STUDIU ISTORIC ARHITECTURAL SI URBANISTIC = de FUNDAMENTARE PENTRU PUZ CENTRU CULTURAL BASTION SF. MIHAIL Noiembrie 2011STUDIU ISTORIC ARHITECTURAL SI URBANISTIC de FUNDAMENTARE PENTRU PUZ CENTRU CULTURAL BASTION SF. MIHAIL LOBIECTUL DE STUDIU- NECESITATEA SI SCOPUL STUDIULUI Ca si tipologie, lucrarea se incadreaza in categoria studiilor de fundamentare premergatoare intocmirii lucrarii PUZ: Construire Centru Cultural Bastion Sfantul Mihail -Str. N. Iorga 1-3,Cartierul Cetate, Alba Iulia, jud. Alba; Beneficiar: Consiliul Judetean Alba. Zona de studiu se afla amplasata in Municipiul Alba Iulia, Cetatea Alba Lulia, in extremitatea vestica a parcelarului format intre str. Patriarh Miron Cristea(Pacii) si str.Nicolae Iorga(Unirii), intinzandu-se pe o suprafata de circa 2,5 ha si cuprinzand o zona importanta a elementului de fortificatie - bastionu Sfantul Mihail. Obiectul studiului il constituie cercetarea unei parti din zona delimitata ca ZONA PROTEJATA in cadrul PUG Municipiu Alba Tulia- UTR CENTRUL ISTORIC-TCC 1 (1995) si din cadrul ZONEI CONSTRUITE PROTEJATE DE INTERES NATIONAL zonele istorice de referinta(ZIR) delimitate cu denumirile de ZONA CENTRALA A CETATIL-ZIR1 (SIR 1a) si ZONA ADIACENTA ZONEI CENTRALE -ZIR 2(SIR6)- precizate ca atare in cadrul « Studiului de aplicare a metodologiei de elaborare si continut- cadru al documentatiilor de urbanism pentru zone construite protejate- Cetatea Alba Iulia »( MTCT-2005). Colectarea datelor (bibliografice, cartografice,etc) a fost realizata pentru a evidentia urmatoarele aspecte : - evaluarea calitatilor istorice, arhitecturale sau urbanistice ale suprafetei studiate= suportul in vederea stabiliri regulilor generale de interventie pentru punerea in valoare a elementelor semnificative existente, conform statutului juridic de protectie al zonei si conform evaluarilor realizate pe criteriiistorice, arhitecturale, urbanistice. ILSTATUTUL JURIDIC DE PROTECTIE Cetatea Alba Iulia reprezinta in intregul sau o importanta valoare de patrimoniu, in cadrul zonei studiate din Cetatea Alba lulia fiind prezente mai multe obiective ~ situriansambluri sau monumente - atat de categoria A cat si de categoria B- aflate pe Lista Monumentelor Istorice 2010 stabilita prin Ordinul nr. 2361/2010 pentru modificarea Anexei nr. 1 la Ordinul Ministrului Culturii si Cultelor nr. 2314/2004 privind aprobarea LMI actualizata si a LMI disparute, avand urmatoarele coduri : ‘AB-II-a-A-00088 — Ansamblul fortificat « Cetatea Alba Carolina » cu toate componentele :zidurl, bastioane, porti, curtine, raveline, contragarzi, terase bastionare, santuri interioare si exterioare, contraescarpe.- Cartier Cetate-1714- 1739 AB-I-m-A-00001.01-Castru/ legiunii a XIII-a Gemina-Zona centrala a Cetatii Vauban- sec. II-IV- Epoca romana AB-II-m-B-00118-Fostu/ Spital militar , azi spital de neurologie si psihiatrie- str. Unirii nr. 3(sec. XVII-XIX). Proximitatea unui monument emblematic cum este Catedrala « Sf. Treime » si Ansamblul Reintregini Neamului— AB-XI-a-A-00128 impune de asemenea o abordare care sa creeze atat functional cat si estetic un cadru urban de calitate. Ca atare, orice interventie va trebui sa intruneasca conditiile si calitatile prevazute in actele normative referitoare la domeniu, recomandarile- atat la nivel de restrictii cat si de permisivitati din cadrul planului zonal de urbanism si regulamentului aferent- urmand sa se constituie in reglementari specifice care vor crea cadrul de punere in valoare a elementelor de patrimoniu si de utilizare optima a spatiilor interioare din elementele de fortificatie ale Cetatii Alba Carolina, IL.STUDIU ISTORIC AL AMPLASAMENTULUL III.1.Analiza istorica a amplasamentului Amplasamentul face parte din Cetatea bastionara de tip Vauban situata pe terasa a doua a raului Mures,amplasament mentionat pentru prima data in perioada romana, cand 0 fortificatie de tip « castrum stativum »(138 e.n) a fost ridicata decatre Legiunea a XIII-a Gemina in acest loc de interes strategic si economic pentru administratia si pentru armata romana. Cerintele ce trebuiau indeplinite de catre acest amplasament erau « pozitie dominanta usor de aparat si supravegheat,apropierea de principalele cai de comunicatie rutiere si navigabile, posibilitatea aprovizionarii rapide si sigure cu alimente, apa potabila, materiale de constructie si eventual existenta unei suprafete destul de intinse pentru a permite dezvoltarea in apropierea fortificatiei a unei asezari civile »*, Urmatoarea etapa semnificativa este cea din sec. X-XIII, cand vechiul castru roman este consolidat si adaptat cerintelor defensive ale epocii, devenind cetate regala(castrum regiae) si mai apoi, dupa invazia tatara, la 1278, cetate episcopala(castrum eclesiae). Cetatea primeste o intarire a zidurilor sale abia in sec. XIV , pana la jumatatea sec. XVI, cand generalul Giovanni Batista Castaldo(guvernatorul Transilvaniei), preia cetatea de la cardinalul Gheorghe Martinuzzi si incepe un proces de consolidare al acesteia, prin utilizarea unor noi forme de bastioane- bastioane cu forme poligonale umplute cu pamant. Etapa cea mai importanta din punct de vedere constructiv incepe cu evenimentele de la sfarsitul sec. XVII, cand Imperiul Habsburgic infrange armatele turcesti si preia in administrare noile teritorii cucerite- cetatea Alba Iulia fiind predata autriecilor care in 1687 instaleaza trupele in Cetate. Prin incorporarea Transilvaniei in Imperiul Habsburgic, ca principat autonom in 1711,aceasta va beneficia de amplul program de constructil militare initiat de Curtea imperiala de la Viena, program menit sa consolideze stapanirea habsburgica si sa preintampine pericolul reprezentat de otomani. Astfel, cele doua fortificatii- castruf roman si cetatea medievala — sunt distruse in cea mai mare parte pentru a elibera terenul pe care urma sa fie ridicata Cetatea bastionara de tip Vauban (inc.sec. XVIII). O parte insa din traseul zidului de vest al castrului roman se gaseste in extremitatea estica a amplasamentul studiat(traseul acestuia find sub nivelul de calcare actual din curtea spitalului de neuro-psihiatrie, sub corpul principal de cladire - corp « B » si tangent primului corp construit al spitalului, corp « C »).. Tinand cont de faptul ca fortificatia medievala a fost ridicata pe amprenta castrului roman- prin consolidarea si suprainaltarea zidurilor de piatra cu un parapet din caramida - si portile castrului(de Est si de Vest) au fost transformate si redenumite in Evul mediu cu numele a doi sfinti militari-Sf. Gheorghe (E)si Sf. Mihail(V). Provenienta denumirii portii de Vest(Sf. Mihail) este explicata prin situarea acesteia in proximitatea Catedralei romano- catolice, cu hramul « Sf. Mihail » ; aceasta poarta(a carei imagine s-a pastrat doar pe un sigiliu al orasului din sec. XVII) a fost distrusa prin inaltarea zidurilor noii curtine de aparare a Cetatii bastionare de tip Vauban in anul 1736. ‘"Fleser Gheorghe, ALBA TULIA- 0 istorie urbane ilustratepag. 15, Ed, HACO INTERNATIONAL,2008Descrierea acestei porti provine din insemnarile cronicarului ardelean Wolfgang Bethlen’ : « Cetatea are un zid vechi de sase- sapte secole...zidit pe ruinele vechiului Apulum... are doua porti gemene : una catre rasarit, care priveste spre Mures si catre raul Ampoi, avand fata de acestea o distanta de 1000 de pasi- se numeste poarta Sf. Gheorghe , fiind intarita cu o barbacana ; cea/alta poarta priveste spre apus si spre oras si poarta numele Sf. Mihail, avand un interval fata de Dealul Villor(Mamut)tot de 1000 de pasi ».In fiecare colt al patratului se afla cate un bastion. Important este faptul ca vechile bastioane medievale au avut, pana la includerea lor in noua cetate bastionara din sec. XVIII nu numai functiuni militare : avem exemplul terasei bastionului de Sud-Vest care la mijlocul sec. XVII, in timpul domniei principelul Gheorghe Rakoczy, este amenajata ca 0 gradina cu alei, monumente antice si un pavilion pentru sotia acestuia. La inceputul sec, XVIII, intre anii 1715-1738, este ridicata fortificatia bastionara de tip Vauban. Acest demers a fost precedat in primul rand de hotararea Consiliului de razboi al Imperiului habsburgic(1704) prin care este prevazuta construirea unei fortificati importante la Alba Iulia ; astfel ca intre 1711-1714 se realizeaza ridicari topografice de catre o echipa de ingineri geometri condusi de catre arhitectul(inginerul militar) Giovanni Morando Visconti si urmeaza operatiunile de desfiintare a vechiului oras existent la acea data pe platoul superior al Muresului. Fortificatia este realizata pe baza proiectului intocmit de Giovanni Morando Visconti, proiectata in forma de heptagon neregulat, avand elementele de aparare ale fortificatiei dispuse in trepte descrescatoare dinspre interior spre exterior, proiect aprobat de catre maresalul Eugeniu de Savoia in 18 aprilie 1714. : Suprafata fortificatiei este de 110 ha, fiind executata in cea mai mare parte dupa proiectul lui Giovanni Morando Visconti(cu completari ale lui Johan Konrad von Weiss si ale Generalului Bohn) ; este construita dupa cele mai noi metode de fortificare, alegandu-se sistemul arhitectului militar francez, maresalul Sebastien Vauban Le Preste (lucrarile de la cetatea Alba lulia fiind lucrari caracteristice primului si celui de al doilea sistem de fortificare Vauban). Heptagonul este o « magistrala » cu sapte bastioane mari legate intre ele prin zidurile de aceeasi inaltime ale curtinei( 2 din cele 7 bastioane inglobeaza bastioanele cetatii medievale, cu rol de cavalieri-bastioanele Eugeniu de Savoia si al Sfintei Trinitati) iar altele poarta nume de sfinti(Sf. Mihail , Sf.Stefan- initial Fleser Gheorghe, ALBA TULIA- 0 istorie urbana lustrate, pag, 28, Ed. HACO INTERNATIONAL, 2008 » Goronca Toma Fortificatiabastionara de tip Vauban de la Alba Tulia(prima jumatate a sec.el XVIIF-lea, pag 53, Ed, Aeteritas,Alba Iulia, 2007bastionul Steinville, Sf. Carol Sf. Elisabeta, Sf. Capistrano- ulterior bastionul Transilvaniel), Magistrala- sau corpul principal al fortificatiei-a fost proiectata pentru a se adapta la neregularitatile terenului, prin forma de stea in sapte colturi. « Constructiy, fetele bastioanelor au fost dispuse in unghiuri de 75°- 120°, avand flancuri rotunjite si lungimea cuprinsa intre 106-172m ; intre bastioane au fost realizate curtine cu lungimea intre 116-135m, avand inaltimea egala cu a bastioanelor(aproximativ 12m), in fata curtinelor si bastioanelor se afla santul interior lat de 27m, dupa care urmeaza linia a doua de aparare — a semilunelor si ravelinelor(bastioane mici detasate, ce poarta numele bastioanelor apropiate)- iar linia a treia este formata din contragarzile ce protejau fetele bastioanelor si semilunetor. Santul exterior a fost finalizat numai pe latura de est ».* Zidul de caramida al curtinelor prezenta aceleasi particularitati constructive cu cele ale zidurilor bastioanelor- inclinarea era realizata prin reducerea treptata a dimensiunilor de la baza spre varf(de la 2,50m la 2,00m), avand scopul de a prelua impingerile mari ale volumului de pamant ce umplea conturul bastionului,, ziduri ce aveau si contraforti interiori, cu rol de ancorare a zidului exterior si de stabilizare a masei de pamant din spatele lor.° Desi opera arhitectonica a lui Visconti cuprinde planuri de fortificatii executate in Serbia, Banat si Transilvania (Belgrad, Petrovaradin, Nis,Caransebes, Lugoj, Lipova, Arad, Bocsa,Faget, Sibiu,citadela de la Cluj, Alba Iulia Deva), cea mai mare realizare a sa este proiectul si executia fortifictiei bastionare de la Alba Tulia(finantata si executata in intregime).* Dupa moartea sa in 1717, lucrarile sunt continuate de catre inginerul militar locotenent colonel Iosif de Quadri (intre 1717 si 1727), sub conducerea acestuia executandu-se intreaga magistrala ,adica cele 7 bastioane si curtinele lor. Dintre acestea , u/timul bastion terminat a fost bastionul Sf. Mihail in 1723. Tot sub conducerea lui Iosif de Quadri s-a modificat artera principala de circulatie din interiorul fortificatiei, fiind stabilita intre poarta a III- a si poarta a IV-a, a V- aa VI-a, fiind abandonata solutia propusa de Giovanni Morando Visconi, aceea a unei artere intre bastionul Sf. Mihail si bastionul Carol , in zona de NV a Cetati. Incepand cu 1727 la conducerea lucrarilor fortificatiei vine Konrad von Weiss care construieste contragarzile si ravelinele de pe laturile de sud, est si nord (pe latura de est fiind o contragarda continua de cca. 2km , impreuna cu santul exterior finalizat partial). “ Anghel Gh., Despre fortificatia bastionara de la Alba Iulia, Apulum XXIE, Alba Iulia 1986 * Fleser Gheorghe, ALBA IULIA- 0 istorie urbana ilustrata,pag.31 Ed. HACO INTERNATIONAL, 2008, © Anghel Gh., Despre fortficatia bastionara de la Aba Iulia, Apulum XXIE, Alba Tulia 1986Dupa 1738 , lucrarile de la cetatea Alba Iulia se reduc, flind reluate in 1747 cand generalul Bohn face un raport cu situatia existenta si propune un proiect de fortificatie exterioara spre oras si dealul Furcilor(neexecutat insa). Despre ridicarea bastioanelor exista o prima dare de seama asupra lucrarilor executate, datata 31 octombrie 1716,dare de seama in care se precizeaza faptul ca bastioanele (intre care este mentionat si « bastionul San Michelle ») au umplutura de pamant finalizata pana la baza parapetilor, aceasta umplutura fiind din mase de pamant intarite cu impletitura de nuiele, dispuse orizontal intre straturi ; zidaria exterioara a bastioanelor, din caramida de buna calitate, este finalizata la nivel de parament(in cazul bastionului Sf. Mihail, zidaria de caramida era finalizata pana la nivelul parapetului contragarzil).” Ca alcatuire,deasupra bastioanelor erau amplasate pe ambele flancuri guri de foc- aparate prin situarea in spatele parapetului.Sub creasta parapetului la 3m se afia o terasa din pamant batatorit, avand latimea de proximativ 5m, pe care se putea circula cat si manevra piese de artilerie(accesul de la terasa la banchetele de artilerie sau banchetele de infanterie se realiza printr-un povarnis cu panta mica) iar pentru amplasarea artileriei intr-o pozitie dominanta , in unele cazuri zona centrala a bastionului era inaltata, realizandu-se reduitele bastioanelor sau cavalieri.” Zona superioara a bastionului Sf. Mihail cat si parcela pe care a fost ridicat in sec.XVIII- XIX spitalul militar, apar in planuri succesive ale fortificatiei, fie ca zone libere de constructii fie cu cladiri ridicate in etape succesive, fara a face insa parte din cladirile reprezentative ale Cetatii. IIL.2. Analiza zonei in documente, studii, publicatii. Zona bastionului Sf. Mihail este prezenta in diverse documente cartografice ca 0 zona cu functiuni militare, in care a fost amplasata anterior ridicarii fortificatiei de tip Vauban, zona de acces dinspre vest(poarta de vest) in Cetatea medievala(cat si in castrul roman). Documentele cartografice reprezinta sursa cea mai importanta documentara, fiind alcatuita din planuri succesive ale Cetatil (proiecte, planuri raport, planuri lucrari suplimentare de aparare- documentatie afiata in cea mai mare parte in K. A. Wien, fond Inland, C. VI): Giovanni Morando Visconti- Cetatea Alba Tulia- primul proiect al fortificatiei bastionare, 1714 * Goronea Toma,Fortificatia bastionara de tip Vauban de la Alba Iulia(prima jumatate a sec. al XVIII-lea), Ed. Aeternitas,Alba Iulia 2007 * Pleser Gheorghe, ALBA TULIA- 0 istorie urbana ilustrata,pag.31 Ed. HACO INTERNATIONAL, 2008,.-Giovanni Morando Visconti- Pianta di Carloburgho, dsi’Alba Carolina in Transilvania ~plan raport asupra lucrarilor executate la fortificatie pana la 31 octombrie 1716 = Johann Konrad von Weiss-Plan der Haupt Vestung Carlsburg in Furstenthum Siebenburgen, 1731 -Liendemann-Plan von Carlsburg in Siebenburgen Johann Michaele- Plan der Hauptfestung Carlsburg in Furstenthum Siebenburgen, 1741 -Rapports Plan K.K.Festung Carlsburg fir das Iahr 1812.Litt.A, Carlsburg 1850- plan raport al Cetatii Alba Iulia pentru anul 1812, cu referire la lucrarile effectuate la fortificatie si cladirile din incinta, intocmit in 1850 -Plan general cu privire la constructile din interiorul cetatil, a pietel si a noilor strazi sistematizate intre anii 1817-1823, intocmit in anul 1823 -Planul fortificatiei Alba iulia opiate dupa un exemplar din arhiva Garnizoanei Comandamentului districtului de artilerie, 1824 -Orasul si cetate Alba Iulia, plan 1900 ~ Cetatea Alba lulia, Plan 1918-1920 Distrugerea partiala a bastionului Sf.Mihail s-a realizat cu ocazia lucrarilor de construire a Catedralei Ortodoxe a Reintregirii neamului (1921-1922). In laterala nordica a ansamblului Catedralei, intre baza bastionului Sf. Mihail si pana la limita parcelelor cu cladiri de locuit de pe str. Pacii(patriarh Miron Cristea),sunt amplasate corpurile de cladire ale actualului Spitalul de Neurologie- Neuropsihiatrie, cladiri ce au facut parte din ansamblul Spitalulu’ militar din Alba Tulia. Data exacta a intemeierii Spitalulu/ de Garnizona nu este cunoscuta, dar din informatiile existente despre Garnizoana din Alba Iulia in sec. XVII- XVIII este mentionata instalarea unui spital militar, printre primele din Transilvania. O prima identificare a spitalului militar poate fi facuta in proiectele lui Konrad von Weiss din 1731 si 1736-1738 reprezentarea fiind cea a unei cladiri de mici dimensiuni, in forma de L, retrasa de la aliniamentul stradal, izolata in partea de NV a Cetatii, la baza bastionului Sf. Mihail In secolul urmator, in planurile realizate in 1849-1850, aceesi cladire apare cu forma schimbata(spre litera U) si avand denumire de Kleines Spital( Spita/u/ Mic) sau Doctors Haus(Casa Doctorulul)- in zona de SV aparand deja cladirea noului Spital realizat in perioada de sfarsit a sec. XVIII si inceputul sec. XIX- Neu Spitall( Spitalul Nou) sau Grosse Spitall( Spitalul Mare). Cele doua edificii ale spitalului militar nu erau suficiente pentru ingrijirea ranitilor sau izolarea bolnavilor in caz de epidemii- autoritatile din Alba Iulia preluand manastirea Trinitarienilor in vederea transformarii in spital. Intr-un memoriu referitor la extinderea Cetatii din anul1851 este mentionata “capacitatea redusa a spitalului militar cat si necesitatea de a construi un spitalrezistent la bombe , pentru 800 de oameni, costurile caruia s-ar ridica la 150,000 de florini”, In jurul anului 1900 , Ansamblul cladirilor Spitalului Militar este cunoscut ca si K.K.Truppen Spitall( Spital de trupa) iar in 1903 revine la denumirile separate de Spitalul Mic si Spitalul Mare Militar. Dupa 20 decembrie 1918 Spitalul Militar al fostei garnizoane austro-ungare este trecut in serviciul Armatel Romane. Incepand cu 1 januarie 1920 si pana la izbucnirea celui de al doilea razboi mondial, spitalul functioneaza in spatii proprii- Pavilionul Mare(Spitalul Nou), Pavilionul Mic(Spitalul Vechi) si pavilionul Administrativ(cu anexe).. In 1932- capata denumirea de “Spitalul Militar Medic General Dr. Carol Davilla’iar Necesitatea de a face fata garnizoanei locale dar si altor 16 garnizoane din judetele invecinate(Hunedoara si Tarnava Mica) a dus la modernizari si reparatii succesive in anii 1927, 1930-1937, 1940-1943. Din 1945 spitalul devine Spitalul de Neurologie si Neuropsihiatrie al orasului Alba Tulia. Reprezentari cartografice; denumiri 1731, 1736 Spitalul Vechi este redat sub forma unei constructii de mici dimensiuni, cu forma literei L 1817-1823 — Spitalul Vechi este redat sub forma aproape patrata, cu 2 aripi mici pe latura de Nord iar in zona de SV a acestula, amplasata cladirea Spitalului Nou, de dimensiuni mai ample, in forma de U 1851(Planul general cu privire la constructile din interiorul cetatil, a pietel si a noilor strazi sistematizate intre anii 1817-1823)- Ambele cladiri au planimetria neschimbata fata de planurile precedente (Spitalul Vechi apare cu denumirea Doctors Haus, nr. 185i Spitalul Nou apare cu denumirea Neu Spitall, nr. 17) 1918-1920- Spitalul de Garnizoana Dupa 1945- Spitalul de neurologie si neuropsihiatrie Alba Iulia IV.STUDIUL SITUATIEI ACTUALE 1V.1.Parcela Terenul din zona studiata nu face parte dintr-o parcelare istorica a cetatii, in primul rand datorita configuratiei elementelor fortificatiei bastionare, constructiile de locuit specifice zonei de NV a cetatii fiind realizate spre interiorul acesteia Delimitarea vizuala a parcelei spitalui este facuta de cladirea amplasata la frontul strazii Nicolae Iorga(corp « A »), laterala corpului principal de cladire a spitalului(corp « B »)si de taluzul ce face parte din bastonul Sf. Mihail sectionat cu ocazia lucrarilor din 1922 pentru realizarea Catedralei ortodoxe- 0 imagine ce nu pune in valoare spatiul de intrare in cetate pe acest traseu, traseu cu vocatie pietonala actuala si de perspectiva. 1V.2.Cladiri de pe parcela In spatiul aflat in partea superioara-terasa bastionului Sf. Mihail sunt amplasate cateva cladiri anexa- in stare precara, fara valoare arhitecturala sau istorica- cladiri ce au servit ca depozite pentru functiunea militara in pericada contemporana ,pana in momentul retrocedarii spatiilor catre autoritatile locale, Pe parcela adiacenta bastionului Sf. Mihail- parcela pe care sunt amplasate cladirile spitalului-sunt amplasate mai multe cladiri, care sunt desemnate ca si Corpuri ale spitalului : = Corpul A-Ambulatoriu(corp amplasat la str. Nicolae Iorga, cladire veche- locuinta) ~ Corpul B-Sectia neurologie-recuperare (Spitalul Mare/Spitalul Nou)- cu fatada laterala Sud la str. N. Iorga- corp de cladire adaugat, ce nu face parte din corpul initial al Spitalului Mare - Corpul C- Sectia psihiatrie(Spitalu! Mic/Spitalul Vechi) cu extindere noua, in zona de N a parcelei ~ Corpul D-Corp Administrativ ( cladire noua anii 1960) - Corp E- Laborator si farmacie(corp nou-1989) Cele mai vechi corpuri de cladire avand valoare istorica (specificata prin existenta in LMI 2010 avand indicativul AB-II-m-B-00118-Fostu/ Spital militar , azi Spital de neurologie si psihiatrie- str. Unirii nr. 3, sec. XVIII-XIX) sunt corpul « C »-Spitalul Mic, care in decursul timpului a primit o extindere fara valoare si corpul « B »- Spitalul Mare(caruia i-a fost adosata bala populara in 1900, corp ce impieteaza asupra constructiei simetrice a cladirii spitalului). Cladirea Spitalului Mic/Vechi (Kleines Spital) — construita in prima jum. a sec. XVIEITeste 0 cladire de suprafata mica, compacta, cu un plan apropla de forma patrata ; este alcatuita din S+P+ E, avand subsol pe perimetrul intregii cladiri iar parterul si etajul au 0 conformare simetrica a camerelor in jurul unor coridoare centrale. Cladirea Spitalului Mare/Nou(Grosse Spital/Neu Spital) — construita /a sfarsitul sec. XVIIT- inceputul sec. XIX (find precizat faptul ca in 1805 la aceasta noua cladire se faceau reparatii si modificari pentrru adaptarea spitalului militar la 200de locuri)’-este o cladire de forma dreptunghiulara, cu aripi scurte la extremitati si intrarea marcata printr-un rezalit central, cu suprafata importanta fata de celelalte corpuri de cladire apartinand spitalului , cu regim de inaltime (S+P+E) Celelalte corpuri au suferit modificari importante ale fatadelor(corp A)- este o cladire veche, prezent in planurile de inceput de sec. XVIII- sau au fost construite in perioada contemporana (corp D si corp E) ; au fost deasemenea realizate cu scop functional diverse anexe spitalicesti- fiind fara valoare arhitecturala, urbanistica sau istorica. Structura — materiale Structura corpurilor de cladire de pe aceasta parcela este aproape in totalitate realizata din zidarie de caramida(zidarie portanta de 70cm, 50cm, 30cm la corpurile vechi, cu valoare istorica) cu plansee din lemn sau din profile metalice cu boltisoare din caramida(parter corp B) sau bolta cilindrica de caramida(corp C- cel mai vechi corp construit pe parcela). Restul corpurilor anexa au fost realizate sau cu zidarie din caramida sau BCA , unele dintre acestea aflandu-se intr- 0 stare precara de conservare(prin abandonarea activitatilor unitatii militare ce ocupa functional cladirile de pe bastionul Sf. Mihail). Documentarul fotografic realizat prezinta situatia si starea actuala a acestor cladiri(conf Anexa). Morfologie- stil Corpul cel mai vechi de cladire- corpul « C »- Vechiul Spital/Spitalul Mic pastreza tipologia planimetrica a cladirilor cu destinatie militara din Cetate realizate la inceputul sec. al XVIII, inclusiv sistemul de acoperire a spatillor cladirii(pastrat numai la subsol- bolta semicilindrica din caramida, la parter prin interventii ulterioare acoperirea in bolti a fost inlocuita de profile metalice I cu boltisoare de caramida). Fatadele au pastrat forma deschiderilor originare si decorul sumar al ferestrelor, impresionanta fiind inaltimea sarpantei, care face parte din limbajul arhitectural al perioadei baroce in care a fost realizata cladirea. Corpul « B » -Spitalul Nou/Spitalul Mare are forma planimetrica initiala simetrica, © compozitie neoclasica, un dreptunghi cu aripi scurte la extremitatile N si S ale corpului principal si marcarea intrarii principale cu un rezalit. Corpul « A »- cladirea ambulatoriului actual, este o cladire parter, realizata tot in inceputul sec. XVIII- fara mentiuni speciale ale functiunii in hartile in care este prezenta, a carei fatada principla, catre str. N. Iorga are un limbaj auster, * Fleser Gheorghe, Cetatea Alba Julia- Edificii istorice si amenajari urbanistice, pag.103, Ed. ALTIP , Alba Iulia, 2006 10specific cladirilor militare ale epocii, fara artificii de stil la ancadramentele ferestrelor sau alte elemente de decor. Restul corpurilor de cladire sunt realizate in petioada contemporana, simpliste ca volumetrie si fatade fara elemente de valoare sau apartinand unui curent stilistic- © repetare de goluri fara ancadramente si finisate cu tencuieli simple. V. CONCLUZIT ALE STUDIULUI INTERVENTII NECESARE SI POSIBILITATI DE INTERVENTIE ASUPRA ZONEI. Elementele de interes major din cadrul parcelei care merita prezervate , puse in valoare sau refunctionalizate prin Proiectul de urbanism zonal(PUZ) sunt. urmatoarele: -Spatiul terasei superioare a bastionului Sf. Mihail,pe conturul interior al zidurilor bastionului, ca spatiu public (avand in vedere faptul ca face parte din pozitia AB- T1-a-A-00088 ~ Ansamblu/ fortificat « Cetatea Alba Carolina » cu toate componentele :ziduri, bastioane, porti, curtine, raveline, contragarzi, terase bastionare, santuri interioare si exterioare, contraescarpe.- Cartier Cetate-1714- 1739. -Cladirile cu valoare istorica - corp A, B si C ale Spitalului (pozitia AB-IT-m-B- 00118-Fostu/ Spital militar , azi spital de neurologie si psihiatrie- str. Unirii nr. 3(sec. XVIII-XIX)- cladiri ce pastreaza elemente originare valoroase dar a caror valoare arhitecturala a fost denaturata prin interventii ulterioare improprii(corpuri adaugate- atat la corpul « B » cat si la corpul « C » -inchideri neadecvate ale unor spatii deschise sau finisaje improprii)- urmand a fi supuse unui proces de indepartare a partilor de cladire parazitare, restaurare a corpurilor originare si refunctionalizare. De asemena, pentru inserarea unor noi functiuni adecvate profilului actual al Cetatii, este necesara eliberarea terenului studiat de corpurile de cladire iparazitare(anexe)fara valoare arhitecturala si cu un impact negativ asupra zonel prin calitatea slaba a arhitecturii lor si prin materialele improprii /starea lor fizica, Prin realizarea Centrufui cultural bastionul Sf. Mihail amplasat in interiorul elementului de fortificatie reprezentat de bastion , aceasta zona poate fi reintrodusa intr-un circuit cultural al Cetatii- circuit al bastioanelor, cat si intr-un circuit pietonal, paralel cu cel realizat in santurile Cetatii, oferind perspective optime asupra orasului si utilizand spatille interioare ale bastionului( zonele de umplutura de pamant) — spatii care in prezent nu contribuie functional la operatiunile de revitalizare si punere in valoare ale Cetatii Alba Iulia, Volumul inserat va trebui relationat cu limbajul arhitectural al elementelor de fortificatie dar este necesar sa adopte un limbaj arhitectural modern adecvat functiunii de centru cultural. Refacerea peisajului specific bastionului si imbunatatirea accesibilitatii in acest spatiu vor constitui de asemenea o prioritate de interventie in zonele inconjuratoare obiectului reprezentat de cladirea Centrului Cultural propus. Intocmit : Arh. Catalina Preda Specialist in domeniul protectiei monumentelor istorice 12Fichetle Pour Les Dewx Mans Four te ran Golf Feue mol BA Le Plate PLAN CU PRIVIRE LA CONSTRUCTIA GRAFICA A URECHILOR SI A FLANCURILOR CONCAVEPLAN CU PRIVIRE LA CONSTRUCTIA GRAFICA A PARAPETULUI SI A REMPARTULUIDe La inher i Ow Barb PLAN CU PRIVIRE LA CONSTRUCTIA GRAFICA A CAVALIERILOR‘SPITALULUI MILITAR (1900)CORP “C” SPITALUL MICCORP “B” SPITALUL MARE - CORP ADAUGATCORP “B” SPITALUL MARECORP “B” SPITALUL MARE,CORP ANEXA ‘CORP ANEXACORP ANEXA CORP LABORATOARELLNOOSIA OCNVYOW INNVAOIS 30 LIWSOLNI VIINI Va'lv NIG SUVNOLLSVG ISILVOIdILuOd Tv L9a10dd INWIdd Se6P8T LSNONV ZT — aLLUVW SZ NIG ININOVLV INdWIL NI SLVLNDAXa TAVUAVdY 3d SUVLNAWITANS JTYVUONT V1 FUIATYd ND NV Id vt nl eotedALUVd NI NOLLSW@ JUVIaId NULNAd TUT ILLUY 3G YOTSAld ISLLvuvdsy VW IS WNDAUdT9ST TINY NI TLLV.LAD TNYOTYSLNI NI SLV.LNDAXS YOWWAVUINT V IS VIINI VATV ISLLVIISLLUOd Tv NIGWSNV 3d NVIdieee€78T-ZTST TINY JNLNI ALVZILVW3LSIS IZVULS MOTION V IS I9L3Id V ‘TILVLID INYOTUILNI NIG FTLLINUYLSNOD V1 JUIATYd ND WuINAS NVIdPLANUL FORTIFICATIEI ALBA IULIA COPIAT DUPA UN EXEMPLAR DIN ARHIVA GARNIZOANEI COMANDAMENTULUI DISTRICTULUI DE ARTILERIESSIAM NOA GVYNOM NVHOE IN7 1NLO‘IOWd WdNG TEZT TINNY TINNY NI LVZI1Vay VINGTUL WND VSV ILLVOLI INNVTd ayer pee hrm ry taser fay agg ey mn oy, Hg on Lele 99, a maop pron it ne iebaaguiys, vanipayinn, fig, me bnjyiing boyyTPLT W1 VALVLAO IS INSVUOOO6T V1 Va.1V139 IS 1NSVUO . g MEF ™ fungspeg Fumyeagre peng ryBA IULIA LA 1918-1920 ETATEA AL!SIOV19 IS LNVS ‘WIVULSIOVW NIUd VIVSUSASNVUL SNNLLISTYVLNAW3197e NVId — VIINI VaTV WaLVLaD ZNd NIG SVULXa SOLISIVWSRN TAVLNAWATORY 3G NVI VIINI aT VALW1aD ‘Z'N'd?Zvd 30 ManisYOTILVLITVNOLLINNSIO V SMALLNAGIAA 3G IS ALNILSIXA ISLLVNLIS V VZTIWNV 30 NW1d — VIINI Val VALVLaD ZNd NIG SVULXa YOTLLWITMYNOLIONNSIG ¥ 3¥aLNAQIAa 30 1S BUNGLSDG ISTLVNLUIS v VZTINY 3d NYT ‘WIINI vaT¥ vaLvLi ‘Z'N'd! Zvo 30 ManisDIDOTOAHYV TWILN3LOd NVId — VIINI VaTV VaLV139 ZNd NIG SvaLXa DISOTOSHUY TWLLNALOd WEIN WaTY VaL¥L39 ‘Z'N'd! ZvD 3d NIGnLs9TZT V1 SUWNOLLSV@ IILLVL39 INNVIdEXTRASE P.U.G. ALBA IULIA 1995DOCUMENTAR FOTOGRAFIC INTERVENTII IN CETATI DE TIP VAUBANDOCUMENTAR FOTOGRAFIC “ES BALLUARD” — PALMA DE MALLORCA (ILE. BALEARE — SPANIA) — CETATE BASTIONARA SFARSIT SEC. XVIDocumentar fotograficfortificatie de tip Vauban — Quebec