică a arterei subclaviculare.

Urcă prin găurile transverse ale vertebrelor cervicale şi pătrunde în craniu prin
gaura occipitală.
Urcă pe faţa antero-laterală a bulbului.
La nivelul şanţului bulbo-pontin, cele 2 artere vertebrale se unesc şi formează
artera bazilară.
Ramurile arterei vertebrale:
- ramuri meningeale – pentru meningele din fosa cerebrală posterioară
- artera spinală anterioară
- artera spinală posterioară
- artera cerebeloasă postero-inferioară
- ramuri bulbare paramediane – ce participă la vascularizaţia bulbului

Artera bazilară

Se formează din unirea celor 2 artere vertebrale, în apropierea şanţului bulbo-

pontin.
 Este situată în şanţul arterei bazilare, de pe faţa anterioară a punţii, într-o
dilatare a spaţiului subarahnoidian, numit cisterna pontină.
La nivelul şanţului ponto-peduncular, se împarte în cele 2 ramuri terminale,
arterele cerebrale posterioare, situate la nivelul cisternei interpedunculare.
Ramuri colaterale ale arterei bazilare:
- ramuri paramediane – ce participă la vascularizaţia punţii
- artere labirintice - ce vascularizează urechea medie
- artere cerebeloase antero-inferioare
- artere cerebeloase superioare

Artera cerebrală anterioară

Se desprinde din artera carotidă internă, în dreptul chiasmei optice (după ce

artera carotidă internă a ieşit din sinusul cavernos).
Se îndreaptă anterior, superior de nervul optic şi pătrunde în fisura
interemisferică.
La acest nivel se anastomozează, prin artera comunicantă anterioară, cu artera
cerebrală anterioară opusă.
Pe faţa medială a emisferei, are traiect spre posterior, iar la nivelul genunchiului
corpului calos se împarte în 2 ramuri terminale:
- artera caloso-marginală, ce merge prin şanţul cingular
- artera pericalosală, ce merge prin şanţul corpului calos.

Din artera cerebrală anterioară se desprind ramuri corticale:

- ramuri orbitale ce vascularizează faţa bazală a lobului frontal:
- ramuri frontale (desprinse şi din ramurile terminale) ce vascularizează:
▪ corpul calos
▪ faţa medială a lobului frontal
▪ partea superioară a feţei laterale a lobului frontal
- ramuri parietale, ce vascularizează faţa medială a lobului parietal.

La origine, din artera cerebrală anterioară se desprind ramuri centrale

anterioare, numite şi artere striate mediale, care străbat substanţa perforată anterioară
şi vascularizează:
- substanţa nenumită a lui Reichert
- nucleii bazali (cuneat şi lenticular)
- braţul anterior al capsulei albe interne
- columnele fornicale
Cea mai constantă arteră striată este artera centrală lungă Heubner.

Artera cerebrală medie

Se desprinde din artera carotidă internă în dreptul chiasmei optice şi a

substanţei perforate anterioare (după ce artera carotidă internă a ieşit din sinusul
cavernos).
Se îndreaptă lateral şi pătrunde în şanţul lateral Sylvius.
Ramurile corticale sunt:
 - ramuri orbitale - vascularizează faţa orbitală (bazală) a lobului frontal
- ramuri temporale - vascularizează faţa laterală a lobului temporal (girii
temporali superior, mijlociu, inferior)
- ramuri frontale – vascularizează faţa laterală a lobului frontal (girii frontali
mijlociu, inferior şi precentral)
- ramuri parietale – vascularizează faţa laterală a lobului parietal
La origine, din artera cerebrală medie se desprind ramuri centrale anterioare,
numite artere striate laterale, care străbat substanţa perforată anterioară şi
vascularizează:
▪ substanţa nenumită Reichert
▪ nucleii bazali (caudat şi lenticular)
▪ braţul anterior al capsulei albe interne
▪ columnele fornicale

Artera cerebrală posterioară

La nivelul şanţului ponto-peduncular, artera bazilară se împarte în cele 2 ramuri

terminale, arterele cerebrale posterioare.
De la origine, artera cerebrală posterioară se îndreaptă lateral şi posterior,
înconjurând pedunculul cerebral, superior de nervii III şi IV.
Se anastomozează cu artera comunicantă posterioară, ramură din artera
carotidă internă.
Artera trece superior de cortul cerebelului, pe faţa bazală a emisferei cerebrale,
apoi ajunge pe faţa medială a emisferei cerebrale, în şanţul calcarin.

Ramurile arterei cerebrale posterioare sunt:

- ramuri centrale posterioare– străbat substanţa perforată posterioară din fosa
interpedunculară şi vascularizează:
• mezencefalul
• epitalamusul
• metatalamusul
• pulvinarul talamic
- ramuri corticale – care vascularizează:
▪ faţa bazală a emisferelor (girii temporo-occipitali)
▪ lobul occipital
• faţa medială
• faţa laterală a lobului occipital
▪ partea posterioară a lobului parietal
- artere coroidiene posterioare– vascularizează plexurile coroide ale
ventriculilor laterali şi ale ventriculului III.