Professional Documents
Culture Documents
Grila If
Grila If
-au ca scop prevenirea consecințelor nefavorabile ale acțiunii factorilor naturali asupra terenurilor
și asigurarea folosirii pământului în condiții de eficiență și productivitate sporită, prin îndiguiri,
desecări, irigații, amendamente calcaroase, asolamente, plantații,etc.
-se poate aprecia că lucrările de irigaţii se practicau încă din anii 5000 î.e.n.
în Mesopotamia şi China, ca mai tîrziu să ia amploare în Egipt, India şi Asia Centrală.
Cele mai vechi civilizaţii au apărut pe seama dezvoltării agriculturii în luncile unor
cursuri de apă cum ar fi: Nilul, Tigru şi Eufrat, Gange, Fluviul Galben. Deşi
fertile, aceste suprafeţe de teren erau expuse permanent inundaţiilor sau secetei,
ceea ce a impus
efectuarea de lucrări de apărare împotrica inundaţiilor dar şi a unor lucrări de
irigaţii pentru combaterea secetei.
4. Precizaţi principalele momente din evoluţia preocupărilor de îmbunătăţiri funciare din
România.
-Hidrogeologia este ştiinţa care studiază geneza, dinamica şi proprietăţile fizice, chimice şi
biologice ale apelor subterane, corelaţia dintre legile de mişcare specifice apei subterane cu
apele de suprafaţă.
14. Care sunt părţile componente ale hidraulicii şi care este obiectul lor de
studiu
-în funcţie de cauza care produce mişcarea, acesata poate fi liberă sau sub
presiune,
-Din punct de vedere al variaţiei în timp, mişcările lichidelor
pot fi: permanente şi nepermanente,
-În funcţie de variaţiile secţiunii transversale şi a pantei de-a lungul albiilor,
mişcarea poate fi uniformă sau neuniformă.
-În funcţie de structura fizică a mişcării (structura internă) aceasta poate fi de
tip laminar sau turbulent.
16. Prezentaţi ecuaţia de continuitate şi explicaţi elementele componente
Q=ωv
-Circuitul apei este un proces complex prin care apele din natură trec succesiv prin
diverse stadii: de evaporaţie, de nori, de precipitaţii, de infiltaţie şi de scurgere. Acest
proces se repetă la nesfârşit sub influenţa directă a energiei solare, a curenţilor de aer şi
a gravitaţiei. Astfel, apele existente la suprafaţa uscatului, mărilor şi oceanelor se află
într-un echilibru relativ, datorită faptului că se gasesc într-un circuit continuu:
hidrosferă, atmosferă, hidrosferă, denumit circuitul apei în natură.
Fiecare râu sau lac îşi colectează apele de pe o anumită suprafaţă care poartă numele de
bazin de recepţie sau bazin hidrografic. Componente: suprafaţa bazinului hidrografic ,
lungimea bazinului, lăţimea medie a bazinului, altitudinea medie a bazinului, panta medie a
bazinului.
-Eroziunea în suprafaţă
-Eroziunea în adâncime
Agresivitatea pluvială caracterizează potenţialul eroziv al ploii, potenţial care este dat de
energia de impact a picăturilor de ploaie şi energia de transport a scurgerii de suprafaţă.
Potenţialul eroziv al ploilor torenţiale este influenţat de intensitatea ploii, în special de durată,
mărimea şi poziţia nucleului torenţial maxim. Generează scurgeri ploile care depăşesc
intensitatea de 0,5 mm/min şi cele a căror înălţime depăşeşte 10 mm.
Eroziunea solului a produs întotdeauna pagube însemnate atât agriculturii cât şi altor
sectoare ale economiei. Pagubele provocate de eroziunea solului sunt foarte mari şi
variate, iar lupta pentru înlăturarea lor este grea, costisitoare şi uneori cere timp
îndelungat. De aceea, preocuparea proncipală a specialiştilor şi deţinătorilor de
terenuri trebuie saă se axeze pe prevenirea eroziunii solului şi luarea celor mai
eficiente măsuri de luptă cu urmările eroziunii declanşate până în prezent.
Principalele pagube provocate agriculturii de către eroziune sunt strâns legate de scăderea
fertilităţii solurilor erodate, scădere care diminuează accentuat producţia culturilor agricole.
-Din punct de vedere istoric: Eroziunea geologică veche, Eroziunea geologică actuală
-În funcţie de intensitate şi ritm de desfăşurare: Eroziunea accelerată
- În funcţie de agentul care o produce, eroziunea se clasifică în
- eroziunea prin apă, pluvială sau hidrică;
- eroziunea prin vânt sau eoliană.
-Din punct de vedere al modului în care este îndepărtat solul :
- eroziunea de suprafaţă
- eroziunea de adâncime
Lucrările de prevenire şi combatere a eroziunii solului trebuie aplicate în complex pentru a
determina o eficienţă maximă a terenurilor agricole, şi care trebuie să conducă la:
- Sola
clasificate astfel:
- asolamente legumicole
- asolamente mixte
- asolamente de protecţie
- Reducerea pierderilor de sol până la nivelul pierderilor admisibile se poate realiza printr- o
serie de măsuri agrofitotehnice simple cum sunt: structura şi rotaţia culturilor, aplicarea de
îngrăşăminte, lucrări de mobilizare a solului.
-Pe terenurile arabile în pantă, unde pericolul de eroziune este foarte mare şi măsurile
agroameliorative nu sunt suficiente se poate interveni cu lucrări speciale cum sunt:
uniformizarea
- modelarea versanţilor, agroterasarea şi terasarea versanţilor, lucrări de reţinere a
scurgerilor (valuri de pământ) şi de evacuare (canale de coastă, debuşee).
-Terenurile în pantă folosite ca paşuni au fost supuse de-a lungul timpului unor procese
continue de eroziune, datorită în special păşunatului neraţional, neaplicării unor măsuri
corespunzatoare agrotehnice şi ameliorative, precum şi a unor condiţii naturale care au
favorizat aceste procese (terenuri frământate, pante mari, clima etc.).
7. Precizaţi şi caracterizaţi sintetic tehnicile pentru combaterea eroziunii solului pe
păşuni.
-Producţiile foarte scăzute ce se obţin de pe astfel de păşuni şi spălările masive de sol ce
au loc au determinat necesitatea aplicării unor măsuri complexe, ce s-au dovedit deosebit
de eficace în ameliorarea paşunilor degradate şi anume: măsuri de organizarea teritoriului,
măsuri pentru îmbunătăţirea covorului ierbos şi lucrări speciale pentru reţinerea apei pe
versanţi.
Trupul viticol este unitatea teritorială a unei plantaţii viticole cuprinzând mai multe
tarlale şi este mărginit de alte folosinţe sau limite obligate, inclusiv cele de
organizarea teritoriului (drumuri, poteci, zone de întoarcere, plantaţii silvice de
protecţie, construcţii, etc.).
Masivul viticol cuprinde întreaga suprafaţă cultivată cu viţă de vie care aparţine unui
anumit teritoriu şi poate cuprinde mai multe trupuri separate de hotare naturale (văi,
ravene) sau diferite folosinţe ale terenului. Suprafaţa unui masiv viticol poate să fie
de 1000 – 2000 ha.
Este alcătuită din drumuri de exploatare şi poteci (alei tehnologice) şi trebuie să asigure
transportul în condiţii optime a recoltei şi a diferitelor materiale, să permită legături
directe cu sediul fermei precum şi cu centrele de depozitare şi de prelucrare a
strugurilor.
4. Ce lucrări antierozionale simple se recomandă în plataţiile viticole ?
Procesele care determină dezvoltarea unei ravene sunt surparea pamantului datorita
umezirii lui la baza(lungime), surparea malurilor abrupte(latime) si eroziunea de
fund(adancime).
4. Care sunt parţile componente ale formaţiunilor torenţiale
Partile componente caracteristice ale unei formatii torentiale sunt bazinul de
receptie,reteaua de scurgere si conul de dejectie.
5. Precizaţi şi caracterizaţi elementele componente ale unei formaţiuni torenţiale.
Pragurile si barajele sunt lucrari transversale care se executa în mod obisnuit în partea
mijiocie sau inferioara a retelei de scurgere a formatiunilor torentiale.
Au rolul de a transforma reteaua de scurgere într-o zona de depuneri, pentru a proteja
obiectivele importante din aval.
8. Care sunt lucrările silvice pentru combaterea eroziunii în adâncime.
Lucrarile silvice pentru combaterea eroziunii in adancime sunt perdele de protectie, perdele
antierozionale si plantatii în masiv.
9. Precizaţi rolul perdelelor antierozionale şi de protecţie.
Rolul acestora este de a retine si repartiza uniform zapada, de a împiedica topirea brusca a
acesteia si de a retine o parte din apele ce se scurg pe versanti.
Capitolele 7, 8, 9
Principalele cauze alea excesului de apa sunt precipitatiile, apa freatica, infiltratiile prin dig si
sub dig, excesul de apa provenit din irigatii si inundatiile.
Factorii favoritizanti sunt geomorfologia, hidrografia si hidrologia si solul.
Excesul de apa afecteaza plantele prin lipsa aerului la nivelul radacinii. Este redus
randamentul culturii.
4. Ce efecte determină excesul de apă asupra solului ?
Excesul de apa asupra solului are efectul de scaderea a temperaturii din sol, solurile se
incalzesc mai greu. Se produce si evacuarea oxigenului care duce la impiedicarea refacerii
fondului nutritiv din sol.
5. Ce efecte determină excesul de apă asupra tehnologiilor de cultură?
Excesul de apa duce la abateri importante in tehnologiile de cultura. E nevoie de mai multe
trecereri pentru maruntirea terenului si acestea duc la sporirea gradului tasare. Nu se poate
pregati un pat germinativ de calitate in aceste conditii si asta afecteaza asolamentul si duce la
excluderea unor plante mai pretentioase. Excesul de apa poate compromite cultura daca
apare in timpul germinatiei.
6. Care sunt efectele eliminării excesului de apă ?
Eliminarea excesului de apa duce la disparitia unor buruieni specifice si unele bolilor si
daunatori.
7. Enumeraţi studiile necesare proiectării şi necesitatea lor.
Apa freatica produce exces de umiditate in sol pe luncile raurilor si in campiile joase.
10.Definiţi starea de exces de apă a solului
Starea de exces de apa inseamna depasirea apei accesibile pentru plante.
11. Precizaţi tipurile de profile utilizate în lucrările de drenaj
Culturile agricole suporta excesul de umiditate o durata foarte scurta de timp fara
diminuarea productiei: 5 - 6 ore pentru legume, 8 – 12 ore pentru cereale, 24 – 36 ore
pentru pomii fructiferi.
15. Prezentaţi relaţia de calcul a debitului total de evacuat dintr-un sistem de drenaj.
Debitul total de evacuat dintr-o amenajare de drenaj rezulta din însumarea debitelor pe surse
de exces de umiditate care se manifesta simultan. Sunt insumate debitul rezultat din
precipitatii cazute pe suprafata analizata sau în zona înalta limitrofa, debitul rezultat din apa
freatica, debitul produs prin infiltratii laterale din cursul de apa îndiguit, debitul rezultat din
irigatii si debitul rezultat din alte surse.
16. Care sunt elementele de dimensionare a canalelor de dreanj ?
Criteriile de drenaj precizeaza elementele tehnice ale drenajului care pot asigura în stratul
activ de sol un regim hidrosalin optim.
22. Prezentaţi tipurile de reţele de drenuri absorbante.
Tuburile din ceramica. Se obtin prin arderea pastei de argila la circa 900 0C pentru a obtine
materiale hidrostabile. Au diamentrul interior de 50 – 250 mm. Pîna la diametrul de 150 mm
au lungimea de 33 cm iar la diametre mai mari, 80 cm. Forma sectiunii transversale este
circulara, circulara cu o talpa, exagonala sau ortogonala. Uneori, longitudinal, tuburile
prezinta mici santuri, eventual si perforatii, pentru favorizarea patrunderii apei în interior.
Tuburile din beton. Se pot folosi numai daca terenul în care se pozeaza nu prezinta
agresivitate pentru beton (continut mare de acizi humici, sulfati, CO2, etc). Se pot obtine
tuburi de beton rezistente la coroziunea apelor cu un continut ridicat de saruri prin presarea
succesiva a unui amestec dens de ciment portland, marca 400 – 500 si nisip (ciment/nisip =
1/3; apa/cimet = 3/10).
Tuburi de mase plastice. Avantajele tuburilor din mase plastice pentru drenaj sunt: greutate
specifica mica ceea ce determina cheltuieli mici de transport si manipulare; rezistenta mare
la actiunea chimica a apelor puternic mineralizate; posibilitatea tehnologica de pozare cu
mare productivitate, inclusiv de folosire la pozare cu masini care nu sapa transee, etc.
24. Definiţi filtrul pentru drenuri şi prezentaţi rolul lui.
Filtru se poate defini ca o masa poroasa prin care poate trece apa, separându-se de
suspensiile din ea. Are rol filtrant, reflectat prin optirea particulelor de sol cu dimensiuni
mici si rol hidraulic, materializat prin micsorarea rezistentei de intrare a apei în dren
25. Care este obiectivul principal al drenajului subteran agricol
Un sistem de drenaj este un ansamblu de lucrari care colecteaza direct excesul de apa din
sol si de la suprafata lui si prin interermediul unor elemente de ordin superior îl evacueaza
de pe suprafata amenajata. Este formata din drenuri subterane absorbante, drenuri
subterane colectoare si canale de drenaj.
Scopul necesității filtrelor la drenurile absorbante este de a separare supensiile din apa.
30. Prezentați tipurile de materiale filtrante folosite in drenajul subteran
Se folosesc materiale filtrante granulate, materiale filtrante organice sau materiale filtrante
sintetice.
Capitolele 10 si 11
Plafonul minim (pmin)– reprezinta limita inferioara a umiditatii usor accesibile plantelor
(corespunde la o suctiune de 1 atm) si ca urmare apa usor accesibila este cuprinsa între
capacitatea de apa în câmp si plafonul minim. Relatiile de calcul sunt dupa caracteristicile
solului, textura si structura.
4. Ce reprezintă consumul de apă al culturilor agricole şi între ce limite variază în România ?
Consumul de apa sau evapotranspiratia (ET) reprezinta cantitatea de apa extrasa de plante
din sol pentru acoperirea transpiratiei, la care se adauga evaporatia directa a apei de la
suprafata solului. El variaza intre 2500-7000 m3/ha
5. Definiţi regimul de irigaţie şi prezentaţi elementele sale.
Prin regimul de irigatie a unei culturi se întelege ansamblul de masuri si criterii tehnice prin
care se determina cantitatea si momentul aplicarii apei de irigatiei, în raport cu
caracteristicile solului, conditiile hidrogeologice, clima, particularitatile culturii si ale
agrotehnicii acesteia. Elementele sale sunt bilantul apei în sol; norma de irigatie; norma de
aprovizionare; norma de spalare; momentul aplicarii udarii; intervalul dintre udari; schema
udarilor; debitul specific de udare (hidromodulul de irigatie), graficul necoordonat si
coordonat al udarilor.
Norma de udare (m) - reprezinta cantitatea de apa aplicata la o singura udare, pe un hectar
de teren, ocupat cu a anumita cultura, exprimata în m 3/ha. Aceasta se detemina cu ajutorul
unor formule se calcul, norma neta si norma bruta.
7. Ce este hidromodulul de irigaţie şi ce importanţă are ?
Debitul specific de udare sau hidromodulul de udare (qu) reprezinta debitul exprimat în l/s
ha fiind aplicat fiecarui hectar cultivat din amenajare.
8. Care este rolul irigaţiei în tehnologia agricolă ?
Rolul irigatiei in tehnologia agricola este de a inlatura consecintele daunatoare ale secetelor.
9.Care sunt principalii indici hidrofizici care reflectă accesibilitatea apei pentru plante ?
Acesti indici sunt capacitatea de camp si coeficientul de ofilire.
10.Enumeraţi factorii care influenţează consumul de apă al culturilor agricole.
Consumul de apa al plantelor este influentat de conditiile climatice si faza de vegetatie.
11.Prezentaţi relaţia bilanţului apei din sol pentru perioada de vegetaţie.
Consumul zilnic de apa depinde de perioada de vegetatie a plantei, fiind mai mic la
începutul perioadei de vegetatie, maxim în fazele critice (înflorire, formarea bobului, etc),
care coincid cu perioadele secetoase, dupa care scade spre sfârsitul perioadei de vegetatie,
find totusi mai mare decât în prima luna (semanat).
12. Precizaţi care sunt elementele prin care relieful influenţează alegerea metodei de udare.
13. Precizaţi şi caracterizaţi însuşirile solului necesare pentru alegerea metodei de udare.
Dintre însusirile solului, la alegerea metodei de udare, prezinta interes textura, viteza de
infiltratie a apei în sol, capacitatea de înmagazinare a apei în sol, rezistenta la eroziune si
potentialul de salinizare a solului.
Textura mijlocie este favorabila aplicarii tuturor metodelor de udare.
Viteza de infiltratie cu valori mai mari de 10-4 cm/s impune aplicarea udarii prin aspersiune
cu norme mici si udare localizata.
Capacitatea de înmagazinare a apei în sol redusa, obliga la alegerea prin aspersiune sau a
udarii localizate.
Rezistenta solului la eroziune. Solurile cu rezistenta mare la eroziune permit aplicarea
oricareia dintre metodele de udare iar în cazul solurilor usor erodabile sunt recomandabile
udarea prin aspersiune cu picaturi mici si udarea localizata.
Potentialul de salinizare a solului. În cazul solurilor cu potential mare de salinizare se aleg
aspersiunea cu norme de udare mari si udarea prin submersiune. Daca potentialul de
salinizare este redus, pot fi aplicate oricare dintre metodele de udare.
14. Care sunt componentele sistemului de irigaţie ?
Indiferent de provenienta, apa de irigatie trebuie sa aiba însusiri fizico-chimice care, analizate
în raport cu caracteristicile factorilor naturali si social economici în cadrul carora se
realizeaza irigatia, sa permita folosirea ei.
17. Definiţi metoda de udare şi enumeraţi metodele de udare .
Udarea prin aspersiune este cea mai raspândita din lume si în tara noastra (aproximativ 75-
80 % din suprafata irigata în România). Metoda consta în distributia apei la plante sub forma
picaturilor de ploaie, realizate prin pulverizarea în atmosfera a apei pompata sub presiune din
reteaua de conducte.
Elmentele sunt vana(robinet) de alimentare, clapet de retinere, regulator de presiune, filtru,
racord-reductie si aspersoare.
20. Cum influenţează condiţiile climatice udarea prin aspersiune ?
Udarea prin picurare consta în distributia lenta a apei la plante, picatura cu picatura, în
cantitatea strict necesara pentru satisfacerea cerintelor fiziologice.
23. Ce dezavantaje prezintă udarea prin picurare ?
Trebuie avute in vedere debitul de alimentare, distanta dintre brazdele de udare, respectiv
latimea fasiilor de udare, lungimea elementelor active de udare si durata de udare.