Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Grădinița - Cadru de Organizare

    Uploaded by

    Alin Ghiberdel
    7 views11 pages

    Original Title

    Grădinița – cadru de organizare

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    7 views11 pages

    Grădinița - Cadru de Organizare

    Uploaded by

    Alin Ghiberdel

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 11
    Gradinita — cadru de organizare a procesului de invatamant la nivel prescolar La nivelul gradinifei activitatea instructiv-educativa are caracter organizat, sistemic. fiind subordonata obiectivelor ce vizeazi formarea personalititii. Se diferentiaza de activitatea din familie, dar se deosebeste gi de lectie, fiind mai flexibila, adeevati celor miei Alegerea formelor de activitate are in vedere gradul de autonomie a copilului si nivelul de socializare. Principalele fonme de organizare a activitatii didactice in gradinita sunt ¥ jocul Y invajarea ¥ munca JOCUL Reprezinté un mijloc de instruire si educare a copiilor, ca proceden metodic de realizare optima a sarcinilor concrete pe care si le propune procesul de invafamant si ca forma de organizare a activitatii de cunoastere si de dezvoltare a capacitatilor psiofizice pe toate planuile. Este 0 activitate de pregatire pentru viafa, de exersare a analizatorilor, a capacititilor cognitive, de stimulare afectiv-atitudinala si volitiva, de dezvoltare a unor trisituri de earacter Dintre fimeriile pe care le indeplineste jocul, putem mengiona. Y — fanctia de cunoastere ~ se exptima in asimilarea practic si mentala a caracteristicilor lumii gi viefii: ¥ formativ-educativa — jocul educa atentia, abilitatile si capacitifile fizice, wisdturile operative ale caracterului (perseverenta, promptitudinea ete.), atitudinea fat de colectiv (corectitudinea, sociabilitatea etc.), modeleaza dimensiunile etice ale conduitei: Y de stimulare a miseérilor — jocul contribuie la cresterea si dezvoltarea complex a motricitigi: Y de echilibru si tonificare - compenseaza activitatile tensionale Y distractivis~ asigura relaxarea si petrecerea timpului liber in mod pleut. Desfasurarea activitatilor de joc nu se realizeaza la intamplare, ci prin raportare la anumite aspecte de ordin metodologic. Metodologia proiectirii, organizarii si desfasurarii jocului didactic presupune ca educatorul si parougi unmiatoarele etape: a) Proiectarea jocurilor didactice Unniteste corelarea cu celelate activitati din gradinifa si se finalizeaza in elaborarea proiectului didactic: b) Asigurarea conditiilor Presupune amenajarea locului unde acesta va avea loc, pregatirea si distribuirea materialului didactic, organizarea colectivului de copii €) Jntroducerea in joc ‘Vizeazi motivarea copiilor fafa de activitatea ce urmeazé a se desfasura, crearea unei atmosfere favorabile, stimularea cwiozitafii, La grupele mici se poate recuuge Ja elemente surpriza, la prezenfa unor personaje cunoscute de copii. La grupele maxi se poate realiza prin conversafie si prin prezentarea materialului. d) Prezemarea si familiarizarea cu materialul La grupa mica intuirea materialului se face cu ajutorul educatoarei care evidentiaza caracteristicule materialului sau le reaminteste alte jocuri unde au mai intalnit acele materiale. La grupa mare intuirea se face de catre copii; &) Anunjarea titlului jocului si a obiectivelor urmérite Trebuie realizata in termeni clari, in pufine cuvinte, sintetizand esenfa jocului, {) Explicarea si demonstrarea jocului Cadrul didactic trebuiie ¥ Si explice sarcina didactica ¥ Si precizeze actiunile pe care trebuie sf le efectueze copiii pentru realizarea sareinii Y Sa actualizeze cunostintele, priceperile si deprinderile ce constituie continutul jocuhui ¥ Sa precizeze regulile ce trebuie respectate in joc: ¥ Sa ofere indicatii cu privire la folosirea materialuhui de catre copii: ¥ Sa precizeze sarcinile conducaitoruhti de joe: ¥ Sa indice cerintele ce trebuie indeplinite pentru a se desemna céstigatorul joculni (in cazul competitiei): ¥ Si constituie echipele (in cazul jocurilor pe echipe) Demonstrarea jocului va fi ficuta de catre educatoare care, incepand cu grupa mare. poate fi ajutata si de unii copii 8) Executarea jocului de probit Se realizeazi sub indrumarea educatoarei. La aceasta etapa se pun la punct aspecte organizatotice, se exerseazi acfiunea, se fixeaza regulile ete. h) Executarea propriu-zisé a jocului Poate fi condusa de educatoare sau de un copil. Daca este realizati de catre cadrul didactic, acesta trebuie: ¥ Sa urmireased rezolvarea corecta a sarcinii didactice: Y — Si insiste pentru respectarea regulilor; Y Sa mengina atmosfera de joc, valorificdnd elementele gandite in acest sens: Y Sf imprime jocului un ritm alert, evitind monotonia: Y — Si antreneze toti copii in joe Pentru indeplinirea scopului ar trebui executate si variante de joc, prin complicarea sareinii, prin folosirea unor materiale si elemente noi de joc; i) Incheierea jocului. Prilejuieste formularea’ concluziilor si aprecierilor asupra moduluj in care s-a desfigurat jocul, precizarea castigatorilor. INVATAREA Reprezinta 0 activitate menita sa opereze o modificare la nivelul comportamentului copilului, si-i faciliteze asimilarea de cunostinge, si-1 ajute sa se adapteze la mediu. invatarea presupune asimilare de cunostinfe si abilitati, formarea unor capacitiji adaptative, prelucrare de informatii, aplicare in practica si evaluare a propriilor performante. MUNCA Forma de activitate specifica adultului, Presupune existenfa unui scop, presupune efort constient si se finalizeazé cu obfinerea unor produse materiale. La prescolari este vorba de 0 unmed simpld, accesibilé si asumatd liber (exemple: amenajarea spafiului pentru activitat, aranjarea jucdviilor, ingrijirea plantelor ete.).. In invatimantul prescolar noul plan de invatamant are o structura pe dou niveluri de varstd si, in contextul unei invatari centrate pe copil, incurajeaza eterogenitatea (abandonarea sistenmului de constituire a grupelor pe criteriul cronologic). De asemenea, acesta prezint 0 coustrucfie diferita, in fmefie de tipul de program al gridinifei (program nommal si program prelungit sau saptamanal) si o delimitare pe tipuri de activitati de invatare. Astfel, atit pentru intervalul 3-5 ani, ca si pentru intervalul 5-7 ani planul de invafamant cuprinde urmatoarele categorii de activitati de invatare: activitéji pe domenii experientiale, jocuri si activitati didactice alese si activititi de dezvoltare personala, singurul aspect ce le diferentiaza fiind dat de uumirul de ove (auai mare la 5-7 ani. Nrde Nrore/tura, din activitaqi/saptimana | norma eadrului Intervalul | Categorii de activitati de didactic, dedicate de varsta | invatare , categoriilor de on’ OPIOS | activitat din planul de invayamant ani | Activitati pe domenii | 7 +7 2hx 5 zile = 10h experientiale + program din gridinite: normal (ON), preluncit (OP) si siptiiménal (0S). La programul preluncit i siptimmanal numérul de activitati menfionat reprezinta activitstile care se adaug in programul de dup-amiazé al copilor (tura a Ta a educatoarel). Jocuri si activititi didactice 10 +5 1,5hx $ zile=7,5h alese Activitaji de dezvoltare 5 +10 1.shx $ zile=7.5h personala TOTAL 2 +2 25h Activitaji pe domenii 10 +10 3hx5zile= 15h experientiale Jocuri si activitati didactice 10 +5 Ihx 5 zile = Sh $-Tani | alese Activitati de dezvoltare 6 +u Thx 5 ile personala TOTAL 26 +26 25h fntr-un demers coerent al centririi demersurilor educationale pe copil, noul curriculum scoate in evident’ relatia biunivoca continut-metoda si pune un accent deosebit pe rolul educatoarei in procesul de activizare a finetiilor mintale constructive si creative ale copiilor, pe realizarea unei dialectici pedagogice ~ dupi H.Wallon ~ in care copii si educatoarea se afl intr-o interactiune si acomodare reciproci, subtili si continud. De asemenea, ea insist pe ¥ idea de cadru didactic care joacd rolul de persoand resurs, care informeazi prescolarul si ii faciliteazA acestuia accesul 1a informatii.care diagnosticheazd dificultatile copilului si care il sprijind si otienteaza fxd a-l contrazice sau eticheta, care lucreaza individual sau in grupuri mici cu prescolarii respectind ritmul lor proprit ete.: Y deschiderea gridinijei citre exterior, cate comnmitate si, in acest context considera cd invatarea realizata de la persoane din aftra instituted este la fal de valoroasa precum cea de la cadrul didactic; Y utilizarea in mod cat mai flexibil a spatiului, mobilierului sia materialelor si echipamentelor specitice Acest curriculum imbind ideile pedagogiei tradifionale cu ideile pedagogiilor altemative din lume si incearca sa se situeze in acord cu tendinfele novatoare in domenitl curiculmnului Planul de invayimant pentru nivelul prescolar prezinté 0 abordare sistemicd, in vederea asigurdrii continuitagii in cadrul celei mai importante perioade de dezvoltare din viata copilului. Ideea de dezvoltare a copilului promovata este dependent de ocaziile pe care i le oferd rutina zilnicd, interactiumile ou ceilalti, organizarea mediului si activitafile/situatiile de invajare, special create. Activitatile de invitare reprezinté un ansamblu de actiuni eu caracter planificat, sistematic, metodic, intensiv, organizate si conduse de cadrul didactic, in scopul atingerii finalitatilor prevazute in curriculum, Desfaisurarea acestora necesita coordonarea eforturilor comune ale celor trei parteneri ai procesului de predare-inviare-evaluare, respectiv: cadre didactice, pavinti, copii, dar si a colaboratorilor si partenerilor educational din comunitate, a cdror implicare este la fel de important’. In desfasurarea acestora accentul va cdea pe incurajarea inifiativei copiluhti si a lndrii deciziei, pe invatarea prin experimente si exersari individuale. Activititile de invafare se desfisoara fie cu intreaga grupit de copii, fie pe grupuri mici sat individual. Ele pot lua forma activititilor pe discipline sau integrate, a activitatilor liber- alese sau a celor de dezvoltare personala Dintre modalitatile de realizare utilizate putem aminti: jocul liber, discutiile libere. jocul didactic, povestirea, exercifiile cu material individual, experimentele, constrctile, lectura dupa imagini, observarea, convorbirea, povestirile create de copii, memorizirile precum si alte mijloace, specifice didacticii, in funcfie de nevoile educationale ale copiilor Pentru grupele de varst cuprinse in intervalul 3-5 ani, categoriile de activitati de invafare desfagurate cu copiii vor viza indeosebi socializarea copilului (colaborare, cooperare, negociere, luarea deciziilor in comun etc.) $i obfinerea treptata a unei autonomii personale, iar pentru grupele de varsta cuprinse in intervalul 5-7 ani, accentul se va deplasa spre pregatirea pentru scoala si pentru viata social a acestuia In medie, 0 activitate cu copiti dureazé intre 15 si 45 de minute (15 minute la grupa mica, maximum 30-45 minute la grupa pregatitoare). In functie de nivelul grupei. de particularitajile individuale ale copiilor din grupa, de continutwile si obiectivele propuse la activitate, educatoarea poate decide care este timpul efectiv necesar pentru desfagnrarea fiecdrei activitati A. Activitatile pe domenii experientiale Pot fi proiectate in maniera integrata sau pe discipline si sunt desfigurate cu copiii in cadrul unor proieete planificate in fimetie de temele mari propuse de curriculum, precum gi de nivelul de varsta si de nevoile si interesele copiilor din grup. Numarul acestora indica indeosebi numarul maxim de discipline care pot fi parcurse intt-o saptiimana (gi ne referim la disciplinele/domeniile de invagare care pot intra in componenta domeniilor experientiale respective). Astfel, se pot desfisura maximum 5 activitafi integrate pe sAptimand, indiferent de nivelul de varsta al copiilor Educatoarea poate planifica activitiji de sine stétitoare, respectiv pe discipline (activitati de educarea limbajului, activitati matematice, de cunoasterea mediului, de educatie pentru societate, de educatie fizica, activititi practice, educatie muzicala sau activitati antistico-plastice) sau activitati integrate (cunostinfelele din cadrul mai multor discipline pot fi imbinate armonios pe durata unei zile intregi si, cu acest prlej, in activitatea integrata intra si jocurile si activititile alese sau cumostinfele interdisciplinare sunt focalizate pe anumite domenii experientiale iar jocurile si activititile alese se desftisoard in afara acesteia). Domeniile experientiale specifice curriculumuli pentru invatamantul prescolar sunt: Domeniut estetic si creativ (DEQ) - acopera abilitatile de a rispunde emotional gi intelectual la experiente perceptive, sensibilitatea fafa de diferitele niveluri de manifestare a calitatii, aprecierea frumosului si a adeevarii la seop sau wtilizare. Domeniul om si societate (DOS) - include onval, modul lui de viata, relatiile ew alti cameni, selapiile cu mediul social, ca si modalitagile in care actiunile unane influenteaza evenimentele. Domeniul are o extindere si citre contexte curiculare care privese tehnologia in sensul abordarii capacitatilor umane de a controla evenimentele si de a ordona medi Domeniul limba si comunicare (DLC) - acoperi stapanirea exprimatii orale si scrise, ca si abilitatea de a injelege comunicarea verbala si seis. Tot in cadrul acestui domeniu se inchide si primul contact al copituhti cu o limba strdind sau regionala, in acest seus, copilul va fi obisnuit sistematic sA asculte sonoritatea specifica limbii studiate, si o recmoasca, si reproduced ritmul, fonemele si intonatia (atentie. el este sensibil la particularitigile limbii necumoscute, cum ar fi: succesiunea silabelor accentuate sau neaccentuate, ritmul....tc.) Domeniul stiinge (DS) - include atat abordarea domeniului matematic prin intermediul experientelor practice cat si infelegerea naturii, ca fiind modificabila de fiinfele tumane cu care se afla in interactiune. Domeniut psiho-motric (DPM) - acoperi coordonarea si controlul_ miscérilor corporale, mobilitatea generald si rezistenfa fizied, abilitatile motorii si de manipulare de finefe, ca si elemente de cunoastere, legate mai ales de anatomia si fiziologia omului. B. Jocurile i activititile didactice alese Sunt cele pe care le aleg copiii, ajutindu-i pe acestia si socializeze in mod progresiv gi sd se inifieze in cumoasterea lumii fizice, a mediului social si cultural cimnia ii apartin, a matematicii, communicarii, a limbajului citt si seris. Ele se desfiigoara pe grupuri mici, in perechi si chiar individual. Practic, in decursul unei zile regasim, in fumetie de tipul de program (normal, prehungit sau séptimanal), dowd sat trei etape de jocuri si activititi alese (etapa I — dimineata, inainte de inceperea activitiilor integrate, etapa a IlJ-a — in intervalul de dupa activitatile pe domenii de invatare si inainte de masa de prénz/plecarea copiilor acasd si, dupa caz, etapa a IV-a— in intervalul cuprins intre etapa de relaxare de dupa amiaza si plecarea copiilor de la programul prelungit acasi) Totodata, in unele cazuri, ele se pot pot regasi ca elemente componente in cadrul activitatii integrate. Reusita desfisurdrii jocurilor si a activititilor didactice alese depinde in mare masurd de modul in care este organizat 5i conceput mediul educational. Acesta trebuie sa stimuleze copilul, si-1 ajute si se orienteze, sé-1 invite la acfiune, Astfel, daca este vorba de activitiji desfiigurate in sala de grupa, educatoarea va acorda o atenfie deosebita organizivii spatiului in centre ca: Biblioteca, Colful cisufei/Joc de rol, Constructii, Stiinfia, Arte, Nisip si apa etc Organizarea acestor centre se va face finand cont de resursele materiale, de spatiu si de nivelul de varsta al copiilor. In fimefie de spatiul disponibil, sectorizarea silii de grupa poate cuprinde toate centrele sau cel pufin dou dintre ele in care cadrul didactic pregiteste zilnic oferta” pentru copii, astfel ineat acestia si aiba posibilitatea s& aleaga locul de invatare si joc, in fimetie de disponibilitate si nevoi Materialele care se vor regasi zilnic in zonele/centrele/coltwrile deschise uu tebuie si fie aleatorii, ci atent alese, in strnsa corelare cu tema sptamanii sau cu tema proiectulni aflat in derulare, Pentru etapa jocurilor si a activitatilor alese desfaisurate in curte, o atentie speciala va fi acordata atat organizarii si amenajarii curtii de joc, cat si sigurantei pe care 0 ofera copiilor spatiul respectiv si dotarile existente Includ rutinele, tranzitiile si activitatile din perioada dupa-amiezii (pent grupele de program prelungit sau saptamanal), precum si activitafile optionale. CL. Rutinele Sunt activititile-reper dupa care se deruleaza intreaga activitate a zilei. Ele acopera nevoile de bazi ale copilului si contribuie la dezvoltarea globala a acestuia. Din punet de vedere psihologic, rutinele au rolul de a oferi seutimentul de contyol si de predietibilitate asupra evenimentelor. Prin participarea la aceste activitati desfagurate ritmic, copiii invata despre momentele zilei, succesiunea lor si activitatile specifice acestora, li se formeaza sentimentul de apartenenta la grup, iar ei se simt in siguranya Rutinele inglobeazi, de fapt, activitati de tipul: sosirea copilului, intélnirea de dimineata, micul dejun, igiena — spiilatul si toaleta, masa de prénz, sonmuliperioada de relaxare de dupé-amiazé, gustivile, plecarea si se disting prin faptul c se repetd zilnic, la intervale aproximativ stabile, cu aproape aceleasi confinuturi. La intalnirea de dimineaja accentul va cidea, printre altele (calendarul naturi, prezenfa ete.) pe ¥ Autocunoastere (Stina de sine, imagine de sine ~ Cine sunt ewcine esti 12, Sunt creativ!, Fluturasul, Etichete bune, etichete rele; Inimioara de prescolar/scolar), ¥ Dezvoltarea abilitatilor de comunicare - comunicare asertiva — /ivay si spin NU fara sa ii deranjez pe cei din jur: comuicare cu colegii/pivintii/educatoarea — jocuri in diade de tipul: Cum safut?; Cum spun muljumese?; Cum cer iertare?; Cum mé impae eu prietenul meu?; Unele secrete mu trebuie pastrate niciodaté..., in cine pot avea incredere?; Comunic in oglindai; Ce fie muti place, altvia nu face!; Mima ( comunicarea verbal si non-verbal a proptiilor trairi $i sentimente) Sum vesel/rrist pentru cd...; Azi mi-a plécut/nu mi-a pliicut la tine... pentru cd...; Tristetea/veselia in culori si forme. Y Managementul invigirii prin joc - Motivarea copilului pentru a deveni scolar - Vreau sa fiu scolar; Continua povestea....; Meseria de elev; Cun 43 vrea sé fie invagétoarea mea; Eu, cand voi fi scolar. ¥ Dezvoltarea empatiel - Daca ru esti bine si eu sunt bine!; Cum sa imi fac prieteni?; Ba al meu, ba al tau; Cinci minute eu, cinci minute mu; Cum imi aleg prietenii?; ini ajut prietenul?; Suntem toleranti; Azi mi s-a intémplat...; Cum v=

    You might also like