COLEGIUL ECONOMIC “HERMES” PETROŞANI

CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

INSTRUIRE PRACTICĂ COMASATĂ

CASA a XI-a Cp

PROFIL SERVICII

DOMENIUL: TURISM ȘI ALIMENTAȚIE

DOMENIUL PREGĂTIRII DE BAZĂ: ALIMENTAȚIE

DENUMIRE CDL: BUCATARIA, PRICEPERE, ÎNDEMÂNARE, DĂRUIRE ȘI BUNUL GUST

Autori: Prof. I.P. BOROȘ LARISA ALEXANDRA

Agent economic: S.C. JOLLY SELECT S.R.L.-BELLA ITALIA

2023/2024

1
Colegiul Economic “Hermes” Petroşani
CDL- BUCATARIA, PRICEPERE, ÎNDEMÂNARE, DĂRUIRE ȘI BUNUL GUST
Date de identificare a CDL - ului

Instituția de învățământ: Colegiul Economic “Hermes” Petroşani

Denumirea operatorului economic/ instituție publică parteneră: S.C. JOLLY SELECT S.R.L.-BELLA
ITALIA

Titlul CDL: BUCATARIA, PRICEPERE, ÎNDEMÂNARE, DĂRUIRE ȘI BUNUL GUST

Tipul CDL-ului: aprofundare
Profilul: tehnic / Domeniul de pregătire profesională: Servicii
Calificarea profesională: Bucătar
Clasa a XI-a C, învățământ profesional
Număr de ore: 300
Autor: BOROȘ LARISA ALEXANDRA
Unitatea de învățământ: Colegiul Economic “Hermes” Petroşani, reprezentat de prof. BOROȘ LARISA
ALEXANDRA
Operatorul economic: S.C. JOLLY SELECT S.R.L. BELLA ITALIA, reprezentat de domnul POPA RADU

2022/2023

2
 1. Notă de prezentare

Denumirea calificării: Bucătar

Nivelul de pregătire: învăţământ profesional / 3
Numărul de ore alocat modulului: 300 de ore
Scopul modulului CDL: însuşirea de către absolvenţi, a rezultatelor învăţării necesare pentru adaptarea în prezent şi în viitor la cerinţele
pieţei muncii. Îmbunătăţirea pregătirii profesionale, precum şi dobândirea, de către aceştia, a acelor rezultate ale învăţării transferabile (domenii
de competenţe cheie) necesare atât pentru integrarea socială (comunicarea, lucrul în echipă, creativitate, spirit antreprenorial), cât şi pentru o
integrare rapidă şi cu succes pe piaţa muncii. De asemenea elevii trebuie să colaboreze cu membrii echipei şi totodată să îşi asume poziţia în
cadrul echipei.
Curriculum-ul în dezvoltare locală se studiază în clasa a XI-a profesională, în vederea asigurării pregătirii de specialitate în
domeniul „Servicii”, calificarea profesională – bucătar.
Scopul acestui CDL este de a oferi elevilor posibilitatea de a aprofunda noţiunile studiate în clasa a XI-a de a-şi dezvolta abilităţile
practice de pregătire a peparatelor.
CDL-ul face parte din „Stagiul de pregătire practică” pentru clasa a XI-a, şcoala profesională, învăţământ de zi, având alocate un
număr de 300 ore/an.
Rolul CDL-ului este acela de a aprofunda noţiuniledin pregătirea de specialitate a elevului şi argumentarea parcurgerii sale în anul de
studiu , în unitatea de învăţământ, în localitatea respectivă.
CDL-ul creează oportunitatea dezvoltării relaţiilor dintre şcoală şi piaţa muncii locală.

3
 Resursele locale pentru instruire vor fi asigurate de baza materiala a operatorului economic.
În acelaşi timp, sunt asigurate condiţiile necesare dezvoltării unor abilităţi de aplicare a normelor de tehnica securităţii muncii, de prevenire
şi stingere a incendiilor specifice saloanelor de servire din unitatea de alimentaţie.
Plasarea CDL-ului în stagiul de pregătire practică oferă oportunitatea unor abordări diferenţiate şi extensii ale conţinuturilor.
Conţinutul CDL-ului are în vedere dobândirea unităţilor de competenţe cheie „Desfăşurarea muncii în echipă”, „Asigurarea condiţiilor
igienico-sanitare”, ”Organizarea cadrului general de deschidere şi închidere a activităţii secţiei„ şi ”Întocmirea documentelor specifice” din
curriculum, conform OMECS nr. 3915/18.05.2017.
Elevii de la grupa de bucătari vor efectua practica la agentul economic S.C. JOLLY SELECT S.R.L. BELLA ITALIA cu care şcoala
are încheiat contract de parteneriat, în urma solicitării de formare profesională şi care asigură baza materială desfăşurării orelor de pregătire
instruire practică.
Am propus acest CDL ţinând cont de nevoile de formare identificate la nivelul agentului economic şi a competenţelor profesionale care
corespund acestor nevoi de formare şi care sunt complementare calificării pentru care se pregătesc elevii. În programa şcolara de la clasa a XI-a
se studiază modulul ”Preparate culinare ”, a cărui conţinut am decis să îl aprofundăm împreună cu agentul economic. Prin OMENCS nr.
4121/13.06.2016 a fost stabilit noul Standard de pregătire profesională pentru calificarea profesională –bucătar.
Pentru pregătirea practică comasată, toate activităţile practice de pregatire a preparatelor, de utilizare a obiectelor de inventar, de utilizare
a sistemelor de servire şi debarasare, vor fi grupate, pe cât posibil, astfel încât să se obţină – la final – ca rezultat al învăţării, toate operaţiile de
servire şi debarasare a meselor din salonul de servire, conform regulilor de protocol.
Pentru fiecare activitate, se oferă informaţii cu privire la scopurile / obiectivele urmărite, sarcinile de lucru şi criteriile care vor fi aplicate
în procesul de evaluare.
Activităţile de învăţare pe care le propunem sunt diverse, sarcinile sunt definite în paşi mici şi au grad de dificultate progresiv, astfel
încât să permită fiecărui elev să lucreze în ritmul său şi să evolueze până la un nivel maxim al performanţei.

4
 Agentul economic va pune la dispoziţia practicanţilor documentaţia necesară întocmirii produselor finite, reţetarele, toate obiectele de
inventar şi materiile prime necesare desfăşurării în cele mai bune condiţii de igienă şi securitate a produselor finite.
Activităţile de învăţare pe care le propunem sunt diverse, sarcinile sunt definite în paşi mici şi au grad de dificultate progresiv, astfel încât
să permită fiecărui elev să lucreze în ritmul său, să îşi dezvolte abilităţile şi îndemânarea necesară meseriei de bucătar şi implicit să evolueze
până la un nivel maxim al performanţei.
În funcţie de nivelul elevilor instruiţi, aceştia pot primi spre completare parţială şi fişele tehnologice presupuse de realizarea produsului,
cartea meniu, sau, chiar, pot aduce modificări proiectelor prezentate spre execuţie şi pot justifica necesitatea/consecinţele acestor modificări.

Unități de rezultate ala învățării tehnice specializate:

9. Realizarea preparatelor culinare

5
2. Tabel de corelare dintre rezultatele învățării și conținuturile învățării

Rezultate ale învăţării suplimentare/ Rezultate ale învățării propuse spre

aprofundare/extindere1

Conţinuturile învăţării2 Situații de învățare

Realizarea preparatelor culinare

Cunoștinţe Abilităţi Atitudini

9.1.1. Clasificarea 9.2.1. Verificarea
materiilor prime materiilor prime
necesare realizării necesare realizării
semipreparatelor semipreparatelor
culinare. culinare.
9.1.2. Caracterizarea 9.2.2. Efectuarea
metodelor de obținere a operațiilor de prelucrare
semioreparatelor primară și termică
culinare. folosind diferite metode
9.1.3. Descrierea pentru obținerea
operațiilor de prelucrare semipreparatelor
primară și termică culinare prin utilizarea
echipamentelor
specifice obținerii
tehnologice specifice
semipreparatelor unităților de
culinare.
alimentație.
9.2.3. Verificarea
condițiilor de calitate
ale semipreparatelor
1
Se vor preciza, după caz, rezultate ale învățării suplimentare exprimate în termeni de cunoștințe, abilități și atitudini sau codurile corespunzătoare rezultatelor învățării
propuse spre aprofundare/extindere, conform SPP
2
Conținuturile învățării – se vor preciza acele conținuturi ale învățării agreate împreună cu operatorul economic, corelate cu cunoștințele, abiltățile și atitudinile menționate
9.3.1. Asumarea Semipreparate culinare Aplicații practice
responsabilității în - imaginii ;
utilizarea corectă a - materii prime
- Sortimentul de semipreparate; - utilaje ;
echipamentelor
- ustensile ;
tehnologice prin efectuarea -fișe de
operațiilor de obținere a - Pregătirea materiilor prime şi documentare ;
semipreparatelor culinare auxiliare necesare obţinerii - fișe de lucru ;
și în verificarea calității semipreparatelor culinare; - conversația ;
semipreparatelor culinare -lucru în echipă ;
în condiții de dezvoltare - frontal ;
- individual
durabilă, igiena , siguranța
- Tehnologii de obţinere a
și securitate în muncă.
semipreparatelor culinare;
9.3.2. Colaborarea cu
colegii în scopul
îndeplinirii sarcinilor de - Utilizările semipreparatelor.
lucru prin manifestarea

6
 culinare. intereselor cu privire la
9.2.4. Aplicarea nevoile interlocutorului.
diferitelor forme de
comunicare în diferite
contexte.
9.2.5. Transmiterea
mesajelor oral și cu
ajutorul mijloacelor de
comunicare.

9.1.4. Identificarea 9.2.6. Realizarea 9.3.3. Asumarea Gustări și antreuri Aplicații practice
materiilor prime dozării materiilor prime responsabilitații respectării - Sortimentul de antreuri şi - imaginii ;
necesare antreurilor și necesare obținerii procesului de realizare gustări; - materii prime
gustărilor. antreurilor și gustărilor antreurilor și gustărilor în - utilaje ;
9.1.5. Caracterizarea conform rețetei. condiții de dezvoltare - ustensile ;
operațiilor de prelucrare 9.2.7. Efectuarea durabilă, igienă și - Pregătirea materiilor prime şi - fișe de
primară specifice operațiilor tehnologice sigurantă si securitate în auxiliare necesare obţinerii documentare ;
obținerii antreurilor și de obținere a muncă. gustărilor și antreurilor; - fișe de lucru ;
gustărilor. preparatelor culinare 9.3.4. Colaborarea cu - conversația ;
9.1.6. Descrierea servite ca antreuri și colegii în scopul -lucru în echipă ;
regulilor de montare a gustări respectând îndeplinirii sarcinilor de - frontal ;
preparatelor servite ca condițiile de calitate ale lucru prin montarea în - individual - fisă cu
acestora. condiții de calitate a grila;
antreuri și gustări.
9.2.8. Montarea gustărilor și antreurilor. - calculator;
preparatelor culinare 9.3.5. Manifestarea - Tehnologii de obţinere a - video proiector;
servite ca antreuri și gândirii creative în preparatelor culinare servite ca
gustări respectând procesul de comunicare și antreuri şi gustări;
condițiile de calitate ale
a dispoziției spre un dialog
acestora.
9.2.9. Dezvoltarea critic.
capacitații de a colecta
și prelucra informații de - Modalităţi de aranjare,

7
 a le folosi în mod asezonare şi decorare a
sistematic și critic. preparatelor servite ca antreuri
şi gustări.
9.1.7. Caracterizarea 9.2.10. Efectuarea 9.3.6. Implicarea activa și Preparate lichide Aplicații practice
materiilor prime operațiilor de dozare a responsabilă în realizarea - imaginii ;
necesare obținerii materiilor prime , și montarea în vasele de - Sortimentul de preparate - materii prime
sortimentului de conform rețetei. servire a preparatelor lichide: supe, supe-creme, - utilaje ;
preparate lichide. 9.2.11. Efectuarea lichide , cu respectarea ciorbe, borşuri, consomeuri; - ustensile ;
9.1.8. Descrierea operațiilor de obținere a normelor de dezvoltare clasificare; - fișe de
operațiilor de obținere a preaparatelor lichide. durabilă , igiena , siguranța documentare ;
preparatelor lichide . 9.2.12. Montarea și securitate în muncă și - fișe de lucru ;
9.1.9. Descrierea preparatelor lichide în PSI. - conversația ;
regulilor de montare și vasele de servire în 9.3.7. Colaborarea cu -lucru în echipă ;
prezentare a condiții de calitate. colegii în scopul împărțirii - frontal ;
9.2.13. Prelucrarea noilor informații și - Pregătirea materiilor prime şi - individual
preparatelor lichide.
informațiilor colectate auxiliare necesare obţinerii
îndeplinirii sarcinilor de
pentru a fi folosite în preparatelor lichide;
lucru.
mod sistematic și critic
în activitatea proprie.

- Tehnologii de obţinere a
preparatelor lichide;

- Modalităţi de asezonare,
decorare, prezentare şi servire a

8
 preparatelor lichide.
9.1.10. Descrierea 9.2.14. Efectuarea 9.3.8. Implicarea activă și Garnituri, salate, preparate Aplicații practice
materiilor prime dozării materiilor prime responsabila în efectuarea de bază - imaginii ;
necesare obținerii necesare pentru operatiilor de dozare, - materii prime
preparatelor de bază, obținerea preparatelor prelucrare primară și - utilaje ;
garniturilor și salatelor. de bază, garniturilor și termică, pentru obținerea - Sortimentul și clasificarea - ustensile ;
9.1.11. Clasificarea salatelor , conform preparatelor de bază, garniturilor, salatelor și - fișe de
preparatelor de bază, a rețetelor. garniturilor și salatelor , preparatelor de bază; documentare ;
garniturilor și salatelor. 9.2.15. Efectuarea folosind echipamente - fișe de lucru ;
9.1.12. Caracterizarea operatiilor de prelucrare tehnologice adecvate, cu - conversația ;
sortimentului de primară și termică , respectarea normelor de -lucru în echipă ;
preparate de bază, corespunzatoare dezvoltare durabilă, igienă, - Pregătirea materiilor prime şi - frontal ;
garnituri și salate. tehnologiilor de siguranță și securitate în auxiliare necesare obţinerii - individual
9.1.13. Descrierea obținere a preparatelor muncă și PSI. garniturilor, salatelor și
operațiilor de prelucrare de bază, a garniturilor și 9.3.9. Manifestarea preparatelor de bază;
primară și termică a salatelor. creativității ,
specifice obținerii 9.2.16. Montarea responsbilității și
preparatelor de bază, preparatelor culinare de
rigurozității în montarea
garniturilor și salatelor. bază , a garniturilor și a
9.1.14. Descrierea salatelor în condiții de preparatelor culinare de
regulilor de montare a calitate. bază, a garniturilor și a - Tehnologii de obţinere a
preparatelor de bază, salatelor cu respectarea garniturilor, salatelor,
principiilor etice de preparatelor de bază;
garniturilor și salatelor.
comportament în relațiile
de muncă.
Modalităţi de asezonare,
decorare, prezentare şi servire a
garniturilor, salatelor,
preparatelor de bază.

9
 9.1.15. Descrierea 9.2.17. Efectuarea 9.3.10. Asumarea Preparate servite ca desert Aplicații practice
materiilor prime operațiilor de dozare a responsabilității în - Pregătirea materiilor prime şi- imaginii ;
necesare obținerii materiilor prime , realizarea operațiilor auxiliare necesare obţinerii - materii prime
preparatelor servite ca pentru obținerea specifice procesului de preparatelor servite ca desert; - utilaje ;
desert. preparatelor servite ca realizare a preparatelor - ustensile ;
9.1.16. Clasificarea desert. servite ca desert cu - fișe de
dulciurilor de bucătarie. 9.2.18. Efectuarea respectarea normelor de documentare ;
9.1.17. Caracterizarea operațiilor de prelucrare dezvoltare durabilă, igiena, - fișe de lucru ;
sortimentului de primara și termică, siguranța și securitate în - Sortimentul de preparate - conversația ;
preparate servite ca corespunzatoare muncă și PSI. servite ca desert; -lucru în echipă ;
desert. tehnologiei de obținere 9.3.11. Manifestarea - Tehnologii de obţinere a - frontal ;
9.1.18. Descrierea a preparatelor servite ca creativității în montarea preparatelor servite ca desert; - individual
operațiilor de prelucrare desert. preparatelor servite ca
primară și termică 9.2.19. Montarea și
desert în condiții de
specifice obținerii prezentarea preparatelor
preparatelor servite ca calitate, printr-o bună - Modalităţi de asezonare,
servite ca desert în
desert. colaboarare cu membrii decorare, prezentare şi servire a
condiții de calitate.
9.1.19. Descrierea echipei pentru asigurarea preparatelor servite ca desert.
regulilor de montare și unui climat optim de
prezentare a muncă.
preparatelor servite ca
desert.

 Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii prime și materiale, documentații tehnice,
economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării (existente în școală sau la operatorul economic):

 Cataloage, reviste, albume;

 reviste de specialitate în domeniul turism şi alimentaţie
 echipamente specifice activităţilor desfăşurate la nivelul holului hotelului (se pot regăsi la nivelul unităţii şcolare sau vor fi puse la
dispoziţie în baza parteneriatelor cu agenţii economici din domeniu)

10
  Dotările specifice sălilor de clasă;
 Literatură de specialitate şi documente specifice: Legislaţia privind protecţia consumatorilor, buletine de analiză, fişe tehnologice, albume
şi cataloage, reviste de specialitate, etc;
 Aparatură pentru multiplicarea fişelor de lucru, de evaluare şi a altor materiale necesare activităţii la clasă; (calculator, imprimantă,
videoproiector)
 Reţetare, fişe de documentare;
 Materii prime de origine vegetală, materii prime de origine animală, băuturi nealcoollice şi alcoolice;
 Vase, ustensile, utilaje specifice unităţii de alimentaţie publică;
 Imprimate ale documentelor utilizate în contabilitate: aviz de însoţire a mărfii, factură, fişă de magazie, notă de plată, bon de consum,
notă de comandă, borderou, raport zilnic de gestiune, monetar, registru de stocuri, notă de recepţie, bon de predare-transfer-restituire,
declaraţie de inventar, bon de predare-transfer-restituire;
 Alte tipuri de dotări, identificate de cadrele didactice ca fiind necesare pentru activităţile planificate;

I. Tabel de corelare dintre rezultatele învăţării şi conţinuturile învăţării

Rezultatele învățării Conținuturile învățării

Semipreparate culinare
- Sortimentul de semipreparate;
Aprovizionarea cu materii prime și auxiliare a - Pregătirea materiilor prime şi auxiliare
locului de muncă necesare obţinerii semipreparatelor
culinare;

11

Pregătirea gustărilor calde și reci
Pregătirea preparatelor Lichide
- Tehnologii de obţinere a semipreparatelor
culinare;
- Utilizările semipreparatelor.
Gustări și antreuri
- Sortimentul de antreuri şi gustări;
- Pregătirea materiilor prime şi auxiliare
necesare obţinerii gustărilor și antreurilor;
- Tehnologii de obţinere a preparatelor
culinare servite ca antreuri şi gustări;
- Modalităţi de aranjare,
asezonare şi decorare a preparatelor servite
ca antreuri şi gustări.
Preparate lichide
- Sortimentul de preparate lichide: supe,
supe-creme, ciorbe, borşuri, consomeuri;
clasificare;
- Pregătirea materiilor prime şi auxiliare
necesare obţinerii preparatelor lichide;
- Tehnologii de obţinere a preparatelor
lichide;
- Modalităţi de asezonare, decorare,
prezentare şi servire a preparatelor lichide.
Garnituri, salate, preparate de bază
- Sortimentul și clasificarea garniturilor,
salatelor și preparatelor de bază;
- Pregătirea materiilor prime şi auxiliare
12
 Realizarea salatelor
Prepararea dulciurilor (deserturilor)
Lista minimă de resurse materiale:
 Cataloage, reviste, albume;
 Rețetare
necesare obţinerii garniturilor, salatelor și
preparatelor de bază;
- Tehnologii de obţinere a garniturilor,
salatelor, preparatelor de bază;
Modalităţi de asezonare, decorare,
prezentare şi servire a garniturilor,
salatelor, preparatelor de bază.
- Pregătirea materiilor prime şi auxiliare
necesare obţinerii preparatelor servite ca
desert;
- Sortimentul de preparate servite ca desert;
- Tehnologii de obţinere a preparatelor
servite ca desert;
- Modalităţi de asezonare, decorare,
prezentare şi servire a preparatelor servite
ca desert.
13
 Dotări specifice unităţilor de alimentaţie (utilaje, echipamente, obiecte de inventar, mobilier, vestimentația specifică);
 Literatură de specialitate şi documente specifice: Legislaţia privind protecţia consumatorilor, buletine de analiză, fişe tehnologice, albume
şi cataloage, reviste de specialitate, etc.;
 Fișe de lucru și fișe de evaluare
 Materii prime vegetale și animale puse la dispoziție de către agentul economic
 Fișe tehnologice
 Note de recepție.

14
3. Sugestii metodologice

Pentru atingerea competenţelor stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite
conţinuturi, de a le eşalona în timp.
Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic, toţi elevii
să dobândească competenţele necesare.
În strategia didactică profesorul poate utiliza o paletă largă de metode. Se recomandă metodele
centrate pe elev care să implice elevul în procesul de formare. Elevii învaţă mai bine dacă aud informaţiile,
văd demonstraţiile şi ilustraţiile, discută informaţiile şi ideile, experimentează şi practică tehnicile.
Ei devin astfel membrii unei reţele de comunicare, se simt în largul lor, îşi împărtăşesc experienţele,
pun întrebări, colaborează cu ceilalţi, îşi asumă riscuri, participă activ la propriul proces de instruire şi
educare. Profesorul are doar rolul de facilitator, comunicator, colaborator şi organizator. El are răbdare,
lucrează la acelaşi nivel cu elevii şi respectă ideile şi experienţele participanţilor.
Se vor promova metode de predare - învăţare activ participative, centrate pe elev, care duc la
rezolvarea problemei puse în discuţie.
Metodele de participare activă au meritul de a genera contexte în care se manifestă diferenţele, ca şi
în viaţa de toate zilele. Aplicarea lor duce la provocări ale indivizilor de a-şi reorganiza experienţele ca
urmare a participării active la viaţa de grup.
Se pot utiliza metode ca: observaţia, conversaţia, munca independentă, simularea, problematizarea,
jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup – care stimulează spiritul critic, creativitatea, studiul de caz,
brainstormingul etc.
Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se va urmări aplicarea cunoştinţelor la probleme reale,
pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor, ale angajaţilor şi ale societăţii. Elevilor li
se va permite să aplice propriul lor mod de înţelegere a conţinutului realizând: proiecte, portofolii, discuţii în
grup.
Se recomandă folosirea lucrului în echipă care facilitează procesul de învăţare. Această metodă se
poate aplica pentru verificarea între colegi(verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi), joc de rol(elevii
se ajută reciproc, iar profesorul îi îndrumă pentru o învăţare eficientă).
Procesul de evaluare continuă şi sumativă (finală) va avea în vedere gradul de însuşire a
competenţelor. Competenţele individuale din cadrul acestui modul nu vor fi supuse evaluării finale în cadrul
altor module. Acest lucru nu exclude exersarea şi dezvoltarea acestora şi prin parcurgerea conţinuturilor
altor module.
Promovarea unui modul este condiţionată de însuşirea tuturor competenţelor din tabelul de corelare,
evaluate conform specificaţiilor privind probele de evaluare prevăzute în SPP.

15
 4. Sugestii privind evaluarea

Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul
acestui modul. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de
semnificaţie în cadrul acestei evaluări. Pentru evaluarea care presupune o probă practică, un instrument de
evaluare care poate fi utilizat este fişa de observare.
Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care se
referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de
evaluare se recomandă:
 Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea capacităţilor şi
atitudinilor lor faţă de o sarcină dată.
 Investigaţia.
 Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele educaţionale
şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare.
 Metoda lucrărilor practice
 Lucrul cu modele
Se recomandă utilizarea următoarelor instrumente de evaluare:

 Fişe de observaţie
 Fişe de lucru
 Probe orale
 Lucrări practice specifice .

16
JURNAL DE PRACTICĂ

Clasa: ___________________

Elev: ____________________

Perioada: _________________

Locaţie (Agent economic şi departament): ____________________

Modul: ________________________________________________

Tema/ Teme: __________________________________________________________

În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi observat sau le-
aţi desfăşurat ?
Activităţi observate Activităţi desfăşurate

2. Ce ai învăţat să faci pentru atingerea competenţelor?

_______________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________

________________________________________________

3. Care au fost activităţile practice care v-au plăcut? Motivaţi.

_______________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________

________________________________________________

4. Ce activităţi practice nu v-au plăcut? Motivaţi.

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________

17
 Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care

profesorul va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte
măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire
profesională.

Evaluarea poate fi :

a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a

rezultatelor învăţării.
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi
de metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program
stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de
performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de
evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare
rezultat al învăţării.

b. Finală

 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului

de predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de
realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.

Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:

 Fişă de observatie

 Fişe de lucru;

18
  Fişe de autoevaluare;

Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere

duală, itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate
sau itemi de tip rezolvare de probleme.

Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:

Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a

bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de
organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau
de către un grup de elevi.

Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.

Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.

În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip

sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în
ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul.O
competenţă se va evalua o singură dată.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi

competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională.

19
 Metoda proiectului

În cadrul stagiului de practică desfăşurat la agentul economic, veţi identifica

sortimentul de prăjituri realizat în unitate, apoi veţi realiza o minibroşură cu produsele
identificate, precum şi o prezentare Power Point cu rezultatele miniproiectului. Puteţi
folosi, pentru realizarea miniproiectului, imagini ale produselor, informaţii scrise din
materialele informative ale unităţii sau din reţetarele cu care se lucrează în unitate sau
informaţii obţinute prin accesarea internetului.

Cerinţe:

 miniproiectul va fi realizat individual;

 miniproiectul va fi prezentat, celorlalţi colegi de clasă şi profesorului de
specialitate şi/sau a maistrului instructor, pentru a fi evaluat;
 pe baza fişei de mai jos, vă puteţi autoevalua miniproiectul şi munca
desfăşurată pentru realizarea acestuia.

20
FIŞĂ DE AUTOEVALUARE – PROIECT

Organizarea propriei învăţări

 Am identificat scopurile
 Mi-am definit sarcinile

Realizarea eficientă a proiectului în echipă

 Am sugerat noi direcţii şi idei

 M-am oferit voluntar când trebuia îndeplinită o sarcină

Căutarea informaţiilor

 Am pus întrebări
 Am căutat elemente pentru proiect
 Am solicitat clarificări din partea profesorului şi colegilor

Identificarea resurselor

 Am găsit şi valorificat resurse

 Am oferit fapte şi opinii celorlalţi membri ai echipei

Încurajarea membrilor echipei

 Am răspuns entuziast celorlalţi

 I-am determinat pe ceilalţi să se simtă bine

21
  Am invitat orice coleg să participe

Facilitează
 discuţiile
 am ajutat la stabilirea priorităţilor şi la crearea directă
 am ajutat la distribuirea sarcinilor
 am ajutat la identificarea schimbărilor necesare şi am încurajat
producerea acestor schimbări

Întreabă

 am stimulat discuţiile pentru a afla diferite puncte de vedere

 am eliminat ideile nevaloroase
 am propus munca diferenţiată
 am căutat soluţii alternative
 am ajutat echipa să ia decizii corecte

22
 BIBLIOGRAFIE

1. Brumar, Constanţa (2006) – A B C – ul ospătarului, Bucureşti: Ed. Diasfera;

2. Capotă, Valentina, ş.a. (2008) – Alimentaţie publică, manual pentru clasa a X – a,

Bucureşti: Editura CD Press

3. Dobrescu, Emilian (2006) – Tehnica servirii consumatorilor, cls. XI-XII, Bucureşti:

Ed. Didactică şi Pedagogică R.A.;

4. Florea, Constantin, ş.a. (2004) – Manualul directorului de restaurant, Bucureşti:

Editura THR-CG;

5. Nicolescu, Radu (1998) – Tehnologia restaurantelor, Bucureşti: Editura Inter-Rebs;

6. Stavrositu, Stere (2006) – Arta serviciilor în restaurante, baruri, gastronomie, hoteluri,

pensiuni turistice, Bucureşti: Fundaţia Arta serviciilor în turism.

7. Brumar, Constanţa (2006) – A B C – ul bucătarului, Bucureşti: Ed. Diasfera;

8. Brumar, Constanţa şi colab. (2006) – Tehnologia Culinara cls. a IX – a, Bucureşti:

Ed. Didactică şi Pedagogică R.A.;

9. Brumar, Constanţa şi colab. (2006) – Tehnologia Culinara cls. X-XII: Bucureşti: Ed.
Didactică şi Pedagogică R.A.;

10. Capotă, Valentina, ş.a. (2008) – Alimentaţie publică, manual pentru clasa a X – a,
Bucureşti: Editura CD Press

11. Dincă, Cristian şi colab. (2006) – Tehnician în turism, Bucureşti: Ed. Didactică şi
Pedagogică R.A.;

12. Dincă, Cristian şi colab. (2006) – Calificarea profesionala Bucătar, manualul pentru
clasa XI an de completare, Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică R.A.

13. Florea, Constantin, ş.a. (2004) – Manualul directorului de restaurant, Bucureşti:

Editura THR-CG;

23