Propunere metodologie cadru pentru Planurile de Actiune Tematice

1. Introducere

1.1. Informatii generale

Se va specifica titularul planului si institutia responsabila pentru elaborarea planului, insotite de

o scurta descriere a acestora.

Recomandam ca in aceasta sectiune sa fie introdus un scurt mesaj din partea unui reprezentant al
institutiei responsabile sau a titularului.

Este indicata o trecere in revista a prevederilor legale care ghideaza si reglementeaza elaborarea
unui astfel de plan, insotite de un scurt rezumat care sa prezinte elementele cheie ale acestora.

Tot in aceasta sectiune trebuie prezentate procesele parcurse, activitati, contextul in care a fost
realizat acest plan, partenerii implicati si orizontul de timp in care se vor desfasura actiunile
propuse.

Planificarea este un proces orientat spre viitor prin care sunt stabilite o serie de obiective si ceea
ce trebuie facut pentru a atinge aceste obiective. In urma planificarii se pot lua decizii cu privire la
ce trebuie facut, cand trebuie facut, cum trebuie facut si de catre cine trebuie facut.

Planificarea este un proces care nu se incheie odata cu crearea unui plan, ci continua cu
implementarea si monitorizarea acestuia, documentul urmand sa sufere imbunatatiri sau modificari
menite sa il faca mai eficient.

Planul de actiuni va contine: prevederi, prioritati, masurile de implementare, institutii

responsabile, termenul de implementare, alocari financiare, identificare bunelor practici si
elementelor inovative, promovarea bunelor practici, diseminarea bunelor practici.

Din unele aspecte, un plan de lucru este foarte similar cu o propunere de proiect. El identifica
(drept scopuri) problemele de rezolvat, le face finite, precise si verificabile ca obiective, indica
resursele necesare si constrangerile de depasit, subliniaza o strategie si identifica actiunile de
intreprins in vederea atingerii obiectivelor si realizarii rezultatelor. O propunere face in mare
acelasi lucru, dar se refera la intreaga perioada de timp a proiectului si este scrisa inainte de
aprobarea proiectului ca o justificare pentru aprobare.

Astfel, un plan de lucru serveste nevoilor celor care implementeaza, ale grupurilor tinta
(beneficiarilor), ale managerilor, ale celor care planifica, ale comitetelor si consiliilor agentiilor
donatoare, nu numai ale proiectelor, ci si ale programelor, precum si ale organizatiilor care
lucreaza independent de documente ale proiectelor.

In general, planurile de actiune tematice ar trebui sa consolideze politici existente sau punerea in
aplicare a directivelor UE. Nevoia vine de la o serie de prevederi legislative pentru unele axe ale
Programelor Operationale, in care se specifica faptul ca autoritatile publice locale sau nationale
trebuie sa realizeze planuri tematice pentru diverse arii de interes (mobilitate urbana, invatamant,
turism, mediu etc.)

In aceasta sectiune se va prezenta cine este titularul planului si/sau institutia, organismele
responsabile pentru elaborarea acestui plan. Recomandam ca in aceasta parte sa se gaseasca si un
cuvant introductiv din partea titularului planului

1
 2. Structura orientativa

Planul regional de actiune va avea urmatoarea structura orientativa:

● Introducere
● Cadrul global, comunitar, national si regional
● Profilul regional
● Probleme identificate, Analiza SWOT
● Plan de actiune (recomandari, actiuni strategice, indicatori)
● Plan de implementare a actiunilor
● Monitorizarea rezultatelor

3. Cadrul global, comunitar, national si regional

3.1. Cadrul global

Evolutii si tendinte globale (in functie de tematica, se recomanda consultarea publicatiilor si
recomandarilor organizatiilor internationale de profil, ONU,OMC, UNICEF, UNESCO, OMS, Banca
Mondiala, etc.)

Exemple:

- Peisajul economic si comercial global este in continua schimbare. In ultimele sase decenii,
comertul international a inregistrat o dinamica accelerata, intrerupta doar de episoade trecatoare.
Progresele din sfera tehnologiei informatiei si comunicatiilor, dezvoltarea infrastructurii si
diminuarea treptata a costurilor de transport si comunicatii, extinderea serviciilor „suport” pentru
comert, relocalizarea capacitatilor de productie in tari atractive din perspectiva abundentei
factorilor si costurilor de productie sunt doar câtiva determinanti ai acestei evolutii pozitive. La
rândul sau, liberalizarea treptata a schimburilor comerciale internationale, realizata atât sub egida
Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC), prin intermediul rundelor succesive de negocieri
comerciale multilaterale, cât si pe cale bilaterala sau la nivelul unui grup restrâns de economii si-a
adus, desigur, aportul pozitiv la aceasta dinamica. Aderarea Chinei, Taiwanului, Vietnamului si
Rusiei la OMC, dar si a numeroase alte tari in dezvoltare/emergente, si asumarea de catre acestea
a unor angajamente ferme de liberalizare au contribuit la sporirea transparentei sistemului
comercial multilateral si, implicit, la impulsionarea dinamicii schimburilor comerciale
internationale. Pe baza transformarilor din economia mondiala din ultimele decenii, au inceput sa
se contureze noi tendinte si in planul schimburilor comerciale internationale. Printre acestea se
numara: aparitia unor noi forme de cooperare si integrare regionala, cresterea importantei
comertului cu servicii si intensificarea legaturilor dintre comertul cu bunuri si servicii, tendinta
generala de crestere a preturilor produselor de baza, dar insotita de urcusuri si coborâsuri
(evidentiind volatilitatea acestora), aparitia unor noi mari puteri comerciale (China, Coreea de Sud,
Rusia), sporirea preocuparilor privind efectele comertului asupra societatii si mediului.

- Turismul poate fi considerat ca una dintre cele mai mari si mai dinamice industrii din
economia mondiala. In ciuda momentelor de regres, pe termen lung se manifesta o tendinta de
crestere ce promite sa ramana stabila. Industria turismului a beneficiat de pe urma procesului de
globalizare. In acest context, progresele inregistrate in domeniul tehnologiei informatiei si
comunicatiilor au facut posibila integrarea virtuala a omenirii. S-a conturat astfel conceptul de
“NEW TOURISM”, in a carui acceptiune parteneriatul dintre sectorul privat si autoritatile publice
imbraca un nou sens, devenind coerent.

3.2. Cadrul comunitar

Vor fi parcurse elementele prezentate in documentele elaborate la nivelul Uniunii Europene:
politica Strategiei Europa 2020 (respectarea celor 3 prioritati si celor 5 tinte principale), Strategia
de Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene. O atentie deosebita ar trebui acordata politicii de
coeziune a Uniunii Europene.

2
Obictivele esentiale ale Strategiei Europa 2020 sunt urmatoarele:
1. Ocuparea fortei de munca
● o rata de ocupare a fortei de munca de 75% in randul populatiei de 20-64 de ani
2. Cercetare si dezvoltare
● alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru cercetare si dezvoltare
3. Schimbarile climatice si utilizarea durabila a energiei
● reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de sera (sau chiar cu 30%, in conditii
favorabile) fata de nivelurile inregistrate in 1990
● cresterea ponderii surselor de energie regenerabile pana la 20%
● cresterea cu 20% a eficientei energetice
4. Educatie
● Reducerea sub 10% a ratei de parasire timpurie a scolii
● cresterea la peste 40% a ponderii absolventilor de studii superioare in randul populatiei
in varsta de 30-34 de ani
5. Lupta impotriva saraciei si a excluziunii sociale
● reducerea cu cel putin 20 de milioane a numarului persoanelor care sufera sau risca sa
sufere de pe urma saraciei si a excluziunii sociale

Obiective tematice ale Strategiei Europa 2020:

1. Consolidarea cercetarii, dezvoltarii tehnologice si inovarii
2. Imbunatatirea accesului la utilizarea si calitatea tehnologiilor informatiei si comunicarii
3. Imbunatatirea competitivitatii intreprinderilor mici si mijlocii, a sectorului agricol (in cazul
FEADR) si a sectorului pescuitului si acvaculturii (pentru EMFF)
4. Sprijinirea tranzitiei catre o economie cu emisii scazute de dioxid de carbon in toate sectoarele
5. Promovarea adaptarii la schimarile climatice, prevenirea si managementul riscului
6. Protectia mediului si promovarea utilizarii eficiente a resurselor
7. Promovarea sistemelor de transport durabile si eliminarea blocajelor din cadrul
infrastructurilor retelelor majore
8. Promovarea ocuparii fortei de munca si sprijinirea mobilitatii fortei de munca
9. Promovarea incluziunii sociale si combaterea saraciei
10. Investitii in educatie, competente si invatarea pe tot parcursul vietii
11. Consolidarea capacitatii institutionale si o administratie publica eficienta

Totodata vor fi avute in vedere si eventualele orientari, recomandari si/sau directive comunitare
specifice domeniului tratat de catre Planul Regional de Actiune. De exemplu exista deja ghiduri si
recomandari in domenii precum: eficienta energetica, incluziune sociala, educatie, sanatate,
dezvoltare urbana, transport etc.

3.3. Cadrul national

Vor fi parcurse elementele prezentate in documentele elaborate la nivel national si care pot apoi
oferi elemente relevante pentru aria de actiune a Planului Regional de Actiune (PRA): Strategia
Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei Orizonturi 2013-2020-2030, Programul National de
Reforma si Programul de Convergenta, Acordul de Parteneriat 2014-2020, Programele Operationale
2014-2020.

Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei vizeaza realizarea urmatoarelor

obiective strategice:
● Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al tarilor Uniunii Europene la principalii
indicatori ai dezvoltarii durabile;
● Orizont 2030: Apropierea semnificativa a Romaniei de nivelul mediu din acel an al tarilor
membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltarii durabile.

Programul National de Reforma si Programul de Convergenta vizeaza urmatoarele obiective:

● reluarea procesului de crestere economica si crearea de noi locuri de munca;
● ajustarea deficitului public si a deficitului de cont curent pana la valori la care sa faca
posibila finantarea lor si continuarea procesului de dezinflatie;
● protejarea categoriilor de populatie cele mai afectate de criza economica;
● imbunatatirea predictibilitatii si performantelor politicii fiscale pe termen mediu si
maximizarea si utilizarea eficienta a fondurilor de la Uniunea Europeana;
● asigurarea sustenabilitatii pe termen lung a finantelor publice;

3
 ● restructurarea si eficientizarea activitatii administratiei publice;
● implementarea ferma a angajamentelor asumate in cadrul acordului financiar extern
multilateral cu Fondul Monetar International, Comisia Europeana, Banca Mondiala, precum
si alte institutii financiare internationale;
● implementarea reformelor prioritare pe termen scurt si mediu si a masurilor specifice
pentru atingerea obiectivelor nationale stabilite in contextul Europa 2020.

Acordul de parteneriat (AP) include cinci fonduri europene structurale și de investitii (fonduri ESI):
Fondul european de dezvoltare regionala (FEDR), Fondul de coeziune (FC), Fondul social european
(FSE), Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala (FEADR) și Fondul european pentru pescuit
și afaceri maritime (EMFF).

AP vizeaza urmatoarele provocari și prioritatile aferente:

● promovarea competitivitatii și a dezvoltarii locale, in vederea consolidarii sustenabilitatii
operatorilor economici și a imbunatatirii atractivitatii regionale;
● dezvoltarea capitalului uman prin creșterea ratei de ocupare a fortei de munca și a
numarului de absolventi din invatamantul tertiar, oferind totodata solutii pentru provocarile
sociale severe și combaterea saraciei, in special la nivelul comunitatilor defavorizate sau
marginalizate ori in zonele rurale;
● dezvoltarea infrastructurii fizice, atat in sectorul TIC, cat și in sectorul transporturilor, in
vederea sporirii accesibilitatii regiunilor din Romania și a atractivitatii acestora pentru
investitori;
● incurajarea utilizarii durabile și eficiente a resurselor naturale prin promovarea eficientei
energetice, a unei economii cu emisii reduse de carbon, a protectiei mediului și a adaptarii
la schimbarile climatice;
● consolidarea unei administratii publice moderne și profesioniste prin intermediul unei
reforme sistemice, orientata catre solutionarea erorilor structurale de guvernanta.

In perioada de programare 2014-2020 se vor derula urmatoarele programe operationale:

● Programul Operational Infrastructura Mare
● Programul Operational Regional
● Programul Operational Capacitate Administrativa
● Programul Operational Capital Uman
● Programul Operational Competitivitate
● Programul Operational Asistenta Tehnica
● Programul National de Dezvoltare Rurala
● Programele Operationale de Cooperare Transfrontaliera (Programul operational comun
Romania - Republica Moldova 2014 - 2020, Programul operational comun Romania - Ucraina
2014 - 2020)
● Programul Operational Ajutorarea Persoanelor Defavorizate

Daca se vizeaza elaborarea unui plan privind infrastructura de transport, trebuie sa se aiba in
vedere documentele de la nivel national (in iulie 2015 Ministerul Transporturilor a publicat varianta
finala revizuita a Raportului privind Master Planul pe termen scurt, mediu si lung.

Titularul planului de actiune trebuie sa consulte documentele de planificare de la nivel national

care vizeaza orizontul 2020 (sau chiar 2030). In Anexa 1 este prezentata orientativ o lista a
principalelor strategii sectoriale.

3.4. Cadrul regional

Planul de Dezvoltare Regionala Nord – Est 2014-2020 (PDR NE) a fost elaborat de catre Directia
Planificare, Programare din cadrul Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est, in conformitate
cu metodologia comuna privind planificarea dezvoltarii regionale (elaborata de catre Ministerul
Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice).

Aceasta metodologie a propus o abordare standardizata a exercitiului de planificare aferent

dezvoltarii regionale, aplicabila tuturor regiunilor de dezvoltare, prin stabilirea unor cerinte
comune privind dezvoltarea in parteneriat a documentelor de planificare regionala, agrearea unei

4
structuri standard a planului si aplicarea in toate regiunile, pe tot parcursul procesului de
planificare, a unor metode de cercetare comune (analiza unor indicatori standard socio-economici).

PDR NE asigura cadrul strategic si reprezinta instrumentul prin care regiunea, plecand de la analiza
socio-economica regionala si avand drept cadru obiectivele tematice, prioritatile de investitii si
actiunile cheie prevazute de proiectele de regulamente privind fondurile europene, isi promoveaza
prioritatile si interesele in domeniul economic si social reprezentand in acelasi timp contributia
regiunii la elaborarea Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala 2014-2020.

Elaborat intr-un larg cadru partenerial, PDR NE propune o noua abordare si anume, trecerea la noua
generatie de politici integrate de dezvoltare, cu o puternica componenta de teritorialitate. Astfel, a
fost vizata o mai buna corelare cu documentele strategice europene si nationale, precum si cu
actiunile inscrise in politicile sectoriale de dezvoltare.

Fiind fundamentat pe o diagnoza detaliata, concretizata prin analiza socio - economica regionala si
prin analizele SWOT, PDR NE ia in considerare nevoile majore ale regiunii si are in vedere
valorificarea potentialul real de dezvoltare.

Un alt rezultat al procesului consultativ, derulat in perioada elaborarii PDR NE, il reprezinta lista
indicativa a proiectelor prioritare, identificate pe baza nevoilor existente si a oportunitatilor de
dezvoltare la nivel local, pentru care exista un acord partenerial al unitatilor administrativ
teritoriale implicate in realizarea si implementarea acestora.

Prin consultarea acestui amplu document, factorii interesati vor avea posibilitatea:
● sa cunoasca nevoile si oportunitatile de dezvoltare existente la judetean si regional;
● sa formuleze linii de actiune concrete in domeniile de competenta, la nivel local si judetean
in deplina concordanta cu principalele directii de dezvoltare asa dupa cum au fost acestea
identificate si formulate in Strategia de Dezvoltare a Regiunii Nord – Est 2014-2020 din
cadrul Planului de Dezvoltare Regionala Nord Est 2014-2020;
● sa formuleze si sa implementeze proiecte care sa contribuie la reducerea disparitatilor si la
valorificarea potentialului de dezvoltare a Regiunii Nord Est.

4. Profilul regional

Profilul regiunii ar trebui sa furnizeze o evaluare cantitativa si calitativa a conditiilor existente in

regiune. Acesta ar trebui sa cuprinda informatii de baza si sa analizeze tendintele-cheie in
domeniile de dezvoltare relevante.

4.1. Prezentarea generala a Regiunii

Aceasta sectiune ar trebui sa contina o prezentare succinta a localizarii geografice, a cadrului
natural si a organizarii administrative a regiunii, alaturi de o serie de date si informatii de interes
general. In plus, trebuie prezentat contextul teritorial si geopolitic caracteristic actiunii tematice in
cauza (structurii teritoriale transfrontaliere, parteneriate tematice etc). Prezentarea ar trebui sa
cuprinda urmatoarele elemente sau referinte (dupa caz):
● Organizarea administrativa a regiunii (incadrarea in teritoriul national, judete componente)
● Relatii externe (contextul european, relatii transfrontaliere, regiuni vecine)
● Cadrul natural (relief, clima, hidrografie, biodiversitate, mediu, resurse naturale)
● Structura sistemului de asezari (clasificarea localitatilor, asocieri intre localitati (zone
metropolitane, GAL etc.), zone specializate, zone defavorizate/marginalizate)
● Infrastructura (transport, edilitara, sanatate, sociala, invatamant, CDI)
● Turism (patrimoniu, tipuri de turism)

4.2. Prezentarea principalilor indicatori statistici. Starea si evolutia acestora

Se vor utiliza date statistice relevante tematicii in cauza, folosind atat surse oficiale de la nivel
central (INS, Eurostat, etc.), cat si surse furnizate de institutiile/organismele regionale, judetene
sau locale.

Datele ar trebui sa acopere un interval de timp suficient pentru a se putea observa evolutia
acestora (de regula 5 ani). Prezentarea datelor se va face comparativ cu celelalte regiuni ale
Romaniei (pentru planurile cu dimensiune regionala), dar si cu media comunitara pentru a se stabili

5
progresul (sau regresul) inregistrat fata de alte entitati teritoriale. In analiza comparativa ar trebui
folosite date normalizate (procente, densitati, raporturi etc.) pentru a nu prezenta in mod eronat
informatiile. Analiza datelor statistice va fi insotita de reprezentari grafice pentru o mai buna
vizualizare a distributiei teritoriale (harti), pe sectoare sau in timp (grafice). Indicatorii care ar
trebui urmariti sunt (in functie de tematica/sectorul abordat de catre planul de actiune):
● Structura populatiei (pe sexe, medii, grupe de varsta, etnii) si evolutia (miscarea naturala si
migratorie, rata de crestere, natalitatea, mortalitatea, rata de dependenta)
● Economie (populatie ocupata, salariati, statistica intreprinderilor, comert, TIC)
● Turism (capacitate de cazare, grad de ocupare, innoptari)
● Utilizarea terenului (zonarea functionala, productia agricola/zootehnica/silvica)

Acesti indicatori vor fi detaliati in functie de subiectul abordat, unii nefiind necesari demersului,
altii necesitand aprofundare si seturi suplimentare de date conexe.

Pe langa analiza clasica a datelor statistice, ar trebui avuta in vedere si repartizarea in teritoriu,
trebuie realizate analize de conectivitate, polarizare etc., realizate cu ajutorul instrumentelor GIS.

Informatiile colectate si datele statistice care au un caracter spatial (care pot fi localizate in
teritoriu) vor fi introduse intr-un sistem GIS pentru a fi prelucrate si analizate, urmand a se elabora
harti. Scopul hartilor este de a expune sirurile de date intr-un mod mai placut si mai usor de
inteles, evidentiind in acelasi timp si corelarile teritoriale pe care aceste date le pot prezenta. In
elaborarea analizelor geospatiale se va folosi atat baza de date proprie, cat si alte date furnizate de
catre alte institutii sau disponibile online. Avand in vedere ca exista doar 6 judete in regiune, se
recomanda ca hartile sa fie utilizate doar daca se lucreaza fie la nivel de comuna/oras, fie pe
elemente care nu tin de organizarea administrativa (elemente liniare, repartizararea in spatiu a
unor elemente punctuale etc.). Crearea hartilor nu trebuie sa constituie un scop in sine, ci un
instrument care sa ajute la o analiza aprofundata a fenomenelor studiate. Interpretarea hartilor si
evitarea concluziilor pripite constituie un pas important in utilizarea acestui instrument. Datele de
intrare si rezultatul analizei trebuie verificate amanuntit (daca sunt greseli, daca exista cu adevarat
o corelatie intre diferitele elemente) inainte de a formula o concluzie. Astfel pot fi intocmite harti
tematice statice sau dinamice (cu evolutie in timp), pentru urmatorii indicatori:
● Prezentarea generala a regiunii (localizare, cadrul natural, structura sistemului de asezari)
● Conectivitatea, accesibilitatea si polarizarea catre zonele urbane sau catre centrele rurale
● Numarul si densitatea populatiei
● Sporul natural si migratoriu, natalitatea, mortalitatea
● Situatia actuala si previzionata a infrastructurii de transport
● Gradul de dezvoltare comunitara (acces la servicii tehnico-edilitare: electricitate, apa,
canalizare, gaz, incalzire, baie si bucatarie in locuinta)
● Accesul populatiei la diverse servicii publice (educatie, sanatate, social)
● Repartitia obiectivelor turistice si a unitatilor de primire a turistilor (inclusiv sosirile si
innoptarile)
● Alte analize pe baza datelor cu caracter spatial (agregari, vecinatati, interpolari,
suprapuneri, riscuri, oportunitati etc.), in functie de specificul actiunii tematice vizate.

In cazul domeniului studiat, trebuie detaliate datele si caracteristicile specifice, care sa includa:
● situatia implementarii TIC
● numarul de firme/ intreprinderi/ unitati prezente (si starea lor: import, export, evolutii,
angajati)
● impactul respectivului domeniu asupra mediului
● elemente care vizeaza prevenirea si combaterea discriminarii de orice tip; promovarea
egalitatii de gen

6
 5. Probleme identificate, directii principale de actiune

Pentru identificarea problemelor se vor lua in considerare planurile si studiile intocmite la nivel
regional, judetean si local, dar si planurile si strategiile nationale si europene. Se vor analiza datele
si informatiile colectate, precum si observatiile si propunerile formulate si colectate in cadrul
intalnirilor parteneriale.

5.1. Probleme identificate

Problemele identificate vor fi clasificate in functie de natura lor (mediu, economic, social etc.), dar
si in functie de indicatori precum: populatia afectata, costuri, disponibilitate legala/financiara,
importanta (daca este sau nu in strategiile de dezvoltare ale orasului/zonei), eventuale corelari cu
alte probleme etc. In cazul existentei unor strategii sau programe de finantare specifice domeniului
analizat, problemele se pot grupa in functie de obiectivele acestor documente strategice.

5.2. Analiza SWOT

Trebuie sa se evidentieze punctele tari, punctele slabe, oportunitatile si amenintarile identificate
in capitolele anterioare pentru a putea fundamenta planul de actiune tematica. Punctele tari si
cele slabe trebuie sa se refere la situatia existenta pe plan intern, iar oportunitatile si amenintarile
trebuie sa se refere la evolutiile viitoare probabile pe plan extern.

6. Plan de actiune (recomandari, identificare actiuni)

6.1. Consultari parteneriale, grupuri de lucru

Elaborarea, implementarea, monitorizarea si evaluarea planurilor de actiune tematice la nivel
regional, trebuie sa respecte principiul european al parteneriatului si sa implice consultari cu
reprezentanti ai autoritatilor competente nationale (dupa caz), regionale, locale, cu organizatii ale
societatii civile, cu parteneri economici si sociali, inclusiv partenerii din domeniul protectiei
mediului sau avand responsabilitati pentru promovarea egalitatii si nediscriminarii.

Principiile aplicabile acestui cadru partenerial sunt urmatoarele: respectarea guvernantei pe mai
multe niveluri, valorificarea experientei, a bunelor practici si transfer de expertiza/cunostinte
partenerilor relevanti, asigurarea asumarii de catre toate partile implicate a interventiilor
programate.

Cadrul partenerial trebuie sa aiba ca scop:

● stabilirea principalelor obiective strategice si prioritati de interventie a planurilor de
actiune tematice la nivel regional printr-o consultare parteneriala larga si transparenta;
● obtinerea acordului partenerilor asupra actiunilor strategice preconizate a principalilor
indicatori de rezultat, precum si a modalitatilor de implementare, monitorizare si evaluare
a planurilor de actiune tematice;
● asigurarea corelarii si complementaritatii diferitelor planuri de actiune;
● asigurarea participarii si implicarii responsabile a partenerilor in scopul stabilirii si asumarii
actiunilor programate, inclusiv prin furnizarea informatiilor necesare fundamentarii
acestora, cu respectarea principiului guvernantei pe mai multe niveluri.

Se vor prezenta informatii detaliate asupra partenerilor implicati in procesul de elaborare a

planurilor de actiune tematice (autoritati locale, mediul de afaceri, societate civila etc.), precum si
a proceselor de consultare publica (rapoarte, minute si alte documente care sa reflecte si sa
demonstreze diferitelor actiuni desfasurate si modul in care comentariile primite au fost luate in
considerare)

6.2. Actiuni strategice

Din perspectiva functionala, planul de actiune tematic este conceput ca un sistem de actiuni
strategice/specifice, care trebuie sa asigure realizarea obiectivului sau major, stabilit de actorii
implicati in realizarea si implementarea acestuia.

Planificarea strategica este un proces sistematic prin care titularul de plan isi defineste anumite
prioritati esentiale pentru asigurarea implementarii acestuia. Planificarea strategica ajuta

7
comunitatile sa-si creeze propriul viitor. Principiul de baza al planificarii strategice este credinta ca
anumite aspecte ale viitorului pot fi influentate si schimbate prin ceea ce facem in prezent.

Procesul de planificare strategica in mod general vizeaza definirea reperelor strategice de

dezvoltare a comunitatii pe termen scurt, mediu si lung. Importanta acestui proces reiese din insasi
definitia conceptului de planificare strategica care face referire la un instrument de management
care permite titularului de plan sa se concentreze asupra unei alinieri eficiente a resurselor sale cu
misiunea si viziunea sa.

Rolul planificarii strategice este de a ajuta titularul de plan sa:

● isi defineasca obiectivele si orientarile strategice,
● isi defineasca prioritatile si cele mai potrivite actiuni pe care le vor intreprinde,
● identifice masuri concrete de implementare a planului de actiune tematic.
Planificarea strategica poate fi si un instrument de dialog intre actorii implicati in procesul de
elaborare si implementare a planurilor de actiune tematice:
● informare asupra prioritatilor identificate;
● ajungerea la un acord privind perspectivele de dezvoltare si prioritatile de adoptat;
● asigura baza unor parteneriate interinstitutionale.
Planificarea strategica permite:
● anticiparea schimbarilor in mediul exterior;
● identificarea amenintarilor si oportunitatilor care exista in cadrul planului de actiune
tematic;
● dezvoltarea unor strategii care sa foloseasca oportunitatile;
● clarificarea resurselor care se pot folosi si identificarea unor actiuni ce trebuiesc
intreprinse.

Scopurile, obiectivele, rezultatele si activitatile sunt cele patru elemente cheie ale unui plan de
actiune tematic, iar stabilirea relatiilor dintre acestea reprezinta o parte importanta din procesul
de planificare a actiunilor.

Scopul reprezinta un rezultat final observabil si masurabil, cu unul sau mai multe obiective, care
trebuie atinse într-un interval de timp mai mult sau mai puţin bine determinat. Definitia scopului
poate fi sintetizata in fraza „Un vis cu termen de finalizare”.

Obiectivele sunt o versiune mai limitata si mai specifica a scopului. Este recomandat ca planurile
de actiune tematice să fie elaborat pe termen mediu (5 ani), dar daca doriti poate fi extins (sau
redus).

Rezultatele sunt produse masurabile ale proiectelor sau activitatilor (de ex. numarul de copaci
plantati) din cadrul planurilor de actiune tematice.

Partenerii implicati in procesul de elaborare a planurilor de actiune tematice stabilesc de ce

activitati este nevoie pentru ca rezultatele sa fie atinse. Acesta este momentul in care incoerenta
poate aparea in cadrul planurilor, deoarece partenerii incearca sa asigure faptul ca proiectele lor
sunt incluse ca si activitaţi, fara a se tine cont daca acestea contribuie la rezultatele asteptate.
Este nevoie de un proces iterativ, si din cand in cand reevaluat pentru a include activităti adecvate
in cadrul planurilor de actiune tematice, excluzand pe acelea care nu aduc o contributie
semnificativa la obiectiv.

Analiza matricei cadru logic reprezintă o modalitate de evaluare a logicii interne a planurilor de
actiune tematice. Prin intermediul acestei analize se pot identifica rapid orice neconcordante.
Toate componentele principale ale planului de actiune tematic sunt unite într-o singură matrice
numită cadru logic, sau „log frame"

8
Exemplu de matrice cadru logic (log frame):
Matricea cadru logic (log frame)
Pentru evaluarea logicii şi coerentei planului de actiune tematic

Exemplu utilizat: Reducerea excluderii sociale printre refugiati.

Logica interventiei Indicatori si mijloace de Supozitii

verificare

Scop general:
Scop principal pentru planul de
acţiune tematic.

Cresterea integrarii refugiatilor.

Obiectivul planului de actiune Cum se recunoaste daca Factori externi planului de

tematic: obiectivul planului de actiune acţiune tematic care
Situatia modificata pe care a fost atins. trebuie implementati pentru
planul de acţiune tematic atingerea obiectivului.
incearca sa o implementeze. Surse de informatii care sa
arate progresul spre atingerea
Marirea nivelurilor de salariu ale obiectivului.
refugiatilor prin cresterea Legislatia cu privire la dreptul
numărului de angajări în rândul la munca al refugiatilor trebuie
acestora si prin sprijinirea Masurarea veniturilor pe baza sa fie toleranta.
acestora la înfiintarea de datelor din sondaje
intreprinderi.

Rezultate: Caracteristici principale ale Factori externi planului de

Produse, servicii si alte rezultatelor. acţiune care trebuie
rezultate generate de implementati pentru atingerea
activitătile planului de actiune Surse de informatii si metode rezultatelor.
tematic. utilizate pentru a ilustra
atingerea rezultatelor.
Competente de limba, Parteneri capabili sa gaseasca
competente vocationale, plasari Nivelul de competente al resurse pentru desfasurarea
ale fortei de munca imbunatatite. participantilor. cursurilor

Activitati: Numarul de activitati de

fiecare tip care trebuie
Cursuri pentru invatarea limbii, desfasurate.
programe de instruire, Grupul tinta poate fi recrutat în
consultanta pentru intreprinderi, cadrul programelor
centre de initiere pentru
comunitatea refugiatilor

La introducerea informatiilor in tabel se vor clarifica următoarele aspecte:

● daca activitatile vor duce la atingerea rezultatelor dorite
● daca rezultatele vor duce la atingerea obiectivelor dorite
● daca obiectivele vor duce la atingerea scopului dorit
● cum va fi masurat succesul si ce supozitii s-au făcut.

Odata ce au fost identificate, neconcordantele din planul de actiune tematic pot fi rectificate, iar
matricea cadru logic revizuita in consecinta. Din acest motiv, este importanta utilizarea unui astfel
de instrument inainte de finalizarea procesului, pentru ca eventualele ajustari necesare sa poata fi
facute. Cadrele logice ajuta la dezvoltarea unor planuri de acţiune tematice coerente cu
obiectivele acestora.

9
 6.3. Indicatori, legaturi cu alte documente
Indicatorii sunt instrumente analitice de baza pentru monitorizarea si evaluarea planurilor de
actiune tematice.

Indicatorii pot fi definiti ca variabile cantitative sau calitative care furnizeaza mijloace simple si de
incredere pentru masurarea rezultatelor activitatilor realizate in cadrul planurilor de actiune
tematice, pentru a reflecta schimbarea survenita in urma implementarii acestor planuri.

Pentru a putea monitoriza implementarea planurilor de actiune tematice si pentru a putea analiza
performantele obtinute in raport cu scopurile stabilite este nevoie de elaborarea unui set de
indicatori.

Indicatorii trebuie stabiliti inainte sau in faza incipienta de implementare a planurilor de actiune in
asa fel incat sa existe posibilitatea colectarii datelor relevante si necesare pentru procesul de
monitorizare.

Sistemul de monitorizare nu presupune neaparat dezvoltarea unui set de indicatori diferit de cel
stabilit deja, ci poate presupune doar identificarea indicatorilor existenti si utilizarea lor in scopul
obtinerii unei imagini cat mai coerente asupra rezultatelor procesului de implementare a actiunilor
stabilite prin planurile de actiune tematice.

Odata ce s-a trecut la definirea obiectivelor si a rezultatelor ce se doresc a fii obtinute ca urmare a
activitatilor stabilte in planurile de actiune tematice, trebuie stabilit si sistemul de indicatori in
functie de care se vor desfasura activitatile de evaluare si monitorizare.

Indicatorii pot fi:

● Cantitativi – exprimati numeric sau procentual;
● Calitativi – pot masura perceptia, pot ajuta la descrierea comportamentelor.

Ambele abordari, calitativa si cantitativa, prezinta o serie de limitari care trebuie luate in
considerare atunci cand se aleg metodele de evaluare si indicatorii care vor fi utilizati in
monitorizarea implementarii planurilor de actiune tematice. In acest sens, o abordare pur
cantitativa poate prezenta o viziune restrictiva, este putin flexibila si poate omite o serie de
aspecte sociale foarte importante. Abordarea calitativa si utilizarea indicatorilor calitativi
(descrierea situatiei respective) nu permite multiplicarea rezultatelor (este valabila doar pentru
cazul / tematica respectiva) si este dificil de cuantificat. Pentru o analiza completa a unui plan de
actiune tematic este recomandata utilizarea combinata a cercetarii calitative si cantitative.

Caracteristicile principale ale indicatorilor pot fi rezumate astfel:

1. Masurabilitate – indicatorii trebuie exprimati intr-o forma care sa poata fi masurata. Chiar daca
indicatorii sunt calitativi, ei trebui sa fie elaborati intr-o forma masurabila.
2. Validitate/ Disponibilitate – trebuie sa fi accesibili fie in raport cu scopurile pe care le masoara,
fie in raport cu timpul disponibil pentru realizarea anumitor obiective.
3. Realism – indicatorii trebuie stabiliti intr-un mod realist, in stransa legatura cu modul de
formulare al obiectivelor. Nu trebuie stabilite obiective complexe pentru ca acestea pot deveni
nerealiste.
4. Planificarea in timp – la fel ca fiecare obiectiv sau rezultat, fiecare indicator trebuie sa aiba o
planificare in timp, durata, perioada.
5. Claritate – indicatorii trebuie sa fie definiti clar, interpretarea lor sa fie simpla, cu posibilitatea
de a arata tendinte de evolutie (crescator, descrescator, constant).
6. Fiabilitate/ Precizie – masurarea indicatorilor trebuie sa fie de incredere.

De asemenea, indicatorii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii/cerinte:

1. Sa fie corespunzatori/ potriviti planului de actiune tematic:
● Legatura intre indicator si scopul si/sau obiectivele planului de actiune tematic trebuie sa
fie clara;
● Indicatorul trebuie sa fie reprezentativ fata de unul sau mai multe elemente caracteristice
ale planului de actiune tematic;
● Specificitate - indicatorul selectat trebuie sa se potriveasca cu intentia pentru care a fost
selectat.

10
2. Sa fie clari din punct de vedere analitic:
● Indicatorul trebuie sa fie bine justificat din punct de vedere teoretic si stiintific;
● Indicatorul trebuie sa fie bine fundamentat, in stransa legatura cu planul de actiune propus;
● Din start trebuie stabilite valorile de baza („baseline”), respectiv valorile tinta („target”)
ale indicatorului. Valorile tinta ale indicatorului trebuie sa fie realiste.
3. Datele necesare pentru masurare sa fie accesibile/ simple/ inteligibile:
● Datele si informatiile necesare masurarii indicatorului trebuie sa fie disponibile, usor
accesibile, pentru un cost convenabil;
● Stabilirea unei perioade de timp pentru culegerea datelor si informatiilor necesare, in cazul
in care acestea nu sunt disponibile pe moment.

In concluzie, indicatorii de verificare ai obiectivelor reprezinta instrumente de masura care fac

posibila cuantificarea, in termeni <SMART> a nivelului atins de obiectivele propuse prin planurile de
actiune tematice, ca urmare a implementarii acestora.

Definirea si utilizarea indicatorilor de verificare a obiectivelor permite controlul viabilitatii

obiectivelor si formeaza baza sistemului de monitorizare a planurilor de actiune tematice.
Indicatorii de verificare ai obiectivelor trebuie sa fie masurabili intr-un mod sistematic si posibil de
obtinut la un cost acceptabil.

Sursele de verificare sunt documente, rapoarte, chestionare, sondaje, in general orice tip de surse
oficiale locale sau centrale (dupa caz), in care pot fi gasite informatii necesare identificarii
indicatorilor de verificare ai obiectivelor, fie directe fie prelucrabile.

Definirea indicatorilor de verificare ai obiectivelor in termeni <SMART>, inseamna ca indicatorii

trebuie sa fie:
● (S) Specifici: furnizeaza informatii despre caracteristicile specifice unui anumit obiectiv;
● (M) Masurabili: prezinta aspecte cantitative si calitative ale unui obiectiv care pot fi
masurate cu unitatile de masura cunoscute;
● (A) Accesibili: posibil de gasit la un cost acceptabil, pentru a fi folositi la verificarea
stadiului atingerii unui obiectiv;
● (R) Relevanti: sunt semnificativi pentru obiectivul masurat in contextul planului de actiune
tematic;
● (T) incadrati intr-o perioada de Timp: fac referire la un anumit interval de timp, bine
precizat, privind stadiul atingerii obiectivului pe care il verifica.

Indicatorii mai pot fi clasificati in:

● Indicatori de output – variabile care furnizeaza informatii privind produsele directe ale
programelor, ei deriva din interventia logica si exprima actiunile care genereaza
outputurile.
● Indicatori de rezultat – variabile care furnizeaza informatii despre anumite aspecte ale
rezultatelor si reflecta ceea ce se intentioneaza sa se schimbe, fara a se limita la efectul
interventiei finantate, ci luand in considerare si efectele altor interventii si factori.

Selectia indicatorilor in cadrul planurilor de actiune tematice trebuie sa tina cont de urmatoarele
cerinte:
● fiecare obiectiv specific (OS) sa includa cel putin un indicator de rezultat, maxim doi
● Indicatorii de rezultat pentru rezultatele asteptate ar trebui sa includa o valoare initiala si o
tinta, cuantificate adecvat
● Indicatori de output includ tinte cuantificate; este de asteptat sa contribuie la rezultate si
trebuie definiti pentru fiecare masura de investitii reflectand tipul actiunilor acoperite

6.4. Portofoliu de proiecte

Portofoliul de proiecte va cuprinde proiecte relevante pentru care exista acordul actorilor implicati
in realizarea si implementarea acestora, indiferent de sursa de finantare.

Formatul orientativ pentru prezentarea informatiilor privind proiecte ar trebui sa includa

urmatoarele informatii (in cazul in care sunt disponibile):
● Numele si descrierea succinta a proiectului
● Entitati responsabile pentru implementarea proiectului

11
 ● Impactul estimat al proiectului regional (modificari socio-economice ca urmare a
implementarii proiectului)
● Calendar orientativ (durata proiectului si perioada estimata de punere in aplicare)
● Bugetul orientativ si sursele de finantare
● Stadiul actual
● Activitati de pregatire necesare si sursele posibile de finantare ale acestora
● Aspecte legale care trebuie solutionate
● Stadiului de maturitate al proiectului (studiile existente: studiu de fezabilitate, studii,
studii de piata, studii urbane, etc)
● Riscuri estimate in implementarea proiectului
● Rezultate estimate (indicatori) si tinte
● Gradul de sprijin pentru proiect de catre grupul tinta

7. Plan de implementare a actiunilor

Pentru a urmari eficienta actiunilor strategice stabilite in cadrul planurilor de actiune tematice este
nevoie de o monitorizare permanenta si de evaluarea rezultatelor activitatilor intreprinse.

Intrucat actiunilor strategice stabilite in cadrul planurilor de actiune tematice se vor derula pe
durata mai multor ani, obiectivele stabilite vor fi atinse treptat, in functie de prioritati, pe baza
unui Plan anual de implementare a actiunilor.

Monitorizarea Planului anual de implementare a actiunilor se va face placand de la indicatorii si

tintelor stabilite, prin intocmirea de rapoarte trimestriale si a unui raport anual.

Planul anual de implementare a actiunilor va fi structurat dupa cum urmeaza:

● la fiecare actiune se va specifica rezultatul asteptat;
● vor fi precizati indicatori pentru indeplinirea actiunii;
● se va specifica cine va fi responsabil de aducerea la indeplinire a actiunii;
● se va specifica timpul estimat pentru aducerea la indeplinire a actiunii;
● se vor estima riscurile aferente realizarii obiectivelor;
● bugetul estimat;
● oportunitati de finantare;

In raportul trimestrial de monitorizare a Planului anual de implementare a actiunilor se va preciza:

● entitatile responsabile de realizarea actiunilor
● stadiul in care se afla diversele actiuni programate pentru perioada pe care se face
raportarea;
● problemele/piedicile intampinate;
● revizuirea actiunilor, acolo unde este cazul;
● timpul estimat pana la indeplinirea actiunilor;
● riscuri (identificare, analiza);
● alte aspecte;

Pe baza rapoartelor trimestriale, la sfarsitul anului se va intocmi un raport anual privind Planul de
implementare a actiunilor.

Rezultatele acestui raport anual vor sta la baza intocmirii planului de implementare a actiunilor
pentru anul urmator.

12
 Model orientativ pentru Planul anual de implementare a actiunilor:

Nr. Obiective Actiuni Termen Riscuri aferente realizarii Responsabil Bugetul Surse de Rezultat Obs.
crt. planificate obiectivelor (i) estimat finantare asteptat/
in vederea Indicatori
realizarii Precizare Nivel estimat
obiectivelor [1]

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

[1] Estimarea marimii riscului se va face prin apreciere calitativa: grav (G), mediu (M) sau redus (R);

8. Monitorizarea rezultatelor

Principalul scop al procesului de monitorizare este reprezentat de analiza fazei de implementare a

planurilor de actiune tematice si de identificare a posibilelor deviatii de la scopurile stabilite initial.
Monitorizarea asigura colectarea informatiilor si a datelor statistice si utilizeaza indicatori relevanti
si masurabili prin intermediul carora sa poata fi urmarit procesul implementarii. Prin intermediul
procesului de monitorizare se obtin informatii in ceea ce priveste: modul in care resursele alocate si
serviciile furnizate si-au atins tinta; eventualele schimbari socio-economice care ar rezulta in urma
implementarii planurilor de actiune tematice, precum si concordanta actiunilor intreprinse cu
standardele si reglementarile existente.

Monitorizarea rezultatelor implementarii planurilor de actiune tematice consta in masurarea si

raportarea indicatorilor relevanti. Altfel spus, monitorizarea este procesul de colectare periodica si
analiza a informatiei cu scopul de fundamentare a procesul de luare a deciziei de catre cei abilitati,
asigurand transparenta in luarea deciziei si furnizand o baza pentru viitoarele actiuni de evaluare.

Pentru acuratetea datelor obtinute in urma procesului de monitorizare este necesara o colectare
sistematica si atenta a acestora. Modalitatea de colectare si corectitudinea datelor sunt importante
in conditiile in care monitorizarea activeaza ca un sistem de avertizare timpurie si adesea
puncteaza probleme sau arii care au nevoie de o atentie speciala.

Planurile de actiune tematice vor fi monitorizate periodic prin intermediul:

● rapoartelor de monitorizare trimestriale/anuale;
● unui raport privind gradul de atingere a indicatorilor stabiliti in Planul de implementare a
actiunilor;
● organizarea unei intalniri anuale, la care vor participa toti partenerii relevanti;
In functie de rezultatele monitorizarii si in acord cu modificarile legislative Planurile de actiune
tematice pot fi revizuite.

13
Anexa 1 - Lista principalelor strategii sectoriale

Documentul strategic Stadiu

Imbunatatirea capitalului uman prin cresterea ocuparii si imbunatatirea incluziunii sociale

si politici educationale

1 Strategia Nationala pentru Ocupare in Aprobata

perspectiva 2020

2. Strategia nationala privind incluziunea sociala si Dezbatere publica 17.04.2015

reducerea saraciei 2015-2020

3. Plan de Actiune al Strategiei pentru incluziunea Aprobata

cetatenilor romani apartinand minoritatii Roma
pentru perioada 2012-2020

4. Strategia pentru Sanatate 2014-2020 Aprobata

5. Strategia pentru Reducerea Parasirii Timpurii a Aprobata

Scolii

6. Cadrul strategic pentru educatia tertiara Dezbatere publica

7. Strategia Nationala pentru Invatarea pe tot Aprobata

Parcursul Vietii

8. Strategia pentru Dezvoltarea Infrastructurii Draft iulie 2013

Educationale

Dezvoltarea unei infrastructuri moderne pentru crestere si ocupare

9. Master Plan General pentru Transport Aprobat

10. Planuri de mobilitate urbana Nu exista informatii postate pe pagina

de internet a MDRAP

11. Strategia Nationala pentru Agenda Digitala a Aprobata

Romaniei

Promovarea competitivitatii economice si a dezvoltarii locale

12. Strategia Nationala pentru Cercetare, Dezvoltare Dezbatere publica

Tehnologica si Inovare

13. Analiza si Evidenta pietei CDTI in Romania Nu exista informatii postate pe pagina
de internet a MEN

14. Strategia Nationala de Competitivitate Aprobata

15. Strategia pentru dezvoltarea agriculturii pe Exista Strategia de dezvoltare rurala a

termen mediu si lung 2020-2030 Romaniei 2014-2020
Nu exista informatii postate pe pagina
de internet a MADR

16. Planul Strategic National Multianual privind Versiune oficiala 15.04.2015

Acvacultura

17. Strategia de dezvoltare rurala a Romaniei 2014- Versiune circulatie noiembrie 2013.
2020 Exista Cadrul national strategic pentru
dezvoltarea durabila a sectorului

14
 agroalimentar si a spatiului rural in
perioada 2014 - 2020 – 2030

Optimizarea utilizarii si protectiei surselor naturale si valorilor culturale

18. Strategia Energetica a Romaniei 2007-2020 Proiect postat pe site-ul ME

19. Strategia Nationala privind Schimbarile Climatice Aprobata

2013 - 2020

20. Adoptarea Planului de Actiune (incorporat in Aprobata

Planul de Actiune privind Schimbarile Climatice)

21. Strategia Nationala privind Managementul Document postat pe site-ul MMSC in

Deseurilor proces de revizuire

22. Planul National privind Managementul Deseurilor Document postat pe site-ul MMSC in
proces de revizuire

Modernizarea si intarirea administratiei nationale si a sistemului juridic

23. Strategia privind intarirea capacitatii Document consultativ

administrative

Conditionalitati orizontale

24. Existenta aranjamentelor pentru aplicarea Nu exista informatii postate pe pagina

eficace a legislatiei UE privind ajutorul de stat in de internet a CC
domeniul fondurilor ESI – Monitorizarea
sistematica a cheltuielilor de ajutor de stat

25. Existenta aranjamentelor pentru aplicarea Nu exista informatii postate pe pagina

eficace a legislatiei europene privind EIA si SEA de internet a MMSC

26. Strategia Nationala de Export 2014 - 2020 Aprobata

27. Strategia Nationala si Planul National de Actiune Aprobata

pentru Gestionarea Siturilor Contaminate din
Romania
Nota: Structura tabelului a fost publicata de Ministerul Fondurilor Europene in iulie 2013

15