Alternatorul

Definiție : Alternatorul este un echipament compact, cu dimensiuni reduse și alcătuire

relativ simplă. Componentele sale funcționează împreună, ca un sistem, pentru a produce
energie electrică suficientă pentru încărcarea acumulatorului, dar și pentru aprovizionarea
consumatorilor electrici ai automobilului. Mașinile moderne, care încorporează numeroase
sisteme electronice, necesită o cantitate destul de mare de energie, de aceea, alternatoarele
trebuie să producă chiar și până la 2 kW/h.

Alternatorul îndeplinește, așadar, patru roluri principale:

 Transformă energia mecanică furnizată de motor în curent electric de tip alternativ;

 Piesele alternatorului preiau curentul alternativ și îl transformă în curent continuu;

 Încarcă acumulatorul mașinii cu energia consumată la pornirea acesteia;

 Furnizează curent electric pentru consumatorii diverși ai automobilului, cum ar fi

farurile, claxonul, ștergătoarele, sistemul de climatizare, sistemul audio etc.

Principiul unui alternator e prezentat simplificat în fig.2a. Arborele are fixat pe el un

magnet cu 4 poli, care se învârte în interiorul unui stator în jurul căruia este înfăşurată o
bobină. Galvanometrul aratã sensul şi valoarea curentului. Rotirea magnetului generează o
forţă electromotoare în bobină deoarece polii N şi S se prezintă alternativ pentru stator,
curentul produs va fi curent alternativ. Tensiunea creşte o dată cu viteza de rotire, dar când
rata de schimbare a curentului atinge o anumită valoare, inducţia proprie va întârzia creşterea
curentului odatã cu creşterea vitezei. Ataşând o altă bobină în poziţia prezentată la fig.1.b, se
obţin două noduri de producere independente, aşa cum arată graficul forţei electromotoare.
Bobina B a statorului ne dă o mărime de ieşire defazată cu 45° faţă de cea a bobinei A.
Aceasta este o tensiune bifazatã. În mod asemănător dacă mai adăugăm o a treia bobină C, şi
toate trei sunt aranjate în jurul unui magnet cu mai mulţi poli, se obţine o tensiune de ieşire
trifazată.

Datorită creşterii numărului de poli magnetici, fiecare ciclu va fi mai scurt, aşadar o
rotire a arborelui va produce un mare număr de cicluri de curent alternativ. Redresarea
curentului este realizată cu diode semiconductoare. O singură diodă, aşa cum arată fig.6.6.
produce o redresare monoalternanţã, neeficientã. O metodă superioarã este redresarea în
1
punte, vezi fig.6.7. Aranjarea diodelor asigură faptul că fluxul de curent în orice direcţie e
canalizat spre diodele necesare pentru a oferi un flux de curent unidirecţional prin baterie, în
cazul nostru o redresare completă a curentului.

Deasemenea, diodele servesc şi unui alt scop, ele previn schimbarea sensului
curentului din baterie spre alternator când tensiunea bateriei e mai mare decât cea produsã de
alternator. Se previne astfel necesitatea unei întreruperi a circuitului de încărcare (ca la
dinam).

Controlul tensiunii de ieşire e necesar pentru a preveni o depăşire a nivelului maxim, acest
lucru ar putea cauza supraîncărcarea bateriei şi ar putea distruge dispozitivele electrice din
alte circuite. Se poate folosi pentru excitaţie un electromagnet în locul unui magnet
permanent.

Curentul de excitaţie este reglat de regulatorul de tensiune. Unele sisteme folosesc un

regulator electromagnetic montat în exteriorul alternatorului, acesta având contacte vibratorii
asemănătoare celor folosite în cazul unui dinam. Azi, cele folosite alternatoare sunt cele cu
regulatoare electronice, acestea reglând tensiunea la 14.2V ± 0.2V.

Avantajele unui alternator, comparat cu un generator de tip comutator (dinam), sunt

următoarele:

1. 1. Tensiune mai mare : părţile rotative sunt mai mari , aşa că e permisă o viteză de rotaţie
mai mare. Această viteză este obţinută folosind o roatã de antrenare a alternatorului cu
diametru mic. Mãrirea tensiuni la o viteză mică a motorului este importantă când
vehiculul este implicat în trafic.

2. Greutate mai mică şi compactitae: caracteristicile constructive şi randamentul îmbunătăţit

permit ca la un gabarit mic să se furnizeze energia necesară.

3. Întreţinere redusã: curentul continuu nu este produs printr-un comutator cu perii şi căderea
de tensiune datorată uzurii periilor şi murdãririi suprafeţei colectorului este eliminată.

4. Controlul mai precis al tensiunii de ieşire: folosirea unui regulator favorizează reducerea
încãrcarea corectã. Aceasta permite folosirea bateriilor ce nu necesită întreţinere şi alte
sisteme electronice care ar putea fi distruse de altfel, de un voltaj excesiv.

2
5. Nu necesită releu de întrerupere a curentului la schimbarea sensului acestuia: diodele
redresoare realizeazã şi acestã necesitate.

Multiplele avantaje ale acestui tip de generator au fost puse în evidenţă încă din anii
1960, multe din vehiculele de atunci fiind dotate cu alternator. Deşi există diferite proiecte de
modernizare a sistemului, principiul de bază este asemănător.

Figura 2 prezintã schema desfăşurată a unui alternator tipic. Acest alternator este o
maşină în trei faze, cu 12 poli, care încorporează un redresor şi un stabilizator
microelectronic. Carcasa alternatorului este din aliaj de aluminiu. Ea conţine:

- Rotorul, cu polii magnetici;

- Statorul, cu înfãşurarea alternatiã;

- Un redresor pentru a transforma curentul alternativ în curent continuu;

- Un stabilizator de tensiune;

Fig.2

3
Când alternatorul nu mai funcționează, sistemul electric al vehiculului nu mai primește
energie. Acest lucru are câteva consecințe imediate care afectează funcționarea mașinii.

În primul rând, bateria vehiculului se va descărca rapid. Alternatorul este responsabil

pentru reîncărcarea bateriei în timp ce motorul funcționează. Fără alternator, bateria poate
furniza energie doar pentru o perioadă limitată de timp înainte de a fi complet epuizată.
Aceasta înseamnă că luminile, radioul, sistemul de climatizare și alte componente electrice
vor înceta treptat să funcționeze.

În plus, motorul poate începe să funcționeze neregulat sau chiar să se oprească

complet. De asemenea, alternatorul furnizează energie sistemului de aprindere al motorului,
care include bobina de aprindere și bujii. Fără suficientă putere, motorul poate avea dificultăți
în menținerea unui ralanti stabil sau chiar se poate opri în mijlocul conducerii.

Tipuri de alternatoare

Aceasta reprezintă varianta clasică de alternator, cunoscută de foarte mult timp.

Utilizarea pe autovehicule a devenit posibilă doar în anii 1960 – 1965 când s–a putut realiza
un redresor compatibil cu condiţiile de pe autovehicul, o dată cu fabricarea diodelor pe bază
de siliciu, de dimensiuni reduse, performante şi economice. Figura 3.4 Schema de principiu a
alternatorului cu rotor în formă de gheare.

Dinamul

In principal dinamul este alcatuit dintr-o bobina conductoare care e rotita intr-un flux
magnetic. Bobina e fixata in jurul unui miez din fier moale la capatul caruia este montata o
roata de curea antrenata de o alta roata actionata de arborele motorului termic. Desi unele
dinamuri folosesc magneti permanenti pentru a produce fluxul magnetic, majoritatea
dinamurilor autovehiculelor folosesc electromagneti, deoarece puterea acestor magneti poate
scadea in timp si reduce puterea dinamului.

Redresarea curentului alternativ intr-un sistem cu dinam este realizata de un comutator – o

parte cilindrica, realizat din segmente de alama – colectorul, care e fixat la un capat al

4
rotorului si doua perii de carbon care freaca colectorul pentru a colecta curentul: o perie e
conectata la masa si cealalta la bornele principalele.Multe dinamuri, au un terminal mic situat
adiacent principalului terminal. Un capat al bobinei aflat in campul magnetic este conectat la
acest mic terminal, iar celalalt capat al bobinei e conectat la carcasa.

In principal dinamul este alcatuit dintr-o bobina conductoare care e rotita intr-un flux
magnetic. Bobina e fixata in jurul unui miez din fier moale la capatul caruia este montata o
roata de curea antrenata de o alta roata actionata de arborele motorului termic. Desi unele
dinamuri folosesc magneti permanenti pentru a produce fluxul magnetic, majoritatea
dinamurilor autovehiculelor folosesc electromagneti, deoarece puterea acestor magneti poate
scadea in timp si reduce puterea dinamului.

Redresarea curentului alternativ intr-un sistem cu dinam este realizata de un comutator – o

parte cilindrica, realizat din segmente de alama – colectorul, care e fixat la un capat al
rotorului si doua perii de carbon care freaca colectorul pentru a colecta curentul: o perie e
conectata la masa si cealalta la bornele principalele.Multe dinamuri, au un terminal mic situat
adiacent principalului terminal. Un capat al bobinei aflat in campul magnetic este conectat la
acest mic terminal, iar celalalt capat al bobinei e conectat la carcasa.

5
 Releul

Un releu este un dispozitiv electric de bază utilizat pentru a porni sau opri un anumit
număr de circuite independente. Această operație se realizează folosind un câmp
electromagnetic generat de o înfășurare a bobinei controlată cu tensiune. Dispozitiv care poate
produce o tranziție într-unul sau mai multe circuite de ieșire electrică atunci când intrarea (sau
cantitatea de excitație) îndeplinește anumite condiții specificate.

Caracteristicile releului releului

Relația dintre intrarea și ieșirea releului și ieșirea este caracteristica releului sau
caracteristica de control a releului. X este cantitatea circuitului de intrare, iar y este ieșirea
circuitului de ieșire, așa cum se arată în figura 1. Când ieșirea Când cantitatea x se schimbă
continuu la o anumită cantitate xa, cantitatea de ieșire y sare. Atunci când 0 crește la valoarea
ya, cantitatea de intrare continuă să crească, iar ieșirea rămâne neschimbată. În schimb, atunci

6
când este redus la xb, y este provocat brusc de ya. Reducerea la 0.xa se numește valoarea de
acțiune a releului, xb se numește valoarea de eliberare a releului, iar ya este sarcina releului. i

Dupa cum ii zice si numele, un releu incarcare sau regulator de incarcare, este o
componenta esentiala pentru viata si functionarea motorului cu o functie precisa: aceea de a
regla tensiunea pe rotor, pentru ca la iesire bateria sa aiba o tensiune constanta!

Releul de încărcare

Mai exact, un releu de incarcare mentine o tensiune constanta intre 12.7 si 14.7 volti.
Din punct de vedere mecanic, viteza de rotire a motorului influenteaza, in mod direct, viteza
de rotire a alternatorului si, implicit, viteza de variatie a fluxului magnetic si, deci, tensiunea
furnizata de catre catre alternator.

In aceste conditii, un releu incarcare are functia de a asigura micsorarea tensiunii

induse in rotorul alternatorului, prin scaderea acesteia pe masura ce turatia alternatorului
creste.

Releu de încărcare

i
http://ro.led-diode.com/info/relay-definition-and-classification-41525252.html

7
8