THEODOR IORDANESCU
MARIANA DIACONESCU ANA-CRISTINA HALICHIAS
DICTIONAR
LATIN - ROMAN
&
EDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA, R.A.
BUCURESTI, 2003 ISBN 973 - 30 — 2823-1
Copyright © Toate drepturile asupra acestei edifii sunt
rezervate autorilor.
Tehnoredactare computerizati si procesare : ing, Dumitru Miried
Coperta : Elena Drigulelei-Dumitru
e-mail: dimi@moon.ro
‘Tel, : 021.4343657 ; 021.7602591 ; 0745.609141
Cuvant inainte
Aparifia intr-o forma foarte substantial revizuita a Diefiona-
rului latin-roman al profesorului Theodor fordinescu constituie, firs
indoiald, un adevarat eveniment editorial. I.a sférsitul anilor '40 gi la
inceputul anilor "50 ai secolului precedent, noua, elevilor din acea
vreme ai unicului liceu clasic existent pe atunci in Bucuresti, pro-
fesorul nostru de latin, adic’ regretatul Gheorghe Guju, ne spunea ca
ictionarul Iordanescu este cel mai bun dictionar latin-roman aparut
vreodati in Romania. Mult mai térziu, profesorul Gutu isi va aleatui
propriul dicticnar latin-roman, De accea trebuie cAlduros felicitate
autoarele revizuirii dictionarului Iordnescu, apirut in 1943, Acest
lictionar avea nevoie de o atenté remodelare, care s& nu poarte numai
asupra ortogra‘ei,
Autoarele revizuirii au adaptat si imbundtatit considerabil
materialul lexical utilizat de lordinescu, Au eliminat unele sensuri
secundare din traducerea romaneasci a cuvintelor si au restructurat
profund, pe baza consultirti unor celebre lexicoane straine, tilmacirea
injetesurilor romaine utilizat& de profesorul Iordinescu. Au eliminat si
anumite erori, care s-au strecurat totusi in forma otiginari a dictio-
narului. Astfel se ofera studenjilor gi elevilor un excelent instrument
de lucru, care va putea si le stimuleze interesul pentru studierea lim-
bi latine,
insemnatatea studierii limbii latine se afl ca valoare forma-
tiva la un nivel practic egal cu cel care revine matematicii. Latina re~
prezinti algebra stiinfelor sociale si umanistice, find de asemenea
foarte tila informativ. O luerare precum acest dicjionar poate contri-
bui, fie si partial, la reinvierea interesului pentru eivilizatia antica.
Eugen Cizek Nota asupra editiei
Ideea reeditirii acestui dictionar s-a nascut in urma cu aproape
un deceniu, cind domnul profesor universitar Eugen Cizek ne-a
vorbit despre uitarea care s-a asternut asupra unei foarte bune ~ la
vremea ci ~ lucriri lexicografice realizate de Theodor lordinescu:
Dictionar latin-romin, cuprinzdnd cuvintele din autorii clasici
postclasici precum si din autorii bisericesti yi unele cuvinte
medievale, pentru scolile secundare, seminarii si universitai, apirut
in anul 1945 fa Bucuresti, Editura ziarului Universul™.
Urmand indemnut profesorului nostru de a restitui dictionarul
celor arora le eta adresat, am inceput acest demers cu intentia de a
nu aduce modifictti deat ortografiei si anumitor termeni roménesti
ciizuji astiizi in desuetudine. fn scurti vreme ne-am dat seama c&
aceste ,modernizari* nu sunt suficiente pentru a transforma un dic-
tionar aparut cu peste o jumatate de secol in urma intr-un instrument
de lucru adresat tinerilor studiosi de la inceputul celui de-al treilea mi
leniu. in consecinta, am decis ca, pastrand spiritul si conceptia ori
inala, sa intervenim gi asupra chestiunilor de fond,
Prima modificare a vizat corpus-ul de cuvinte pe care, din ra-
tiuni independente de vointa noastri, t-am redus cur aproximativ 0
treime. Criteriul dupa care am facut selectia a fost acela al utili
zatorilor dictionarului si al autorilor/operelor care se studiaza in mod
curent in licee si facultati (in primul rand cele care nu au ca profi
filologia clasici), in acest context, am optat pentru un nucleu de
termeni apartindnd perioadei latinei clasice, la care am adiugat
voeabule din epoca preciasica si arhaied, dar si din lexicul latinei
tarzii, erestine gi medievale, mai ales acele cuvinte care se re
limbile modeme (fie mostenite, fic ca neologisme) gi care pu
evidenta legitura profunda si nefntrerupté dintre antichitatea greco-
romana si civilizatia contemporand.
Cit priveste cuvintele-titly, am avut in vedere urmatoarele
aspect:
a, Verificarea si, eventual, corectarea cantitifii vocalelor. Dupi
indelungi ezitari, am preferat si indicém numai vocalele Iungi (nu
{nsd si pe cele lungi prin pozitie), considerand cA astfel reducem po-
sibilitatea aparitiei unor erori.
b, Filiatia sensurilor si exemplificarea acestora au suferit ecle
mai substantiale modifica, Luand ca bazi mai ales dictionarul latin
fancez al lui F. Gaffiot, dictionarul latin—francez al [ui E. Benoist si
H. Goelzer, dictionarul latin-german al lui K. E. Georges si cel latin
romin al lui Gheorghe Gufu gi respectind criteriul etimologic adoptat
de Theodor lordinescu, am incereat si sistematizim sensurile (mai
alesin cazul termenilor foarte uzuali), aceasta operatiune fiind cu atat
mai necesard cu cat dictionarul, in forma sa initiald, indica unele
sensari contextuale discutabile in masura in care nu erau sustinute de
exemple, iar in cazul (mai ales) al prepozifiilor, conjunctiilor, pronu-
melor sau verbelor apartindnd fondului principal de cuvinte, ordo-
narea sensurilor era uneori destul de confuza, De asemenea, am in-
tervenit substantial asupra exemplelor ilustrative. Uneori, le-am eli-
minct pe cele care ni s-au parut nerelevante, infocuindu-le cu altele
mai adecvate; alteori, am extins contextul in care apdrea cuvantul-tithu
pentu ca semnificatia lui si fie mai clara. in ambele situatii, ca gi in
cazul exemplelor preluate de la Th. fordinescu gi pastrate fra nici un
fel de modificare, am verificat corectitudinea lor fie apeland direct Ia
opera din care erat extrase, fie la dictionarele amintite mai sus.
‘Am pistrat si in forma actual a dictionarului antroponime,
toponime gi termeni referitori la cultura materiala, la institutii politice,
sociale, religioase si militare, la mitologia greco-romand. Aceste cu=
vinte sunt insotite de explicafii care, in bund masurd, fie le amplifica
ppe cele date de Th. Iordanescu, fie aduc un plus de informatii pe care
noi le-am considerat relevante.
Posibilele erori ale acestei editii apartin exclusiv celor doud
autoare ale rovizic
Autoarele 0.
indrumari de folosire a dietionarului
Semne
(lds) ia exempleteilustrative inlocuieste formal cuvntultthy, far in
cazul verbelor substituie infinitivl sau forma de indicativ prezent
persoana I, deosebirea ficdndu-se din traducere.
(punct si vingul) separa sonsurile grupate dupa tngles.
Clinie de pauzs) semn pus pe o vocals (de ex: Aeadémia) araté 8 scea
Yyorald este lungs prin naturk; vocalele lungi prin pozitie (urmate de
dovi-trei consoane) nu se matcheazA, Prin convenfe, canitates scurtd
ileginduse,
(cemoul egal) indick echivalenta sau are sensul de yadics
(emul plus) se eteste ssi"; pare fn situatile Tn eare, fre paranteze
Totunde, posterior notitii categorie! moriologice, se d& etimologia
‘cuvintuluitla ednd aceasta este constitutd din dous componente, de
ex: per + eapid, cum + pars,
(tviunghi) indica derivate ale euvantulutitta,
(romb) indict exemple din autori (sau ira suri), expres, proverbe.
(paranteze drepte)incbid=
1. forme athaice ale verbelor;
forme rare ale verbelorintlnite doar Ia anumi sri
«. forme contrase ale verbelor;
«forme aramaticale care se abat de la normele obignuite de flexiune.
Citta pusa (ea exponent) la unele euvinte-ttlu indied numarul de ordine
al omonimelor (de ex: potus!,-a -um, ad; pOtus?, s,m.)
La cuvntle importante este indicat car ete 0 mie familie de eu-
Wine grind inruinile semantoe. In cazuleuvintelorsth, formate
Drin dervare,cuvntl-bazt este Indiestite paanteze rotinde.Im-
promaturite din alle Fibi sunt semnalate prin notre, tot Tne pa-
Fanteze otonde, a inbi-sust.
[Deoarece mu tote sensrileeivintlor ay pu iastate eu exemple
din autor, la foarte multe dinte acestea se eye (ite paratez2)
traducerea une/unor unit semanice din win cea mat apropiats de
folosie a acestunacesore, und in acest fl efor waduedorull.
Ab.
fe
ech.
‘conju.
‘coord
corel
af.
tem
ep
erin
‘lim
ae,
als,
‘tt,
Insite
de Crivos
avert
agiononie
‘natonde
swhaie
vhitechet
antic!
acl
adjectival
astronanie
otis
cardin
Tima eee
confer,
compat eu
ceompansiv
(Gens) coneret
condiinal
conjunc
cong
oordo ata)
‘orelat i)
atv
‘efecto
‘emonstrativ
dhreeus)
disjunaiv
‘ist
Lista de abrevieri (1)
(Termeni comuniy
be,
xin,
exp.
ere,
Freee.
fon
@
al
ener
ener.
‘geom
serum.
ar
gram.
hoe
inne.
limnert
limpers
ind,
indect.
indi,
inf
injur
Himba
healed
Timba
ceipieans
‘ulema
(ds) exempla
exelamatiy
expres
prin extensie
femiaia
figura
Flosoie
Faiea
Feevertatv
{dnd st nga
un verb)
= Fonetca
gentiv
Fibs
wales
senerie
eograie
aeomeire
fenindiv
Tia grec
‘amtich
hott
imperativ
imperfect
verb
inpersonat
incoativ dela
indicat
> indectistit
indieect
infntv
injurios jn
dur
sat,
ti.
lie
tm
oe
Lae.
tog
Me
cure
ined.
mie
ee
wm.card
rd
p
pCi.
invari
judilae
juriie
limba
latina
medieval
Tocoune
si ml
rerfect
raliar
‘mutica
negativ
revolt
humerat
verbal
reel
cardinal,
‘inal
‘ccazional
‘Sromatopce
cordial
pasty
ua
Cristos
progr
prow
vi.
rel.
ve
re
reli.
Semi,
sR.
sine,
panty
perfect
= plu
popular
poses
= prezent
predicativ
prefix
reponitie
= proverb
= racing
2 feflexiv
cored
= slices (aiea)
= seco
= semideponent
Singular
sineopat
special
silica
subingles
= substantis(at
ste
= supectatv
tehnie
> veal
verb
arian
venifictie
vulgar
Ande.
apie.
Apia.
am.
ue
Aur,
Aus.
Boeth.
Lista de abrevieri (2)
(Sume de autort citi in exemple)
AB
‘Accius,L (se 11a. Ch), poet
Tai, a srs peste 40 de tage-
dig opere cu caacterdidacte
‘Afranlus, Lucius (see. 11 8
(Chr), vest autor de comedi
Ambrosius (see. 1V. p. Ce),
eplseop al Milanuul to 98 p.
City a sris mule oper roli=
lone.
‘Ammianus, Macelinus (se.
W'p, Chr), general roman de
crginesreacd, ultima mare i
toric latin (Res gestae”)
‘Andronicus, Livius 280-204
‘4 Che), primal poet dramatic
si epi de limba tating, 2 radus
$i adapiat,Ouiseea
Apicus, Casius (See. Vp.
Chr) enumit gasronom.
‘Apulelus, Lucius (125 ~ 180 p.
Chr), sett sate ati, ope
ra prineipald este Metamor-
hoses" tas Anus Aureus”
{Metsmorfoze" sau ,Magarul
Ge Aur" stir de mora.
‘Aenobiue (see. 1V_p. Che),
fspologet al ceesnismulu, re
‘merase serie religioase
‘Augustins, D. Aurelius (54
A80 p Che), loaf teal.
moral i poles amas Tn
trated prin _Soliloquis,
“Confessiones* gi Decivtate
Der.
‘Aurelius, Sextus Victor (se.
. Car), store
‘Austinus, Decimes Magnus
(see. 1V p. Che), posts retor,
a sers poezie in toate genuile,
‘Boethis, Aniius Manlius Se-
vernus (3s. Vt p. Ch, filosoF
(cPhilosophiae cnsoltio").
G
caee
cap.
at,
cole,
on
ie,
laut
col
Com.
cure,
Dion.
ep
Caesar, C.Fuus (100 ~ 46 a
Chr.) mare general gi seritor
fe memort (Commentari de
bello Galico™ si ,Commentai
de bello ei,
CCacelis, Status (se. a.
Chr), post comic lain din a
‘tru operd pista doar
feagment
Calpurius, Sieulus (se. 1.
(hr), poet ttn
Cato, Marcus Porcius Ceas-
sous Mair (Cato cel Bitrin)
(G34 149 a, Che), om de sat,
sore gisele cele mal m=
portance opere: Origins"
‘De agriculture
Catulus, C. Vserus (87 ~ 54
Che) poet li, a srs eegi,
pigrame,epitalamut sade
‘et dupt poet alexandria.
(Cela, Aulus Cornelius (se.
. Chr) medic in timpul li
‘Augustus i Tiberius, autor sl
trata De medica”
CCharisig, Flavin Sosipater
(Gee. AV. Chi) rama ati.
‘Cero, Marcus Tullvs (108 —
4438, Che), renumit om politic,
xt, se si ser (ds
Chnadianus, Claudis (sec
=V p. Chi) poet de eure
CColuimella, Lucius lnius Mo-
eras (se. 1p. Chr), seit
(tattl De re rosie”).
‘Cornificus, oe eontemparan
cu Sylla (see. 1 Chr)
‘Curtius, Quintus Ruf (ee.
Chr) store.
Diomedes (5s. 1Vp. Che, ar
matic atin. ur,
For
Frome,
Gar
Get
Her,
Hirt
Ws.
ie
ase
bax
Las,
Lucan,
DL
Donatus, T- Claudius (se. 1V
Che), aramate ati
Ennis, Quintus (239 — 169 a
Chi.) pet latin, a contribu
spindires cuuri eenie Ie
Roma (popeea .Annales" ei
sedi satire, epigrame),
Eutropis (see. 1V p. Che), i
tore lain (Breve ab
be condita"
lorus, L. Annaeus (se, 1 p
(Chr) istoric roman fn vremea
Joi Traian gi Hadrian,
Fronto, M. Corelus (ee tp.
Chr.) enum rete i seri,
Gargilas, Q. Martalis see,
‘Che), sgronom,
5, Aulus (eI p. Che,
a seris 0 compile din perce
vechiloe sito’ romani
Horatius,Q. Pacous (65 —8
Chr), pot latin, poet al me
pretului August (vasa ope.
1: Epode, Carmina, ,Ser-
‘mones «AB poses"),
Hieronyinus, Eusebius (331 —
$20 p. Chr), sector eretn,
Hints, A. (ee. Chr) is
toric (eoatemporan eu Cicer}
Hyginus, C. fli (ee =
p. Chr), graati gf mitograt
Isidorus (ee, v= Vit p. Che),
seritor eesti,
Twstinus, M. funianus (88,1
.Chr) store.
Tuvenalis, Decims tunis (60,
= 135 p. Chr), declamate 53
oes satire (Sai),
Livius, Thus G9 a. Che, = 17
. Chr), a seis inins store
‘omand (Ab ube condi")
Laberius, Decimas (se, p.
(Chi), mimogra (epoca lui Cle
eo.
Lactantus, Lucius Caelue
Fimianus (260 ~235 a. Ch),
apologst eretin infuenat de
Lucanus, Marcas Ange (39
= 65 p. Chr), poet pie lain
eroed lupe vile dite Cae”
sar Pompe in Farle
Lact
Lace
Mace
Sanit
Mart
LP
Lanctvs, Gaius (180~ 102 a
Chi), poet latin, creator al sax
trl roman.
Lucretius, Tius Carus (99 —
58 a. Chr), flosof material
5! poet latin, aural poem
{De rerum nature
Macrobius, Ambrosivs ‘Theo.
dosius (see. = Vp. Chr)
Sector i comentatr latin,
Manlius, M4. (stp. Chr),
poet i astotog.
Mantas, M. Valerius (60 —
102 p. Che), epizamist.
‘MartCup, Martians Capella (eV p.
Mela
Naex,
Nemes,
ep.
Now,
Pec,
Chr), gramatic latin.
Mela, Pomponius (s2 1p.
Chr.) enum geograt.
Naevius, Cnacus (269 ~201 a
(Gir), eteator a tragedies
tine § al primi poem epic
sin literatura latina (.Belum
Poesicum")
Nemesianus, 6M. Aurelius
Olympia (se. p. Che) po
et didaci
Nepos, Comelis (100 ~ 24
Chr. storie 1 Biograr oman
(De vii iasrbug").
Novins, Quintus (ge 1. Chr),
autor depieseatlan,
Ovidius, Publius Naso (43 a,
Chr. = 18 p. Chr.) pot latin, a
sers leg srsor, mctamor-
foze, toate favors (Triste,
Fast, «Epistle ex Pont’)
Plautus Thus Macias (254 —
186 a. Chr), poets dansaure.
remareabil pein ware tomelor
Si vera alogurilor (Miles
lorisus", Auli,”
nia. Meracchm, ,Amphi
tot, *Rudens™ ete),
Pacuvius, Marcus (220 - 130
4. Ch.) pot spit latin,
Persius, Aulus Flccus (G4 —
62 p. Chr), poet latin, a serie
versut sate a adresa poe}-
loc sa publiclui Herr
Petronins, Gaius Arbiter (ee.
1p. Che), sritor latin (epoca
Nero (Sayteon*)
Phuede,
Pin.
Pinta
Prise
Prot
Pron
Pru,
aug
sutt,
Sem Ri
Sem
sid
P-s
Phacdrus, Gaius fulus (15 a
Chr. = $0 p. Chr), poet, a pre-
Juerat fable tl sop,
Pinus, Caius. Secundus soe
Maioe (Pini ee Batrin) (23
fe
ney flog si erat,
stra"),
Pinas, Gaivs Caeciiay Se.
fundus'sau Tunior (Pini cel
Tange) (62 ~ 113 p. Che), om
politic si seitor roman (et
‘org, Pagina Traian")
Priscianus. din Cesarea (sc
‘ip. Chr) gramate latin
Probus, M. Valeras (8.1. p.
Chr.) erratic latin.
Propertus, Sextus (49 ~ 13a
Che), poet latin (elegi exoioe
sipatiotce,
Prudenting, Aurelius Clrsens
(48 ~ 415 p. Chr), poo atin
(res apolar i diac),
Quinciims, Marcus Febivs
(@5~96 p. Ch, nase Spee
ni), gramate, itor, stor
pagog ronan, stor al prime!
‘xpunersstematice a pedazo
el dia lunes greve-rma
Rafinus, Turranivs (see. 10 ~
V p. Chr), site eeeniantic.
Salut, Gaius Crp (86 ~
35 a. Chom polite gi
Toman, carimporan et Cicero
(De conitratione Catlinge”
,De belo gunna"),
Seneea, Luss Annicus (Gul
hi Sen Bh) Ge Che. 5p.
Ci.) serine (pane
fetal Apoclaeynioie Die
logit sEpsulae morales" si
out raged)
Seneea, Lusios Annacus (Se-
nea Retoral sau Tal) (55 a
Che, ~ 40 pC), seit ain
(Gulegeri de 2xerctiertoriee)
Servius se. 1¥.p. Chr) re
rai, comertaor al hi Vergic
ty,
Sidonius, C Sollus Apolina-
fis din Lyon (m. 484 p. Chr),
pisop de Clermont
xt
Suet,
Sulp.
Tae.
Vel Fac,
Yak Max.
Varro
Veg
ett
sv
Situs Hallus, Tiberias Cots
1s @5~ 101 p Che), poet epic
us, P, Paps (se...
(Chr. poet tain.
Suetonius, Gaius Tranquilis
(70~ 150, Ch), storie gb
‘graf roman (Vite doudesim
Caesar")
Sulpicus, Severs (355 ~ 425
. Chr) prea in Acvitnia, 3
Scrs eronin dela Adam ple
ria 100 p. Che
‘Tacit, Publis Comelvs (85 —
120 p. Chr.) isto gm patie
sie roman (,Dialogus de oat.
ribus Histociae Annales")
Terentus, Publius Ate (190 ~
158 a. Chr), poet comic tin,
‘Tertulanus, Quinns Sepini
1s Florens (185 ~ 220 p, Ch),
teolog eregtn roman,
Tibullis, Albis (30 — 18 a
Chr.) poet tin (ete,
‘Trebelis, Polio (see. 1V p.
Chr), coment a ui Cicero.
“Turpllus, Sextus (26 1
Chr), poet come latin
Ulpianus, Domius (m, 228 p
Chr), juriseonsul ator al ma
rmoltor oper de dept
Vergilivs, Publiss Maro (20 —
19. a. Chr), poet latin, protean
al Impératutei August. sa
Iai Mecena (,Gecrgce", .Bu-
colice, Ends")
Valerius Flaeus, C. ee. tp
Chr. poet epic latin (eponees
“Atgonautes)
Valerias Masimas, M, (se
. Chr), renumit sori,
Varro, Marcus Terentos (116
=27 4 Chr) eri roman (De
re sti De lingua Latina")
Vegetus, Flav 8 (ee, IY ~
¥ p. Gir), serio milan,
Velieias, Paterculus (ee. 1. p
(Chr), istorie roman (-Histeria
Romana")
Vitcuvins, Marcus Pollo (se.
a, Chr), arhitet roman (.De
Architect) A,a
a, f sim indecl. Intera A, a3 fa voarea (cuiva) # Cie. stare a mendacio
‘bres. A. = Aulus (prenume); A. = an- contra verum, a fi de partes mincivniy
nus, anal; 4. = absolvo, achit Gur); A. contra adevarului; $ aratd timpul: de
‘niquo sas abdico, resping proiectul Ia, dupd, imediat dupa ¢ ab initio, de
props (scris pe tblifele votanjilor Ia Inceput; @ puero, de copil; ab urbe
votaiea une’ legi); A.VC. = anno urbis condita, de la Tntemeietea oraguluy @
ondtae, in al dela intemeierea Ro modo, de acum Incolo; 6, arata cauza
mmeisawe. = ab urbe condita, deta in- din cauza, ca urmare, de + ab igni, din
femtierea Rome’; ad. = ante diem, cau focului ab ira, de manic; perire
Inaimte de ziua de; fn fnscrisuri: A, = a morbo, a pieri de boa; 7 ara ordi-
Augestis; 1 Viri AAA, = trurvi- nea: dup + secundus a rege, al doilea
ri awo, argento, aeri flando, feiurdo, dupa rege; 8. in compunere arats lipst,
ttiumvir insircinafi eu conttolarea 0: depirtarea de (privativ) ¢ amens, fird
rafiuni de batere a monedelor. rminte; aboculls, fd ochi; abduco, duc
al imerj. care exprima pasiuni putemi- departe; abutor, abuzez; 9. pe lang ad-
‘ce: niare, durere (apattine limbli vor- _verbe # ab extra din afara; a Tonge, de
bite si poezie) ant, vail depart: a foris, de atari; ab inusy dix
4, ab, abs, prep. cu Abl. 1. arat pune- nfuntry; 10. dupa (comparativ = quam)
tul de plecare in timp sau spativ: de + melior ab ais, mai bun ca ali cu v
la, din de lingt Cie. redire a foro, a Ia pas. cu intr. echivalind cu sensul
se itoatee din for; @ prima luce, din unor pasive, cu nume de persoand sau
‘ori de zi; Cie. non ex e0, sed ab eo cu personificdri mareheaz’ subiectul
Toco, mu din acest oo, ci de lingd el; logic ¢ @ parre laudari, a fi laudat de
lega'i ab Ardea, soli de la Ardea; @ tail stu; Cle. pecunia a civitate nume-
“fluvio, de ling’ ri; 2. araté separarea, rata est, banii au fost platifi de catre
‘ndepirtarea: dela, de, contra # defen- cette; are publica, de etre stat.
dere.a frigore, a apttn de fig: deter- abacus, -1, m. (er) orice fel de mas
rere ab inmerita, a indepiria de ne- (simpli, prefioass, de joc, de geome-
reptate; 3. nuanja locala: din partea, trie, de ficut sovoteli} lad, dulap;
Ia, pela, spre, dinspe, din # C. collis a (arhit.)partea de sus a capitelului unei
septentrionibus erat, era 0 calink din- coloane; placa de marmuri sau sticla
spre nord; a fronte din fa; a sinistra, _aplicalt pe perete ca omament.
din stanga; a tergo, din spate; pericu- abalignatio, -Onis,Instedinare.
lum ab haste, primejdie din partea dus-abalitnd, re, ¢- a Tnstrina + aliguem
manului; ab oriente, dela ristrit; 4.cu ab aliguo ~, pe cineva de cevay a vin-
verbele stare, esse, sentire, facere ab de; a deplrta, arespinge # aniino aball-
aliguo: a fide partea culva, afi infa- enato, indispus; L.~ jure civium, a pri= aba
va de drepoal de cotijene,
3m, stsbunie; pl stramosi
Abdera, -brum, n.pl. gi Abdéra, -2, f
‘ras in Tracia » adj. Abderitanus, “2,
: fig) neghiog,
nis, £ remungare: parasite;
igonire; dezmostenire
abdied!, wire, $i nr, a resunya public
4a 0 finctie; a fenega, a nu(-si) recu-
oaste, @ contest, a nega + ~se aligua
re, a renunfa Is ceva; L ~ aliguem pa-
‘rom, n ns recunoaste pe cineva ca tat;
Sen. ~liberos, asi enega copii
abdico?, ere, “dist, -ctum, im. gi int
(Germen augural i juridic) a refiza, a
se opune; a imerzice, Ce.
abditum, i,m ascunzatoar,taind
abditus, “a, -um, p. pf v. abdd si ad
retras,ascuns, secret, depart » subst,
1 pl. Luer. abdita terae, maruntaie=
Je pimantului; He abdiva rerum, idei
rneexprimate » adv, # Sen, in abdlto, in
secret; Cle. ex abdito, din sure tained,
abds, re, -didt, tum, t, 2 alung:
Fetrage; a ascunde; a infige ¢ V. ~ se in
‘montes, a se retrige in munis Cie. se
‘abdere liners, a se cufunda in citi; Fe
lateri abdidir'ensem, a tnfipt sabia in
coapse lui.
abddmen, -inis, n. pintece, burt, abdo-
men; fg) lieamie, Cie.
abd, ere, dus, -ductum, ma duce
(de undeva), a lua, a intearce din cale,
a fer, indepata, 4 separa + Cle, ~co-
hhortes secu, a lua ed sine cohortele;
ic. ~ ex ace, a retrage din linia de bi-
tale; L ~ in servimtem, «lua in selavies
Gic. ~ animume a corpare, a separa spi-
ritl de corp,
bed, “ite, i, -itum, jntr. a se duce, a
pleca, a ies a tece dintro stare in ale
ta, a transforma, a devenis a se depart
(Ge subiect); a demisions; dispairea; a
lneee + Sail. ~ ex Africa, a pleca din A=
: Babi quacrere!, duste de vezi
~ consulatu, 2 parasi eonsulatul
abi
ie. abit itud tempus, a weeut viemea
aceen; (fam) P. abi ir malar rem! era
‘eon, de la naiba!
bequit6,-re, vi, intra fugiealae,
aberriid, -Snis, £ indepaetare de ceva
supiitot # Cie. ~ dolore, molesis,
Selpare de durere, de necazuri.
aberra, are, «vi, -itum, intr ase rith-
cis. ase ingela; fig.) a se departa de ee-
va, ase abate
abhine, ad. (lo) de aici incolo; (simp)
de aici Tnainte, din acest moment: a-
eum (Socotind din momenta de fa}
pol) # Cie. ~ triginta diebus, acum
weizeci de ile,
abliorred, Ee, ul, im. fugi (de ce-
va), avea groazi de; (fg) anu se po-
trivia f strin de; a respinge, ae deo
sebi; a in contrat.
aici, re, -iet, ~iectam, % a arunes,
a azvili 4 pods, a lisa Ja 0 parte: &
Vinde ‘eftn; a arunea (migcare de sus
{in jos); a culea la pimint, a dobort;
(ig) 2 descuraja; ainsi
abieeté, adv. umil;josnic, lag, Gell
. oBnis, ff trstee, deprimare;
descuruare; disprey uilie,
abicetus,- “um, p. pv. abe
de js, josnie, abject, disprefui
‘mill, nenoroct;negtijent; deseurajat
abiggnus, -a -um, ad. de brad,
bits, ~tis / bead, lemn de brad dig,)
‘object din lemn de brad (tbls de
scts, nav, corabie, lane, sli)
abigd, ere, Exh, -actum, ir. a izgoni, a
lunge, a abate din dram; a rap, a fara
tami, L, Cie,
abitu, is, m.pleeare, depiare, iesire
abiiidied, -re, ivi, eum, ea tua prin
judscati; a refuza, a remtinga, a respn-
Be; fig) a deposeda, Cie,
abjungo, -ete, -iunxi, -junctum, or a
sieshima, a desiuga; ig) a depart,
abiaratio, Onis negate prin jurdmant.
abigra,-are, fa tagadui (prin jurdmane
sieimb), P, Sall
abl
ablatas,-a,-um,p. pfu. autor,
abligita, nis, trimitere, ndeptitan
8, re, vi, tum, tr a trimite, a
‘ndepirta @ gonia tine depart.
ablids,-ere, Gs, lsum, ino, a se de-
osebi, a mu Se potvi, He
mn, fra spa, 2 eu-
ita sping, » eat asterge; a cufunds
is) a boteza,
re, vefuza (cu trie); aU
eid a.
abnormis,-c, adf cate se depirteaz’ de
la reyul8, neconfern,
abnug, -ere, -nuf a face un sem ef
ru, a reflza, a ne permite, a nu rect
oye, a tighul, Tue,
abwata, Bre, 1, 2 Tyee semne de nef
repetate, a eitina din eap, a refuza,
aboteo, re, -ev, tum, oa distruge,
nimicis (fg) a suprima, a inure, &
slerme # L~ alice! magistratu, a lua
‘ui funtin.
aboleved, re, v1 intr. a peri, a disp
reas a sterge,
aboltia, nis, £ cistugere, suprimare,
innicite;abolire, Suet
tus sum, dep, a res-
pinge © prevestre rea, a dori mu se
iniimple ceva riu; a detest, a ut
Aborigings, -um, 1 ph aborigenii, pete
ni locutori din Lavium,
aborior, I, ortus sum, dno dep. a se
stinge, a muri, = peri; a avant, Pin
aabortivus, -a, um, adj. niscut ina
de termen, He; avestv
abortom, <1, m copil nfseut inainte de
termen,
abortus, ts, avert
abrado, ere, ls, -risum, tr rade, &
ig.) 4 smulge, a lua, Ce, Ter
i, -ere, erp. Feprum, tr. 2 uw eu
fori, a smulge, a epi ¢ abripere se, a
se sustrage, a evita
Abrog6, te, ~ivi, “tum, ira abroga, a
nul, retage 6 siren, a idea,
abrotonum, J,» si abrotunus,
pelin (plants aromatics), Luer.
abrumpd, ere, -rdpi, “ruptum,
smulge cupind, a separa «rapes a ins
trerupe; a tia de Ia virt'« Tae. ~ por
tem, & rape podul; O. ~ ramos, 9 eupe
rami; Tac. ~ venas, a tia vinele
= somos, aintrerupe som
abrupte, adv, beuse, dint data, Qu M+
HB socoteali, mim
abruptio, -inis, upturs, intrerupere,
(fig) divon,
abruptum, 7, loc pripistios, pripas-
tie, adaincime, sbis
abruptus,-2,-um, p_ pf v. abrumps si
‘adi. suepat, pripistios; bruse, tat; (ca-
acter) neinduplecat, de care nu te poli
propia; (stl) abrope + Q. abruprim
sermonis genus, stil abrupt, bolovinos.
abs va", ab,
abseedo, ere, cess, -cessum, intr a se
retrage (aligua re) 2 se depaa; @ re=
nhunfa; a dispirea; a tneeta; a se forma
lun abees + Tae. legiones abscessere,
legiunile sau retras; Tae, ~ obsidione,
a renunga In asedi,
absetdd, -ere, TdF, -seTsum, a a des-
prt tind, 2 thia; a Face si tac od
bust Gperanja) «L. ~ aqua, a tia
cursul ape.
abseinds, -ere, -scidi, -seissum, a
sig, a smulge; a separa, a uprima
bse, ah. concis, pe seu.
bsetsus, -, -um, p. py. ¥. abserds $1
adj. stineos, abrupt; (ig) aspru, dur
abseondite, av, po ascuns: et profunzi«
me; obseur, nectar, Ci
absconditus, 2, -um, p. pf, abseondo
si cd aseuns, invizibi, necunoseut
abscondd,-er, -condid $i con, -son-
ditum gi consumo. 2 aseunde; fig) &
tinul¢ P. ~ aurim, a ascunde aurvl;
Sen. furnus abscondlt eaelum, Faro
acoperd cerul; V. ~ fuga fro, a hi
nui fuga prin velepug,
absconsus, -a,-um,p. pf» absconds, abs
sascuns, secret, Aug.
absens, -atis, p. pro absum yi ad
siosent; fig) distal
absentia, ac f absent ips.
bsimilis,-c, ad). neasemanator, difeit
(frecv. cu nega)
absinthium, =, pein (de pus tn vin)
bss 51 apsis, dis, f(g.) are de cere,
boli, absidg orbits uneiplanete;farfue
rie adanea; (bis, strand
absist6, -ere, sti, ira se depart &
pirdsi, ase retrage; a renunfa, aTneeta,
a se opri
absolOte, adh. cu desivargte, perfect;
absolut
absolditio, nis, f Gur) achitare, ebex
rare, dealegare; desavargir, perfec
ne; exacttate
absolatus, -a, -um, p. pf», absolv0 si
tad. desivarsit, perfec, ideal, necondi-
tionat, absolut + (gram) complet (ea
sens): nomen adsolutum, nume cu sens
‘complet; verbun absalutum, verb ine
teebuinjat absolut (fara complement),
‘adiectivum, partiipium, adjeetiv, par
Uiejpiw folosit singur (fra subst)
‘grads, gradul pozitv (1a ad).
absolv0, -ere,-solv,-sol0tum, tr dez
legat fig.) a elibera; a pati (0 datorie);
Gur.) a achita; a termina, a interpreta, a
indeplini (0 promisiune), a desivargi ¢
Amn. ~ canvem, a deziega céinele; Cle.
bis Catilina absolutus, Catilina a fost
schitat de dows oris Sale paucis verum
absolvam, vol aaa pe scur adevarul
absonus, 2, um, ad. discordant, fl.
absorbed, Ee, -but, a absorb, a in
adits (ig. a rage Ia sine, aatrage
absque, prep cu abl Bird, aad de # ~
te esse, afi Pd ajutoral tu.
abstémius, a, -um, adj, care se abjine
de la vin, 0; sobru, HZ; nemancat
absterged si abstergo, “re, ters, -ter-
sum ira slergo; (ig) ainltura, a fae
ce si dispar; a matura + Cle. ~ merun,
a gont fica,
abs
absterreo, -2re, -torru, -trvtum, or.
igoni, a indepirta insufland team, a
Tnspaimanta
abstinens, -stis, p. pr. v abstined si
‘ad complta,feinut; dezinteresat ¢
~ pectmiae, dezinteresat do bani
abstinenter, adv. cu refinere, cu rezer-
vi, cu cumpatare, eu dezineressr
abstinentia, -a, .abfinere, refiners (c
‘i; (med) dita, moderate, cumpata-
+ cnste dezinceresata.
abstined, -2re, -tinul,-tentum, (te
ned) & fine depare, w indeparta, a re>
Tine, a mpiedica; a pune la dtd; a ex-
comunica; a fi ipsit de... renunya la
rmostenire} int. a se abjine, a se tine
doparte # Cie, ~ se seelere, se refine
de la crima; Cle, ~ a voluptatibus, ase
abjine de la pice
abst, re, intr a sta departe # Hl.
ongius, a sa mai depart.
fabstraho, -ore, -raxT, -ractum, 1m a
smalge, a tri (cu sine); fg) a despar-
fi. a separa (gremlo genitors, dit bra-
{ele tatu; a repine de la ceva,
bstridd, -ere, ad. Academicus, -2, -um,
platosician » subst Académus, -, m
fumele unui erow grec ciruia fl era
cconsteratgimnaziut Academiei
sealants, -idis, (gr) sticlet,pitigol
aacanthus! 1, (gr) acant, Ve
‘Acamtbus!, 7, m. orag in Macedonia.
ceeds, -ere, -cessl, -cessum, fir. a
merge spre, a se apropia, a inainta ca
‘dusman,a Veni, ataca; a adera,a se
alii, a 0 uni eu; a1 se Intimpla, a
veni (amejeala, nebunia); a recurge le;
ase adauga; a fi do acord; a creste ¢
ie, sonatum accedit, vine la senat; P.
num abi studtitia accessit?, oare
vvenit nebunia?s L, ~ muris, a se apro-
pia de 2idur
accend6, -ere, condi, -censum, 3
prinde, a face ard, alumina; (ig)
Da, infldedra + ~ fvcornam, 3 aprin
eo luménare
aaccensed gi adcensed, -E, -censum, tr
‘a rvumara print 8 atag, @usocta.
accensus, fm. insotitor al unui magis-
teat pl ostayi de rezerva.
aceeptid, -Gnis, primire; acceptare;
prejuire, estimare # ~ apud aliguem,
prefuie fn faa cuiva
accepts, -re, vi, tum, (a accepta,
‘primi; a supora, Curt, Sil
acceptor, ~iris, m. cel care primeste, cel
‘are incaseazi dail,
accepts, a, -um, p. pf v. accipi® $i
‘ad. datorat (cuiva) binevenit; drag
accessi, -Onis, f° inaintare, avansare,
‘apropiere; adaos, supliment, spore;
‘cees (al unei boli); Gur) garanjie +
L. Syphax ~ Punici belli fucrat, Sifax
juease un rol secundar tn rizboiul pu
Nep.~ pecunie, sprirea aver
saccesus,-0s, m. venice, apropiere,intra-
re, acess, putinja de a se apropia (de
cineva); acces (al unei boi.
aceidens, -nis, p. pr. v. aceldd! si ad
care vine din fatimplare » subst. m. ace
cident, ucru accidental, aeeesriuy
Lmplare;intimplare neferieit8,
accid,-ere, ci, intr (ad + ead0) a
‘eidea ling; a sosi pe neastepiate, a a-
Junge, a duce la; (impers.) aceite ut, se
Jntimpla ca; a apartne, a caidea (pe; a)
4 Cle si aliter acciderit, dack sear ft ine
timplat astfel
acetd0*, -ere, ~
You might also like
- Temă Seminar DidacticăDocument2 pagesTemă Seminar DidacticăMădălina GuzgăNo ratings yet
- Curs 13 Ion CreangăDocument11 pagesCurs 13 Ion CreangăMădălina GuzgăNo ratings yet
- DocumentDocument3 pagesDocumentMădălina GuzgăNo ratings yet
- Proiect Didactic - Neologismele-Clasa A XI A BDocument14 pagesProiect Didactic - Neologismele-Clasa A XI A BMădălina GuzgăNo ratings yet
- 3 - Proiect DidacticDocument4 pages3 - Proiect DidacticMădălina GuzgăNo ratings yet
- Proiect Didactic - IONA - Clasa aXII-a EDocument8 pagesProiect Didactic - IONA - Clasa aXII-a EMădălina GuzgăNo ratings yet
