Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Nicolas Werth Istoria Uniunii Sovietice de La Lenin La Stalin

    Uploaded by

    Mihaela Turcu
    7 views71 pages

    Original Title

    215318781 Nicolas Werth Istoria Uniunii Sovietice de La Lenin La Stalin

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    7 views71 pages

    Nicolas Werth Istoria Uniunii Sovietice de La Lenin La Stalin

    Uploaded by

    Mihaela Turcu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 71
    Redacto: NICOLAS WERTH . Moldoveany ‘Tetnoredaciare computeriata ‘Corina Roncea Daniela Diaconeseu Coperta: Walter Ress ISTORIA UNIUNII SOVIETICE DE LA LENIN LA STALIN (1917-1953) ‘Traducere, cuvnt inant $1 note: Frorin Constantia Nicolas Werth HISTOIRE DE LUNION SOVIETIQUE DE LENINE A STALINE (1917-1953) ©Presses Unversiares de France, 1995 2° bon: 1998, novemne Toate deplutile asupra acestl versuni Intimba romana sunt rezervate Esituri CORINT ISBN: 973-659-001-9, ‘Bucuresti, 2000, De acelasi autor: Etre communiste en URSS sous Staline, Galimard- Archives, 1981 1a vie quotienne des paysans russes del Revolution ls Colectvisation 1917-1939, Hachette, 1985 Les procés ce Mascou, 1835-1938, Complexe, 1987 store de [Union sovieique. De Empire russe a ia CEI 1900-1997, PUF, xThéms-Histakes, 1900; 2° 6d. 1982 Rappors secrets sovidiques, 1821-1981. La societé russe ‘dans les documonts confidontes, Gallmars, 1994 (en collaboration avec G, Moule). Histoire de [Union soveique de Khrouchtchey & ‘Gorbetehev (1963-1085), «Cue saieje?s, n° 3038, 1996, PREFATA upd aproape cnc decen, pubic lor din Romania are la Indoman ~ prin nfjaiva Educ CORINT ~ 0 sintoza de stone @ Ununi Sovitce (volumul de fa va f ut d2 un al doea, al acelisi auto, consacrat peroade inaugurate de Hrugcloy gi incheiata cu slegerea lui Gorbacion). In an 1949 - 1951 s2 Uparit, In taimacire roméneascd, storia LURSS (3 volume) & academicienel Ana M. Pankralova lucrre care reprezenia ,vuigata" storogeailstalniste In paginle acestei car) erau cuprinse toate tezele, interpre. larle s falsurle impuse de Stain in ceroetarea gi pte Zentareatrecutdl Us ~ ineepind cu comuna peli — § Soviet Delia luerarea AneiM, Pankratova gi pnd ast, ctor romén nua mai avut la dispoziie © expunere sintetca a istoriei URSS. In decenile posbelc, sovctologi ocsden {ala a produs un lung gir de ueranfundamentale pent cu noagierea i Injelegerea evolujel rogimului instaurat in Rusia In octomtrieinoiemie 1917. Cercatter ca Becram Woe, Moshe Lewin, Steshen Cohen, Richard Pipes, Heélone Carrere dEncausse, Annie Kriege, Stéphane CCourois, Nicolas Werth i ali au destagurat un amplu gi fecund efrt de investiga peru a — In poida une! docu: rmentan foarta anevoioase, in condi ecretomaniai £0- ioe — £8 poata descita reaitaie ascunse ale URS, 0 {ara corect caracterizata de Winston Churchil ca find .o hictoare, invita in mister in internal unelenigme”. ‘Aco2sul Ia arhivele sovetice~ desi nu in masura doc 4 stv ~a dat un nou impuls cercetriorprivnd soci tatea covieticd. Nolo suso au oblgal pe eexcetaon la reevaluarea unoe aspeete gl everimente din itora URSS. hin unle cazun, au dat un nou chip ast realtor din Cole pesto gante deceri do existent a regimulu soviet Cl $1 unor segmento ae reljilorinreliute de Moscova tu filo elor dous ,estome” ~ capitals socal Sporul da informatie, dobindit prin investgarea ar volor davenite accesible, nu numal 08 nu @ ads, infin SF de probleme controversate, eAspunsuri definitive, dar, In unele cazur, a general noi disul Un exempl concludent i fera plancl prezentat, nu mol devreme oe 15 mai 1941, de maregalul &.K. Timo- ‘nko, comisarut poperut pentru Aparare, general de Armata G. K, Jukov,gefl Statulul Major General al Arma tel Rosi, prvi un aac preventiv soviet impotrva arma tei germane (altima edie a textului in 1947 god v2-h kt gah, sub redacta generala a aced. A.N.lakovlew,vol2, Moscova, 1998, p. 215-220). Documental a fost semalat $4 pubiat, la inceput, paral, dupa ce catea dofectoruli Sovietic Viadimir Rezun (pseuconim Viktor: Suvoroy) ‘Spirgdtoru! de gheafa, a deciangatagrinse dezbate in fara 6a de bagtina(publcul ctor dela nol dispune acum de coe tei voume ae lu V, Suvorov, Sargator de ghea- 18, Zua "si Ultima republic, in radicarearoméneasca ‘lui Radu Parpau, ag, Polrom, 1995-1998). Potrivit ui Rezun/Swerov, Stain arf intentional s8 atace Germania, In jurul date de 6 ile 1944 Teza lui RezuriSuvorov @ gasit parizari gi adversari psionali (prntre acegtia din urn, profesoral Gabrol ‘Gorodet, autor lucrari Mit .Sptcgttoru de gheata) Folosul acestelcontoverse ~ inca neinchelata este c8 i obiigat pe istorii 88 aprofundeze cercetane privind prima jumatate @anului 1941 g s2Incerce a descta sen. Sul exact al nol altudni,oensive",exprmata in cuvén- tarea lu Slain din 5 mai 196%, rosta in fala absolventtor academiir mitre, sn toast sale (mai exact dous toastur sun comentai a toastul unui general in curs oceptil co a urmat. Aceasta poze ofensiva” ga gasit pid reletarea in materialola de educate poled, dest nate militar. [ata doar un singur exempu al Innoitlor de informatie $i e interpretae Inegistrate de sovietologie In uli ari Ele obliga lareludn gt reevaluar, care fac asazi dn studi 'storei URSS una din cele mai ,dnamice” zone ale isto ‘graf! cortemporane. Pentru ction rom, storia URSS este ou att al vred- ric’ de interes cu e&t marea putere vecind a infuectat — luneori dees ~ onentarie gl aciunie polit noasie ex tere, lar dupa 1944 a modoat- in chip funest ~ evalua Romanie. Pentu a injlege istora najuni sale, itor oman trebuie s4 Urmareasea alent Weratura consacrata ‘evolu socitati sovietoe. Lucarea lui Nicolas Werth reflecté stad actual al cercatarlr privind itoria URS. Aulonul este un eminent reprezentant al sovietologia ranceze, ale cari alta de cercetttor ~ informajie bogata, analiza de mare patrun dere g de perfecta aiculaie logic gi expunere clara se reglsesc gin ucrarea de fla ‘Nicolas Werth, la curent cu cele mai nol descoperi ocumentare gu cele mai preaspete contribu ale tor Cor din fara sai ale color tran (in prim rénd, 1), fer cittorlor~ tn cele doua volume ale lurari sale ~ 0 prezentare de sinteza a regimulul soviet, dela cucerroa Paiatuul de lama pina la inceputul pcioagei gorbaci- Visto. Sprint pe 0 documentatie de mare intindere, auto rul iebuteste performanta de a cupnn, nimi Impuse Ge colecia .Que sais je, pubicata de Presses Univer- sitares de France, o problomatica pe cat de vast pe alat de complex g1 de a 0 face perfect inteligibla prin logica demonstrate $I rin kmpezimea formuldnlor Este 0 li ‘rare deopotiva de uta specialstiors! marelu pubic, do- ritor 68 cunoasea imprejurarie In care 6-2 Inoereat tans formarea uiope! marssteIn-o realtate storia, apaeata de mosteirea autocrae forse, Aaja n versune roméneasca, a Istori Unit So eticea li Nicolas Werth reprezini, fa egals maura, un lveniment tint gi cutura stn, itructofer, Ini-o lucrare de sinteza, ulimulcuvnt al cereatarior de sovie tologe; cute, niucat pune la indemana pubic tor din fara noasta ~ int-o expunere de mare accesibil {ate ~ slamentle absolut necesare cult polite a cel Co doraste 58 injoleaga oo a fost regimul comunis, de a aru mostenire— judecdnd dupa dicultaie tranziel ~ ne Separdm att de Incet gl de anevovos Florin Constantinia Introducere (Octombrle 1917: in tumuitul pimulul zo! mondial care nu a0 mal sfirgea,lovitura de sal bolgeiclor 3 te ‘cul sproape neobservats in cancelarle europene: ea Ie ‘aparea ca un episo, prinre multe aloe, in desfagurarea nel revolt care 2gucuia de aproape un an imperil rus. Marte 1953: moarea il Stain este anunjald pe prima pagina a tutor marior zie de po glob, URSS a devent ‘2 dova puter alumi, sistem covet fost empus une! Jjumata! din Europa, China lui Mao ia drept model URS, fara .Parintelut popoarelor ~ Stalin. In acest incuput al anlot 50, modell stalistpretinde, n numele progresul $4 cucereasca lumea, prezentandu-se dropt concurenul democrai’Hberale. El nelnistste pe un, dar fascinoaza pe alin numar de miioane, caro ru cunoss URSS decit {in imagine infumuseiate cle acest! indepatate Jan a soneteor Fara a intra in analiza lr, inane chiar .de a prezenta ‘materia volumuli, unele dntre problemele-choie alo aces- tei teins de $0001 care merge dela revoluta din octomorio 1917 pana la moartea ll Stain ~ problems continua ga ruptunior ina teorialennists | pracica stalinst, cos @ Tolului dina de stats de scietate in goneza, apo infor rmarea .sistemull soviet’, o2a a ponder istorii ruse In Stalinism ~ este de notat do pe acum o remarcabila cont rultate: in 1917, ca 6 In 1953, se gta prea putin despre ceea co ge perece la Moscova, Paradsul pe pamant sau tpl ui, URSS a mas 0 enigma, jr Secret Rao zi sau eer de apreire au fst al de lrg impane, AV exsat motre tree manatee taper cores atelr, accel rs acer URSS" a fc aroape emp aehisoa ‘Stresor consacrat aent fn be pu pers memor, aceal a siete toric, dpe URS. un Tact copia care dimteacs desc ante o-pertada vet at se, nsinsco pe tel Sets Se Seco, desc tps noua cae Yo ori, rs as £3 se Inlege ma io teu eer ct ea Canosa a urea de ile care a erat pun ‘ia secolului al XX-lea. Pini Capitola 1 ANIL DE SUPRAVIETUIRE $I DE FORMARE (1918-1921) |. Institufionalizarea bolgevismulul 1. Primele decrete,Incd inainte de octombrie 1917, bolgovciconsiderageré sunt de nedesparit luarea pu ter de care 6, sfrgtul,razDo1u imperialist 5 span drea in Europa a uneiravoluli prota. Din acest punct de vedere, .Decretul asupra pact constitu act fondator al noululregim, Prin acest xt, {quvermul bolgevie invita ,toate poposrete i guvormele lor 8 inceapa neintrziat Negacier in vederes une pci juste 51 democratice’. Ramas aprospe neobservat de ‘mal toate cancelatile care nu au vazut In Joviura de la 28 octombrie" decat 0 noua peripetie i evolutia unei Rus dezorientate, .Decretu asupra paci” se stueaza tn ‘fara normeior diplomatice tradijonale. El face dovada Yoinfel nol puter ge zaruncina din temeli sistomul ra porturior intr state: vorbind in numele .imensei majo Filia claselor muncitoare gi rudtoare epuizate", uve ful bolgevie cheama la o pace fara anoxiuni gi fra des- ppagubin’, precum sila renunjarea general Ia orice do- Tninatie neacceptaté asupra najunir, fe c& Se afla in Europa, fie in afara o Dint-odala,bolgevii Ii afr Ulopismul gi singulartatea. 'N doles text major adoptat de bolgevic: Decretu as pra pamantulu", Proprieates privat asupra pmantau n este abot far despagubin: toate pamantrle sunt puse la cispozlia comitetelr locale." Aceasta masura nu facea, in cealtate, deca s8legitmeze coe oa numeroase com fete Jardnest facusera spontan inc cin vara hl 1917, ‘uparea mosilor aparinénd matlor propreta func, Coroane! si chiar a propretatiir {Branilor instant .Decretul asupra pamantulu" @ adus, in medi, fecarel fame jarénesti dou pana la vei deseatine de pamant ‘Spor nab, dar fra fect, In vitorlimediat cel putin. In ipsa geploili sa inventaraui aril, aman nu putea fi valorifcal, Cu toate acestea, acceptand trecerea pa mantult jn maine poporulu~ 5, prin urmare, constitu ea unei mic propritaifaranest, furénc”astel socials tiorrevolujonan program lor agrar(bolsavci fusesera Infotdeauns parizani .natonalzéni pamantuli gi al ine slaurdni formetor colectve de exploatare) ~ bolgevil i sigur, Inca din primele luni ale ui #918, spinal cap tal al imense! mayoral a faranimi A tela orientare @ nouluiregim: réspunsul la reven= lice ,aatulu su natura” ~ proletanatl urban, rege: pal, din’ primavara anului 1917, In eacral comitetlor de ‘ati s de uzind al sindicatelor din ce In ce mai racicale In octombrie 1917, lozinca pormta de la .bazd” era con- trou! munctoresc™ munctor: doreau exproprerea ine prinderlor i gestunea lor colectva de cre luerdton. Un ecretfixeazB mosalatle acestui control munctoresc” ‘un ltl recunoaste princpiul ae de munct de opt ore. De Be acum inca, guvemul bolgevic se arata mai preocupat do fixate lintel autogestuni, de fuzunea comitetlor e uzind cu noua adminstraie, de infptuireaprimelor 2 najjonalzar (14 decembrie 1917). Inre munctotl obse- dal) de soma, de degradarea continua a puter lor de ‘cumparare, de foame s de ravagile razboulu gun stat preacupat de eficadtatea economica se insaleazd 0 in ‘comprehensiune rcipraca, Din decembrie,noul gin te ‘ule 82 faca fala unui val de revendicansalarile si de ‘grave, In edteva sdptamani, boigevicpierd esenialul ca pitaluui de Inoredere scurulat, In-o anumita zona a lumii manctoregt, in eursul anului 1917 2, Dictatura politica, dizolvarea Adunaril const ‘uante gl slablrea sovietelor. Guvernul constiuit ia 25 octombrie nu cuprindes deca bolgove, Preziat de Lenin, Consiul Comisarior Poporului rumara 15 .comisar (Dupa ce socialighixevolujonar gi mengevic au refuzat 8 faca pate ain nou! Comitet Executi al soviteor, ales Ia al Iealor Congres, pentru a nuda cautiunea lor lvituri de stat bolgevice, givernul lu Lenin nu mal era recunoscut ‘cat de delegai bolgevis si de socialisti-evolujionar de stinga, De a sférgtul lui octombrie, noul guvem @ luat un rumar de masutl avtontare: suprmarea 2iarelor burghe- 22", suspendarea criedre pubic care ,ar semana tub: ‘ari in spite, publind sii vot eronate", controlul ra Cul gal telegraf, arestarea personalialorpartdelor in opozi, atat,burgheze", cat §| socaiste. impotva instaurari controlulul total al boseviclor ‘asupra puter s-au ridicat numeroase fore §! grupari de ‘poze, inclusiv In intriorul pardul bolgevic. in acel moment ined destul de divgat Sindicatl ferovirlor 6-3 ‘iva In runtea opozije socialist" fata do noua putore, carénd consituirea unui guvem socialist de unitate, Inainte de cctombrie, bolgevc nu Incelasert de a ‘cuza guvernul provizonu 8 inlrzieconvocarea Adundri consttuante. Ei nu puteau s8 ru convoace, chiar dad Lenin pu contanea's2 aminteasca principle! enunfat in 1908 de Plehanoy,potrit cia sucoesu!revolje con- situa dreptl suprem superior iealulvotlu universal Tinand seama de ponderea elecorald zdrobtoare a {ardoimi,alegenle din rolombre - decembrie 1917 penta ‘Adunarea constiuanta sau soldat cu 0 victoria 20 bbtoare a socialgtorrevolutionari (40% din voturle expr mate) Din 41 miloane de alegaton, mai putin de 9 mi foane au votat pent bolgevie. Adunarea constants (370 socalit-revolujonar, 175 bolgevie, 80 smoderal de diverse orientan’, 40 socialit-revolujonan de stanga, 17 cadet s-2 reunita 18 anuare 1918, Ea nua avt imp decat st aleaga ca pregedinte pe bderu socalistior-r volujonar, V. Cemov, § s& anuleze decretle din acto: tiie 1917. A doua 2 dimineala, quvernul bolgavic a czol- vato, in incferenja general. In Rusia, xperienia demo- ratielpartamontare nu a drat decateateva ore, Dupa dizolvarea Adunari, guvernul a rstrans preoga- tele Congresuiui sovitelr, ale cari sesiuni au fost rante 51 recuse la catova gedije simbolce. In cdteva sipiméni (sfrgtul ui octombrie 1017 = mijlocul ul ianua tie 1818), .pulorea de jos” puterea eovetsior, care se dezvotasera din februarie pnd in octombrie 1917. in Ccadul unor institut: descentrazate foarte diverse, ca 0 contra-putere" potenjala, eau transfrmat astel Int pulere de sus", ca urmare @ unor proceduri birocratice Sau autorare, care l-au limitat prerogatvele, Puterea trecea astel de la Societate a stat | dela sat la partial bolgevic. ir I, De la Brest-Litovsk la razbolul civil 1. BrestLtovsk: iuzia unel pac. Incheierea pci dort ce imansa majorite a populate, a Tost 0 priate pentru nou! regim. Fara pace ~ de objnut cu orice pret — vitor Insusi al revoluie bolgevice, ca si acela al revo- lujel mondiale (esle cous erau considerate atunc! de redespasft), era ameninjat. Dupa rfuzul Aliajfor de a lua jn considera propunere lui Lerin pent o pace fara ‘anexiuni si despagubir’, guemul sovietic a angajat negocieri de armisifiu cd delegatile Puteclor Centrale. Armistiiul a fot inchoiat la 15 decembre 1917 pentru patru saptéman, putdnd f reinnolt. Tatatul de la Brest- Cowsk nu 2 fost totus! semnat decst la 3 marte 1918, ‘dupa mai mate luni de tralave aboroase gio sapiamang (6-23 februare 1918) deosodit de dramatca pentru con- ‘ductors bolgevic,profund dvlzah asupra tactic de flat fafa do. exigentele eescdnde ale. Imperilor centrale: razboil revolujonar (eoluia preconizata de .comunist {e stanga’,condug de N. Buharn,.nic pace, nici &zbor (lormula inedta, suspiuta de princpalul negociator, LL Trofk, cave, a 10 februarie, a pus capat unilateral lscuilor, decarand c& ,starea de r8zboi ne Imperile conirale gi Rusia a lat stargt), acceptarea — oncat de ‘urd arf fost ~ a conaiilor aéversarului, pent a garan {2 vitoru evolu use (nie preconizatd de Lenin). La 23 februare 1918, dupa ce armatele germane Maintasera 4400 km in cinolaile, Lenin @ izbutt $8 impund, ov 0 mics major, puncul sau de vedere. Tratatl de la Brest Litovek consacra perderea a 800,000 de kn, in port cu frontarole din 1914, Armata Rosie trebuia $8 paraseasca UUcraina, #4 Incheie pace cu Rada ucraineang, $8 aban- ‘doneze orice pretanfe supra Finland i frlorbelice gi 8 codeze Turciol Kars, Batum gi Ardahan.Tertorilepior- ute reprezentau 26% din populate, 32% din productia agricola, 23% din procucia Incustiala, 75% din carbune icin fer Aceda spaj pentu a cisiga time” ~ aceasta Sra peniry Lenin retunes acceptin diktatu. [neste Cstitatior a fost de ecurta dura, .Razboiuli imperialist” a urmat ribo cv 2, Desfagurarea rézbolulul lvl. Timp de patru ani (ineeputl il 1918 » stag lui 1921), Rusia a fost div 2zal8 de un ingrozitorrBabol cil, care a provooatimene® piers demogratice, un seism social § economic far8 precedent gio mitarizare de durata a bolgavisml Canfrunare muliforma, fenomen complex, pundnd in Joc inlerese poitice, najonale gi soca, zboul civ in fost Imperius nu poate fregus ~ aga cum sa facut in ‘General ~ la @ Iupla inte ogi" gab, care s-ar fine hela, fn noiembrie 1920, prin infngereaultimel amate ‘albe,coa a baronuluiWrangol. In realtate, zboiul a durat pind la mijocul anuiti 1921 (unele regiuni nu au fost pacticate™ decd la inceputul lui 1922) In 1920-1921, Prineipalul pericol penta ropimul sovietic nu a mai fost armata alba, ci sulele de armate [aranest (veri) care Controlau fara profunde, n Usraina, in Siberia, n ovine ile Volgs, rofuzand rechiztile gi susvagandu-se recru tas in armata Razboul eli apare astlel ca un amestee incBlit de confruntr pa fronur verse g mobile 1A) O prima catogorie de confruntr @ opus guvemele concurent, cispunand de fore arma rogulate gi de un ‘para de sit, angajate In efortl de ai stab autortatea pe untentoiu dat, into conjuncturafavorabltendinjelor eninge ¢f2ramiani fostlu Impey rus in mic unt autonome, In moment! ltl puter &e cre Boge imperc! mostent dela Guvern provizor ere pe punta dea se deanegra Aeestu) prm tp de confuntin insttutonalizate™ Je corespnd conte cnr regimul bolgevi zee de fqweme efemere antbolgevice, care ve conttueer In ‘vere raga fostuk imperil us, In 118-1019 (Qu. ‘ermele povizorl dea Samara, Omsk. Avhanghelsk, Ur Cemees, epublica do la Kaluga", quierele mitre aca et) ‘nul 1916, anal rogmentr maxime a fost Imperu ‘up, ost maral de Goon de nent eduisa rfle Smale oe prtagensior ru depageau catova ec do i Ge oamen), perforce si Intdeauna localiza, ite ‘egimul bolgeve forele de oposite ivaat, Ite acas- {ea cele mal primejioate erat ~Gaverul cizacesc de a Don, praclamat de alam ul Alexei Kalen, Sub rgimul frst. cazoci se bucurau Ge prvlegi de a primi 30 dosecine de pémdnt in shim ul servi mitar pan a vBrsta de 38 dean, Deven fel una da principale fore de spin ae pute rte, zac, pve de logtmtatea lor socal (@ ameninan bunurle fon n uma unui decret din 28 octombrie 1917 Care ables toate grade, rl, lerarile inegetaten de rang din Voc Regi, au raculatImpotiva puter boigevee In pBmAntl cizcesc’, Ia ae Rusia, In Stople Donut gale tut dn deoembne 1997, Ams nucle a ceea ce avea 38 dovns generalului Komnilov, apoi a geng Ht cs" Kt ~Comitetulconsttuanyior din mat la 8 hie 1918, sub preged socialgt-revolutionari din fosta Adunare constituents Comiotl era susfinut de legiunea cehoslovacs In timpul cure sale existonfe, el 2 incorcat sa gaseasca o a treia ‘ale pens revolt, Comite! din Samara respingea att Festaurarea monathiel, ct gi experimentul socials, in ‘cand principil democraje parlamentar, ntomeiata pe ‘oforma agrard. La 18 novembvie 1018, Comitetul a fost ‘astumat de noul om forte din partea de est a Ruse, ami- ‘ak monartst Kolceak. Oivizats 91 neputincioesé, opo hia emocrata a fost absorbita de conrarevoluiamltara ‘Spre deosebire de 1918, anul 1919 apare ca anul ma- flor carpani rita, al inruntror pe soara mare Ine armatele albe", cum cu efecive sponte (eatova sute de mil de oameni si sprite de fost alia ai Ruse, gio Aemata Rosle reorganizata pe baza servicilul miltar olgatori. Pana tn vara anull 1918, desl ostil unui regim care soosese unlatoal Rusia din r€zboi, agravase siuatia armateioe Antal, declarase anvlarea datrilor contac: tate cu puterle staine in epoca farsa gi lezase, prin nafonakzarea bansir sia intteprinderior,interesele acc dentale, Aili réméneau int-o posite de astptare. Ince {ul cu ingot ef eau decie 88 itervina: im august 1978, Contingente anglo-canadiane au intra in Transcaucazia ‘au ocupat Baku, In timp oe francezi i englez, debarcali Teas tate fn tn 20020 oc sso cr [avo at ootmcers opt Gea lca, rama. a Vaden ‘Ste, gh ca sneer ne icra cu ole nee bance legen esha 2 hat sub conel omg senegee Ge ng Visage Runa scope ce Shera et mot) la Arhanghelsk, au esturat guverml local bolgevi sau ‘sustinutguveraul din Omsk amiralu Koloeak, Avandu-g baza in Odessa, pele franceze av asigurat service de logisicd ale Armatel .albe" a generalului Denikn, care ‘opera In reglunea Donuli, In novembrie 1978, efrgtul primi r82bo1 mongial a marcat © noua etapa In anga- Javea oocidentalafmpativa unui regim care incurs rés- pandivea revoluje in Europa. Rusia bolgevicd era atunc: Inconjurata de un adevarat cordon sanitar. In cursut anuli 1919, Albi au lansat tre mari ofensive, ‘au coordonate, impotiva bolgeviollr care contol con: tru Ruse: In marie, amiralul Koloeak a organzat, de la bazele sale din Ural, 0 ofensiva fn direcja Voigi. pe un front foarte Iarg. Dupa unele succese iijale, amiralul a fost blgat sa se retraga pentru ca nu siuse sa eoocdoneze, In plan strategic, mgcarie cu cele ale armate! ll Denkin, plecate de la Don spre Ucraina 9} Orel. Infra la Samara, Koiceak a rebut 68 bat in tragere in condi foarte ei cle, Intucat Yarank sberien) se revollasera: impotiva ‘quvemului s8u, care decisose restiirea paméntuslor fostlor propretan funcan, Urmart de parizani, el @ fost ‘wat prizoniersimpugcat ling Irkutsk, n februaria 1920. Plecat din regiunea Donult, general Denikin a lansat la randul #8, In unie 1919, mare ofensiva ~ spent fn ord-vest de goneralu! ludenic! ~ spre Moscova, pe un front de 700 km, de la Kiev la Tarn. In septombva, tu- pele sale au uns la Vorone), Kursk, Orel la mai putin do 4400 km de Moscava, in timp ce ludenici se afla a cca © suta de klomet de Petrograd. O contraofensiva pulernica 2 Armatel Rosi, ajuala de rSscoale faranest, in epatele ‘Aibor, care practcau —intocmai ca gi Rog ~ 0 nemiloass poled de rechiai de oameni gi de produse agricole, 19 be obligat pe Albi sa se retaga, find respingi spre sud plana in Crimea, unde Donkin a cedat comandament Festuslorarmates (at putin de 40,000 de camer) Baroni lu: Wrangel, care a continuatrezstenta pina in noiemris 1920 8) Rézbolul civil din Rusia nu poate fi injeles dact se face abstracjie de problema naiionais. Dimensiunea na Jionalscaracterizeaza un al dolea ansamblu de confun ta, Revoluja din Octomavie a accelerat tendinjle centr fuge, pe care, la inceput, balgevic peau sd le cau rneze, mai ales prin .Declaraja drepturir popoareor din Rusia" prin .Decretl asupea nationaltior (15 nolem brie 1817), Recunoscénd egaltatea gi suverantatea po poarelerfostulu Imperius, dreptul ia autodeterminare, Tederalizae si secesiune, acaste texte invitau popoarle alogene $8 se emancipeze de sub tutela puter conale fuse, Dar, aga cum avea s8 declare, In cund, Leni, droptul la vor ru Insearna obigatia de a dvoca”. In ‘atova lun, polonezi, fniandezi, bal, ueraineni, geor- oni, armeni, azeni sau prociamat independents. De- asi, Dolgevici au suborconatcreptul popoarelor a auto Seterminare necestaji de a pasa grlul ucainean, pe trou giminereurie din Cauca2, pe seu de a para intere sele Vitale ale statului soviet, un stat care se afr, cal Dun pe plan tertora,ca mostentonafostuliImpen us. Rézbolul civil aparea astel ca un razboi dus de Ceriru — tus gi bolgevic ~ pentru recucerivea une pati a nations Itajilor(verainen, georgien, azer,armeni) care se eman- ccpaserd in situala tufbure, favorabila tendinjelor con tnluge, a revoluiior din 1917. Pe frontal najonaltaior, cazul col mai emblematic — gi cel mai complex ~ a fost ca al Uceaine. Haosulinsttuonal, pote mila, care a domnit din 1918 pana in 1921 (ain lanuare 1918 pana in decembrie 1919, Kova schimbat de 13 of stapérul), raleva cicultaieintapinate de bolgevicl pentru a rez ‘va problema najonala veraineana, In cova ce privesto Fecuoariea Caueazulu, care nu se va Inchoia decat la inceputl lu 1921, ea pune Tn lumina recunoasterea pro- funda, din partes Moscovel, a realtajior locale, ca $i siabicunea bolgevismulul transcaucazian, in fata rivallor 81 polit (mengevic In Georgia, dagnaci" In Armenia mucavatgti" in Azerbaidjan) ©) Oa tea dimensiune a razboiull cv, mai putin stu data pana acum, est cea a fontulul inter confictole Inte autora fe c8 ele orau yogi” sau .albe" ~ gt cei cate se opuneau masunlor autoare (‘eoutad, recht suspendarea Eber fundamentale) iuate de flecare tabard, In regiunie contralate de bolgevi. se destaqura _lupta de casa" impotiva fostior ~ burgh ler, cull ~ Be scurt, a tuturr .elementelor staine din punct de hi Fora Ravconare Araneta Pari Oaeak (dete Bayraftnan aout), a fn 1890 lo Te sas Ste rleat eyteren afora oare sr ‘hie cee J chen arma dante “oil cnt itr Paced Sopa psa npr Ress ara Dayna prt mer to putr, ate 28 ble au ura res sones (9 nour 829) 1) ‘Ader Parcs Dacre Maruman asa! Egat, ct fc, iearisav, moderate Dip cpus fra US, {pont in ovare art ies ocr epubise dmo ‘ian con steven sine ovens res, ap to, Parl save a at mal 191, un gure eel Dein co Seti: pat Crs nmap ptr tric, vedere soci, detinute ca static” In lagdrele de con centrare ale Coka, constiuind o adavirata vindtoare im Poativamiltantice paridelorioeral, socaist-revolujonar si socialdemocrat (mengeviel), partide interzise unul dup alt In zonele contrlate de Alb, toate elomentele banute {0 posibie simpati udeo-bolgevioa" au fost sistemate urmaite, iar pogromurie incursjate. Lupta pe. (rontul Intern al azboill civil fost, mainte de toate, dus de niflosne de {ran dezerto gi nesupusl, cei pe care atat ‘ogi, cAtsalbi" i numeau vere care a jucat un rol ‘desea decsiv In inaintarea sau deruta uneia sau cella tabere. In vara lu 1919, dezortrie si revotle larangt impotrva recutarior in Armata Rogie gia deta samentelor armatei de rechizii" bolevice au favorizat Inintarea armatel lui Denki, CAteva luni mai tra, rs- ‘coals faranilorsiboren, exasperati de restabilirea drep turlor proprietanir func, a preciptat derataamiralula Koiceak. In Ueraina, -a dezvelat, sub canducerea ana histului Nestor Mahno, o autertica migeae {araneasca, (pus até alblor, cts roglor. In provincia Tambov pen- tty a nu da docit un exemplu ~ partzani{2ran at i Antonow au convoat timp de doi ani zone rurale. RA2- boil cil din Rusia a fost, de asemen, 0 imensa rdeare 2 farénimi, un rézbo al saielocimpotiva rire forme de ingen exterioard,Impotva eragelor, pentru mentinerea propretai familale,apararea de expleatare, asigurarea Pereniajil sth sategh ca mod ancestral de .autogu: vernare”yaraneasca Din cae tet razboaie clo, bolgevicl au cBigtigat dou ~ al Impotrivaalbilor col impotrva naionatajior din fs tulImpeciurus. [noel de al ella - impotva frdnimis— {21 vor trebui 88 facd ttusiconcesi n Comunismul de rézboF desemneaz ansamblul me sutlor extraordnare, adesea improvizate In mare parte, [uate de regimal Bolgevie ~ ain vara ii 1918 pana In pr- imavara lui 1921 ~ pent a face fafa razboiul cil in torvente\ mitre ate, Comunismul de rzboi nu a fost ins numai rdspunsul une puter angaiate int-un rBzbo\ total de care depindea Supraviejuirea 52, o fost, de ase meni, 0 improvizafe, un experiment, mai mult utopic, fvand dreptobiecy vecerea imeskata Ia procuctia gir partia comunista" (Leni). Bolgevic au aluns Ia putere fra un program economic recs Into fara cu economia rinatd de peste tel ani de Fazboi $i de revole. Cireuitele de schimd inte orage $1 Sale nu mai functionau, transporte erau dezorganizat, producia indusfila, subminata de grevele gi lockout tle patronale, a sed2ut cu 75% tn raport cu perioada de dinate de rézboi. Dupa ce respinseserd experienile, condamnate la o5@¢ In condiji att de calasioale, de fulogestiune munctoeasea,bolgevici preconizau mode- Tut eapitasmolui de stat, insprat paral cin experinja germand, care i fascina atat pe Lenin. Datd find ina poiorea economics a Rusil, teres le comunism nu favea 38 se realzeze, contr prevziuilor lui Marx, prin ‘dispariiatreptatt” a stalulu, ¢, dimpotiva, prin control ‘tatu aeupra tutor sferelor economies, 1. 0 economle etatizat, 0 socletate mobilizata. Ccomunisml de rézbol a fost marcat de un lung sir de rmasur care vor concentra toate resursele materiale, al: Imentare si umane ae [ae in maine puter centrale, Dupa as ce a najonalizat bancie (27 decembrie 1917), fata co- merciala (23 ianuarie 1918), comerul exterior (22 aprile 4918), guverndl a teout la natonalzares tturor Inte princerior care aveau un capital mai mare de jumatate de millon de rubie (28 nie 1948). In 1919, nafonalizaroa a fost extnea s1asupra miclorIntreprinder. Un decret din 21 noembre 1918 a stablt monopolul de stat asupra omertulu exterior toate magazinele au fost «municipal Zale’. Produsele de larg consum au fost rajoralzato, sa larile achtate tn natura. Int-an mare elanutopic, Boge ‘ici au at in consideraie abolrea banlr sau, ce put, restringorea circulate lor. Pata senicilor a fost progr siv abolta: ape, elecrrctatea, ncalzirea, posta, bale pu biice, transporte, locuinol - toate erau asigurate gra tuitde cate stat Aceste experienje care priveau 0 minor: tate a populate ~ cea locuind in orage — sau lovit de un ‘bstacl fundamental: rezistenfa lumi rurale, de care de pindea supravieiuirea lumi urbane. Ini-o ecanomie unde Creuille de cistiouje, att la nivel mifoacelor (degra area comunicatilor, mai ales, a color froviare), ft ia ‘celal motivator (absena produselor industrial nu sti- ‘muleaza pe faran s@ vanda) sunt rupte, cum se puteau re- lansa schimburie? Bolgevilor I se oferaau dou opti: Testablirea une pict fictive int-o economie ruinata sau Utizarea constangeni. Ei au ales-o pe cea do a doua, intoducdnd (mai 1818) rechiaia forata de grau prin .Setagamente de aprovizionare’, formate din munciton§ Actvigt de pari bolgovci.Aceste detagamente urmau s& primeasc, la fala locuu, spelinul .comitetlor taranilor tract, Insdrcinate 68 rechiajoneze surpusurile agricole de a {rani instar. Organizarea acestor comitete de faranisaraci, in vara lui 1918, dovedeste necunoasterea Pn total de cate bolgove! a societai faranegh. Urmand 0 schema manisia simplsta, ei go imaginau profund dt Vizalé in clase antagoniste ~ rani bogat (cua), mijlo- casi (serednish}, saraci (bedniak), muncitor’ agricol (eataki)~, cind, de apt, ea era, Inaine de toate, solidara faja de lumea din afara ei si de agen venti din orage Rechiaile, extinge In 1919-1920 asupra tuturorprodu- selor agricole, au provcat mii de revolte(aranest, care ‘ay culminal, In 1920-1921, ou un adevarat razboitard- Rechiziile do produse agricole sau dovedtt putin of ace; In 1919, planul de rechizii cerealiors nu a fost Indeplit decat in proportie de 39%, in 1820 de 94% Interzicerea comerfuli iber si agravares lpsurior din foragele tot mal prost aprovizonate eu Incurgjat dez- votarea une! inflonteare peje negte. Ca urmare a cva Sicisparjet monedel, -a revent la schimbul in natura popula oragelor fost constrénsa sa transporte la fara toate .ramagielegloricase ale Rusielimporiale. in sci bul eitorva Klograme de faina, Prabusrea economia foametea in orge, Jimparires neagra"(ciomai peredal)” ' pamantulor a impins miioane de oragen a fara. Mun Cori au pardsituzinee, opite din lipsa de combust 91 -aU relntors la far In c€utarea miloacelor de subzis tenja. Era pericada asa-zisl,Suharevka" sa aga-numilor = Jparves reap opiate evoufonrd racic, despa inna dn epunis Zane! vor, Aaveat metodo rons Cz de-Zem slr ja tvandcar oe cares go, men ‘ganze oma paect” so prnuru In owen tops pararhi ce fron (dere orgariza) (N). S21, cos on mare pas reap in Moscow (8) 2 _megociik",impotrva c&roraaulontaie au incercat 2a ‘dame 88 lupte,inensilednd .vandtoarea" oricarel per- soane care purta 0 tals suspect In fafa rezistenfe corplul social, regimul a sport ma sunle de constringere 3a Incercat s8 mobiizeze socie- fatea. Ela alternatniiabvele ce simbolzau noul contract social ou insurea femoaselorsdmbete comuniste (Su: batrice), munca yoluntara in lola de concedky, Init de memibil de paré gi apoi dovenita obligatorie pentru tof cu masuri de constringere, precum intoducerea lvrtuui de munea (unie 1918), destnat sa initeze mo- biltates main de luc, sau zmobilzarea general la munca" (apriie 1919), oblgatoie pent to) cetajeni Inte 16 gi 50 de ani Inercarea cea mal grava de inegh montare a muncitonor a fst proiectul init de Trtk, de 2 transforma Armata Rose int-o JArmata a muni si de 2 miltariza calle erate. Incercdri putin concludente - au fost facute In teva regiun: calle erate din Ucraina au fost mitarzate; once greva a fost asimiata ail cu trada- ‘ea, Dupa vitoria asupra lul Kolcsak, Amaia a a din ‘Ural a deverit (anvare 1920) Prima Armatarevolujonars ‘a munch. Aceste masue au destvargto cctatura politics {ince in ce ma apasatoare. 2. Dictatura politica, militarizarea, teroarea. Ani ccominismulu! de razboi au fost martoi instauerit une ictatun police, a capatul unui dublu proces care s-2 ‘estaguat mal mul an ‘are se duceas in ste, un S0¢ pe ume ncaa de pine te ‘negate mn 0101020, soapopmtte dn operate aor (asta de puro at” ~eliminarea sau subordonarea fala de Partul bo! ‘evica insitulilor autonome aparute In cursulanulu 1817 (Soviets, comitete de uzina, sincicat) ~eiminarea partdelor nebo'eviee. ‘Apestdblu proces (compieiat in 1921 pin interzicorea ‘raciunior In inleroru Partiului bolgevic)s-a destagurat In etape, cu ajutoral color mai diverse mijoace: confisca- 69, apo interzicerea ziarelornebolgavica,arestarea cor- ‘ducatorior pols scoatorea in atara leg paridelor de ‘opezile, masun brocratce de contol gi renunarea la Insttutile autonome, teroarea exerctata de pola polticd (Cok, Sindloatele, dine care multe nu erau de obecienta bot- sevied (ferovan, luerator de fa post, tipografi, funcfo- af etc), au fost fle dzotvate, fe reduse la roll de ‘eurele de vansmisi” Tn c0ea co prveste partidele police, ele au fost pro- resv eliminate, n modalta diverse. Cade}i" au fst pro- Sarg ca dugmani ai poporulu, Inca de fa 28 noiombre 1917. Socialstivevolutionari de dreapta’, pring Inve doua Tocun —bolgevica gi contrarevolutia 8-80 diveat $1 sau destramat din toarmna lui 1918, Social cevol: lonari de stdnga, alii olgevicior pnd in marte 1918, au ost eliminay, dupa ce ncercaser& o Jovitura de stat’ — ‘au pregatia gi condusa, In caes oe prveste pe anarhist care, alatur de socaisti-revoluponan de stanga, usesera un imp stovaragi de drum” al bolgevicr,e a fost rata

    You might also like