UNIVERSITATEA „AUREL VLAICU” DIN ARAD

FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

PROGRAMUL DE STUDIU: EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORTIVĂ

JUSTIN GATLIN

STUDENT:

ARAD, 2023

1
 CUPRINS

1.Cine este Justin Gatlin?...................................................pag.3

2.Cariera în liceu și la colegiu……………………………pag.4

3.Acuzațiile de dopaj……………………………………...pag.5

4. Concluzii……………………………………………...pag.9

5.Bibliografie……………………………………………pag.10

2
1.Cine este Justin Gatlin?

Justin Alexander Gatlin (născut la 10 februarie 1982) este un sprinter american ,retras din
activitate, care a concurat la probele de 60 de metri, 100 de metri și 200 de metri. El este
campionul olimpic la 100 de metri în 2004, campion mondial la 100 de metri în 2005 și 2017,
campion mondial la 200 de metri în 2005 și campion mondial la ștafeta 4 x 100 de metri în 2019.
În plus, Gatlin este campion mondial indoor la 60 de metri în 2003 și 2012. Este de asemenea
medaliat cu aur de cinci ori la Jocurile Olimpice și de 12 ori la Campionatele Mondiale. La
Releul de Atletism Mondial, Gatlin a câștigat două medalii de aur la ștafeta 4 x 100 de metri în
2015 și 2017. Gatlin este și deținătorul a trei titluri consecutive la Diamond League în proba de
100 de metri. A câștigat trofeul Diamond League în 2013, 2014 și 2015.

Cel mai bun timp personal al lui Justin Gatlin, de 9,74 secunde, se clasează pe locul cinci în
clasamentul all-time al atleților masculini la 100 de metri. Este de două ori campion mondial la
100 de metri (în 2005 și 2017) și de două ori campion mondial indoor la 60 de metri (în 2003 și
2012). Gatlin a câștigat atât proba de 100 de metri, cât și cea de 200 de metri la Campionatele

3
Mondiale din 2005. De asemenea, este campion mondial la ștafeta 4 x 100 de metri, pe care
echipa Statelor Unite ale Americii a câștigat-o la Campionatele Mondiale din 2019.

În iunie 2012, la calificările olimpice ale Statelor Unite, Gatlin a alergat în 9.80 secunde, cea mai
rapidă performanță înregistrată vreodată pentru un bărbat peste vârsta de 30 de ani. În mai 2015,
la Liga Diamantelor IAAF de la Doha, la vârsta de 33 de ani, Gatlin și-a învins propriul record la
100 de metri pentru un bărbat peste 30 de ani, alergând în 9.74 secunde, de asemenea, cea mai
bună performanță personală a lui Gatlin pe această distanță.

Gatlin a câștigat medalia de aur la 100 de metri la Jocurile Olimpice din 2004. La Jocurile
Olimpice de la Londra din 2012, a alergat în 9.79 secunde, câștigând o medalie de bronz. A
câștigat a treia sa medalie olimpică la 100 de metri în finala de 100 de metri de la Jocurile
Olimpice din 2016, obținând argintul. La 34 de ani, a devenit cel mai în vârstă bărbat care a
câștigat o medalie olimpică într-o probă individuală de sprint. La vârsta de 35 de ani, Gatlin a
câștigat medalia de aur la 100 de metri la Campionatele Mondiale din 2017, la 12 ani distanță de
la prima sa triumfare în acest eveniment. La Campionatele Mondiale din 2019, Gatlin a câștigat
medalia de argint la 100 de metri, în 9.89 secunde, devenind cel mai decorat sprinter de 100 de
metri din istoria Campionatelor Mondiale, cu un total de cinci medalii individuale la 100 de
metri. Numărul total de opt medalii la 100 de metri în competițiile mondiale (trei olimpice și
cinci la Campionatele Mondiale) îl plasează pe Gatlin în poziția de cel mai decorat sprinter de
100 de metri din toate timpurile, o performanță pe care a atins-o la Campionatele Mondiale de
Atletism din 2019 de la Doha.

2.Cariera în liceu și la colegiu:

Gatlin a urmat liceul Woodham din Pensacola, Florida, unde a concurat ca hurdler (alergător cu
obstacole). A fost observat în cele din urmă de antrenorii de la University of Tennessee, Vince
Anderson și Bill Webb, care i-au acordat o bursă și l-au antrenat să devină sprinter în loc de

hurdler. În 2001, în primul său an la Tennessee, Gatlin a câștigat titlurile naționale NCAA la
probele de 100 și 200 de metri.

4
3.Acuzațiile de dopaj:

Justin Gatlin a fost implicat în mai multe scandaluri legate de dopaj:

A) În 2001, Justin Gatlin a primit o suspendare pentru dopaj după ce a dat pozitiv la
amfetamine. Acest incident l-a determinat să fie suspendat inițial pentru o perioadă de doi
ani. Cu toate acestea, Gatlin a contestat decizia și a depus un apel, iar suspendarea sa a
fost ulterior redusă la un an.

Conform Panelului Asociației Americane de Arbitraj (denumit în continuare "Panelul

AAA") care a decis în primul caz al lui Gatlin, următoarele fapte nu au fost contestate:

(1) Gatlin a fost diagnosticat cu tulburare de deficit de atenție ("ADD") la vârsta de nouă
ani și a luat medicamente prescrise pentru ADD de atunci încoace.
(2) Începând cu vârsta de 14 ani, condiția lui Gatlin a fost tratată cu Adderall. Adderall
conține amfetamină, care, în 2001, era permisă în afara competiției, dar interzisă în
timpul competițiilor.
(3) Gatlin a fost deschis în legătură cu ADD-ul său și a dezvăluit utilizarea de Adderall
medicului său de la University of Tennessee. În conformitate cu sfatul oferit atunci de
Agenția Antidoping a Statelor Unite ("USADA") și USA Track & Field ("USATF")
atleților cu ADD, Gatlin își oprea în mod obișnuit medicația cu câteva zile înainte de
competiții.
(4) La vârsta de 19 ani, Gatlin a concurat la Campionatele Naționale Junior USATF în 16
și 17 iunie 2001. Ca de obicei, Gatlin a încetat să-și ia medicamentul aproximativ 3 zile
înainte de începerea competiției.
(5) Gatlin a fost supus testelor antidoping în ambele zile. Au fost detectate cantități mici
de amfetamină în ambele probe. Eșantionul colectat în 17 iunie 2001 conținea chiar mai
puțină amfetamină decât cel colectat în 16 iunie 2001. USADA și Panelul AAA au fost
de acord că cantitățile mici și în scădere de amfetamină detectate în probele sale erau în
concordanță cu afirmația lui Gatlin că își întrerupsese medicația în afara competiției.

5
Panelul AAA a fost ferm în hotărârea sa că Gatlin nu era "în niciun caz un sportiv dopat"
și că încălcarea sa era "cel mult, o încălcare tehnică sau o încălcare de documentație".
Un aspect remarcabil al deciziei este următorul pasaj:

“Acest Panel este foarte îngrijorat ca reputația domnului Gatlin să nu fie nedreptățit
afectată în urma acestei decizii. Regulile antidoping sunt similare cu alte reguli sportive
în sensul că uneori există consecințe adverse chiar și atunci când un sportiv nu este
vinovat. Panelul notează în mod expres că, în acest caz, domnul Gatlin nu a fraudat și nici
nu a avut intenția să fraudeze. Nu a avut intenția de a-și îmbunătăți performanța și, dată
fiind condiția sa medicală, medicația sa nu a îmbunătățit de fapt performanța sa. Cel mult,
greșeala sa a fost că nu a adus la cunoștința autorităților competente condiția sa medicală
înainte de cursă, ci după. Panelul solicită ca acest fapt să fie clarificat în orice comunicat
public care descrie sau se referă la această decizie.”

Regulile IAAF aplicabile la acea vreme impuneau o suspendare minimă de doi ani pentru
orice încălcare implicând amfetamină "fără a lua în considerare circumstanțe atenuante",
care ar putea fi redusă doar de Consiliul IAAF pe baza de "circumstanțe excepționale".
Cu toate că Panelul AAA și-a exprimat disconfortul la perspectiva impunerii unei
suspendări de doi ani lui Gatlin, a făcut-o cu următorul avertisment:

“ Panelul va impune condiționat suspendarea minimă de doi ani stabilită în Regulile

IAAF. Panelul înțelege că această suspendare va fi luată în considerare într-o cerere de
reabilitare timpurie pe care, Panelul este informat, domnul Gatlin intenționează să o
depună la IAAF. Acest Panel își păstrează pe deplin jurisdicția asupra acestui caz astfel
încât să poată reanaliza suspendarea de doi ani pe care a impus-o prin această ordonanță
în cazul în care IAAF nu acționează în mod expeditiv pentru a acorda domnului Gatlin
reabilitarea timpurie într-o perioadă corespunzătoare circumstanțelor sale și satisfăcătoare
pentru domnul Gatlin.” Două luni mai târziu, la 3 iulie 2002, Consiliul IAAF l-a reabilitat
pe Gatlin cu efect imediat:

“Consiliul a acceptat o cerere de reabilitare timpurie în numele sprinterului american

Justin Gatlin.” S-a convenit că Gatlin avea o explicație medicală autentică pentru testul

6
 său pozitiv: medicamente prescrise pentru condiția de "Tulburare de Deficit de Atentie"
(ADD), care i-a fost diagnosticată prima dată când Gatlin avea 9 ani, nu a contestat
niciodată suspendarea sa și nu a concurat în evenimente USATF sau IAAF de la aflarea
rezultatului său de testare la 12 iulie 2001.
B) În 2006, Justin Gatlin a fost implicat într-un alt scandal de dopaj, care a avut consecințe
mai severe decât cel din 2001. La acea vreme, el a fost suspendat pentru o perioadă de
patru ani, după ce a dat pozitiv la testul antidoping pentru prezența testosteronului.

La 22 aprilie 2006, la Kansas Relays, Gatlin a furnizat o probă de urină care ulterior a relevat
prezența de "testosteron sau precursori ai săi" exogeni, încălcând astfel Regulile IAAF
aplicabile la acea vreme. Gatlin a susținut că rezultatul pozitiv al testului a fost cauzat de
sabotaj. În special, el a susținut că terapeutul său fizic ar fi putut să-i maseze crema
amestecată cu testosteron pe picioare fără ca el să știe, în seara precedentă și în ziua testului
antidoping. Pentru a susține afirmația sa, Gatlin a subliniat următoarele:

(1) La momentul Kansas Relays, Gatlin era implicat într-un conflict financiar cu terapeutul
său fizic, în urma căruia echipa de management a lui Gatlin a decis să înceteze contractul de
muncă al terapeutului. Terapeutul a aflat aparent de această situație.

(2) În seara precedentă și în ziua Kansas Relays, terapeutul ar fi aplicat presupus un produs
nou pe picioarele lui Gatlin decât cel obișnuit.

(3) Gatlin a fost testat de alte 34 de ori - atât înainte, cât și după Kansas Relays - și niciunul
dintre acele teste nu a relevat prezența testosteronului. Gatlin a susținut că rezultatul testului
din 22 aprilie 2006 a fost, prin urmare, o abatere și trebuie să fi fost cauzat de sabotaj.

Doi dintre cei trei membri ai Panelului AAA (denumiți "Majoritatea") care au auzit cazul lui
Gatlin în 2006 au concluzionat că probele prezentate de Gatlin nu sunt suficiente pentru a
stabili cum a intrat testosteronul în sistemul său:

“ [...] probele prezentate de domnul Gatlin nu au eliminat posibilitatea utilizării intenționate

sau posibilitatea că el a fost victima neștiutoare a dopajului de către membrii personalului său
de antrenament [...]

Simplu spus, acest Panel nu știe cu niciun grad de încredere cum a intrat testosteronul în
sistemul domnului Gatlin; transdermic sau prin pastilă sau injecție. [...] Dacă domnul Gatlin

7
nu poate dovedi cum a intrat testosteronul în sistemul său, și nu a făcut-o, nu poate dovedi
două fapte semnificative. În primul rând, că a fost terapeutul fizic care a plasat testosteronul
în sistemul său transdermic; și în al doilea rând, că nu a luat intenționat testosteronul [...]”

“ În cele din urmă, deși domnul Gatlin pare a fi un domn complet, și a fost cu adevărat și
profund afectat în timpul mărturiei sale, Panelul nu poate elimina posibilitatea ca domnul

Gatlin să fi luat intenționat testosteron, sau să-l fi acceptat de la un antrenor, chiar dacă a
depus mărturie în sens contrar. Prin urmare, prin neizbirea de a dovedi cum a intrat
testosteronul în sistemul său, așa cum cere 10.5.1 și 105.2, domnul Gatlin nu a reușit să își
dovedească povara probei că nu avea nici Vina sau Neglijență sau Nicio Vină sau Neglijență
Semnificativă, și astfel decide Panelul.

Al treilea membru al Panelului AAA (denumit "Dizidentul") a fost mai convins de apărarea
lui Gatlin, dar a recunoscut că ar fi "mai mult decât probabil imposibil" pentru Gatlin - și
pentru orice sportiv victimă a sabotajului - să dovedească sabotajul:

Acuzația de sabotaj a domnului Gatlin nu a fost deloc frivolă. A prezentat dovezi solide că
terapeutul avea un motiv și oportunitatea să-l saboteze. Cu toate acestea, după oferta de probă
a domnului Gatlin, am concluzionat că trei scenarii erau la fel de probabile: (1) Domnul
Gatlin ar fi putut să fie sabota de terapeut, (2) Domnul Gatlin ar fi putut să i se administreze
neștiutor testosteron de un antrenor sau (3) Domnul Gatlin ar fi putut să ia intenționat
testosteronul. Domnul Gatlin a dovedit sabotajul în proporție de 33⅓%, nu echilibrul
probabilităților (plus 50%) cerut de Codul Mondial Antidoping ("WADA Code") Articolul
3.1. Ajung la această concluzie conștientizând că, dacă sabotajul a avut loc, ar fi fost mai
mult decât probabil imposibil pentru domnul Gatlin să dovedească. Un atlet nevinovat va fi
etichetat drept trișor.”

Având în vedere că Gatlin nu a putut dovedi cum a intrat testosteronul în sistemul său în
conformitate cu standardul necesar de probă, Majoritatea și Dizidentul au fost de acord că
Gatlin trebuie să fie sancționat. Majoritatea a impus o suspendare de patru ani (în locul
suspendării standard de doi ani aplicabile pentru prima încălcare), în timp ce Dizidentul a
considerat că orice sancțiune mai mare de doi ani ar constitui "discriminare flagrantă în
încălcarea Legii privind Persoanele cu Handicap". Gatlin a făcut apel la decizia Majorității la
Curtea de Arbitraj pentru Sport ("CAS"), dar acest apel a fost respins.

8
4. Concluzii

Justin Gatlin nu va fi niciodată favoritul fanilor. Aceasta, desigur, nu este problema.

Indiferent de orice opinie personală ar putea avea cineva despre Gatlin, nu poate fi
nerezonabil, să se aștepte ca membrii media să raporteze știrile în mod obiectiv și precis.

Audiențele țintă, de cele mai multe ori, vor accepta ceea ce este raportat ca fapt și își vor
forma opinii pe baza acelor "fapte".

Cu siguranță, o parte din acrimonia îndreptată împotriva lui Gatlin în aceaste scandaluri poate
fi atribuită percepțiilor distorsionate - propagate de media - că Gatlin este un "trișor de două
ori", că nu și-a arătat niciodată regretele și că nu a asistat autoritățile antidoping în urma
Cazului din 2006.

9
 BIBLIOGRAFIE :

1.Wikipedia: https://en.wikipedia.org/wiki/Justin_Gatlin#Amphetamines_ban

2. See Dissent of Christopher L. Campbell in AAA Award No. 30 190 00170 07 United
States Anti-Doping Agency v. Justin Gatlin, dated 31 December 2007.

3. http://www.bbc.co.uk/sport/0/athletics/34075035 15
4.http://www.theguardian.com/sport/2015/aug/30/justin-gatlin-2010-apology-iaaf-drugs-
federal-authorities

10